Vuiesc toate canalele media de stiri despre inceperea pregatirilor in vederea debutului constructiei parcului Dracula, pe care deja avem senzatia ca l-am vizitat cu totii, dupa ce s-a vorbit atata despre el. Plecat la lupta cu stindardul kitsch-ului profitabil in dinti, ministrul Dan Matei Agathon nu se lasa oprit de nici unul dintre cei care vor sa-i arate unde sunt greselile - pentru ca sunt! Prima ar fi graba suspecta cu care se pregateste debutul acestui proiect: nici o asemenea constructie nu poate porni fara avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, care nici macar n-a fost solicitat. S-a cerut, in schimb, descarcarea de sarcina arheologica a terenului vizat pentru constructie, iar Ministerul Culturii si Cultelor a desemnat Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj sa se ocupe de cercetare. Muzeul este vizat de ceva timp si pentru altceva: a ramas singura institutie importanta din subordinea MCC al carei director n-a fost inca schimbat de noua putere. Restauratia ramane incompleta, atata timp cat la conducerea acestui Muzeu se afla inca Ioan Piso, profesionist de exceptie, profesor la Sorbona, al carui "pacat" este acela de a fi cochetat un timp cu PNTCD-ul. De unde i se trage acum implicarea intr-un joc obositor "de-a soarecele si pisica". S-a bifat trimiterea unei Comisii care sa ancheteze eventualele nereguli, dar cum acestea n-a fost chip sa fie dibuite, se cauta o noua strategie. Pana una-alta, specialistii de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei au acceptat bucurosi sa se ocupe de descarcarea de sarcina arheologica a terenului pe care ar trebui sa apara Dracula Park. Nu se intampla des sa ai ocazia de a cerceta o zona bogata in vestigii arheologice, pe banii potentialului beneficiar. In acest caz, Ministerul turismului, care a promis asigurarea fondurilor necesare cercetarii. Pana cum nu s-a incheiat nici un contract, desi specialistii de la MNIT s-au apucat deja de lucru. Este vizat platoul Breite, dar si terenurile destinate unor viitoare drumuri de acces. Se presupune ca in zona exista numeroase situri din epoca bronzului, civilizatia Wittenberg, o necropola romana in preajma paraului Hotarului, s.a. Oricum ar fi, chiar si in cazul in care nu s-ar gasi vestigii importante, specialistii estimeaza ca cercetarile ar dura 2-3 luni si peste jumatate de an daca se vor gasi valori care sa poata fi conservate in alta parte. Ca sa nu mai vorbim de cea de a treia posibilitate: cea a descoperirii unor vestigii importante, asezari umane care necesita studierea la fata locului - caz ce ar atrage automat dupa sine neacordarea descarcarii de sarcina arheologica a terenului. Oare n-ar fi fost normal ca aceasta cercetare sa aiba loc mai inainte de anuntarea debutului acestui proiect si de vanzarea actiunilor catre populatie? Nu se gasesc multe pe la noi, dar de specialisti in punerea cailor in fata carutei nu putem spune ca ducem lipsa. Cristina MODREANU