Curs Tehnologie Farmaceutica

5/28/2018 TehnologieFarmaceuticaAnulIII,Curs1.-slidepdf.
com
TEHNOLOGIE
FARMACEUTICA
Anul III, sem. II
Sef. Lucr. Drd. Lăcrămioara OCHIUZ
http://slidepdf.com/reader/full/tehnologie-farmaceutica-anul-iii-curs-1 1/37
5/28/2018 TehnologieFarmaceuticaAnulIII,Curs1.-slidepdf.com
PROGRAMA ANALITICA
 Tehnologia farmaceutică: obiective, evoluţia

medicamentului;
Clasificarea medicamentelor;
 Materii prime farmaceutice – principii de baza în formularea
preparatelor farmaceutice lichide omogene;

Căile de administrarea a medicamentelor;
 Factori care influenţează stabilitatea medicamentelor;
 Soluţii;
 Siropuri;

Preparate farmaceutice aplicate pe mucoase:
 Picături pentru ureche;
 Picaturi pentru nas;
 Preparate pentru administrare bucofaringiană;
 Preparate pentru administrare rectală şi vaginală;
 Preparate pentru administrare topică.
BIBLIOGRAFIE
 Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: T e h n o l o g i e

f a r m a c e u t i c a . Vol. 1. Ed. a 2-a. Colectia Bios,
Editura Polirom Iasi, 2001.
 Cojocaru Ileana, Braha Steriana: Tehnologie
Farmaceutica - Forme farmaceutice lichide
omogene. Editura “Gr. T. Popa” U.M.F. Iasi,
2003.
 * * * Farmacopeea Romana. Editia a X-a.
Editura Medicala Bucuresti, 1993;
 F.R. X Supl I –IV (2000, 2001, 2004 si 2006).
 * * * Agenda Medicala. Editura Medicala
Bucuresti, 2008 – 2009.
TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ
 Tradiţional se numeşte Farmacie Galenică – titulatură păstrată în unele ţări;
 Ştiinţă complexă care studiază aspectele teoretice şi practice privind formularea,
prepararea/fabricare, depozitarea, eliberarea şi evaluarea biofarmaceutică a
medicamentelor ca forme farmaceutice;
 “ştiinţa şi arta preparării, conservării şi prezentării medicamentelor”;
 Etimologia “farmacie”: lb. gr. pharmakon = remediu, leac, medicament;
 A doua componentă a denumirii → “părintele farmaciei” Claudius GALENUS ;

În ultimele decenii s-a dezvoltat foarte mult Tehnologia Farmaceutică Industrială
sau Tehnologia Formelor Farmaceutice Industriale (producţia de medicamente)
– ştiinţa care are ca obiective realizarea pe scară industrială a medicamentelor
pe baza unor tehnologii de fabricaţie, conform unui flux tehnologic prevăzut în
Norma Internă de Fabricaţie (proprie fiecărui medicament).
TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ - obiective

 Studiul formulării şi al evaluării biodisponibilităţii formelor farmaceutice;
 Studiul operaţiilor generale aplicate în domeniul farmaceutic;
 Studiul proceselor tehnologice specifice, legate de forma farmaceutică;
 Studiul problemelor ridicate de stabilitatea şi conservarea
medicamentelor;
 Probleme legate de condiţionarea formelor farmaceutice;

Probleme legate de controlul calităţii formelor farmaceutice.
TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ - obiective

 Conceperea, proiectarea şi realizarea unui medicament nou →8-10 ani;
 Din 7500 substanţe nou sintetizate sau izolate, 1 subst.→MEDICAMENT
 Cercetările farmaceutice durează 5-6 ani, pentru a-i asigura noului
medicament:
 Omogenitate (dozaj uniform);
 Stabilitate fizico-chimică şi microbiologică;

