Ilie Moromete

-caracteritare-

I. Caracterizare directa

1. Portret fizic
a) Facut de autor/narator:
 “Era cu zece ani mai mare decat Catrina”
 „Fruntea lui bombata si limpede era acum incretita”
 „chipul posomorat”
 „fata lui se uratise, fruntea parca i se facuse mai
mica, nasul mai mare, parul tuns scurt se vedea de
sub palarie ca al unui strain”
 „intunecat la chip”
b) Facut de alte personaje:
 “se vede ca ai intrat in anul mortii”
 „era sa nici nu-l mai cunosc”
c) Facut prin autocaracterizare:

2. Portret moral
a) Facut de autor/narator:
 “Foarte binevoitor”
 “Infuriat”
 “Si mai linistit ca inainte”
 “Moromete statea parca deasupra tuturor”
 “Nepasator”
 “Batjocoritor”
 “Curios”
 “Ingana Moromete cu acelasi glas moale pe care
copiii un pera i-l cunosteau”
 “Tatal lor nu putea sa-i creasca”
  “Feciorii n-au indraznit sa i-o spusa in fata”
 „uluit”
 “Nu face nimic (…) Sta toata ziua”
 “Un glas rece, taios”
 “Nepasator si parca dezamagit ca oamenii fac lucruri
care daca n-ar fi prosti un i-ar putea sili nimeni sa le
faca”
 „Moromete nu avea insa intru totul dreptate”
 „Moromete stia sa gaseasca in ziar astfel de lucruri”
 „Omul ei cartea acum importiva norilor”
 „Sarcastic”
 „Atat de prudent in politica”
 „Era sanatos,avea copiii sanatosi, avea doua loturi de
pamant, era un om destept care iti facea placere sa
stai de vorba cu el”
 „Datorii a avut Moromete o viata intreaca si va avea
o viata intreaga”

b) Facut de alte personaje:

 “Numai tata se gasi mai breaz sa ma trimita pe mine”
 “Toata ziua stai de vorba si beai la tutun si mie imi
arde camasa pe mine”
 “Nici “Citirea” n-a vrut sa-mi cumpere tata”
 “Lovi-o-ar moartea de vorba, de care un te mai
saturi, Ilie”
 “Maria Moromete il invinuia pe fratele ei ca un s-a
putut marita si-si face un rost”
 “Avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le
scapau”
 “I-a furat pamantul din spatele casei”
 “numai pacatele nu te lasa sa dormi”
 “Ati muncit de cand erati mici si nu v-a luat
niciodata o haina pe voi, cum e copiii
oamenilor.Numai la alea le-a luat”
 “Hehe, nea Ilie, ciudat mai esti, hehe!”
 “Te faci ca nu stii”
 “El stapanea cu privirea pe fiecare”
 “L-ati adus in stare sa taie salcamul”
 “Moromete este un om decare mi-ar fi nu ştiu cum
să-i iau băiatul la secţie”
 “Rasă de om ca dumneata n-am mai pomenit!Sărac
nu eşti, copii mici n-ai, bolnav nu eşti? Toată lumea
plăteşte loturile, numai dumneata o întinzi ca gaia-
maţu de mai bine de „cincisprezece ani”
 “Un om care gândea şi gândirea lui era limpede, n-
avea nevoiesă se înghesuie în ea”
 Toată ziua stai la drum şi bei tutun şila sfânta
biserică nu vrei să vii”
 “Stia să găsească în ziar astfel de lucruri”
 „Te-ai pricopsit, Moromete”
 „Unde esti, ma parlitule?”
 „Nu mai citi, lasa ca am citit eu inaintea ta si sunt
mai destept”
 „De saptesprezece ani de zile o tot lungesti ba cu
plata titlurilor, ba cu fonciirea”
 „Face politica!E abonat la ziar!Si impozitele nu vrea
sa le plateasca”
 „Toata ziua stai la drum si bei tutun si la sfanta
biserica nu vrei sa mai vii”
 „Ilie, in fundul iadului o sa ajungi!”
 „Negru trebuie sa fie sufletul tau”
 „Nu te preface ca nu intelegi”
 „Desfranatule”
 „Esti mort dupa sedere si dupa tutun”
 „Te face de ras”
 „Ciudat mai esti”
 „Cu nimeni nu se are bine”
 „In tot cazul oameni destepti, nu prosti ca tine”
 „Ia uitati-va la tata, l-a gasit vrednicia”
 c) Facut prin autocaracterizare:
 “Domnule, eu intotdeauna am dus o viata
independenta!”
 “Eu cand veneam de la deal adormeam cu dumicatul
in gura!”

