Subiecte Bacteriologie 2 22

clasificarea bacteriilor in functie de forma
enumerati caracterele metabolice bacteriene
enumerati factorii umorali cu act locala in apararea antiinfectioasa
descrierea cresterii bacteriei pe mediul lichid
descrieti cresterea bacteriana
descrieti afectiunea data de clostridium tetani la animala mici/ om si animale mari
descrieti hemoliza la streptococi
precizati denumirea eugonica pe mediul solidb. tuberculosis
descrieti modalitati de indentificare la neiseria gonoreea
definiti forma enterobacteriaceae
care este metoda de referinta pt h. pylori
cum se num speciile din genul brucella care afecteaza omul
clasif bacteriilor in functie de dispozitia si nr cililor
descrieti struct bacteriei
peretele bacterian la bacteriile gram +
cresterea bacteriei pe pe medii solide/lichide
materialul genetic extracromozomial
bacteriofagul - def, descriere
caractere duferentiate ale cel procariote si eucariote
descrieti modalitati de indentificare pt neiseria meningitis
lepra - def, descriere
cresterea anionica pt tbc
1
teste de patogenitate la stafilococi
def sdr dizenteriform. etiologie
enumerati factorii ccelulari ai apararii nespecifice
clasif mycobacteriilor in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor
aslo
dezbioza
ce este difteria, ddescrieti leziunea
sem 2 antrax - ce fel de bact este cred

1 hr · Like
precizati ph - mediul de cultivare pt vibrio

1 hr · Like
Cioara def sdr dizenteriform

1 hr · Like
precizati mediul pt bordatela pertussis

cand si cum se pune dg pt treponema palidum
1 hr · Like
precizati avantajele vaccinurilor vii atenuate

1 hr · Like
descrieti formele clinice in poliomelita neparalitica

1 hr · Like
precizati tipul,genul, virusul pt hepatita b
1.Peretele celular la bacteriile Gram negative.
2.Clasificarea bacteriilor in functie de modul de procurare al substantelor nutritive.
3.Precizati etapele si descrieti curba de crestere a bacteriilor.
4.Bacteriofagul
5.Enumerati factorii unorali de actiune sistemica a apararii antiinflamatorii specifice.
2
6.Teste de patogenitate pentru stafilococii patogeni.
7.Cresterea genului Proteus pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie.
8.Clasificarea Mycobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor.Exemple.
9.Exemple de bacili anaerobi nesporulati.
10.Leziuena produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mici.
alt set:
1.Faceti o paralela intre celula procariota si eucariota.
2.Clasificarea bacteriilor in functie de cili.
3.Caracteristicile metabolismului bacterian.
4.Materialul genetic extracromozomial.
5.Factorii unorali de actiune locala.
6.Descrieti hemoliza streptococilor.
7.Exemple de bacili Gram pozitivi sporulati aerobi.
8.Descrieti leziunea produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mari.
9.Descrieti mediul si cresterea engonica la Mycobacterium tuberculosis.
10.Definiti Familia Enterobacteriaceae.
Alt set de intrebari:
1.Peretele bacterian la bacteriile gram pozitive.
2.Precizati denumirea cocilor in functie de dispozitie.
3.Enumerati si descrieti fazele cresterii bacteriene.
4.Bacteriofagul.
5.Enumerati factorii celulari ai apararii nespecifice.
6.Ce este ASLO?
7.Descrieti fazele de identificare serologica la pneumococi .
8.Clasificarea Mycobacteriilor in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor.
3
9.Enumerati testele de identificare pentru Neisseria meningitidis(meningococ)
10.Enumerati si descrieti afectiunile generate de genul Yersinia.
Alt set de intrebari:
1.Descrieti celula procariota.
2.Enumerati caracteristicile metabolismului bacterian.
3.Enumerati tipurile de bacterii dupa tipul de energie si modul ei de obtinere.
4.Materialul cromozomial.
5.Enumerati nr schimburilor de material genetic care apar in cursul mutatiilor.
6.Ce sunt disbiozele?Exemple
7.Precizati prin ce tehnica se pune toxigeneza in vitro la colobia bacterium difterium(Difteria-leziuni la

poarta de intrare)
8.Descrieti cresterea pe: geloza simpla,geloza-sange,medii simple->Proteus.
9.Precizati si descrieti tipurile de Lepra.
10.Descrieti testele pt confirmarea speciei de Neisseria gonoroheae
LP BACTERIO
1. Definiti infectia: patrunderea microorganismelor in organismul gazda, urmata de fixarea si
multiplicarea lor in tesuturi.
2. Infectii exogene: infectii in care agentul infectios patrunde in corp din exterior prin piele, mucoase,
oral, anal, uretral si vaginal. ( excep: intrauterin, intrapartum, transplacentare).
3. Infectii endogene: germenii sunt déjà in organism ( sistem imunitar slabit- devin infectiosi) sau
atunci cand un germen isi modifica aspectul patogen prin capatarea unor caractere sporite de
patogenitate.
4. Evolutia unei infectii: lent, subclinic, clinic manifest

5. Sursa de agenti patogeni: bolnavi, purtatorii de agenti patogeni ( preinfectiosi, sanatosi, fosti
bolnavi), animale bolnave sau purtatoare, artropodele
6. Modul de transmitere:
 Direct- intre sursa de agent patogen si organismul receptiv ( Inhalare, contact fizic, sarut,
muscatura, transfuzei)
 Indirect
4
7. Cai de transmitere:
 aerul ( picaturi, nucleosoli, praf septic)- difteria, gripa, scarlatina, TBC
 solul – calea digestiva, respiratorie, tegumente.- tetanos, poliomielita, salmoneloze, TBC,
parazitoze
 apa : directa/ indirecta- dizenteria, holera, hepatita A, febrile tifoparatifoidice
 alimentele: primara/ secundara- trichineloza, antraxul, bruceloza, salmoneloze
 obiectele- direct/ indirect- salmoneloza, TBC, hepatita A, parazitoze
 prin maini murdare- febra tifoida, dizenterie, hepatita A, parazitoze
 insectele- vectori activi/pasivi
8. Gazdele receptive: starea unui organism care nu-I permite posibilitatea de a invinge o agresiune
microbiana.- rezistenta specifica adica imunitatea/ rezistenta nespecifica ( generala)
9. Manifestarile infectiilor in colectivitatile umane:

 sporadica,
 endemica( limitata in spatiu)- in unele zone geografice : hepatita virala, gusa, malnutritie ,
dizenterie bacilara,
 epidemica- epidemii hidrice, alimentare, aerogene
 pandemica ( nelimitata in spatiu)- holera, infectia cu HIV, noua gripa
10. Fondul microbian de spital: enterobacteriile ( Ec, Kp), Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus
aureus, virusuri cu tropism respirator (gripal, adenovirusuri, rinovirusuri, rujeolic, varicelos), fungi,
protozoare (pneumocystis carinii, Toxoplasma).
11. Infectiile emergente: boli transmisibile, recent identificate si clasificate taxonomic si clinic
epidemiologic: HIV, febra Ebola, sindromul pulmonar cu Hanta virus, infectia cu Campylobacter,
Helicobacter, boala legionarilor, boala Lyme.
12. Infectiile reemergente- boli infectioase vechi ca TBC si sifilis care inregistreaza o crestere
semnificativa.
13. 3 verigi care alcatuiesc lantul epidemiologic: sursa de infectie, calea si mecanismele de transmitere a
infectiei si cresterea rezistentei specific si nespecifice a organismelor receptive.
14. Recoltarea sangelui din pulpa degetului - pt frotiuri intinse ( formula leucocitara) sau examen din
picatura groasa ( pt malaria)
15. Recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentr examenele serologice: - se pot determina prezenta
si nivelul anticorpilor aglutinanti, litici, fixatori de complement, seroneutralizanti, , precipitanti,
antitoxici care apar in procesele infectioase. Se recomanda recoltarea a 2 probe de ser: 48-72 h de la
debutul bolii, iar a doua la 13-14 zile pt evidentierea cresterii in dinamica de cel putin 4 ori a titrului
anticorpilor.- 5-10 ml. se centrifugeaza la 3000 rot/min 10 min
5
16. Recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru hemocultura- la patul bolnavului- se pune in
evident germeni prezenti in sange in perioadele de bacteriemie a unor infectii sau stari septicemice.
Se foloseste flacon cu medii speciale pt hemoculturi ( bullion, substante nutritive, polianethol
sulfonat de sodium)- se recolteaza 1/10 din volumul bulionului din flaconul de mediu.
17. Materii fecale- se pot cerceta prezenta unor bacteria ( Salmonella, bacilli dizenterici, vibrionul
holeric), a unor virusuri ( poliomielitic) sau paraziti intestinali. Pt bacterii- recipient special din plastic
care contine mediul Cary Blair. Pt puratorii tifici- un purgative salin inainte cu 3 zile ( sulfat de Na si
Mg cate 15 g in 250 ml de apa), Pt purtatori de bacilli dizenterici- sonda Nelaton. Pt enteroviroze-
din scaun emis spontan 2-3 g si se introduce in flacoane cu mediul Hanks.
18. Urina – prin emisie directa, sonde uretrale, punctie suprapubiana- examen bacteriologic ( urocultura)
19. Exudat nazo-faringian- cu tampoane sterile de unica folosinta- dimineata fara sa se faca toaleta
bucala. La copii – manevra speciala- se pne mana in dreptul molarilor apasand in acelasi timp si
tinandu-l de nas. In cazul falselor membrane se aplica tamponul direct pe falsa membrane. Pt
examenele virusologice tamponul se descarca in eprubete cu lichid Hanks
20. Sputa- se obtine in urma efortului de tuse ( provine din bronhii si plamani)- dimineata. Sputa va fi
introdusa intr-un vas sau pahar cu gura mai larga si cu capac sau recipient de unica folosinta.
21. Secretiile uretrale si vaginale- la barbat recolta se face dimineata inainte de mictiune din meatul
urinar, cu o ansa sterilizata prin flambare sau cu un tampon de vata steril. In infectiile cornice-
masajul prostatei. La femei aceasta secretie este un exsudat al mucoasei vaginale care contine cellule
epiteliale de descuamare si unii germeni saprofiti. Recoltarea secretiilor mucopurulente se va face
dupa 10 zile de la debutul ciclului menstrual din orificiul colului uterin, sacul vaginal posterior,
orificiul glandelor Bartholin si uretra apoi vor fi intinse frotiuri subtiri si uscate.
22. Hemocultura- izolarea si cultivarea germenilor din sange ( venos, mai rar arterial, exceptional cu
sange sau pulpa din MO)
23. Indicatiile unei hemoculturi:

 Septicemia
 La nou nascult, persoane imunocompromise, drogati intravenous cu sindrom febril
 Stari febrile- bolnavi cu valvulopatii si interventii pe cord, dupa interventii chirurgicale, in
infectii sistemice specific ( febra tifoida, bruceloza, leptospiroza, meningococemie,
gonococemie)
 Bolnavi cu sindrom febril prelungit
24. Bacteriemie – prezenta trecatoare de germeni in sange, fara simptome clinice sau cel mult frison si
febra dar fara sa prezinte un tablou clinic de durata si fara metastaze.
25. Septicemie- boala infectioasa cu persistenta germenilor in sange,

 existenta unui focar septic ( unde germenii se multiplica si de unde ajung periodic in sange),
6
 prezenta de metastaze septice,
 manifestari generale grave : febra, frisoane, fenomene nervoase si eruptii cutanate,
 evolutie grava cu mortalitate mare
26. Medii de cultura pt hemocultura:

 Medii lichide cu valoare nutritive mare: bullion infuzie cord-creier, bullion Columbia sau
bullion Brucella pt cultivarea in anaerobioza este necesara cisteina sau tioglicolat.
 In Romania, mediul I : hidrolizat pancreatic de cazeina, extract de levura, cisteina, glucoza, acid
tioglicolic si polianethol sulfonat de sodium. ( anaerobi: indicator redox rezaurina)
27. Subcultivarea se face cand in flacon exista o crestere evident se fac frotiuri colorate Gram, si
insamanatari pe gelosa sange, geloza socolat, geloza simpla si medii selective apoi pe medii
diferentiale, testate la bacitracina, optochin pt identificarea germenului si atunci cand hemocultura
este fara crestere evident, se vor face insamanatari zilnice pe o placa cu geloza simpla, geloza socolat
si incubare aeroba si anaeroba.
28. Sindromul meningian – cefalee, fotofobie, varsaturi, redoare de ceafa, bombarea fontanelei la
copilul mic, semnul Kerning si semnul Brudzinski positive.
Semnul Kerning: bolnavul culcat in pat nu se poate ridica in sezut cu membrele inferioare intinse.
Miscare va fin posibila numai prin flexia gambelor pe coapse ( K1). Bolnavul culcat in pat nu poate ridica
membrele inferioare pe bazin pana la 90 grade decat prin flectarea gambelor pe coapsa ( KII)
Semnul Bruzinski- bolnavul intins in pat, flectarea capului pe torace produce flectarea gambelor
pe coapse si a coapselor pe bazin ( BI). Bolnavul fiind culcat in pat, flectarea gambei pe coapsa si a
coapsei pe bazin produce flectarea celuilalt membru inferior ( BII)
29. Recoltarea LCR prin punctie rahidiana: ori de cate ori este o suspiciune de afectare a LCR (
inainte de a fi luat antibiotic sau chimioterapice)- se face in regiunea lombara cu pacientul in decubit
lateral, locul de electrie fiind L4- L5 sau suboccipital la copii ( pe linia care uneste varful celor doua
mastoid, la mijlocul distantei dintre protuberanta occipital externa si apofiza spinoasa a vertebrei C7).
Este contraindicat in cazul cresterii tensiunii intracraniene sau la suspiciunes de tumora cerebral, de
aceea se recomanda sa se faca un examen al fundului de ochi inainte. Se recolteaza 10-15 ml la adult
si 5-7 ml la copil in 3 eprubete sterile : examen bacteriologic, citologie si examen biochimic si a treia
la refrigerare I pozitie vertical pt a urmari daca LCR face val.
30. Examen macroscopic LCR

LCR normal: limpede ca apa de stanca ( poate sa mai apara si in meningita tuberculoasa, virala,
leptospirotica si tranzitoriu in cea bacteriana)
LCR patologic:
 Aspect xantocromic- indica o sangerare anterioara, cerebral sau meningiana, o tromboflebita
cerebral sau tuberculoasa ( galbena la cei cu icter)
 Aspect sanguinolent numai la primele picaturi indica un vas lezat; uniform sanguinolent cu
sange ce se depune la fundul vasului fara sa coaguleze, inseamna ca este o hemoragie
7
meningiana sau cerebral, o fractura de baza de craniu sau o meningita hemoragica, daca
coaguleaza este un accident de punctie ( prin lezarea vaselor mari)
 Aspect tulbure , gri albicios in meningita purulenta.
31. Aspect normal si patologic al LCR

LCR normal Reactie Meningita Meningita Meningita TBC
meningiana virala purulenta
Nr elemente 1-10 mm3 0-50 mm3 10-1500 mm3 1000-100000mm3 10-1500 mm3
Proteinorahie 10-30 mg/dl R Pandy -/+ Normal/usor Î crescuta crescuta
Glicorahie 50-70 mg/dl normala normala scazuta scazuta
Clorurorahie 700-750 mg/dl normala normala normala scazuta
Germeni absenti Nu se gasesc Absenti/ Germeni Bacilli acid

virusuri intra/extracelular alcoolo rezistenti
32. Invazia tractului urinar pe cale ascendenta: E coli, Proteus mirabilis, Kp, enterococi, Pseudomonas
aeruginosa, Proteus, stafilococi ( aureus), Corynebacterium urelyticum, virusuri. Calea hematogena
sau descendenta presupune existent unei infectii sistemice cu bacteriemie sau septicemia:
leptospiroze, Candida albicans, Haemophilus influenza, tuberculoza renala, bruceloza.
33. Recoltare tract urinar: proba curate prinsa din jetul mijlociu
Se realizeaza la adulti, copii mari sau mici si cooperanti. Moment: prima urina matinala sau cel
putin 3 ore de la mictiunea anterioara, aproximativ 20 ml pt depistarea microorganismelor conditionat
patogene.
Procedura sex feminin: Dupa o toaleta riguroasa a zonei genital externe prin spalare cu apa si
sapun se sterge zona cu comprese sterile. Daca se omite uscarea prin pelicula de lichid microorganismele
pot fi antrenate spre jetul urinar. Se urineaza cca 100 ml. Fara a intrerupe jetul de urina, se prinde in
recipient volumul de 20 ml.
Procedura sex masculin: Se spala mainile cu apa si sapun, se usuca cu hartie de toaleta si se
retracta preputul pt a decalota complet glandul. Se sterge ferm in sens unic dinstre meat spre santul balano
preputial peste fren de 3 ori cu cate un tampon steril din tifon imbibat cu sapun lichid. Se clateste cu apa
calda, se ususca si urineaza cca 100 ml fara a intrerupe jetul se prinde in recipient cca 20 ml urina dupa
care se retrage recipient; in timp ce mictiunea continua.
34. Sedimentul urinar

Se face in cadrul sumarului de urina si reprezinta examenul microscopic al urinii. Se recolteaza
urina proaspata, se rastoarna intr-o eprubeta, se centrifugeza 10 min la 3000 rot/min, apoi se va separa
supernatantul iar sedimentul se va examina la MI, se poate evidential.
 Piurie sau leucociturie semnificativa: camp cu peste 10 leucocite /mm3 din urina
necentrifugata sau peste 400000 leucocite /ora, majoritatea leucocitelor lizate
 Hematurie
8
 Leucocite isolate prezente in ITU joase
 Leucocite alterate isolate sau grupate sau colindri leucocitari in ITU inalte.
 Cellule epiteliale (malpighiene care provin din vagin sau foseta naviculara a uretrei, cellule
vezicale, uretrale, tubular, renale)
 Cilindri hialini, lecocitari, granulose, eritrocitari, cerosi
 Psudocilindrii sau filament de mucus care apar in afectari renale.
35. Urocultura cu ansa calibrata

Se folosesc placi Petri cu agar sange si alta cu un mediu slab selective favorabil bacililor Gram
negative ( agar Mac Conkey sau albastru de metilen, eozina, Levine). Sunt necesare anse calibrate 0,001
si 0,01 ml de unica folosinta, se deschide recipientul in care s-a recoltat urina, se sterilizeaza la rosu ansa
calibrate, se introduce in recipient, se raceste de peretii interior ai recipientului, se incarca ansa in asa fel
incat sa se observe o pelicula de la lichid pe suprafata ansei, apoi se va insamanta prin descarcarea ansei
pe toata suprafata mediului, se va inchide capacul placii Petri si se resterilizeaza ansa la rosu. Proba se va
pune cu capacul in jos in thermostat. Se va dezvolta un singur tip de colonie.
36. Forme clinice de ITU

 Pielonefrita- invadarea rinichiului cu germeni din urina si asociata cu uropatii obstructive sau
cu refluc vezico-ureteral- modificari caliceala si retractia parenchimului.
 Pionefrita- localizata in special la corticala renala sub forma de mici abcese disseminate.
Fiind o complicatie care apare in uropatiile obstructive cu reflux.
 Pionefroza-supuratia cavitatilor pielo-caliceale, aparuta in obstructiile pielo ureterale, fie
congenital fie prin calculi.Bazinetul si calicele destines, parenchim subtiat si continut cu
puroi.
 Furunculul renal- abces cortical renal- localizarea renala a unei infectii a foliculului pilos
cutanat germenul cauzal fiind stafilococul.
 Uretrocistita – infectie localizata la vezica urinara, trigonul sau uretra. Este uneori asociata cu
coalescenta labiilor mici si anomalii de hymen. Este favorizata de deficient de igiena,
temperaturi scazute si deficite imunologice locale si generale.
37. Germeni care pot produce infectii la nivelul TRS:
 Streptococ B hemolytic: pe geloza sange de berbec 5% si cristal violet , care in prealabil a fost
imbogatit in mediul Pike (apoi testare la bacitracina)
 Stafilococi coagulazo pozitivi: geloza sange sip e mediul hiperclorurat solid Chapmann.
 Corynebacterium diphteriae: 3 tampoane: unul se coloreaza, al doilea geloza sange si mediul
Tinsdale, al 3-lea mediul de imbogatire OST. ( repicari pe mediul Loeffler)
 Neisseria meningitides: sange Tayer Martin si geloza socolat.
 Candida albicans: pe geloza Sabouraud
 Bordetella pertusis ( tuse convulsive)- pe mediul Bordet Gengou
38. Germeni care pot produce infectii la nivelul TRI

 Traheobronsitele acute: virusuri respiratorii, mycoplasma pneumonia, Streptococcus
pneumonia, Haemophilus influenza, Branhamella catharalis
 Pneumoniile interstitiale: virusuri repiratorii ( gripal, paragripal, adenovirusuri), Mp,
Chlamydia, Coxiella burnetii
9
 Pneumoniile cu alveolita: Sp, Hi si mai rar K psi Nm
 Pneumonii de aspiratie ( infectii mixte determinate de bacteria anaerobe ale florei indigene):
bacilli gram negative, staflicoci de spital, Pneumocystis carinii, Cryptococus, cytomegalovirus
mai ales la pacientii cu SIDA.
39. Aspect macroscopic sputa:

Sputa este insumarea secretiilor patologice din TRI eliminate prin expectoratie si care contine si
secretii din TRS. Elemente componente: mucus, exsudat sero-albuminos pe care se fixeaza elemente
figurate si germeni. Insamantare: geloza sange, socolat, lactozata (AABTL), Sabouand
Aspect:
 Mucoasa filanta: traheobronsite acute si cornice, bronhopneumonii fara complicatii
 Muco-purulenta: idem, pneumonie TBC
 Sputa purulenta: abces pulmonar, pleurezie, bronsectazie
 Sanguinolenta sau mucosanguinolenta: TBC si cancer
 Perlata : astm bronsic
 Seroasa, aerata: in edemul pulmonar.
Culoare:
 Ruginie, aerate, vascoasa: process inflamator ( congestive pulm)
 Murdara, verde inchis si fetida: gangrena pulmonara
 Zmeurie : tumora.
Formatiuni macroscopic vizibile:
 Spiralele Curshmann : AB
 Corpusculii lenticulari : TBC
cavernoasa
 Corpusculii de fibrin: bronsita fibrinoasa
 Dopuri Dittrich: gangrena pulmonara,
bronsectazii
 Spori de Actinomycetes
 Vezicule hidatice
 Ascarizi
 Fragmente de tesut necrozat
 Resturi alimentare, corpi straini
10
40. Infectia cu Helicobacter pylori
Mecanism de colonizare: produce ureaza care hidrolizeaza urea cu eliberare de ammoniac care
tamponeaza mediul acid, forma spiralata si prezenta flagelilor unipolari ( traversarea stratului de
mucus) si a adezinelor pe suprafata celulei pt fixare.
Testul ureazei: se introduce fragmentul de biopsie intr-un meidu cu 2 % uree si un indicator de
pH rosu fenol. Testul se citeste la 30 mn, 1 h, 4 h, 24 h cu incubare la 37 grade. Ionii de amoniu care
apar alcalinizeaza mediul si se constata modificarea culorii de la galben la roz-rosu.
41. Sindromul diareic infectios

Germeni:
 Paraziti – Trichinella, Giardia, Entamoeba, Criptosporidium
 Bacterii aerobe : Vibrio
 Microaerofili : Campylobacter
 Bacteria anaerobe: Clostridium
 Micotica: Candida
 Virala: Rotavirus, Adenovirus
Prelevarea din scaunul emis spontan :