Administrare uşoară (complianţă optimă);
 Biodisponibilitate optimă;
 Efecte secundare minime;
 Preţ de cost competitiv
↓
piaţa farmaceutică
Medicament
 Medicamentul - orice substanta sau amestec de substante administrate
pentru diagnosticarea, tratarea, amelioararea sau prevenirea unei boli
sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
 Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S) - “orice substanta sau asociere
de substante care modifica un proces fiziologic sau patologic, in
beneficiul celui care-l foloseste sau orice substanta sau asociere de
substante care pot fi administrate la om sau animale in vederea stabilirii
unui diagnostic sau restabilirii, corectarii sau modificarii functiilor
fiziologice”.
 In Legea 95/2006 privind reforma in sanatate - „orice substanta sau
combinatie de substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la om” sau „orice substanta sau combinatie de
substante care pot fi folosite sau administrate la om, fie pentru
restabilirea sau modificarea functiilor fiziologice pentru exercitarea unei
actiuni farmacologice, imunologice sa metabolice, fie pentru stabilirea
unui diagnostic medical”.
 Medicamnetul se administreaza intr-o anumita cantitate, care constituie
doza terapeutica necesara pentru instalarea unui efect farmacologic .
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
I. DUPĂ CONCEPŢIA TERAPEUTICĂ
 1. Medicamente alopate (gr. allos = boală):
= altul + p a t h o s
 Prescrierea lor se bazează pe concepţia lui Hipocrate:
“Contraria contrariis curantur ” → “legea contrariilor -ceea ce es te

contrar vindecă”
 Medicamentele acţionează împotriva bolii în mod antagonist,

neutralizându-i
Astăzi, efectele,
alopatia este ca antidot
considerată (ex. antipiretice,
metoda antiHPT
ştiinţifică de etc.);
tratament care
se bazează pe:
 Cunoaşterea prop. fizico-chimice ale substanţelor;
 Relaţia farmacologică doză-efect;

Experimentarea biologică;
 Observaţia clinică
 Medicamentele alopate:
 se utilizează pentru combaterea cauzei, modificărilor patologice şi
simptomelor bolii, în scop profilactic, curativ sau de diagnostic;

 Se administrează în doze de la fracţiuni de miligram → grame.
 Medicaţia alopată poate fi asociată cu:
 Fitoterapia: bazată exclusiv pe plante medicinale ca remediu;
 Aromoterapia: utilizează uleiurile volatile;
 Opoterapia: utilizează ţesuturile şi organele animale
 = asemănător, egal +
2. Medicamente homeopate (g r . h o m o i o s
pathos = boală):
 Concepute după principiul lui Hipocrate:
“Similia similibus curantur” → “legea similitudinii - ceea ce este

asemănător vindecă”

Medicamentul
sănătos aceleasieste folosit împotriva
simptome uneirespectivă;
cu maladia boli, dacă provoacă la omul
 Alegerea medicamentului → în funcţie de simptomele pacientului,
tratamentul fiind individualizat;

 Principiile medicaţiei homeopate emise de farmacistul
Samuel HAHNEMANN(1755-1835):
 Administrarea unor cantităţi extrem de mici – doze infinitezimale;
 Legea similitudinii;
 Experimentarea pe om (Orice medicament administrat organismului
sănătos posedă o act. primară şi una secundară; medicamentele produc

efecte contrare la doze diametral opuse mici/mari).
 Medicamente homeopate
 Se cunosc >2000 de medicamente (origine animală, vegetală sau
minerală);
 Materiile prime vegetale sunt cele mai utilizate;
 Plante proaspete - macerare cu alcool ptr. extracţia principiilor
active;
- “tincura-mamă” care se concentrează:
 la 10p. din masa iniţială pentru palnte;
 la 20p. din masa iniţială pentru produsele animale;
 Produsele concentrate se numesc suşe (suşe homeopatice), care
sunt diluate succesiv astfel:

1/10 (diluţii zecimale), notate cu D (1/10 - 1D);
 1/100 (diluţii centezimale) notate cu CH (1/100 – 1CH);;
 La fiecare diluare flaconul este agitat puternic pentru a-i creşte
puterea terapeutică, operaţie numită “dinamizare”;
 Produsele insolubile sunt divizate prin triturare cu lactoză .
 Medicamente homeopate - Formele farmaceutice:
 Soluţii buvabile, prezentate ca picături sau fiole;
 Soluţii injectabile, pulberi, comprimate, supozitoare, unguente;