II. Caracterizare indirecta

1. Comportament:
 “statea degeaba, nu se uita in mod deosebit, dar pe fata lui
se vedea ca n-ar fi rau daca s-ar ivi cineva”
 “Poate am sa ti-l vand, poate n-o sa ti-l vand”
 “Taci din gura, ca nu-ti iese mátele”
 “E bun cainele de mancat, fa?E bun sa te manance el pe
tine!Si chiar o sa te manance.Azi ti-a luat branza, maine o
sa-ti ia..”
 “Daca va iau de par si matur batatura cu voi, va scutesc de-
o treaba maine dimineata”
 “El stapanea cu privirea pe fiecare”
 “A!facu Moromete, oile pleaca, mieii raman!”
 “Las-o, Ilinco, ca o gasira gainile si mieii,E plina de gaini
si miei”
 “Daca ma scol la tine, te dau cu capul de pereti pana iti ies
bolbosile ochilor”
 “Sa mergi colo la sapa si sa dai si o sa te mai vaz eu atunci
ca belesti ochii in loc sa dormi”
 “Moromete ii cumparase undeva un loc de casa si ii facuse
acest bordei”
 “A gonit-o din casa parinteasca ca pe un hot”
 “Incepu sa faca glume: Crezi ca am sa mor eu inaintea ta?”
 “Atata timp cat el traieste n-o sa indrazneasca nimeni s-o
dea afara din casa”
 “Moromete insa un voia s-o apuce pe acest drum, iar cat
despre celalalt, al carciumii, nu-l folosise niciodata ca o
solutie”
 “Moromete luase in gluma un numai temerea Catrinei in
privinta casei, dar si visurile ei inspaimantate”
 “Intamplarile care avura loc dupa aceea in familia nu-l
tulbura insa pe Moromete in aceeasi masura”
 “Moromete nu-l cruta pe prietenul sau, il lua peste picior”
 “Negustoria ca atare un i-ar fi placut daca castigul ar fi fost
lipsit de peripetii”
 “Da-te la o parte, crestino, ca te calca roata! i-a spus el
grijuliu”
 “Nedumerit putin, Moromete n-a avut timp sa raspunda,
dar apoi l-a injurat pe Balosul de muiere, in soapta, pentru
el insusi”
 “Moromete nu zise nimic, le dadu chiar sfaturi”
 “Un glas cu fire de amenintare”
 “Se mohori dintr-o data”
 “Uimit si ingrijorat ca feciorii il vorbesc de rau in lume,
Moromete se hotari sa inabuse fara crutare acest inceput de
razvratire, avand totusi speranta ca poate nu-i adevarat”
 “Scoala-te incet si hai incoace! porunci Moromete”
 “Daca vezi ca se misca, sai si tu jos de-acolo, mai spuse
Moromete batjocoritor”
 “Da-mi, ma, banii aia, ca ma duc”
 “Moromete nu se putu stapani si strecura cateva aluzii
batjocoritoare la adresa priceperii fiilor sai, dar bine
intentionate”
 „In fiecare an Moromete lasa un sfert de pogon trifoiste pe
care-l cosea de doua-trei ori pe vara”
 „Moromete statea cu spatele parca inadins si se ciorovaia
cu unul dintre ucenicii care nu vroia sa-i dea zimti la
seceri”
 „Nu se poate, domnule, protestez! sari Moromete in
apararea prietenului sau politic”
 „Pai nu ti-am zis ca n-am?! Zise Moromete nevinovat.Ce
sa-ti fac eu daca n-am!De unde sa dau?N-am!”
 „Scuipa printre dinti si nu mai zise nimic”
 „Moromete intinse un picior prefacandu-se ca vrea sa-i
puna piedica”
 „Domnul Moromete vine in casa mea si bea tuica si pe
urma se duce si-l pune pe Dumitru lui Nae sa-si bata joc de
mine”
 „Cand ti-oi da una acuma iti mut falcile in partea aialalta”
 „Tu ce razi, ma, ca proasta? Se supara Moromete, caruia
pesemne ca nu-i ardea de gluma”
 „Moromete intoarse fulgerator capul spre ea”
 „N-am venit sa stau la taifas cu dumneata”
 „Auzi, ma, prostule, ca nici nu stiu cum te cheama”
 „Indurerat ca nimeni nu intelecea ideile lui atat de simple”
 „Aoleu, ma dor oasele! Se cumpani el pe solduri”
 „Nu, nu mi-au luat nimic, adauga.Dar o sa-mi ia!”
 „Mi-e frica sa nu vina iar Jupuitu dupa fonciire!”
 „Moromete nu se sinchisise deloc de injuraturi”
 „Il gaseste secerea cu faina veche in hambar”
 „Moromete nu-i placea sa auda vorbindu-se desuchiat”
 „Moromete vru sa-i dea lui Cocosila, dar ceilalti il apucara
de maini si-i potolira cu siretenie falsa lui infierbantare”
 „Ma, Tugurlane, n-am porumb! Exclama Moromete.Grau
daca vrei?” – generos
 „Moromete la fel, cu atatia copii, se dezvatase sa
munceasca, statea toata ziua pe miriste, zicea ca leaga
snopii, fuma si umbla incoace si incolo”
 „Moromete se uita in jur zapacit si nemaistiind ce sa faca
se apleaca si stranse lucrurile copilului”
 „Omul isi scoate, politicos, boiereste, palaria de pe cap, si
saluta scurt pe cel ce se uita in urma; atat numai, il saluta
scurt si-si vede de snopii lui”
 „Moromete, ca de obicei, nu se sperie de aceasta
amenintare”
  „Moromete se pomeni cuprins de manie importriva lui
Achim”
 „Taci!striga deodata Moromete si in aceeasi clipa ridica
pumnul.Taci din gura! Aproape ca urla el schiminosit
groaznic la fata.Va omor daca nu taceti din gura”
 „Pentru ca mama nu raspunse, omul o izbi cu pumnul in
cap de doua ori”

