Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

CAPITOLUL 4

SISTEMUL DE PLĂŢI ÎN COMERŢUL ELECTRONIC

Una din cele mai sensibile probleme cu care se confruntă comercianţii

detailişti atunci când doresc să implementeze un sistem de comerţ
electronic este furnizarea un mecanism de plată comod, perceput ca
suficient de sigur şi uşor de integrat într-un sistem de tranzacţii comerciale
on-line1.
Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor care
conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Sunt
implicate, în general, trei entităti care interacţioneaza: o bancă, un
cumpărător şi un vânzător. Sistemul electronic de plăţi conţine şi o mulţime
de protocoale care permit cumpărătorului să facă plăţi către vânzator.
Sistemele electronice de plăţi trebuie să îndeplinească următoarele
cerinţe2:
- securitate – sistemul trebuie să efectueze în condiţii de
siguranţă tranzacţiile prin reţea;

1
Mircea Cioată - Plăţi electronice, Revista NET Report Nr 101 / Februarie 2001

2
Buraga S – “Proiectarea siteurilor Web”, Ediţia a II-a, Ed. Polirom, Bucureşti, 2005
8
85
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

- anonimatul – sistemul trebuie să protejeze identitatea clienţilor

şi a tranzacţiilor;
- convertibilitate – sistemul trebuie să permită ca utilizatorii lui
să lucreze cu mai multe bănci şi să poată fi convertiţi în orice
valută;
- utilizabilitate – sistemul trebuie să fie uşor de utilizat;
- transferabilitate - sistemul trebuie să permită transferul banilor
din contul cumparatorului în contul vânzătorului, fără ca
aceştia să
contacteze în mod direct băncile;
- eficienţă – sistemul trebuie să asigure costuri reduse;
- integrabilitatea – sistemul tebuie să funcţioneze indiferent de
platformele aplicaţiilor;
- încredere – sistemul trebuie să dea încredere şi să evite erorile.
Sistemele electronice de plaţi se pot clasifica funcţie de următoarele
caracteristici3:
 După valoarea tranzacţiilor.
 sisteme pentru plăţi mici
 sisteme pentru plăţi mari.
Este evident că sistemele pentru plăţi mari sunt mai costisitoare
deoarece prezintă un ridicat nivel de securitate. Pentru plăţile de valoare
mică, costurile tranzacţiei trebuiesc să fie sub valoarea tranzacţiei.

 După tipul tranzacţiilor:

3
Roşca I (coord) – “Comerţ electronic”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004
8
86
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
 sisteme pentru tranzacţii on-line
 sisteme pentru tranzacţii off-line.
La plăţile on-line, pe lângă vânzător şi cumpărător, intervine şi cel
puţin o bancă.
 Din punct de vedere al confidenţialităţii:
 sistem anonim;
 sistem identificabil.
Un sistem este anonim dacă beneficiarul plăţii nu poate identifica
platitorul.
 După momentul plăţii:
 sisteme cu plată anticipată (prepaid);
 sisteme cu plată prezentă (pay-now);
 sistem cu plată ulterioară (pay-later).

4.1. Sisteme de plaţi cu carduri bancare bazate pe SET (Secure

Electronic Tranzaction)

O mare parte a cumpărăturilor prin Internet se desfăşoară cu carduri

obişnuite, însă, persoane rău intenţionate, cu ajutorul unui software special,
pot citi informaţii confidenţiale. În acest sens se impune elaborarea unor
standarde specifice sistemelor de plăţi care să permită securizarea plăţilor.
Protejarea prin criptare a cardurilor folosite în tranzacţiile on-line, permit ca
numărul cărţilor de credit să nu poată fi cunoscut de către comercianţi.
La 1 Februarie 1997 MasterCard si Visa elaborează SET (Secure
Electronic Transaction), o tehnologie mai sigură. Fiecare dintre actorii
implicaţi intr-o tranzacţie (comerciant, client sau instituţie financiară)
8
87
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
foloseşte certificatul SET privat, care joacă şi rol de identificare, în
conjuncţie cu cheile publice asociate certificatelor ce identifică pe ceilalti
actori.
Protocolul SET îşi propune şapte obiective de securitate în e-commerce4 :
1. Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată şi a
informaţiilor de cerere care sunt transmise odată cu informaţiile de
plată.
2. Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
3. Să asigure autentificarea cumpărătorului, precum şi faptul că acesta
este utilizatorul legitim al unei mărci de card.
4. Să asigure autentificarea vânzatorului, precum şi faptul că acesta
acceptă tranzacţii cu carduri prin relaţia sa cu o instituţie financiară
achizitoare.
5. Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja
parţile antrenate în comerţ.
6. Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate
ale transportului şi care să nu împiedice folosirea acestora.
7. Să faciliteze si să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de
soft şi cei de reţea.
Participanţii implicaţi în sistemul de plăţi bazat pe SET sunt :
a) cumpărătorul ;
b) vanzătorul ;