 Suspiciune de etiologie bacteriana: se recolteaza intr-un recipient care contine mediul Cary Blair
care se gaseste intr-un recipient de plastic si are o spatula atasata de dop. Se recolteaza 2-3 g din
zone representative (mucus , sange), se introduce spatula in mediu si se transporta.
 Suspiciune parazitara: in coprocultor dar fara mediu de cultura
 Suspiciune virusologica – in container steril, apoi se pastreaza la 4 grade sai se congeleaza.
Prelevarea rectala- pt purtatorii de Shigella- se foloseste sonda Nelaton, se umecteaza varful –cu SF si
se introduce intrarectal 15 cm, la celalalt capat se ataseaza o seringa si se fac 1-2 aspiratii. Daca proba nu
se lucreaza in 2 ore, trebuie introdusa intr-un mediu de conservare :
 Cary Blair pt bacteria
 Apa peptonata alcalina: Vibrio cholera
 Apa alcalina cu tioglicolat pt Campylobacter
 Solutia Hanks pt virusuri
Aspectul scaunului:
 Moale, fecaloid neformat: Salmonella, Campylobacter
 Moale cu grunji fecaloizi (Yersinia)
 Lichid ca apa de orez: Vibrio, E coli enterotoxigen
 Muco purulent cu sau fara striuri sanguine: Shigella
 Hemoragic: E coli enterohemoragic
 Inglobat in mucus : Shigella, E coli enteroinvaziv
11
42. Caracteristicile unei TIA
 Afecteaza doua sau mai multe persoane care au consumat alimente cu cel mult 72 h inainte de
debut
 Debuteaza pe fondul unei stari de sanatate
 Sindroame clinice: digestive superioare : GV, digestive inferioare enterocolita si neurologice:
paralizii
 Evolueaza acut in cateva ore sau zile cu vindecare sau exitus
 Nu genereaza cazuri secundare de boala
 Izbucnirea este exploziva dar inceteaza repede, odata cu scoaterea din consum a alimentului.
43. Mecanisme de producere

1. Ingerarea de toxine preformate in aliment: Staphulococcus aureus, Bacilul cereus, Clostridium
botulinum
2. Elaborarea de toxine in vivo: : Clostridium perfringens , Vibrio cholera
3. Invazia tisulara: Shigella, E coli, Campylocbacter jejuni
4. Toxigeneza asociata cu invazie tisulara: Yersinia enterocolitica, Vibrio parahaemolyticus.
44. Probe care se pot recolta in TIA

 Probe de alimente 200 g/ ml: a caror manipulare implica multiple manevre sau care sunt
favorabile dezvoltarii unor bacterii
 Probe de la bolnavi :proba de voma, scaun diareic, la cei constipati clisma si apoi continut
intestinal, tampon rectal, probe din colonel sigmoid, sange, ser sanguine, tampoane faringiene
 Probe de la personal implicat in manipularea alimentelor : materii fecale, tampoane rectal,
tampoane nazale, faringiene, de la nivelul leziunilor cutanate sau de pe suprafata mainilor
 Probe din locul de preparare si conservare: proba de apa, gheata alimentara, probe de aer, probe
de pe suprafete
45. Boli cu transmitere sexuala

 Neisseria gonorrhoeae: Tayer Martin, HYL, geloza socolat sau geloza 10 % sange de cal,
geloza sange socolat Muller Hinton
 Haemophilus ducrey: medii care contin factorul X protoporfirina
 Treponema pallidum: reactia de floculare in tuburi cu antigenul cardiolipinic VDRL, de
aglutinare RPR si RFC. Teste cu antigene treponemice specifice: imunofluorescenta indirecta
cu seruri absorbite cu suspensii de treponema Reiter FTA ABS; testul de imobilizare a
treponemelor si testul de hemaaglutinare pasiva cu Tp ( THPA)
 Chlamydia trachomatis- are 2 forme: uretrita negonocica si limfogranulomatoza veneriana
 Infectii cu Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum
 Infectia cu virusul herpetic: punerea in evident a anticorpilor specifici si cultivare pe culture
celulare
 Infectia cu Papillomavirus
 Infectia cu HIV
 Stadiu A: infectie asimptomatica, acuta de 2-3 saptamani, adenopatie generalizata
12
 Stadiu B: stare febrile 38, 5 care persista mai mult de o luna, sindrom diareic mai mult de o
luna, candidoza orofaringiana sau vulvovaginala, herpes zoster extins, purpura
trombocitopenica idiopatica, neuropatie periferica, infectii pelviene sau tuboovariene,
listerioza
 Stadiu C: scadere mare in greutate, febra persistent de etiologie neprecizata, infectii cu
germeni oportunisti, parazitoze, neoplasme si manifestari neurologice.
46. Infectii perinatale:

 Cu Streptococi grup B
 Escherichia coli
 Stafilococi
 Bacilul pioceanic ( Pseudomonas aeruginosa)
 Listeria
 Mycobacterium tuberculosis
 Treponema pallidum
 Mycoplasma
 Chlamydii
 Virus citomegalic
 Virusul hepatitei B
 HIV
47. Identificarea virusurilor din interiorul celulei: imunofluorescenta directa sau indirecta, reactia
imunoperoxidazica IPO Elisa
48. Identificarea virusurilor din afara celulei:

 radioimunoanaliza RIA,
 reactii imunoenzimatice RIE,
 fluoroimunoanaliza FIA ,
 hemaglutinare pasiva HAP,
 latexaglutinarea LA sau
 coaglutinarea CoA,
 dubla difuzie Quchterlony,
 contraimunoelectroforeza,
 reactia de fixare a complemetului RFC,
 hemaaglutinare pasiva HA si
 hemaglutinoinhibare HAI sau
 reactia de neutralizare RN
Procedee:
 recunoasterea virusului in probele recoltate de la organismul implicat
 recunoasterea ag virale prezente in materialele recoltate de la bolnav
 metode molecular de identificare: PCR
 Folosirea unor sisteme biologic sensibile
 Diagnostic serologic: RN, RFC, RHAI
13
1.Medii microaerofile descriere + exemple/ Amestecul de gaze din atmosfera microaerofile.
Cea mai intalnita bacteria: Campylobacter, C. jejuni, si C. coli.
Amestecul gazos: N2 85%, O2 5-7%, CO2 8-10%.
Aceasta atmosfera se obtine prin mai multe mijloace:
- Fizice: borcane etanse in care se introduce amestecul de mai sus, exicatoare sau borcane
cu lumanare;
- Chimice: containere in care se introduce kit-uri comerciale reducatoare de O2 si
producatoare de co2, procedeul Compypak
- Izolarea cu imbogatire, prin membrane filtrante cu pori de 0.65 µm, sterile, aplicate pe
suprafata unui mediu gelozat (MH cu hematii de oaie). Peste membrane se aplica 2-3
picaturi dintr-o suspensie de materii fecale intr-un bullion nutritive. Dupa o ora la 37 º C
membrane se inlatura si placa se incubeaza, in atmosfera de microaerofilii, la 37ºC sau 42
ºC, 2-5 zile.
Se va face identificarea pe baza caracterelor : morfologice, de cultura, biochimice, antigenice.
Apoi testarea la substantele antibacteriene.
2. Metoda elective pt H. pylori

Metoda de referinta este evidentierea bacteriei in biopsiile gastrice prelevate in timpul
examenului endoscopic.
O conditie importanta – bolnavul sa nu fi urmat cel putin o luna, tratament cu antibiotic, saruri de
bismuth
Se recolteaza fragmente de mucoasa antrala si fendica in nr. De 4 si se vor folosi astfel:
- Unul va fi introdus in mediu cu uree si indicator de pH pentru evidentierea ureazei;
- 2 fragmente pentru evidentiarea H. pylori pt frotiuri si cultura care vor fi produseintr-un
flacon cu SF pt a se evita disecarea probelor si contactul de O2, sau folosirea unei solutii
de glucoza 20% care impiedica detasarea stratului de mucus.
- Un fragment pentru studiul histopatologic.
Conservarea probelor pentru insamantare, daca nu se pot lucre imediat, se face la 4 ºC, max. 4h;
daca se depaseste acest timp se vor conserva intr-un mediu de transport in care probele pot fi
tinute 24h la 4ºC.
3. Cum se stabileste nomenclatura tulpinilor de virus gripal?
Tulpinile gripale au o nomenclatura sepecifica ce cuprinde:
- Tipul antigenic al ribonucleoproteinei virale (A,B,C)
- Localitatea de izolare
- Numarul tulpinii
- Anul izolarii
- Tipul de HA si NA
4. Profilaxia antivirala specifica artificial: se poate realize prin 2 metode:
- active: prin vaccinare
Pasiva prin administratrea sarurilor immune specific
5. virusul urlian: infectii+descriere
Este agentul etiologic al parotiditei epidemic
Forme clinice:
1. Parotidita epidemica (oreionul) : incubatie aprox 18 zile, febra medie, anorexie, otalgie,
indispozitie, urmata rapid de hipertrofia bilateral dureroasa a glandei parotide si saliva.
Durata bolii aprox 15 zile, cu evolutie autolimitanta.
14
2. Orhita: se observa dupa pubertate, in 10-31% din cazuri, este precedara de febra, frison,
dureri abdominal. Apare inflamatia scrotal, eritemo-edematoasa, dureroasa, in 25% din
cazuri sunt interesate ambele testicule. Evolutie favorabila, durata 8-10 zile. Uneori poate
aparea atrofie testiculara, iar azoospermia este exceptional. La femei, poate aparea ovarita
sau mastita, in 31% din cazuri la fete dupa 14 ani.
Complicatii:
1. Meningita urliana (limfocitara) poate aparea la 5-7 zile de la debut cu febra, redoarea
cefei, varsaturi, cefalee, fotofobie. Evolutia favorabila, cu vindecare in cateva zile.
2. Encefalita inainte de introducerea vaccinului reprezenta aprox 20-30% din encefalitele
virale. Apare in aprox 5% din cazuri, in timpul parotiditei, sau dupa 2-3 saptamani. Se
manifesta prin: confuzie, convulsii, tulburari motorii, senzoriale. Majoritatea cazurilor
evolueaza fara sechele.
3. Afectarea N. cranieni cu surditate la 0.05% din cazuri, uni/bilateral, ireversibila. Foarte
rar cecitate prin nevrita optica.
Alte complicatii: miocardite, nephrite, pancreatite.
6. pH la care creste Vibriocholerae +medii de cultura

- cresc bine la un pH alcalin: 9-9.2, apa peptonata si in mediu cu mult O2;
- Sunt oxidazo-pozitivi;
- in medii lichide formeaza val la suprafata
- Pe mediile solide BSA formeaza colonii mici, transparente
- Sunt bine rezistenti in mediile cu bile, de aceea, se folosesc mediile selective;
- Tolereaza concentratii de 6-6.5% NaCl.
7. Cand apare reimbolnavirea cu Rickettsia prowazeckii?
- in anumite conditii, Rockettsia exista in stare latenta, poate redeveni patogena dand recaderi
ale bolii, tifosul de reimbolnavire (boala Brell-Zinsser).
8. Descrieti testele pentru confirmarea specie Neisseria gonorrhoeae