 Granule (sfere de lactoză-zaharoză de 0,05g);
 Globule (sfere de 0,01-0,003g) preparate prin impregnare;
 Doze-formă, ce corespund la o unitate priză (doze globule, doze
supozitor etc.)
II. DUPĂ MODUL DE FORMULARE
 1. M ed i c a m e n t e m a g i s t r al e :

se prepara in farmacie,
individualizata, pebolnav;
pentru un baza de prescriptie medicala,
 au o durata de pastrare scurta (un termen de valabilitate foarte mic),
fiind destinate administrarii imediate;
 medicamentul magistral este un preparat “ex tempore”.
2. Medicam ente oficin ale :

sunt înscrise
metodei in farmacopee,
de preparare cu ao avea
si pentru formaconditiile
stabilita,de
in scopul
calitategeneralizarii
impuse
(Ex. Tinctura de iod, spirtul camforat, Tinctura Anticolerina etc.);
 au o durata de pastrare mare si o larga utilizare;
 se prepara in farmacie la masa de receptura sau in laboratoare

farmaceutice, in cantitati mari, din care se efectueaza divizari si se pot
elibera bolnavului imediat, la cerere, cu sau fara reteta;
 aceste medicamente pot intra in formula unor preparate magistrale;
 aceasta grupa pot intra si medicamente fabricate in industrie, livrate “in

vrac ” si conditionate in farmacie.

3. Medicam ente ind us triale, sinonime: produse farmaceutice sau
specialitati farmaceutice (98% a eliberărilor din farmacie);
 medicament preparat anterior, prezentat sub o conditionare paticulara si
caracterizat printr-o denumire speciala, nume inregistrat. Denumirea

medicamentelor industriale este inregistrata fiind folosita in exclusivitate
de firma (fabrica) producatoare (reprezentata prin initiala®, abreviere de
la registred=inregistrat);
 se fabrica in industria de medicamente , in cantitati mari ( sarje sau loturi
de fabricatie), pe baza unei fise de fabricatie, aprobata de Ministerul
Sanatatii – A.N.M.;

In aceasta
care categorie
au A.P.P. sunt incluse si medicamentele provenite din import,
în Romania;
 medicamentele industrile
au o formula fixa
si un termen de valabilitate mare
(1-3-5 ani).
III. DUPĂ COMPOZIŢIE
 1. Medicamente simple:

Conţin o singură substanţă medicamentoasă (substanţă activă);
 1. Medicamente compuse:
 Conţin un amestec de două sau mai multe substanţe active sau droguri
vegetale.
IV. DUPĂ TOXICITATE
 1. Medicamente toxice şi stupefiante (gr. toxicon = moarte, distrugere):
 Se păstrează la “VENENA”;
 Au acţiune farmacodinamică foarte energică;
 Dozele terapeutice de ordinul mg sau zecimilor de miligram;
 Administrarea în doze>doza terapeutică maximă→fenomene toxice sau
chiar deces;
 Etichete cu inscripţie albă pe fond negru şi cap de mort;
 Se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală (formulare speciale);
 În condica de aparat sau în conbdica de prescripţie medicală se vor se vor
nota şi sublinia cu :
 Albastru (produsele cu substanţe toxice);

Roşu (produsele cu substanţe stupefiante)
 Medicamente stupefiante (lat. stupor = amorţeală, facere=a produce)
 La administrare repetată produc farmacodependenţă
 2. Medicamente puternic active sau eroice:

Se păstrează la “SEPARANDA”;
 Dozele terapeutice de ordinul centigramelor;
 Administrarea în doze>doza terapeutică maximă→fenomene toxice;
 Depaşirea dozelor terapeutice maxime admisă pentru “Sic volo”;
 Etichete pe fond alb cu inscripţie roşie;
 Se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală (formulare
speciale);
 3. Medicamente anodine:
 Se păstrează la masa de receptură;
 Dozele terapeutice de ordinul gramelor;
 Administrarea în doze>doza terapeutică → poate determina fenomene
grave;
 Etichete pe fond alb cu inscripţie neagră;
 Se eliberează cu sau fară prescripţie prescripţie medicală.
V. DUPĂ SISTEMUL DE DISPERSIE
 Criteriul de clasificare şi studiere a formelor farmaceutice cel mai
adecvat – în cadrul Tehnologiei Farmaceutice;
 În funcţie de:
 Afinitatea (caracterul structural) reciprocă a fazelor care constituie
sistemul dispers;
 Gradul de dispersie (valoarea inversă a diametrului particulei
D=1/d ·cm-1 D- gradul de dispersie; d- dimensiunea particulei)

distingem:
1. Dispersii/sisteme omogene (dispersii moleculare);
2. Dispersii/sisteme eterogene (particulele fazei dispersate sunt
mai mari decât molecula)
1. Dispersii/sisteme omogene
 Sisteme disperse monofazice (dispersii moleculare sau
ultramicromoleculare) în care faza dispersată (faza internă) şi faza
dispersantă (faza externă, mediul de dispersie) au afinitate reciprocă
(miscibilitate, solvatare);
 Sunt formate din molecule care se interpătrund, cu dimensiuni aproape
egale, formând o singură fază (solid, lichid, gaz) cu mai multe specii de
molecule;
 D = 109-1010 m-1 (diametrul particulei <1nm);
 Se numesc: soluţii reale, adevărate care trec prin filtre ultrafine
(membrana de dializă);
 Medicamentele din această clasă au biodisponibilitatea cea mai mare;
 După modul de obţinere:
 Soluţii obţinute prin dizolvare ( ex.soluţii medicamentoase orale, injectabile,
perfizabile, oftalmice);
 Solţii obţinute prin extracţie (ex. soluţii extractive apoase/hidroalcoolice)
2. Dispersii/sisteme eterogene
 Sisteme disperse bi- sau polifazice;

Formate din două sau mai multe faze (faza dispersată şi faza dispersantă)
 Caracterizate de prezenţa suprafeţelor de separaţie determinate de:
 Neafinitatea fazelor componente;
 Diferenţa dintre mărimea particulelor fazelor.
 Suprafaţă de separaţie mare → accentuarea caracterului eterogen;

 D > molecula (marimea particulei →1mm);
 Sistemele disperse polifazice prezintă proprietăţi
diferite ceea ce conferă sistemului discontinuitate
2. Dispersii/sisteme eterogene
 În funcţie de mărimea particulelor fazei disperse:
 2.a. DISPERSII ULTRAMICROETEROGENE;
 2.b. DISPERSII MICROETEROGENE;
 2.c. DISPERSII MACROETEROGENE
2.a. DISPERSII ULTRAMICROETEROGENE (COLOIDALE)


Diametrul fazei interne între 1-100nm (Ø 10-7-10-5cm):
 Forme farmaceutice:
 Solurile de macromolecule (mucilagiile);
 Gelurile;
 Microemulsiile;
 Latexuri;
 Unii lipozomi; MICROEMULSIE
 Sistemele terapeutice microparticulate;
 Sistemele terapeutice nanaoparticulate
2.b. DISPERSII MICROETEROGENE
 Diametrul fazei interne între 100nm-10μm (Ø 10-5-10-3cm):
 Forme farmaceutice:
 Unele latexuri;
 Sisteme terapeutice micro- sau nanoparticulate;
 Lipozomi;


Aerosoli;
Unele emulsii;
 Unele suspensii;
 Unguente;
 Supozitoare;

Pulberi micronizate
http://slidepdf.com/reader/full/tehnologie-farmaceutica-anul-iii-curs-1
Aerosoli 24/37
2.c. DISPERSII MACROETEROGENE (grosire)
 Diametrul fazei dispersate/interne între 10μm-1000μm (Ø 10-3-10-1cm):