2. Limbaj:
 “Pe ma-ta si pe tine, chiorule!”
 “Ne-a indarat, blegule”
 “Tu-ti adineaurea ma-tii”
 “Ce e, fa, zaltato”
 “De ce sa mancam cainele, fa, proasto?”
 “Taci, fa, din gura, dosadito!”
 “Tu, Paraschive, ce stai acilea si belesti fasolele la mine?”
 “Mananca, ma, acilea si un te mai miorlai, puturosule”
 “Lovi-te-ar moartea”
 “Dar cat dai dumneata, leica?”
 “Asa, ca sa se mire prostii!”
 “Haidaaa”
 “Sunteti prosti, Nila, d-aia!”
 „Tiganul tot tigan”
 „E ot...pe ma-sa”
 „Haiti”
 „Ei..pe ma-ta de chior”
 „Iete-m’ „
 „Ma duc incolo d-acilea!”
 „Sfintia-ta”
 „Ba, rumanilor”
3. Mediu:
 “in campia Dunarii”
 “la garla”
 “dupa Valea Morii”
 “in tinda”
 „fieraria lui Iocan”
 „pe marginea drumului”
 „in poiana lui Iocan”
 „pe prispa casei”
 „sub dudul Morometiilor”
 „pe ulita Morometiilor”
 „la Paris”
 „in gradinita”
 „Silestea-Gumesti”
 „Pe toata intinderea campiei”
 „la primarie”
 „in odaie”
 „la gara”
 „la oborul mare din Costesti”
 „la Campulung”
 „pe prispa lui Scamosu”
4. Relatia cu alte personaje:
 “Ce mai faci, Moromete?”
 “Se uita numai o data la el, apoi incepu sa se uite in alta
parte”
 “Moromete se uita tinta la vecinul sau”
 “fiica cea mica a lui Moromete”
 “Daca va iau de par si matur batatura cu voi, va scutesc de-
o treaba maine dimineata”
 “Niculae se uita la tatal sau nemiscat”
 Am vorbit iar cu Catanoiu (…) Duca-se invartindu-se”
 “De ce nu-l lasi in pace Ilie?
 “Se vede ca-ti face bine tata-tau ca te plesneste”
 “Maria Moromete, sora mai mare a tatalui”
 “I-a furat pamantul din spatele casei”
 “A gonit-o din casa parinteasca ca pe un hot”
 “Se maritase cu Moromete”
 “Guica si Parizianul, o alta ruda a lui Moromete”
 “Numai cu Moromete avea vechi rafuieli si nu-l slabea nici
o clipa”
 “Ne-a Patanghele, de ce-ai taiat salcamul?”
 “Cand ti-oi da eu un patanghel n-ai sa-l poti duce”
 “Dar-ar Dumnezeu sa te ingropi cu el, sa-ti faci cosciug din
el, Ilie!Ca atata aveam si eu si te repezisi sa-l tai si sa-l
vinzi, taia-te-ar cine-netrebuie si te-ar lovi varsatul ala
marele!”
 „Ia pleaca d-aici. Moromete, bolborosi Iocan ridicandu-si
buza lui groasa si amenintandu-l pe Moromete cu clestele”
 „Unde esti, ma parlitule?”
 „De ce ne injura Moromete?”
 „Ce e, Tugurlane, ai ceva cu mine?”
 „O sa-l invatam noi minte pe domnul Moromete sa aiba
grija sa plateasca impozitele statului!”
 „Parerea mea e ca e mai bine sa lasi caii in pace”
 „Ti-ai batut joc de mine”
  „Ura impotriva lui Moromete crestea in el in asa fel incat
isi dadea seama ca aceasta ura nu se va opri pana ce nu-si
va impinge curtea pana sub casa acestuia”
 „Moromete, nu glumi cu mine ca o patesti”
 „Ei, manca-o-ar pamantul de Guita”
 „Acolo locuia ruda lui Moromete, Parizianul
 „Moromete il sustinuse in consiliu pe tanarul Oprescu”
 „Prietenii mei ii imprumut cu placere”
 „Da-l ma in ma-sa, cu loturile si cu chestiunile lui”
 „Cineva care nu l-ar fi cunoscut pe Moromete, ar fi putut
crede ca intre el si Pisica s-a petrecut ceva neobisnuit.De
fapt, nu se petrecuse nimic”
 „Perceptorul facuse insa destul pentru de-alde Moromete.Ii
amanase si-i pasuise dcat se putuse de mult, dar in ultima
vreme sumele lor se ingrosasera si trebuia neaparat sa-l
execute”
 „Iocan il injura pe Moromete de mama focului si zice ca
daca il mai prinde pe la fierarie o sa-i dea cu barosul in
cap”