Pentru confirmarea specie de Neisseria se testeaza fermentarea zaharurilor
N. gonorrhoeae fermenteaza DOAR glicoza.
Metode rapide:
- Testul de coagulare cu ser antigonococic cuplat cu protein A stafilococica (aglutinarea in
3 min da raspuns pozitiv)
- Metodele biologiei molecular – sonde nucleotidice, PCR
- Prin imunoluorescenta, cultura se va colora cu ser fluorescent antiggonococic.
Examinarea se va face cu microscopul cu fond intunecat in lumina ultraviolet.
-
9. Descrieti modalitati de identificare oentri Neisseria meningitis:
- se selecteaza coloniile smooth “S”, mici, cu diametrul de cca 1mm, transparente, usor gri;
- se examineaza biochimic pentru producerea citocrom-oxidazei(pe hartie impregnanta cu
reactiv)
- se fac frotiuri colorate Gram pentru prezenta diplococilor Gram negative, in “ boabe de cafea”
fata in fata. Daca indeplinesc cele 3 contidii- genul Neisseria.
- identificarea serologica de grup din culturile puse se face prin aglutinari cu seruri polivalente si
apoi monovalente, identificandu-se grupul de meningococ. Cele mai frecvente, in zona
europeana, sunt: A,B,C,Y, W-135.
15
10. Ribovirusurile cu polaritate +/-
ARN-ul tradus direct in protein, fara o transcriere prealabila, este considerat ARN cu polaritate
pozitiva (ARN (+))
ARN-ul transcris intai intr-un ARN complementar si apoi in protein – ARN cu polaritate
negative (ARN(-))
11. Familia + genul +Ag pt VHB
- familia Hepadnaviridae
- genul: Orthohepadnavirus
Structura antigenic:
1. Ag de suprafata HBs
- Constituie invelisul extern al VHB
- Structura complexa lipoglicoproteica
- Apare in sangele bolnavilor dupa 4-6 saptamani de la infectie, inainte de debutul clinic al
hepatitei si dispar la 3 luni de la debut
2. Ag nucleocapsidic HBc
- De tip antigenic unic;
- Se gaseste in virionul complet si in nucleocapsidele neasamblate din nucleul
hepatocitelor infectate, unde este decelabil la 10 zile de la infectie, dar este absent in
sange.
3. Ag HBe
- Asociat nucleocapsidei
- Polipeptid solubil
- Apare in ser in perioada de incubatie, imediat dupa apritia Ag HBs, negativandu-se dupa
2-4 saptamanai, disparitia lui precedand-o pe a Ag HBs
- Prezenta lui semnifica replicarea virala. Persistent a indelungata este asociata cu
prognostic nefavorabil si este semn de multiplicare virala interna in hepatocit. Daca
evolutia este bine, dupa o luna de la aparitia icetrului apar si Ac anti HBe, decelendu-se
consecutive aparitiei IgM anti HBc.
12. Precizati familia si genul virusului hepatitei a. descrieti schematic structura lui:
- familia: Picornaviridae;
- genul: Enterovirus
- virus ARN, cu capsida icosaedrica, neanselopat, 27 nm;
- rezistent la 60ºC, eter, detergenti neionici;
- poate fi distrus in cateva minute la 100ºC, de formol 1/4000 dupa o expunere de 3 h la 37ºC,
clor active 0.1 mg% timp de 30 min.
13. Familia+subfamilia virusului hepatic:
- familia: Herpesviridae
- subfamilia: Alphaherpesvirinae
14. afectiuni orthopoxvirus + descriere
- acest gen cuprinde v. variolic si v. vaccine
Poate genera variola – boala infectioasa extreme de contagioasa. Virusul patrunde in organism pe
cale respiratory, dermica, intramusculara.
Incubatia: 12-18 zile, debut brusc cu stare generala alterata (faza toxemica) cu febra crescuta,
prostatie, cefalee, rash care in 2-4 zile se concretizeaza in enantem si exantem characteristic, cu
leziuni focale.
16
Enantemul – in orofaringe, palatal tare, limba, pilieri, cu macule mici care se transforma in
vezicule si se rup. Se poate extinde – tip centrifug, mai dens pe fata si extremitati. In 1-4 zile
evolueaza ca maculopapule ce devin vezicule, timp de 5-6 zile, apoi se transforma in pustule cu
continut opalescent, atingand punctual maxim in 11 zile. Pustulele – cruste (dupa 2-4 saptamani)
– prin desprindere – cicatrice.
Aceasta este forma comuna; se poate manifesta prin eruptive hemoragica confluent, insotita de
hemoragii (mortalitate 90%). Mai poate da ulcere corneene, osteomielitis variolosa cu
repercursiuni tardive prin defecte osoase, pulmonare, gastrointestinal. Se mai poate complica cu
encefalita – principal cauza de deces in forma “major”.
15. Ex de coci anaerobi, nesporulati. G negative

Genuri: Veillonell; Acidaminococcus; Migasphaera
16. Ex. Bacilli anaerobi, nesporulati, G. neg
Gen: Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas; Fusobacterium
17. Ex. Bacilli anaerobi, nesporulati, G poz
Gen: Actinomyces; Bifidobacterium; Eubacterium; Mobiluncus; Propionibacterium
18. Avantaje ale vaccinurilor corpusculate preparate din virusuri attenuate:
- induc imunitatea similara bolii natural;
- raspunsul imun este dirijat fata de toate Ag virale;
- imunitatea indusa este durabila (ani de zile);
- previn boala naturala.
19. Avantajele/dezavantajele virusurilor inactive. Exemple:
Ex: vaccin antipoliomielitic, antirabic, antigripal.
Avantaje:
- Raspuns de tip umoral foarte bun;
- Stabilitate antigenic (absenta reversiei si eliminarii de virus);
- Stabilitate de tº uzuale;
- Pot fi administrate la imunosupresanti (virusul inactivat nu se multiplica)
- Indivizii vaccinati nu transmit virusul la contacti.
Dezavantaje:
- Induc imunitate de durata mai scurta (necesita rapelari numeroase)
- Imunitatea de tip cellular este redusa
- Imunitatea locala este limitata.
20. Caracterele de cultura pe mediile lichide si solide pentru Pseudomonas:
- cresc usor in conditii de aerobioza;
- cresc pe medii simple sub forma de colonii “S” si “M” cand sunt incapsulati
- in bullion sau apa peptone 1% se produce o tulburare cu formarea unei pelicule la suprafata
mediului, care, dupa cateva zile, se fragmenteaza si cade la fund, iar mediul – filant + vascos
- pe geloza simpla cresc sub forma de colonii rotunde, convexe, flourescente, deseori cu reflex
metallic, de culoare galben-verzui, in culture tinere (dupa cateva zile pigmentul – brun) sau
pigmentate in rosu, galben sau negru brun. Cultura de Ps. Aeruginosa degaja un miros aromatic
datorita O – aminoacetofenonei, asemanatoare florii de tei.
- pe mediile cu sange 5-10% se dezvolta colonii gri, lucioase, care produc hemoliza de tip β, ce
se intensifica la temperature camerei.
17
21. Caractere biochimice Pseudomonas
- oxidazo-pozitiv;
- elaboreaza pigmenti;
Produce substante cu actiune bactericida: piocinoza (bactericida pentru alte specii)
piocina(bactericida si pentru aceeasi specie dar nu si pentru aceeasi tulpina)
- Nu fermenteaza lactoza
- Oxideaza glucoza
- Reduce nitratii la nitriti
- Nu au ureaza, lizinalamindecarboxilaza, fenilalamindezaminaza.
22. Enumerati formele clinice ale polimielitei la om
- poliomielita paralitica (paralizia infantila); neparalitica, abortive, inaparenta.
23. Caracteristicile paraliziei in polio:
- paralizie flasca
- asimetrica
- afecteaza anumite grupe muscular, altele raman integer
- hiperestezii si parestezii in perioada paralitica
ROT: initial hyperactive, apoi, diminuate pana la disparitie.
24. Enumerati formele clinice ale poliomielitei infantile:
1. forma comuna – poliomielita paralitica spinal (boala Heine-Medin) ce cuprinde faza
prodromala si faza paralitica
2. forma respiratorie
3. forma encefalitica
4. forma cu paralizii isolate.
25. Forme clinice ale poliomielitei neparalitice.
1. meningita poliomielitica – meningita cu lichid clar, debuteaza cu febra, cefalee, stare generala
alterata, redoarea cefei, mialgii, hiperestezii, tulburari gastro-intestinale, greata, varsaturi, cu
evolutie favorabila.
2. miopericardita, este ca afectiune de sina statatoare si are un prognostic bun.
26. Ce afectiuni poate da Chlamydia trachomatis?
- este un agent etiologia al TRACHOMULUI, cherato-conjunctivita, ce se caracterizeaza printr-o
secretie purulenta abundenta, poate duce la orbire; este raspandita in Africa si in Orient.
- mai poate da: conjunctivita cu incluzii(conjunctivita foliculara); conjunctivita cu incluzii a nou-
nascutului; uretrita negonococica, uretrita postgonococica, epididimita acuta. Maladia
Reiter(conjunctivita, uretrita, poliartrita si uneori enterita), cervicite, salpingite.
27. Ce afectiuni da Mycoplasma pneumoniae?
- are habitat in tractul respirator
- determina pneumonia atipica primara (afecteaza copii si varstnicii)
M. pneumoniae produce peroxidazele si catalazele extracelulare sa poata intervene.
Genomul mic si lipsa peretelui celular
Subiecte bacterio 1
1.Amestecul de gaze din atmosfera microaerofila.
Amestecul gazos pentru microaerofile este format din :N2 85% ,O2 5-7% ,CO2 8-10%.
18
2.Descrieti mediul si conditiile de cultivare pentru Haemophilus influenzae.
Este un pazarit obligatoriu al omului.Se localizeaza in arborele respirator,este agentul patogen cu
rol primar in:meningita,sindromul obstructiv laringian,artrita purulenta,endocardita cu rol
secundar in gripa,bronsita,pneumonie.
Caractere de cultura
Creste greu,coloniile apar dupa 48-72 h,sunt mici,purvulente.Se folosesc medii cu sange,deoarece
au nevoie de factori de crestere din sange 10 si 5.cel mai accesibil mediu este geloza socolat,se
insamanteaza tulpina si peste sectorul insamantat se face un striu de insamantare cu o cultura de
stafilococ patogen,coloniile de Haemophilus se vor dezvolta in jurul striului de
insamantare,fenomenul de” satelism”.Sau pot fi folosite mediii transparente,de ex geloza
Levinthal.Pe geloza socolat se dezvolta coloniile”S” de 1-3 mm,ca picaturile de roua,cenusii-
albastrui stralucitoare,altele opace,netede.Pe mediile transparente coloniile au irizatie
caracteristica,stralucitoare,confluente pentru tulpinile capsulate sau individualizate la cele
necapsulate.
3.Descrieti analizele de laborator ce sugereaza infectia cu Legionella pneumophila.
Examenul de laborator clinic
-hematologice:leucocitoza moderata cu neutrofile(12.000-
25.000)sauleucopenie,trombocitopenie,VSHmarit.
biochimice:hiponatremie,hipofosfatemie,creatinina,ureea,bilirubina,fosfatatza alcalina si
transaminazele sunt crescute.
-citologic:sputa si exudatele aparatului respirator care sunt in cantitati mici contin PMN,dar flora
este absenta.
Diagnosticul de certitudine al unei legionoze este bacteriologicsi serologic.
Diagnosticul bacteriologic
Coloratie imunofluorescenta directa din produsul patologic este metoda de electie.Cultivarea
produselor patologice pe mediile de cultura amintite.identificarea grupurilor si subgrupurilor
antigenice ca markeri epidemiologici prin reactii cu anticorpi monoclonali.
Diagnosticul serologic
La bolnavi se executa pe seruri paralele,recoltarea in faza acuta a bolii dar si in covalescenta.O
crestere de 4 ori mai mare a titrului de anticorpi pana la minimum 1\128 constituie o confirmare
serologica de imbolnavire.
Delectarea anticorpilor se face prin:
-imunofluorescenta indirecta.
-hemaglutinare indirecta.
19
-ELISA,microaglutinare pe lama.
4.Exemple de coci anaerobi sporulati gram negativi.
Veillonella.Acidaminococcus.Megasphaera.
6.Profilaxia antivirala specifica superficiala.
Se poate face prin doua metode profilaxia activa care se face prin vaccinare si profilaxia pasiva
care se face prin administrarea sarurilor imune specifice.
7.Structura Ag a virusului hepatitei B.
-Ag de suprafata HBs,constituie invelisul extern al VHB si are o satructura complexa
lipoglicoproteica.Apare in sangele bolnavilor dupa 4-6 sapt de la infectie,inainte de debutul
clinic al hepatitei si dispar dupa 3 luni de la debut.Anticorpii anti-Ag HBs apar in covalescenta si
prezenta lor semnifica vindecarea bolii,apar si in urma vaccinarii anti-VHB.
-Ag nucleocapsidic HBc,de tip antigenic unic,se gaseste in virionul complet si in nucleocapsidele
neasamblate din nucleul hepatocitelor infectate,unde este cecelabil la 10 zile de la infectie,dar
este absent in sange.Anticorpii anti-HBc sunt anticorpi specifici IgM,apar la sfarsitul perioadei
de incubatie,prezenta lor indica o infectie sigura.Sunt inlocuiti in covalescenta de anticorpii anti-
HBc de tip IgG concentratia lor scade odata cu vindecarea bolii,persista in titruri mici toata viata
si indica trecerea prin boala.
-Antigenul Hbe asociat nucleocapsidei este un polipeptid solubil,apare in ser in perioada de
incubatie,imediat dupa aparitie Ag HBs,negativandu-se dupa 2-4 saptamani,disparitia lui
precedand-o pe a Ag HBs.Prin prezenta lui semnifica replicare virala.Persistenta indelungata este
asociata cu pronostic nefavorabil sieste semn de multiplicare virala interna in hepatocit.Daca
evolutia este buna,dupa o luna de la aparitia icterului apar si anticorpii anti-Hbe,decelanduse
consecutiv aparitiei IgM anti HBc.
8.Forme clinice ale poliomelitei neparalitice.
-Meningita poliomelitica este o meningita cu lichid clar,debuteaza cu febra,cefalee,stare
generala alterata,redoarea cefei,mialgii,hiperestezii,tulburari gastro-
intestinale,greata,varsaturi,evolutia este favorabila.
-Miopericardita este ca afectiune de sine statatoare si are un prognostic bun.
9.Agentul etiologic al rabiei si stadiile de imbolnavire la om.
Incubatie este lunga 14-100zile cu o medie de 50 de zile,rar poate fi de un an sau chiar zece.
Stadiul prodromal este scrurt de 2-4 zile cu o simptomatologie nespecifica, anorexie,febra
moderata,cefalee,greturi,disfagie,parestezii in zona muscaturii,nervozitate,anxietate.
Perioada de stare
20
1Rabia furioasa(spastica).Se manifesta prin excitatie psihomotorie:hiperestezie cutanata
senzoriala exacerbata de stimuli exteriori,halucinatii,convulsii,dilatatie
pupilara,hipersalivatie,hipersudoratie.Hidrofobia este determinata de spasme ale musculaturii
faringiene care este insotita de febra ridicata si tulburari neurovegetative,variatii ale tensiuni
arteriale,pulsului,dificultati in respiratie.
2Rabia paralitica. Debuteaza cu paralizii,dureri ale membrelor,armate de paralizii flasce
progresive,ascendente de la membrele inferioare pana la teritoriile inervate de nervii
cranieni.Tulburari ale sfincterelor.Aceasta forma este rara la om.
Perioada terminala .In rabia furioasa,moartea survine dupa 3-4 zile iar in forma paralitica in 5-6
zile prin stop cardiac si respirator.O forma particulara este forma clinica de rabie de laborator
contractata accidental,prin infectie cu virus rabic.Pot sa apara paralizii ascendente.tulburari
bulbare care duc la moarte prin stop respirator.
Subiecte bacterio 2
2.Cum se numesc speciile din Brucella care afecteaza omul.
Bruccella melitensis,Brucella abortus,Brucella suis.
3.Precizati compozitia mediului si conditiile de cultivare precum si denumirea mediului pentru
Bordetella.
Mediul de cultura trebuie sa contina:amidon,carbine activat,sange.Se foloseste mediul Bordet-
Gengou,este mediul de electie pentru izolare.Dupa incubare la 370C timp de 2-5 zile apar colonii
mici convexe,usor transparente cu stralucire metalica,in lumina oblic transmisa apar ca picaturile
de mercur sau ca jumatati de perle,coloniile sunt foarte aderente de mediu cu o zona de hemoliza
difuza.Coloniile pot fi “S” sau “R”.Coloniile “S” faza 1,are virulent cea mai mare,fazele 2 si 3 isi
pierd treptat virulent,ajungand in faza 5 avirulenta,forma “R”.
4.Ce afectiuni poate da Clamydia tranchomatis.