Forme farmaceutice:
 Emulsii grosiere;
 Unele emulsii;
 Unele suspensii;
 Unguente;
 Supozitoare;
 Granulate;
 Pilule.
VI. CALEA DE ADMINISTRARE
 1. Medicamente administrate pe cale orală (enterală, bucală, digestivă,
gastro-intestinală sau de uz intern);
 2. Medicamente adminstrate pe căi parenterale : i.v., i.m., s.c.;
 3. Medicamente administrate pe căi transmucozale:

 Mucoasele bucale (perlinguală, buco-faringiană, buco-dentară);
 Mucoasa nazală;
 Mucoasa oculară;
 Mucoasa auriculară;


Mucoasa
Mucoasa pulmonară;
rectală;
 Mucoasa vaginală;
 Mucoasa uretrală.
 4. Medicamente administrate pe cale cutanată (topică, uz extern).
VII. DUPĂ OPERAŢIILE FARMACEUTICE
1. Medicamente obţinute prin dispersare omogenă;

2. Medicamente obţinute prin dispersare eterogenă +alte operaţii
1. Medicamente obţinute prin dispersare omogenă:
 a. dizolvare simplă: soluţii, siropuri;
b. dizolvare cu intermediari: colire, soluţii injectabile, perfuzii;

c.
d. dizolvare
dizolvare parţială (dizolvare
extractivă extractivă):
şi evaporare soluţii
: extracte moi şiextractive;
uscate;
e. dizolvare extractivă şi distilare : ape aromatice, alcoolate
2. Medicamente obţinute prin dispersare eterogenă +alte operaţii
 2.a. dizolvare coloidală: soluţii coloidale, mucilagii;
 2.b. emulsionare sau suspendare: emulsii, suspensii, unguente;
 2.c. dispersare, aglutinare, modelare: supozitoare, pilule, granule,
granulate;
 2.d. dispersare, aglutinare, compactare: comprimate, comprimate
acoperite;
 2.e. încapsulare şi microîncapsulare: capsule, microparticule,
nanoparticule.
VIII. DUPĂ REPARTIZAREA DOZELOR TERAPEUTICE
 1. Forme farmaceutice unitare: fiole, supozitoare, comprimate etc.:


Repartizarea în doze
Precizie de dozare se realizeazăfacilă;
şi administrare industrial sau în farmacie;
 Asigură o bună protecţie şi identificare pentru fiecare doză.
 2. Forme farmaceutice unitare fracţionabile: comprimate fracţionabile:

 Aferă posibilitatea de ajustare a posologiei.
 3. Forme farmaceutice multidoze sau cu doze multiple:soluţii, siropuri,

suspensii, pulberi, granulate etc.:
 Se adm. cu ajutorul măsurilor aproximative
(lingura, linguriţa, sist. de pic.);

 Permit ajustarea posologiei;

Precizie redusă în prelevarea dozei.
XI. DUPĂ LOCUL DE ACŢIUNE ŞI VITEZA DE ELIBERAE A SUBSTANŢEI
MEDICAMENTAOSE

1. Medicamente cu acţiune locală sau topică;
 2. Medicamente cu acţiune generală sau sistemică.
1. Medicamente cu acţiune locală sau topică

 Forme farmaceutice cu eliberare convenţională (clasice);
 Definite doar de conţinutul în susbtanţă medicamentoasă;
 Formulate pentru o acţiune la nivelul locului de administrare:
 Calea cutanată → acţiune dermică;
 Calea mucoaselor;

Calea orală.
 Forme farmaceutice:
 Soluţii;
 Emulsii;
 Unguente;

Comprimate
2. Medicamente cu acţiune generală sau sistemică
 Clasificate în trei grupe mari:
 2.1. medicamente cu eliberare convenţională;
 2.2. medicamente cu eliberare modificată;
2.1. Medicamente cu eliberare convenţională (clasice)


