ANSAMBLUL SCULPTURAL CONSTANTIN BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU

Cunoscut și sub numele de Ansamblul Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă

monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, masa dinaintea confruntării cu bătălia la care
este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul urmează să participe combatanții. Timpul este
Primului Război Mondial, proiectat și construit de dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară.
Constantin Brâncuși. Cele patru componente Totul decurge în tăcere.
sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor,
Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt
dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre
răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Aleea scaunelor, compusă din două bănci

de piatră și 30 scaune din piatră, pătrate (în formă
de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în
grupuri de câte trei, fac legătura între grupul
Constantin Brâncuși (1876-1957) Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est,
la intrarea în parc. Realizată între 1937-1938.
Constantin Brâncuși, întemeietor al
sculpturii moderne, recunoscut pe plan
mondial, reușește ca nimeni altul să redea în
piatră sau metal idei abstracte.

Coloana Infinitului, inaugurată la 27

octombrie 1938, are o înălțime de 29,35 metri și
este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuși,
respectiv având la extremitățile inferioară și
superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau
numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare
specifice sudului României. Denumirea originală
era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost
dedicată soldaților români din Primul Război Poarta sărutului, construită din travertin,
Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul este poarta prin care se face trecerea spre o altă
Jiului. viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții,
ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre
interior.
 Doctorul Traian Stoicoiu (decedat în
1999) spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl
său Matei Stoicoiu fiind coleg cu Brâncuși în
clasele primare. El spunea că adevăratele nume
ale operelor lui Brâncuși sunt de fapt:
● Coloana sacrificiului infinit dat de eroii români
pentru reîntregirea neamului. Numărul modulelor
din care este alcătuită coloana reprezintă anul
când România a intrat în Primul Război Mondial și
se termină cu o jumătate de modul, reprezentând
jumătatea anului respectiv.
● Masa apostolilor neamului, compusă din 12
scaune (reprezentând apostolii). în mijloc aflându-
se Iisus Hristos.
● Monumentul Întregirii neamului, compus din
doi stâlpi, fiecare stâlp alcătuit din alți 4 stâlpi
uniți la partea de sus cu o grindă. Sărutul
înseamnă unirea. Cei 8 stâlpi reprezintă cele 8
regiuni care se alipiseră patriei mamă, România.
La moartea sa, în 1957, statul comunist
român a refuzat să primească moștenirea lăsată de
Brâncuși – atelierul său parizian –, considerându-l pe
sculptor un reprezentant al burgheziei decadente.
Atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.
Din 1963 până azi au apărut în toate părțile
lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii
și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv
locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai
mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). În
1937 cunoscutul sculptor Henry Moore scria:
„Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre
conștiința formei pure”. Mai aproape de noi, Frank
Gehry indică cu precizie influența pe care marele
sculptor român a avut-o asupra sa.
Casa memorială C. Brâncuși, Hobița