Este agentul etiologic al TRACHOMULUI,cherato –conjunctivita ce se caracterizeaza printr-o
secretie purulenta abundenta,poate sa duca la orbire si este raspandita in Africa si in Orient.Mai
poate da :conjunctivita cu incluzii,uretrita postgonococica,epidimita acuta,maladia
Reiter,cervicite,salpingite.
5.Exemple de Bacili anaerobi gram negativi nesporulati.
Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium.
6.Ce boli produc si care este poarta de intrare a bacteriilor din genul Leptospira la om.
Leptospirele sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.produc boala
numitaLeptospiroza,care este o antropozoonoza.Calea de transmitere este cel mai adesea
21
cutanata,mai alees la nivelul membrelor inferioare.Dupa ce au patruns in organism intra in
circulatia generala,pot strabate seroasele,de aceea poate sa apara uneori meningita
leptospirotica.Pot sa apara hemoragii hepatice.Specia patogena pentru oamenii este Leptospira
icterohaemorrhagiae.
8.Enumerati formele clinice a poliomelitei la om.
1.Poliomelita paralitica(paralizia infantila)
2.Poliomelita neparalitica.
3.Poliomelita abordiva
4.Poliomelita inaperenta.
9.Precizati genurile si afectiunile pe care le provoaca ortomixoviride la om.

Orthomyxovirusurile sunt agenti etiologici ai unor infectii respiratorii acute,uneeori grave ce
evolueaza in epidemii cu mortalitate mai ales in randul copiilor si batranilor.In familia
Ortomycoviridae este inclus genul Thogotovirus si genul Influenzavirus care este divizat in alte
trei genuri:
-Genul Influenzavirus A cu tipul de v.gripal A.
-Genul Influenzavirus B cu tipul v.gripal B.
-Genul Influenzavirus C cu tipul v.gripal C.
-Genul Thogotovirus cu tipurile Thogoto,Dhori si Batken.
10.Precizati familia,subfamilia virusului HIV precum si stadiile clinice si serologice care se
produc la om.
Virusul imunodeficientei umane apartine familiei Retroviridae subfamilie Lentivirinae.
Tabloul clinic
Clasificarea infectiei HIV la adult se face in functie de anumite criteria clinice si imunologice.
Stadiul A
Perioada de incubatie este intre cateva zile pana la 3 luni,sunt anumite aspect clinice nespecifice:
-infectie asimptomatica
-infectie acuta nespecifica,insotit de febra,oboseala,faringita,antralgii,eruptii macula-
papulare,limfadenopatie generalizata poate dura 2-3 saptamani,remisiunea fiind
complete.Aceasta perioada poate dura pana la 10 ani.
22
Stadiul B
Sunt cazurile cu infectie simptomatica.Manifestarile clinice corespunzatoare stadiului B sunt:
-stare febrila 38.50 C care persista mai mult de o luna,
-sindrom diareic care persisita mai mult de o luna,
-candidoza orofaringeana sau vulvovaginala persistent sau recidivanta,
-herpes zoster extins sau recidivant,
-purpura trombocitopenica idiopatica,
-neuropatie periferica,
-infectii pelviene sau tuboovariene,
-listerioza.
Inrautatirea unor marker de laborator,scaderea numarului de celule T CD4 la 500-200’mm3
Stadiul C
Corespunde stadiului final al infectiei cu HIV,SIDA.Pacientul va prezenta:
-o scadere in greutate
-febra persistent de etiologie neprecizata
-infectii cu germeni oportunisti
-parazitoze
-neoplasme si in stadiile tardive manifestari neurologice.
Forma grava de manifestare a encefalopatiei HIV este dementa asociata cu
SIDA,ADC.Manifestarile oportuniste apar cand limfocitele T CD4 scad la 200-50mm3.
La unii subiecti infectati poate sa existe “fereastra serologica”care este o perioada in care
organismul nu reactioneaza prin formarea de anticorpi,ea poate sa dureze intre 6-9 luni,prin
diagnosticul serologic se vor pune in evidenta anticorpii specifici.Se pot folosi mai multe
reactii:teste de aglutinare,latexaglutinarea,coagoaglutinarea,ELISA.
In cazul unei reactii ELISA negative,se va tine cont de “fereastra serologica”in care anticorpii nu
sunt detectabili,deci impune repetarea testului la interval de 6-9 luni,iar reactia pozitiva impune
repetarea ei printro alta reactive.De obicei se foloseste Western-blot care evidentiaza si
diferentiaza anticorpii specifici fata de antigenele virale.
23
Subiecte2
1.Ph la care creste Vibriocholerae.