4
Victor-Valeriu Patriciu - Sisteme electronice de plati, Revista PC Report Nr 83 / August 1999

8
88
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
c) emitentul – instituţie financiară care a emis
cardul cumpărătorului;
d) achizitorul –instituţie financiară care stabileşte un cont
vânzătorului;
e) poartă de plăţi - este un site specializat pentru transferul banilor
din contul cărţii de credit a clientului în contul magazinului
virtual;
f) firma cărţii de credit – firma producătoare a cardului stabileşte
reguli de folosire a acestora.
Participanţii la tranzacţii posedă o pereche de chei şi o pereche de
semnături. Semnătura este criptată prin cheie privată şi este decriptată prin
cheie publică. Autoritatea de certificare furnizează certificate care fac
legătura dintre o cheie publică şi o persoană. Astfel, cel ce primeşte un
document semnat digital este sigur că deţine cheia publică a emiţătorului
documentului şi nu altă cheia. Autoritatea de ceritificare trimită un mesaj
numit « certificat » prin care atestă identitatea emităţorului mesajului
semnat digital precum şi o copie a cheii publice5.

5
Soltwisch R., Hogrefe D. – “A suvery on network security – 2004”, Georg_August_Universitat,
Gottingen, ISSN 1611-1044
8
89
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Cerere cumparare

Cerere plata
Cumparator Plata cu card
Vanzator
Cerere autorizare
plata

Raspuns cerere

Sistem de
autorizare

Banca Banca
cumparatorului vanzatorului

Fig. 4.1. Plata prin card bancar (prelucrare după plata prin Cybercash, PC World
Romania nr. 6/1998)

4.2. Sisteme de plăţi cu monedă electronică

Banii electronici constituie valută distinctă, iar banii reali trebuie

convertiţi în bani electronici înainte de a fi cheltuiţi.

9
90
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Bunuri sau servicii

Bani electronici
cumpărător vânzător

B B B B
a a a a
n n n
n i
i i i
e e
l r r l
e e e e
c a a c
t l t
l r
r i i o
o n
n i
i c
c i
i
bancă

Fig. 4.2. Model de derulare a tranzacţiilor prin bani electronici

Modul de derulare al fluxurilor într-un sistem electronic de plăţi cu

monedă electronică este:

1. cumpărătorul trimite bancii (emitent de bani electronici) bani

reali care sunt convertiţi în bani electronici;
2. banca trimite cumpărătorului suma în bani electronici;
3. cumpărătorul plăteşte vânătorului contravaloarea bunurilor sau
serviciilor tranzacţionate în bani electronici;
4. vânzătorul trimite cumpărătorului bunurile achiziţionate;
5. vânzătorul trimite băncii banii electronici pentru a fi
transformaţi în bani reali;
6. vânzătorul primeşte de la bancă banii reali.

9
91
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
Tranzacţiile într-un sistem electronic de plăţi sunt6 :

 Tranzacţia de identificare a utilizatorilor. Permite destinatarului

unei mesaj să se asigure că, cheia pe care o deţine pentru
decriptarea mesajului este intr-adevăr a emitentului mesajului şi nu
a unei terţe persoane. Acest lucru este confirmat de către
Autoritatea de certificare, care va emite un certificat care va
confirma cheia şi semnatura asociată a centrului.
 Tranzacţia de obţinere a unui certificat. Certificatul emis de
Autoritatea (Centrul) de certificare, constă în semnarea cheii
publice şi a altor informaţii specifice utilizatorului, folosind cheia
secretă deţinută de centru. Problema este că aceste certificare au o
perioadă de valabilitate scurtă, astfel încât utilizatorii trebuie să
obţină periodic astfel de certificate.
 Tranzacţia de încărcare. Se desfăşoară între bancă şi distribuitor
după o autentificare mutuală prealabilă.
 Tranzacţia de retragere. Se desfăşoară între distribuitor şi
cumpărător după o autentificare mutuală prealabilă.
 Tranzacţia de plată. Se desfăşoară între cumpărător şi vânzător.
 Tranzacţia de anulare. Priveşte ultima tranzacţie de plată şi poate
apărea ca urmare a unor erori.
 Tranzacţia de depunere. Se desfăşoară între vânzător şi colector.
 Tranzacţia de clearing. Se desfăşoară între colector şi bancă sau
între două bănci.