Forme farmaceutice definite prin conţinutul în S.M.;
 Cedarea S.M. nu este modificată voluntar, având loc după cinetica
specifică formei farmaceutice (depindentă de prop. fizico-chimice ale
substanţei);
 efectul terapeutic nu este constant, fiind dependent de fluctuaţiile
mari ale concentraţiilor serice ale S.M.;
 Ex. soluţii, emulsii, suspensii de uz intern, soluţii apoase
injectabile, comprimate, pulberi, capsule etc.
2.2. Medicamente cu eliberare modificată
 Forme farmaceutice la care viteza de cedare a S.M. este modificată, în mod
voit în etapa de formulare;
 Cuprind:
 a. medicamente cu eliberare accelerată;
 b. medicamente cu eliberare încetinită:
 Cu cedare repetată;
 Cu cedare prelungită;
 Cu cedare controlată (programată);
 c. medicamente cu eliberare la ţintă (sisteme medicamentoase de
transport si cedare la ţintă sau sisteme vectorizate):

Transporta S..M la nivel de organ, ţesut sau celulă modulând
absorbţia.
Comprimat cu cedare programată/controlată
X. DUPĂ SISTEMUL A.T.C.
 Recomandat de O.M.S.;

Regăsită în Nomenclatorul de medicamente;
 Principiul de ordonare are la bază următoarele criterii:
 Locul de acţiune a medicamentului (anatomic);
 Tipul de acţiune a medicamentului (terapeutic);

Identitatea chimică a amedicamentului (chimic).
 În funcţie de aceste criterii medicamentele au fost repartizate pe 5 nivele:
 Nivelul I: formaţiunea anatomică (codificare cu majuscule latine) –
(14 gr. A, B, C,..., R, S, V);

 Nivelul II: grupa terapeutică (codificare cu cifre arabe);
 Nivelul III: subgrupa terapeutică (codificare cu majuscule latine);
 Nivelul IV: clasa chimică (notată cu majuscule latine);
 Nivelul V: subclasa chimică (codificare cu cifre arabe).
X. DUPĂ SISTEMUL A.T.C.

EXEMPLU:
Aspirina conform APP are următorul cod ATC: N 02 BA 01
N semnifică acţiunea medicamentului asupra sistemului nervos
02 reprezintă grupa analgezicelor cu efect asupra sistemului nervos –
efectul lor terapeutic fiind analgezia
B reprezintă subgrupa analgezicelor cu efect antipiretic
A încadrează medicamentul la substanţe cu structură chimică de derivat de
acid salicilic
01 semnifică substanţa chimică: acid acetilsalicilic
5/28/2018 CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
TehnologieFarmaceuticaAnulIII,Curs1.-slidepdf.com
XI. DUPĂ MODUL DE PRESCRIERE ŞI ELIBERARE

 Confrom Legii 95/2006 privind reforma in sanatate:
1.Medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala:
a) medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala care:
- se retine in farmacie (nu se reinnoieste) sau,
- nu se retine in farmacie (se poate reinoi);
b) medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala speciala
(TAB II, TAB III);
c) medicamente
rezervata pentru care se elibereaza
utilizarea cudomenii
in anumite prescriptie medicala restrictiva,
specialitate;
2. Medicamente care se elibereaza fara prescriptive medicala (O.T.C.).

 Incadrarea medicamentelor intr-o grupa sau alta din cele prezentate la acest
criteriu de clasificare este reglementata de Agentia Nationala a
Medicamentului care:
 intocmeste anual o lista a medicamentelor care se elibereaza cu
prescriptie medicala pe teritoriul Romaniei specificand, daca este cazul,
categoria clasificarii;
 elaboreaza anual Nomenclatorul cuprizand medicamente autorizate
pentru punerea pe piata in Romania, precizand pentru fiecare
medicament clasificarea pentru eliberare.
XII. Dupa modul de eliberare a medicamentelor conform Autorizatiei de
Punere pe Piata(A PP )
 1. Medicament de referinta
 un medicament autorizat in conformitate cu A gentia Nationala a