5. Ganduri :
 “Prostii n-ar trebui sa aiba drept de vot fiindca din pricina
lor sufere tara”
 Nu stiam..pe ma-ta de balos! Raspunse Moromete in
gand.Bine ca stii tu”
 „Ca mai bine nu ti-as mai zice”
 „Pe ma-ta si pe tine, gainarule”
 „De ce a facut Aristide chestia asta?A innebunit, sau ce e
cu el?El nu-si da seama ca..”
 „Nici nu intreci masura si toata ziua buna-ziua, esti prost,
mananci c...t”
 „Dar i-am iertat mereu”
 „Am facut tot ce trebuia”
 „Le-am dat tot ce era, la toti, fiecaruia ce-a vrut”
  „Ce mai trebuia sa fac si n-am facut?”
 „Mi-au spus ei mie ceva sa le dau si nu le-am dat?A cerut
cineva ceva de la mine si eu am spus nu?”|
 „S-au luat dupa lume, nu s-au luat dupa mine”
 „N-au decat sa se scufunde!Intai lumea si pe urma si ei cu
ea”

6. Vestimentatie:
 „Se cauta prin buzunarul flanelei si scoase de acolo niste
praf de tutun”
 „Ia cizmele si du-te cu ele”
 „Da-mi si mie palaria ta”
 „Descingandu-se de cureaua de piele care ii tinea braul
rosu peste mijloc”
 „Se agata de izmenele lui Moromete”
 „incepu sa se caute prin buzunarele flanelei”