6
Patriciu V., Ene-Pietrosanu M, - “Securitatea comerţului electronic”, Editura ALL, Bucureşti,
2001
9
92
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

4.2.1. E-Cash – sistem de plată on-line cu monedă electronică

E-Cash a fost implementat de către societatea DigiCash din Olanda, şi

reprezintă un sistem de plată pe internet bazat pe bani reali.

E-Cash este un sistem de plăţi complet anomim şi foloseşte

criptografia cu chei publice care asigură atât semnatura digitală căt şi cea
oarba. Condiţia pe care trebuie să o îndeplinească cumpărătorul cât şi
vătorul este de a acvea cont la aceeaşi bancă. Cumpărorii anunţă banca de
transferal de bani reali în aşa-numitul cont eCashMint Din acest cont, banii
electronici pot fi transferaţi pe calculator care devine un portofel electronic.
Fiecare micromonedă este numerotată, semnată de către client şi transferată
9
93
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
cifrat vânzătorului. Datele de spre utilizatorii sistemului sunt părstrate de
server-ul principal al First Digital Bank.

4.3. Sisteme de microplăţi

Sisteme de microplăţi – dezvoltate pentru a permite plata unor sume

mici de bani în special pentru accesul la conţinutul anumitor site-uri,
cumpărarea unor ziare, reviste. Sistemul de microplăţi este unul ieftin,
simplu, care suportă plăţi foarte mici de câţiva dolari. Sistemele de
microplăţi tebuie să respecte principiul conform căruia costul pentru
asigurarea tranzacţie să nu fie mai mare decât tranzacţia înseşi.

MilliCent

9
94
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
Se consideră a fi un protocol simplu şi sigur pentru microplăţi pe
Internet, bazat pe validarea descentralizată a banilor electronici pe serverele

vânzătorului.

www.Millicent.com

Millicent utilizează scrip-uri, bani electronici valabili numai pentru un

anumit vânzător. O piesă de scrip reprezintă un cont al clientului care a fost
stabilit cu vânzătorul. La cumpărarea unui produs cu scrip, contul
cumpărătorului se diminuează cu valoarea produsului.

Millicent este un protocol care se realizează la costuri reduse datorită :

9
95
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
- reducerii costurilor comunicaţiilor – scrip-ul se verifică pe site-
ul vânzătorului;
- reducerii costurilor criptografice – sunt utilizate scheme
criptografice mai ieftine chiar dacă nu foarte sigure;
- clientul menţine balanţa conturilor şi nu vânzătorul (acesta nu
poate fi fraudat deoarece prin semnatura digitală nu permite
modificarea valorii scrip-ului).

CyberCoin

Introdus în anul 1997, acest sistem de micro-plăţi realizează plăţi cu

valori de până în 10$, sumă pentru care nu este potrivită o plată cu carte de
credit.
Pentru realizarea plăţii prin cybercoin, cumpărătorul achiziţionează
monedă digitală, valoarea este păstrată în custoria CyberCash, iar site-ul de
pe care se cumpără trebuie să deţină un program numit CashRegister.

NetBill
NetBill este un sistem monetar electronic dezvoltat de Carnegie
Melon. Sistemul se adresează vânzării-cumpărării de produse la costuri
mici sau medii. Efectuarea plăţilor se realizează printr-un server de conturi
(NetBill server) care deţine conturile ambelor plăţi implicate şi are legătură
cu o instituţie financiară (o bancă). La crearea contului NetBill,
consumatorul va primi un identificator unic şi o cheie publică certificată
NetBill.