Cresc bine pe un ph alcalin 9-9.2,apa peptonata si in mediu cu mult oxygen,sunt oxidazi-
pozitivi,in mediile lichide formeaza val la suprafata.Pe mediile solide BSA formeaza colonii
mici,transparente.Sunt bine rezistenti in mediile cu bila,de aceea se folosesc mediile
selective.Tolereaza concentratii de 6-6,5% NaCl.
2.Enumerati serotipurile grupei O 1.
Are 4 serotipuri(A,B,C):-tipul 1 Ogawa(A+B)
-tipul 2 Inaba (A+C)
-tipul 3 Hikojima(A+B+C)
-tipul 4(fara nume)(A)
3.Caractere biochimice la Pseudomonas.
Este oxidazo-pozitiv,elaboreaza pigmenti,produce substante cu actiune bactericida:
-pinocinaza,care este bactericida si pentru aceeasi specie dar nu si pentru aceeasi tulpina.Nu
fermenteaza lactoza,oxideaza glucoza,reduce nitratii la nitriti,nu au
ureeaza,lizinalanindecarboxilaza,fenilalanindezaminaza.
4.Descrieti caracterele de cultura pe mediile lichide+solide la genul Pseudomonas.
Cresc usor in conditii de aerobioza cresc pe medii simple sub forma de colonii”S” sau “M” cand
sunt incapsulati.In bullion sau apa peptonata 1% se produce o tulburare cu formarea unei pelicule
la suprafata mediului care dupa cateva zile se fragmenteaza si cade la fund,iar mediul devine
filant si vascos.Pe geloza simpla cresc sub forma de colonii rotunde,convexe,fluorescente,deseori
cu reflex metallic,de culoare galben-verzui in culture tineresau pigmentate in rosu,galben sau
negru brun.Cultura de Ps.aeruginosa degaja un miros aromatic datorat O-
aminoacetofenonei,asemanator florii de tei.Pe mediii cu sange 5-10% se dezvolta colonii
gri,lucioase care produc hemoliza de tip beta,care se intensifica la temperature camerei.
6.Cum se numeste boala data de Brucella.
Boala se mai numeste “febra ondulata”.
24
7.modalitati de insamantare pentru Bordetella.8.Mediul Bordet-gengou.9.Descrieti
componentele si precizati denumirea mediului solid pentru Bordetella.
Mediile de cultura trebuie sa contina:amidon,carbine activat,sange.Se foloseste mediul Bordet-
gengou,este mediul de elective pentru izolare.Dupa incubare la 370C timp de 2-5 zile,apar colonii
mici convexe,usor transparente cu stralucire metalica in lumina oblic transmisa apar ca picaturile
de mercur sau ca jumatati de perle,coloniile sunt foarte aderente de mediu cu o zona de hemoliza
difuza.Coloniile pot fi “S” sau “R”.Coloniile “S” faza 1,are virulent cea mai mare,fazele 2 si 3 isi
pierd treptat virulent,ajungand in faza 5 avirulenta,forma “R”.
10.compozitia mediilor de cultura pentru Haemophilus ducrey.
Cresc pe mediile cu geloza sange socolat pentru ca are nevoie de factorul X,necesita 2-9zile,350C
si atmosfera de CO2 10%.Se mai poate cultiva pe membrane corioalantoida a embrionului de
gaina.
13.Cand si prin ce reactii Ag-Ac se face serodg pt Treponema palidum.
Se evidentiaza anticorpii”in vitro”prin reactiile Ag-Ac.initial se afc teste de triaj:RFC Bordet –
Wassermann,VDRL este o reactive de flocurare.Daca aceste reactii sunt positive se trece la teste
de confirmare.
-Reactia FTA-ABS test de imunofolorescenta indirecta.
-Reactia de hemaglutinare pasiva(TPHA)
-Diagnosticul immunologic cellular se afce prin IDR in care Ag este luetina etrasa din
Treponema.Reactia pozitiva se evidentiaza prin prezenta raspunsului imun cellular,care
semnifica prezenta infectiei.
15 Leptospira-medii de cultura.
Se cultiva pe medii imbogatite cu ser de iepure,dar numai in medii lichide,nu cresc pe mediile
solide.Nu tulbura mediul lichid datorita transparentei lor,pentru identificarea lor,dupa 72 ore in
incubare se recolteaza o picatura se se examineaza la microscopul cu fond intunecat.Sunt
germeni aerobi.In tara noastra se foloseste mediul Korthof cu un pH 7.2-7.4 cu adaos de ser de
iepure 5-10%.
16.Exemple de Bacili-Gram nesporulati,anaerobi.
Pozitivi:Actinomyces,Bifidobacterium,Eubacterium,Mobiluncus,Propionibacterium
Negativi:Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium.
17.Exemple de Coci Gram-nesporulati.
Pozitivi:Peptostreptococcus,Peptococcus.
Negativi:Vellonella,Acidaminococcus,Megasphaera.
25
18.Ce afectiuni da Mycoplasma pneumoniae.
Determina pneumonia atipica primara,sunt afectati copii si varstnicii.
19.Habitat Legionella.
Este reprezentat de sursele si rezervoarele Naturale sau artificial de apa unde stabilesc relatii
complexe cu microbiocenozeleintalnite:cianobacterii,flavobacteriilesi algele care le furnizeaza
nutrientii,Protozoarele.amoebe si ciliatele le ingera si la temperature de 35-400C,devin gazed de
amplificare.Prin formele lor chistice le mentin viabile si virulente in aerosoli.Au fost isolate si
din noroi,namol sau apa de ploaie,dar niciodata din sol sau pulberi.Legionelele produc mari
cantitati de glicolix care favorizeaza persistent si acumularea lor in tuburi si conducte de cauciuc
chiar siliconate.In apa distilata supravetiuesc un an.Mai putin favorabile sunt suprafetele din otel
inoxidabil si cupru.
20.Mediul elective ptr Legionella.
Mediul de elective ptr izolarea legionelelor este agarul BCYEa extract de levura,carbune activat
;prin carbunele activat previne oxidarea fotochimica a principalei surse nutritive,extractul de
levura,iar prin continutul de L cisteina si a-ketoglutarat,stimuleaza cresterea.Mai poate fi folosit
agarul Feeley-Gorman,care contine L-cisteina,HCL,pirofosfat feric. Legionelele sunt strict
aerobe,cresc la un pH de 6,9 cu pana la 5%CO2.Cultura apare dupa 24 ore ,coloniile sunt
punctiforme,dupa 3-4 zile devin vizibile cu ochiul liber si ating cca.1mm iar dupa o sapt 3-
4mm.Coloniile sunt rotunde,covexe,stralucitoare,gri-verzui,au aspect de sticla taiata.In zonele de
crestere confluent apare o pigmentatie bruna.
21.Dg de certitudine pt Legionella.
La bolnavi se executa pe seruri paralele,recoltarea in faza acuta a bolii dar si in covalescenta.O
crestere de 4 ori mai mare a titrului de anticorpi pana la minimum 1\128 constituie o confirmare
serologica de imbolnavire.
-ELISA,microaglutinare pe lama
26
22.Enumerati infectiile date de virusul poliomelitic.
Infectarea sistemului nervos se face pe la sanguine iar propagarea in tesuturile nervoase de.a
lungul axonilor nervilor periferici,o data intrat in caile nervoase,progresia acestuia nu mai poate
fi oprita .
23.enumerati formele clinice ale poliomelitei infantile.
1.Forma comuna(Poliomelita paralitica spinal denumita si boala Heine-medin.
2.Forma respiratory.
3.Forma encefalitica.
4.Forma cu paralizii isolate.(Sindromul postpoliomelita).
24.Virusul Urlian:infectii+descriere.
Este agentul etiologic al parotidei epidemic.
Forme clinice
-Parotidita epidemica(oreionul).Incubatie medie de 18 zile cu febra
medie,anorexie,otalgie,indispozitie,urmata rapid de hipertrofia bilateral,dureroasa a glandelor
parotide si a glandelor salivare.Durata bolii este de 10-15 zile cu evolutie
autolimitanta.Localizarile glandular extrasalivare pot sa apara inainte concomitant ,dupa sau in
absenta parotifitei.
-Orhita se observa dupa pubertate,la 10-31% dintre cazuri,este precedata de febra,frison,dureri
abdominal.Apare inflamatia scrotal,eritemo-edematoasa,dureroasa,in 25% sunt interesate ambele
testicule.Evolutia este favorabile,cu durata de 8-10 zile.Uneori poate sa apara atrofia
testiculara,iar azoospermia este exeptionala.La femei poate sa apara ovarita sai mastita la 31 %
dintre cazuri la fete dupa 14 ani.
Complicatii:
-Meningita urliana care este o meningita limfocitara,ea poate sa apara dupa 5-7 zile de la debut
cu febra,redoarea cefei,varsaturi,cefalee,fotofobie.Evolutia este favotabila cu vindecare in cateva
zile.
-Encefalita,inainte de introducerea vaccinului,reprezenta cca 20-30%dintre encefalitele virale.Ea
apare la cca 1-5% dintre cazuri,eea poate sa apara in timpul parotidei sau la 2-3 saptamani,se
manifesta prin confuzie,convulsii,tulburari motorii sau senzoriale.Majoritatea cazurilor
evolueaza fara sechele.
-Afectarea nervilor cranieni,surditate la 0,05% dintre cazuri uni sai bilateral ireversibile.Foarte
rara este cecitate prin nevrita optica.
-Alte complicatii:miocardite,nephrite,pancreatite.
27.Metode de elective pt H.pylori.
27
Metoda de referinta este evidentierea bacteriei in biopsiile gastrice prelevate in cursul
examenului endoscopic.O conditie importanta este ca bolnavul sa nu fi urmat cel putin o luna
tratament cu antibiotic,saruri de bismut.Se recolteaza fragmente de mucoasa antrala si fundica,se
recolteaza 4 fragmente si se vor folosi astfel:
-un fragment va fi introdus in mediu cu uree si indicator de pH pentru evidentierea ureazei.
-doua fragmente pentru evidentierea H.pylori pentru frotiuri si cultura care vor fi puse intr-un
flacon cu SF pentru a se evita desicarea probelor si contactul cu O2 sau folosirea unei solutii de
glucoza 20% care impiedica detasarea stratului de mucus.
-un fragment pentru studiul histopatologic.
Conservarea probelor pentru insamantare daca nu se pot lucre imediat se afce la 40 C,maxim 4
h,daca se depaseste acest timp se vor conserva intr-un mediu de transport in care probele pot fi
tinute 24h la 40C.
28.Coloniile de geloza sange la Compylobacter.
Pe mediile solide cu sange sunt nehemolitice si au doua aspect:
-colonii mici de 1-2 mm,”S”,usor opace,de culoare gri-castanie la placile mai vechi.
-colonii umede mai mari de 5-7mm,plate,mai putin opace,cu margini neregulate cu tendinta de a
se intinde pe striul de insamantare la placile mai proaspete.La
imunodeficienti,alcoolici,diabetic,bolnavi cu insuficienta hepato-renala,C fetus poate da
endocardite,meningite.
29.Avantajele vaccinuri corpuscular preparate sin virusuri atenuate.
Antipoliomelitic,antirujeolos,antiurlian.
-induc imunitatea similara bolii natural.
-raspunsul imun este dirijat fata de toate antigenele virale
-imunitatea indusa este durabila
-previn boala naturala.
30.Avantajele,dezavantajele pt vaccinurile inactivate,dati exemple.
Vaccin antipoliomelitic,antirabic,antigripal.
Avantaje:
-raspuns foarte bun de tip umoral
-stabilitate antigenic
-stabilitate la temperature uzuale
-pot fi administrati la imunosupresati
28
-indivizii vaccinati nu transmit virusul la contacti.
Dezavantaje:
-induc imunitate de durata mai scurta
-imunitate de tip cellular este redusa
-imunitatea locala este limitata.
31.Precizati Familia si Genul virusului in Hepatita A,descrieti schematic structura lui.
Hepatita A este produsa de virusul hepatitis A care face parte din genul Enterovirus,familia
Picornaviridae.Este un virus ARN cu capsida icosaedrica neanvelopat si are 27 nm.Este rezistent
la temperature de 600C,eter,detergent neionici,dar este distrus in cateva minute de temperature de
1000C,de formol 1\4000,dupa expunere de 3hla 370C sau de clor active 0,1mg% timp de 30 min.
32.Precizati agentul etiologic si descrieti rubeola congenital.
Agentul etiologic este Virusul rubeolos .
Rubeola congenital
-malformatii ocular:cataracta subtotala sau totala adesea bilateral si retinopatie,microftalmie si
glaucoma.
-malformatii cardiac:persistent canalului arterial dintre aorta si artera pulmonara si stenoza a
pulmonare,miocardita.
-malformatii auditive:surditate
-malformatii ale sistemului nervos central:microcefalie,intarziere psihomotorie.
33.Cum se stabileste nomenclaturatulpinilor de virus gripal.
Tulpinile gripale au o nomenclatura specific ace cuprinde:
-tipul antigenic al ribonucleoproteinei virale(A,B,C)
-localitatea de izolare
-numarul tulpinii.anul izolarii
-tipul de HA si NA
29
Subiecte bacterio 1
1.Amestecul de gaze din atmosfera microaerofila.
Amestecul gazos pentru microaerofile este format din :N2 85% ,O2 5-
7% ,CO2 8-10%.
2.Descrieti mediul si conditiile de cultivare pentru Haemophilus
influenzae.
Este un pazarit obligatoriu al omului.Se localizeaza in arborele
respirator,este agentul patogen cu rol primar in:meningita,sindromul
obstructiv laringian,artrita purulenta,endocardita cu rol secundar in
gripa,bronsita,pneumonie.
Creste greu,coloniile apar dupa 48-72 h,sunt mici,purvulente.Se folosesc
medii cu sange,deoarece au nevoie de factori de crestere din sange 10 si
5.cel mai accesibil mediu este geloza socolat,se insamanteaza tulpina si
peste sectorul insamantat se face un striu de insamantare cu o cultura
de stafilococ patogen,coloniile de Haemophilus se vor dezvolta in jurul
striului de insamantare,fenomenul de” satelism”.Sau pot fi folosite
mediii transparente,de ex geloza Levinthal.Pe geloza socolat se dezvolta
coloniile”S” de 1-3 mm,ca picaturile de roua,cenusii-albastrui
stralucitoare,altele opace,netede.Pe mediile transparente coloniile au
irizatie caracteristica,stralucitoare,confluente pentru tulpinile capsulate
sau individualizate la cele necapsulate.
3.Descrieti analizele de laborator ce sugereaza infectia cu Legionella

pneumophila.
Examenul de laborator clinic
30
-hematologice:leucocitoza moderata cu neutrofile (12.000-25.000) sau
leucopenie,trombocitopenie,VSHmarit.
Biochimice:hiponatremie,hipofosfatemie,creatinina,ureea,bilirubina,fos
fatatza alcalina si transaminazele sunt crescute.
-citologic: sputa si exudatele aparatului respirator care sunt in cantitati
mici contin PMN,dar flora este absenta.
Diagnosticul de certitudine al unei legionoze este bacteriologicsi
serologic.
Diagnosticul bacteriologic
Coloratie imunofluorescenta directa din produsul patologic este
metoda de electie.Cultivarea produselor patologice pe mediile de
cultura amintite.identificarea grupurilor si subgrupurilor antigenice ca
markeri epidemiologici prin reactii cu anticorpi monoclonali.
La bolnavi se executa pe seruri paralele,recoltarea in faza acuta a bolii
dar si in covalescenta.O crestere de 4 ori mai mare a titrului de
anticorpi pana la minimum 1\128 constituie o confirmare serologica de
imbolnavire.