Medicamentului in unul din statele membre ale Uniunii Europene sau
in Uniunea Europeana prin procedura centralizata;
 2. Medicament generic
 un medicament care are aceasi compozitie calitativa in ceea ce
priveste substantele active si aceeasi forma farmaceutica a
medicamentului de referinta, si a carui bioechivalenta cu medicamentul
de referinta a fost demonstrată pin studii de biodisponibilitate
corespunzatoare;
 diferitele saruri, esteri, eteri, izomeri, amestecuri de izomeri, complecsi
sau derivati ai unei substante active sunt considerate aceeasi
substanta activă daca nu prezinta proprietati semnificativ diferite in
ceea ce priveste siguranta si/sau eficacitatea;
 In acest caz, solicitantul trebuie sa furnizeze informatii suplimentare
care sa dovedeasca siguranta si/sau eficacitatea diferitelor saruri,
esteri sau derivati ai unei substante active autorizate.;
 Un medicament generic autorizat potrivit acestei legi nu va fi autorizat
inainte de a trece zece ani de la autorizarea initiala a medicamnetului
de referinta

Curs Tehnologie Farmaceutica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Tehnologie Farmaceutica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 TehnologieFarmaceuticaAnulIII,Curs1.-slidepdf.

Sef. Lucr. Drd. Lăcrămioara OCHIUZ

 Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: T e h n o l o g i e

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ - obiective

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ - obiective

 Stabilitate fizico-chimică şi microbiologică;

“Contraria contrariis curantur ” → “legea contrariilor -ceea ce es te

 Relaţia farmacologică doză-efect;

simptomelor bolii, în scop profilactic, curativ sau de diagnostic;

 Aromoterapia: utilizează uleiurile volatile;

 Opoterapia: utilizează ţesuturile şi organele animale

“Similia similibus curantur” → “legea similitudinii - ceea ce este

tratamentul fiind individualizat;

 Experimentarea pe om (Orice medicament administrat organismului

sănătos posedă o act. primară şi una secundară; medicamentele produc

 Soluţii injectabile, pulberi, comprimate, supozitoare, unguente;

 se prepara in farmacie la masa de receptura sau in laboratoare

 aceasta grupa pot intra si medicamente fabricate in industrie, livrate “in

caracterizat printr-o denumire speciala, nume inregistrat. Denumirea

 În condica de aparat sau în conbdica de prescripţie medicală se vor se vor

D=1/d ·cm-1 D- gradul de dispersie; d- dimensiunea particulei)

 Diferenţa dintre mărimea particulelor fazelor.

 Suprafaţă de separaţie mare → accentuarea caracterului eterogen;

2.a. DISPERSII ULTRAMICROETEROGENE (COLOIDALE)

 2. Medicamente adminstrate pe căi parenterale : i.v., i.m., s.c.;

 3. Medicamente administrate pe căi transmucozale:

b. dizolvare cu intermediari: colire, soluţii injectabile, perfuzii;

 2. Forme farmaceutice unitare fracţionabile: comprimate fracţionabile:

 3. Forme farmaceutice multidoze sau cu doze multiple:soluţii, siropuri,

(lingura, linguriţa, sist. de pic.);

1. Medicamente cu acţiune locală sau topică

 2.2. medicamente cu eliberare modificată;

2.1. Medicamente cu eliberare convenţională (clasice)

 b. medicamente cu eliberare încetinită:

 Tipul de acţiune a medicamentului (terapeutic);

(14 gr. A, B, C,..., R, S, V);

 Nivelul III: subgrupa terapeutică (codificare cu majuscule latine);

 Nivelul IV: clasa chimică (notată cu majuscule latine);

 Nivelul V: subclasa chimică (codificare cu cifre arabe).

XI. DUPĂ MODUL DE PRESCRIERE ŞI ELIBERARE

2. Medicamente care se elibereaza fara prescriptive medicala (O.T.C.).

 un medicament autorizat in conformitate cu A gentia Nationala a

S-ar putea să vă placă și