4.4. Sistemul bazat pe cecuri electronice

9
96
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Cecurile electronice sunt rezultatul unui proiect al FSTC ( Financial

Services Technology Consortiunm), consorţiu ce cuprinde apropape 100 de
membrii, din care fac parte apropape toate marile bănci, universităţi şi
laboratoare de cercetare.
Cecurile electronice sunt similare cecurilor clasice, utilizează
semnatura digitală şi mesajele criptate şi se derulează prin intermediul
reţelei Internet.. Acestea sunt proiectate pentru a asigura integritatea,
autentificarea şi nerepudierea, atică toate condiţiile necesare şi suficietnte
pentru prevenirea fraudei.

cumparator
vanzator
Card
Card
semnatur Creaza Cec Verifica
semnatur
a semnatura
a
Semneaza Aproba E-Cec
Adauga
depozit
E-mail Semneaza

E-Cec
E-Cec
semnat
Depozit

Verifica
semnatura Verifica
Debiteaza E- semnatura
Banca Cec Banca
Crediteaza
cumparator E-Cec vanzator
depozit

9
97
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Fig.4.3. Tranzacţii cu cecuri electronice

Sursa: V. Patriciu, M. Ene-Pietroseanu – “Securitatea comerţului electronic”, Bucureşti, 2001

În derularea tranzacţiilor prin e-cecuri se utilizează un smart card

pentru a oferi mai multă confidenţialitate. Cheia privată pentru semnarea
cecurilor nu este niciodată transferată către computerul semnatarului, deci
nu este niciodată expusă furtului. Procesorul smart cardului numerotează
automat fiecare e-cec atunci când îl semnează. Smart cardul este protejat
prin introducerea unui cod PIN7.

Derularea plăţilor prin e-cec-uri:

 se completează cu datele unui cec classic şi se semnează

folosind codul PIN;
 cecul semnat se transmite către platit prin e-mail;
 încasatorul verifică semnatura plătitorului şi semnează un
depozit electronic pentru a încasa suma din e-cec;
 cecul aprobat pleacă la banca încasatorului;
 atât banca plătitorului, cât şi banca încasatorului verifică toate
semnăturile şi aprobările din e-cec;
 plătitorul primeşte un articol care descrie întreaga tranzacţie.

7
V. Patriciu, M. Ene-Pietroseanu – “Securitatea comerţului electronic”,Ed. ALL, Bucureşti,
2001
9
98
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

www.netcheck.com

4.5. Intermediarii de tranzacţii

Pentru accesul la servicii de plată electronică se poate apela la

intermediarii de tranzacţii online.

Paypal
Este un sistem de plată foarte cunoscut şi utilizat în special în SUA.
Prin PayPal se desfăşoară şi majoritatea tranzacţiilor online pe eBay.
Paypal asigură siguranţa tranzacţiei fiind unul din cei mai mari furnizori de
servicii de plată prin Internet. PayPal a fost fondat în 1998, cu scopul de a le
permite comercianţilor şi cumpărătorilor, deţinători de adrese de e-mail, să
facă şi să primească plăţi online, în sistem asemănător escrow

9
99
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
(cumpărătorul virează banii în contul vânzătorului, dar acesta nu are acces
la suma respectivă până nu livrează produsul).
În prezent, PayPal are milioane de clienţi din 90 de ţări. Având un
cont deschis la PayPal (www.paypal.com), utilizatorii pot vinde şi cumpăra
online. PayPal este un sistem de plată alternativ care a avut un succes
remarcabil după achiziţionarea sistemului de către Ebay(2002). Sistemul
este proprietar şi funcţionează ca un sistem de e-wallet. Deţinătorul contului
de PayPal îşi incarcă contul prin diferite metode (via credit card, check,
wire transfer etc), apoi poate efectua plăţi identificându-se în zona de plată
doar cu adresa de email şi cu parola alocată. Sistemul nu permite astfel
accesul magazinului virtual la datele cardului sau contului bancar al
deţinătorului de card.
Politicile PayPal nu permit încă cetăţenilor români să îşi deschidă
conturi în sistemul PayPal. În 2006 PayPal a procesat, per total în Europa,
sume în valoare de 8,4 miliarde USD. PayPal a devenit rapid un lider
mondial în modalităţile de plată online având aproximativ 31 de milioane
de membri.

CCNow
Permite folosirea tuturor carţilor de credit majore fără un comision. Plata se
face de două ori pe lună, iar banii pe care îi ţii în cont produc 1.5% .