-ELISA,microaglutinare pe lama.
31
4.Exemple de coci anaerobi sporulati gram negativi.
Veillonella.Acidaminococcus.Megasphaera.
6.Profilaxia antivirala specifica superficiala.
Se poate face prin doua metode profilaxia activa care se face prin
vaccinare si profilaxia pasiva care se face prin administrarea sarurilor
imune specifice.
7.Structura Ag a virusului hepatitei B.
-Ag de suprafata HBs,constituie invelisul extern al VHB si are o
satructura complexa lipoglicoproteica.Apare in sangele bolnavilor dupa
4-6 sapt de la infectie,inainte de debutul clinic al hepatitei si dispar
dupa 3 luni de la debut.Anticorpii anti-Ag HBs apar in covalescenta si
prezenta lor semnifica vindecarea bolii,apar si in urma vaccinarii anti-
VHB.
-Ag nucleocapsidic HBc,de tip antigenic unic,se gaseste in virionul
complet si in nucleocapsidele neasamblate din nucleul hepatocitelor
infectate,unde este cecelabil la 10 zile de la infectie,dar este absent in
sange.Anticorpii anti-HBc sunt anticorpi specifici IgM,apar la sfarsitul
perioadei de incubatie,prezenta lor indica o infectie sigura.Sunt inlocuiti
in covalescenta de anticorpii anti-HBc de tip IgG concentratia lor scade
odata cu vindecarea bolii,persista in titruri mici toata viata si indica
trecerea prin boala.
-Antigenul Hbe asociat nucleocapsidei este un polipeptid solubil,apare
in ser in perioada de incubatie,imediat dupa aparitie Ag
HBs,negativandu-se dupa 2-4 saptamani,disparitia lui precedand-o pe a
Ag HBs.Prin prezenta lui semnifica replicare virala.Persistenta
indelungata este asociata cu pronostic nefavorabil sieste semn de
multiplicare virala interna in hepatocit.Daca evolutia este buna,dupa o
32
luna de la aparitia icterului apar si anticorpii anti-Hbe,decelanduse
consecutiv aparitiei IgM anti HBc.
8.Forme clinice ale poliomelitei neparalitice.
-Meningita poliomelitica este o meningita cu lichid clar,debuteaza cu
febra,cefalee,stare generala alterata,redoarea
cefei,mialgii,hiperestezii,tulburari gastro-
intestinale,greata,varsaturi,evolutia este favorabila.
-Miopericardita este ca afectiune de sine statatoare si are un prognostic
bun.
9.Agentul etiologic al rabiei si stadiile de imbolnavire la om.
Incubatie este lunga 14-100zile cu o medie de 50 de zile,rar poate fi de
un an sau chiar zece.
Stadiul prodromal este scrurt de 2-4 zile cu o simptomatologie
nespecifica, anorexie,febra moderata,cefalee,greturi,disfagie,parestezii
in zona muscaturii,nervozitate,anxietate.
Perioada de stare
1Rabia furioasa(spastica).Se manifesta prin excitatie
psihomotorie:hiperestezie cutanata senzoriala exacerbata de stimuli
exteriori,halucinatii,convulsii,dilatatie
pupilara,hipersalivatie,hipersudoratie.Hidrofobia este determinata de
spasme ale musculaturii faringiene care este insotita de febra ridicata si
tulburari neurovegetative,variatii ale tensiuni
arteriale,pulsului,dificultati in respiratie.
2Rabia paralitica.Debuteaza cu paralizii,dureri ale membrelor,armate
de paralizii flasce progresive,ascendente de la membrele inferioare
33
pana la teritoriile inervate de nervii cranieni.Tulburari ale
sfincterelor.Aceasta forma este rara la om.
Perioada terminala .In rabia furioasa,moartea survine dupa 3-4 zile iar
in forma paralitica in 5-6 zile prin stop cardiac si respirator.O forma
particulara este forma clinica de rabie de laborator contractata
accidental,prin infectie cu virus rabic.Pot sa apara paralizii
ascendente.tulburari bulbare care duc la moarte prin stop respirator.
Subiecte bacterio 2
2.Cum se numesc speciile din Brucella care afecteaza omul.
Bruccella melitensis,Brucella abortus,Brucella suis.
3.Precizati compozitia mediului si conditiile de cultivare precum si
denumirea mediului pentru Bordetella.
Mediul de cultura trebuie sa contina:amidon,carbine activat,sange.Se
foloseste mediul Bordet-Gengou,este mediul de electie pentru
izolare.Dupa incubare la 370C timp de 2-5 zile apar colonii mici
convexe,usor transparente cu stralucire metalica,in lumina oblic
transmisa apar ca picaturile de mercur sau ca jumatati de
perle,coloniile sunt foarte aderente de mediu cu o zona de hemoliza
difuza.Coloniile pot fi “S” sau “R”.Coloniile “S” faza 1,are virulent cea
mai mare,fazele 2 si 3 isi pierd treptat virulent,ajungand in faza 5
avirulenta,forma “R”.
4.Ce afectiuni poate da Clamydia tranchomatis.
Este agentul etiologic al TRACHOMULUI,cherato –conjunctivita ce se
caracterizeaza printr-o secretie purulenta abundenta,poate sa duca la
orbire si este raspandita in Africa si in Orient.Mai poate da
:conjunctivita cu incluzii,uretrita postica,epidimita acuta,maladia
Reiter,cervicite,salpingite.
34
5.Exemple de Bacili anaerobi gram negativi nesporulati.
Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium.
6.Ce boli produc si care este poarta de intrare a bacteriilor din genul
Leptospira la om.
Leptospirele sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.produc
boala numitaLeptospiroza,care este o antropozoonoza.Calea de
transmitere este cel mai adesea cutanata,mai alees la nivelul
membrelor inferioare.Dupa ce au patruns in organism intra in circulatia
generala,pot strabate seroasele,de aceea poate sa apara uneori
meningita leptospirotica.Pot sa apara hemoragii hepatice.Specia
patogena pentru oamenii este Leptospira icterohaemorrhagiae.
8.Enumerati formele clinice a poliomelitei la om.

1.Poliomelita paralitica(paralizia infantila)
2.Poliomelita neparalitica.
3.Poliomelita abordiva
4.Poliomelita inaperenta.
9.Precizati genurile si afectiunile pe care le provoaca ortomixoviride la
om.
Orthomyxovirusurile sunt agenti etiologici ai unor infectii respiratorii
acute,uneeori grave ce evolueaza in epidemii cu mortalitate mai ales in
randul copiilor si batranilor.In familia Ortomycoviridae este inclus genul
Thogotovirus si genul Influenzavirus care este divizat in alte trei genuri:
-Genul Influenzavirus A cu tipul de v.gripal A.
35
-Genul Influenzavirus B cu tipul v.gripal B.
-Genul Influenzavirus C cu tipul v.gripal C.
-Genul Thogotovirus cu tipurile Thogoto,Dhori si Batken.
10.Precizati familia,subfamilia virusului HIV precum si stadiile clinice si
serologice care se produc la om.
Virusul imunodeficientei umane apartine familiei Retroviridae
subfamilie Lentivirinae.
Tabloulclinic
Clasificarea infectiei HIV la adult se face in functie de anumite criteria
clinice si imunologice.
Stadiul A
Perioada de incubatie este intre cateva zile pana la 3 luni,sunt anumite
aspect clinice nespecifice:
-infectie asimptomatica
-infectie acuta nespecifica,insotit de
febra,oboseala,faringita,antralgii,eruptii macula-
papulare,limfadenopatie generalizata poate dura 2-3
saptamani,remisiunea fiind complete.Aceasta perioada poate dura
pana la 10 ani.
Stadiul B
Sunt cazurile cu infectie simptomatica.Manifestarile clinice
corespunzatoare stadiului B sunt:
36
-stare febrila 38.50 C care persista mai mult de o luna,
-sindrom diareic care persisita mai mult de o luna,
-candidoza orofaringeana sau vulvovaginala persistent sau recidivanta,
-herpes zoster extins sau recidivant,
-purpura trombocitopenica idiopatica,
-neuropatie periferica,
-infectii pelviene sau tuboovariene,
-listerioza.
Inrautatirea unor marker de laborator,scaderea numarului de celule T
CD4 la 500-200’mm3
Stadiul C
Corespunde stadiului final al infectiei cu HIV,SIDA.Pacientul va
prezenta:
-o scadere in greutate
-febra persistent de etiologie neprecizata
-infectii cu germeni oportunisti
-parazitoze
-neoplasme si in stadiile tardive manifestari neurologice.
Forma grava de manifestare a encefalopatiei HIV este dementa asociata
cu SIDA,ADC.Manifestarile oportuniste apar cand limfocitele T CD4 scad
la 200-50mm3.
37
La unii subiecti infectati poate sa existe “fereastra serologica”care este
o perioada in care organismul nu reactioneaza prin formarea de
anticorpi,ea poate sa dureze intre 6-9 luni,prin diagnosticul serologic se
vor pune in evidenta anticorpii specifici.Se pot folosi mai multe
reactii:teste de aglutinare,latexaglutinarea,coagoaglutinarea,ELISA.
In cazul unei reactii ELISA negative,se va tine cont de “fereastra
serologica”in care anticorpii nu sunt detectabili,deci impune repetarea
testului la interval de 6-9 luni,iar reactia pozitiva impune repetarea ei
printro alta reactive.De obicei se foloseste Western-blot care
evidentiaza si diferentiaza anticorpii specifici fata de antigenele virale.
Subiecte2
1.Ph la care creste Vibriocholerae. Pg200
Cresc bine pe un ph alcalin 9-9.2,apa peptonata si in mediu cu mult
oxygen,sunt oxidazi-pozitivi,in mediile lichide formeaza val la
suprafata.Pe mediile solide BSA formeaza colonii
mici,transparente.Sunt bine rezistenti in mediile cu bila,de aceea se
folosesc mediile selective.Tolereaza concentratii de 6-6,5% NaCl.
2.Enumerati serotipurile grupei O 1.
Are 4 serotipuri(A,B,C):-tipul 1 Ogawa(A+B)
-tipul 2 Inaba (A+C)
-tipul 3 Hikojima(A+B+C)
-tipul 4(fara nume)(A)
3.Caractere biochimice la Pseudomonas. Pg209
Este oxidazo-pozitiv,elaboreaza pigmenti,produce substante cu actiune
bactericida:
38
-pinocinaza,care este bactericida si pentru aceeasi specie dar nu si
pentru aceeasi tulpina.Nu fermenteaza lactoza,oxideaza glucoza,reduce
nitratii la nitriti,nu au
ureeaza,lizinalanindecarboxilaza,fenilalanindezaminaza.
4.Descrieti caracterele de cultura pe mediile lichide+solide la genul
Pseudomonas. Pg209
Cresc usor in conditii de aerobioza cresc pe medii simple sub forma de
colonii”S” sau “M” cand sunt incapsulati.In bullion sau apa peptonata
1% se produce o tulburare cu formarea unei pelicule la suprafata
mediului care dupa cateva zile se fragmenteaza si cade la fund,iar
mediul devine filant si vascos.Pe geloza simpla cresc sub forma de
colonii rotunde,convexe,fluorescente,deseori cu reflex metallic,de
culoare galben-verzui in culture tineresau pigmentate in rosu,galben
sau negru brun.Cultura de Ps.aeruginosa degaja un miros aromatic
datorat O-aminoacetofenonei,asemanator florii de tei.Pe mediii cu
sange 5-10% se dezvolta colonii gri,lucioase care produc hemoliza de tip
beta,care se intensifica la temperature camerei.
6.Cum se numeste boala data de Brucella.
Boala se mai numeste “febra ondulata”.
7.modalitati de insamantare pentru Bordetella.8.Mediul Bordet-
gengou.9.Descrieti componentele si precizati denumirea mediului
solid pentru Bordetella.
Mediile de cultura trebuie sa contina:amidon,carbine activat,sange.Se
foloseste mediul Bordet-gengou,este mediul de elective pentru
izolare.Dupa incubare la 370C timp de 2-5 zile,apar colonii mici
39
convexe,usor transparente cu stralucire metalica in lumina oblic
transmisa apar ca picaturile de mercur sau ca jumatati de
perle,coloniile sunt foarte aderente de mediu cu o zona de hemoliza
difuza.Coloniile pot fi “S” sau “R”.Coloniile “S” faza 1,are virulent cea
mai mare,fazele 2 si 3 isi pierd treptat virulent,ajungand in faza 5
avirulenta,forma “R”.
10.compozitia mediilor de cultura pentru Haemophilus ducrey.
Cresc pe mediile cu geloza sange socolat pentru ca are nevoie de
factorul X,necesita 2-9zile,350C si atmosfera de CO2 10%.Se mai poate
cultiva pe membrane corioalantoida a embrionului de gaina.
13.Cand si prin ce reactii Ag-Ac se face serodg pt Treponema palidum.
Se evidentiaza anticorpii”in vitro”prin reactiile Ag-Ac.initial se afc teste
de triaj:RFC Bordet –Wassermann,VDRL este o reactive de
flocurare.Daca aceste reactii sunt positive se trece la teste de
confirmare.
-Reactia FTA-ABS test de imunofolorescenta indirecta.
-Reactia de hemaglutinare pasiva(TPHA)
-Diagnosticul immunologic cellular se afce prin IDR in care Ag este
luetina etrasa din Treponema.Reactia pozitiva se evidentiaza prin
prezenta raspunsului imun cellular,care semnifica prezenta infectiei.
15 Leptospira-medii de cultura.
Se cultiva pe medii imbogatite cu ser de iepure,dar numai in medii
lichide,nu cresc pe mediile solide.Nu tulbura mediul lichid datorita
transparentei lor,pentru identificarea lor,dupa 72 ore in incubare se
recolteaza o picatura se se examineaza la microscopul cu fond
intunecat.Sunt germeni aerobi.In tara noastra se foloseste mediul
Korthof cu un pH 7.2-7.4 cu adaos de ser de iepure 5-10%.
40
16.Exemple de Bacili-Gram nesporulati,anaerobi.
Pozitivi:Actinomyces,Bifidobacterium,Eubacterium,Mobiluncus,Propioni
bacterium
Negativi:Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium.
17.Exemple de Coci Gram-nesporulati.
Pozitivi:Peptostreptococcus,Peptococcus.
Negativi:Vellonella,Acidaminococcus,Megasphaera.
18.Ce afectiuni da Mycoplasma pneumoniae.
Determina pneumonia atipica primara,sunt afectati copii si varstnicii.
19.Habitat Legionella.
Este reprezentat de sursele si rezervoarele Naturale sau artificial de apa
unde stabilesc relatii complexe cu
microbiocenozeleintalnite:cianobacterii,flavobacteriilesi algele care le
furnizeaza nutrientii,Protozoarele.amoebe si ciliatele le ingera si la
temperature de 35-400C,devin gazed de amplificare.Prin formele lor
chistice le mentin viabile si virulente in aerosoli.Au fost isolate si din
noroi,namol sau apa de ploaie,dar niciodata din sol sau
pulberi.Legionelele produc mari cantitati de glicolix care favorizeaza
persistent si acumularea lor in tuburi si conducte de cauciuc chiar
siliconate.In apa distilata supravetiuesc un an.Mai putin favorabile sunt
suprafetele din otel inoxidabil si cupru.
20.Mediul elective ptr Legionella.
Mediul de elective ptr izolarea legionelelor este agarul BCYEa extract de
levura,carbune activat ;prin carbunele activat previne oxidarea
fotochimica a principalei surse nutritive,extractul de levura,iar prin
continutul de L cisteina si a-ketoglutarat,stimuleaza cresterea.Mai
41
poate fi folosit agarul Feeley-Gorman,care contine L-
cisteina,HCL,pirofosfat feric. Legionelele sunt strict aerobe,cresc la un
pH de 6,9 cu pana la 5%CO2.Cultura apare dupa 24 ore ,coloniile sunt
punctiforme,dupa 3-4 zile devin vizibile cu ochiul liber si ating cca.1mm
iar dupa o sapt 3-4mm.Coloniile sunt rotunde,covexe,stralucitoare,gri-
verzui,au aspect de sticla taiata.In zonele de crestere confluent apare o
pigmentatie bruna.
21.Dg de certitudine pt Legionella.
La bolnavi se executa pe seruri paralele,recoltarea in faza acuta a bolii
dar si in covalescenta.O crestere de 4 ori mai mare a titrului de
anticorpi pana la minimum 1\128 constituie o confirmare serologica de
imbolnavire.
-ELISA,microaglutinare pe lama
42
22.Enumerati infectiile date de virusul poliomelitic.
Infectarea sistemului nervos se face pe la sanguine iar propagarea in
tesuturile nervoase de.a lungul axonilor nervilor periferici,o data intrat
in caile nervoase,progresia acestuia nu mai poate fi oprita .
23.enumerati formele clinice ale poliomelitei infantile.
1.Forma comuna(Poliomelita paralitica spinal denumita si boala Heine-
medin.
2.Forma respiratory.
3.Forma encefalitica.
4.Forma cu paralizii isolate.(Sindromul postpoliomelita).
24.Virusul Urlian:infectii+descriere.
Este agentul etiologic al parotidei epidemic.
Forme clinice
-Parotiditaepidemica(oreionul).Incubatie medie de 18 zile cu febra
medie,anorexie,otalgie,indispozitie,urmata rapid de hipertrofia
bilateral,dureroasa a glandelor parotide si a glandelor salivare.Durata
bolii este de 10-15 zile cu evolutie autolimitanta.Localizarile glandular
extrasalivare pot sa apara inainte concomitant ,dupa sau in absenta
parotifitei.
-Orhita se observa dupa pubertate,la 10-31% dintre cazuri,este
precedata de febra,frison,dureri abdominal.Apare inflamatia
scrotal,eritemo-edematoasa,dureroasa,in 25% sunt interesate ambele
testicule.Evolutia este favorabile,cu durata de 8-10 zile.Uneori poate sa
apara atrofia testiculara,iar azoospermia este exeptionala.La femei
poate sa apara ovarita sai mastita la 31 % dintre cazuri la fete dupa 14
ani.
43
Complicatii:
-Meningita urliana care este o meningita limfocitara,ea poate sa apara
dupa 5-7 zile de la debut cu febra,redoarea
cefei,varsaturi,cefalee,fotofobie.Evolutia este favotabila cu vindecare in
cateva zile.
-Encefalita,inainte de introducerea vaccinului,reprezenta cca 20-
30%dintre encefalitele virale.Ea apare la cca 1-5% dintre cazuri,eea
poate sa apara in timpul parotidei sau la 2-3 saptamani,se manifesta
prin confuzie,convulsii,tulburari motorii sau senzoriale.Majoritatea
cazurilor evolueaza fara sechele.
-Afectarea nervilor cranieni,surditate la 0,05% dintre cazuri uni sai
bilateral ireversibile.Foarte rara este cecitate prin nevrita optica.
-Alte complicatii:miocardite,nephrite,pancreatite.
27.Metode de elective pt H.pylori.
Metoda de referinta este evidentierea bacteriei in biopsiile gastrice
prelevate in cursul examenului endoscopic.O conditie importanta este
ca bolnavul sa nu fi urmat cel putin o luna tratament cu antibiotic,saruri
de bismut.Se recolteaza fragmente de mucoasa antrala si fundica,se
recolteaza 4 fragmente si se vor folosi astfel:
-un fragment va fi introdus in mediu cu uree si indicator de pH pentru
evidentierea ureazei.
-doua fragmente pentru evidentierea H.pylori pentru frotiuri si cultura
care vor fi puse intr-un flacon cu SF pentru a se evita desicarea probelor
si contactul cu O2 sau folosirea unei solutii de glucoza 20% care
impiedica detasarea stratului de mucus.
-un fragment pentru studiul histopatologic.
44
Conservarea probelor pentru insamantare daca nu se pot lucre imediat
se afce la 40 C,maxim 4 h,daca se depaseste acest timp se vor conserva
intr-un mediu de transport in care probele pot fi tinute 24h la 40C.
28.Coloniile de geloza sange la Compylobacter.
Pe mediile solide cu sange sunt nehemolitice si au doua aspect:
-colonii mici de 1-2 mm,”S”,usor opace,de culoare gri-castanie la placile
mai vechi.
-colonii umede mai mari de 5-7mm,plate,mai putin opace,cu margini
neregulate cu tendinta de a se intinde pe striul de insamantare la
placile mai proaspete.La imunodeficienti,alcoolici,diabetic,bolnavi cu
insuficienta hepato-renala,C fetus poate da endocardite,meningite.
29.Avantajele vaccinuri corpuscular preparate sin virusuri atenuate.
Antipoliomelitic,antirujeolos,antiurlian.
-induc imunitatea similara bolii natural.
-raspunsul imun este dirijat fata de toate antigenele virale
-imunitatea indusa este durabila
-previn boala naturala.
30.Avantajele,dezavantajele pt vaccinurile inactivate,dati exemple.
Vaccin antipoliomelitic,antirabic,antigripal.
Avantaje:
-raspuns foarte bun de tip umoral
-stabilitate antigenic
-stabilitate la temperature uzuale
-pot fi administrati la imunosupresati
45
-indivizii vaccinati nu transmit virusul la contacti.
Dezavantaje:
-induc imunitate de durata mai scurta
-imunitate de tip cellular este redusa
-imunitatea locala este limitata.
31.Precizati Familia si Genul virusului in Hepatita A,descrieti schematic
structura lui.
Hepatita A este produsa de virusul hepatitis A care face parte din genul
Enterovirus,familia Picornaviridae.Este un virus ARN cu capsida
icosaedrica neanvelopat si are 27 nm.Este rezistent la temperature de
600C,eter,detergent neionici,dar este distrus in cateva minute de
temperature de 1000C,de formol 1\4000,dupa expunere de 3hla 370C
sau de clor active 0,1mg% timp de 30 min.
32.Precizati agentul etiologic si descrieti rubeola congenital.
Agentul etiologic este Virusul rubeolos .
Rubeola congenital
-malformatii ocular:cataracta subtotala sau totala adesea bilateral si
retinopatie,microftalmie si glaucoma.
-malformatii cardiac:persistent canalului arterial dintre aorta si artera
pulmonara si stenoza a pulmonare,miocardita.
-malformatii auditive:surditate
-malformatii ale sistemului nervos central:microcefalie,intarziere
psihomotorie.
33.Cum se stabileste nomenclaturatulpinilor de virus gripal.
Tulpinile gripale au o nomenclatura specific ace cuprinde:
46
-tipul antigenic al ribonucleoproteinei virale(A,B,C)
-localitatea de izolare
-numarul tulpinii.anul izolarii
-tipul de HA si NA
47
48

Subiecte Bacteriologie 2 22

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Bacteriologie 2 22

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

clasificarea bacteriilor in functie de forma

enumerati caracterele metabolice bacteriene

enumerati factorii umorali cu act locala in apararea antiinfectioasa

descrierea cresterii bacteriei pe mediul lichid

descrieti cresterea bacteriana

descrieti afectiunea data de clostridium tetani la animala mici/ om si animale mari

descrieti hemoliza la streptococi

precizati denumirea eugonica pe mediul solidb. tuberculosis

descrieti modalitati de indentificare la neiseria gonoreea

definiti forma enterobacteriaceae

care este metoda de referinta pt h. pylori

cum se num speciile din genul brucella care afecteaza omul

clasif bacteriilor in functie de dispozitia si nr cililor

descrieti struct bacteriei

peretele bacterian la bacteriile gram +

cresterea bacteriei pe pe medii solide/lichide

materialul genetic extracromozomial

bacteriofagul - def, descriere

caractere duferentiate ale cel procariote si eucariote

descrieti modalitati de indentificare pt neiseria meningitis

lepra - def, descriere

cresterea anionica pt tbc

def sdr dizenteriform. etiologie

enumerati factorii ccelulari ai apararii nespecifice

clasif mycobacteriilor in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor

ce este difteria, ddescrieti leziunea

sem 2 antrax - ce fel de bact este cred

precizati ph - mediul de cultivare pt vibrio

Cioara def sdr dizenteriform

precizati mediul pt bordatela pertussis

precizati avantajele vaccinurilor vii atenuate

descrieti formele clinice in poliomelita neparalitica

1.Peretele celular la bacteriile Gram negative.

2.Clasificarea bacteriilor in functie de modul de procurare al substantelor nutritive.

3.Precizati etapele si descrieti curba de crestere a bacteriilor.

5.Enumerati factorii unorali de actiune sistemica a apararii antiinflamatorii specifice.

7.Cresterea genului Proteus pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie.

8.Clasificarea Mycobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor.Exemple.

9.Exemple de bacili anaerobi nesporulati.

10.Leziuena produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mici.

1.Faceti o paralela intre celula procariota si eucariota.

2.Clasificarea bacteriilor in functie de cili.

3.Caracteristicile metabolismului bacterian.

4.Materialul genetic extracromozomial.

5.Factorii unorali de actiune locala.

6.Descrieti hemoliza streptococilor.

7.Exemple de bacili Gram pozitivi sporulati aerobi.

8.Descrieti leziunea produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mari.

9.Descrieti mediul si cresterea engonica la Mycobacterium tuberculosis.

10.Definiti Familia Enterobacteriaceae.

Alt set de intrebari:

1.Peretele bacterian la bacteriile gram pozitive.

2.Precizati denumirea cocilor in functie de dispozitie.

3.Enumerati si descrieti fazele cresterii bacteriene.

5.Enumerati factorii celulari ai apararii nespecifice.

6.Ce este ASLO?

7.Descrieti fazele de identificare serologica la pneumococi .

8.Clasificarea Mycobacteriilor in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor.

10.Enumerati si descrieti afectiunile generate de genul Yersinia.

Alt set de intrebari:

1.Descrieti celula procariota.

2.Enumerati caracteristicile metabolismului bacterian.

3.Enumerati tipurile de bacterii dupa tipul de energie si modul ei de obtinere.