Ibill
Iti dă posibilitatea să primeşti plăţi prin Visa, MasterCard, Discover, JCB,
Online Checks, chiar şi prin telefon folosind un număr special. Taxele sunt
variabile.

100
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Bidpay
Acest serviciu este disponibil doar pentru aceia care cumpără şi vând la
licitaţii online. Cumpărătorii îşi folosesc cartea de debit sau de credit ca să
cumpere de la tine, iar BidPay îţi trimit banii prin Western Union Money
Order.

DigiBuy
Este folosit de cei care vând software. Se pot controla preţurile,
modalităţile de livrare şi formularele de făcut comenzi. Preţurile variază şi
există 2 nivele între care se poate alege. Câştigurile sunt plătite lunar, mai
puţin o taxă de 13.9%.

Money Bookers
Money Bookers oferă un serviciu care permite crearea de butoane pe site-
ul comerciantului pentru ca vizitatorii să comande, şi permite plata prin
carte de credit. Taxele variază între 2% şi 8%, depinzând de cum sunt facute
plăţile. Fără taxa de instalare sau taxe lunare. Ceea ce se doreşte în cazul
unui sistem de plăţi electronice este să se găsească cumpărători şi vânzători
dispuşi să rişte să investească într-un produs care se află încă la începuturi.
Băncile şi companiile de software nu pot avea clienţi fără vânzători şi nici
vânzătorii nu pot supravieţui fără clienţi.

101
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
4.6. Transferuri electronice de fonduri

PROCEDEUL SWIFT

În funcţie de tehnologia de comunicaţii folosită la un moment dat,

transferul fondurilor s-a realizat prin mai multe modalităţi. Într-o primă
fază, transferul documentelor de plată se realiza prin poştă, mai târziu prin
serviciul telegraf, astăzi s-a renunţat la suportul de hârtie, transferul
informaţiilor realizându-se într-un timp foarte scurt cu ajutorul progreselor
realizare de informatică şi telecomunicaţii.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial
Telecommunication) este un sistem de origine europeană cu reţele pe tot
globul.
Înfiinţat în 1973, în Belgia, este o societate non-profit, în scopul de a
oferi instituţiilor financiare din întreaga lume, servicii de transfer rapid de
fonduri pe o baza standardizată. Dintre băncile româneşti care au aderat la
SWIFT sunt BRD şi BCR.
La nivel internaţional, activitatea SWIFT se bazează pe broşura nr.
457/1990 “Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare
Internaţionale şi Compensaţiile”, elaborată de Camera Internaţionala de
Comerţ şi pe Standardele Internaţionale emise de International Organization
for Standardization. Informaţiile cu privire la suma transferată, precum şi
băncile implicate, sunt cifrate pentru a asigura securitatea transferului.
Prin reţeaua SWIFT se asigură transferuri de credit prin ordine de
plată, confirmări de schimb valutar şi tranzacţii cu titluri şi transferuri on-
line internaţionale sau locale.
102
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

PROCEDEUL TARGET

TARGET (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment

Express Transfer) procesează numai tranzacţiile în EURO. Sistemul este
coordonat de Banca Centrală Europeană, dar rolul cel mai important revine
băncilor centrale naţionale. Procedeul se bazează pe decontarea brută în
timp real (RTGS) la care sunt conectate sistemele naţionale interne ale
ţărilor membre. Banca Centrală Europeană asigură închiderea zilei de lucru
într-o poziţie finală şi irevocabilă
Cele două procedee descrise mai sus se folosesc pentru transferuri de
fonduri de valoare mare.

PROCEDEUL WESTERN UNION SI MONEY GRAM

De transferurile rapide de fonduri beneficiază astăzi şi populaţia

(retail banking). Transferul se poate realiza de persoane ce nu au un cont în
bancă, în ceea ce proveşte sumele transferate, acestea nu sunt foarte mari.
Western Union precum şi MoneyGram au pus la punct un sistem
operaţional care se bazează pe un centru informatic internaţional, Centrul
Operaţional şi un număr mare de agenţii conectate la acest centru prin
intermediul cărora se realizează transferurile de bani între persoane fizice.
Agenţii din reţea sunt de regulă bănci şi instituţii financiare, dar pot fi şi
oficii poştale, agenţii de turism, case de schimb valutar şi alte entităţi
agreate de compania de transferuri. Ridicarea banilor de către beneficiar se

103
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
poate face la 10 minute după ce au fost trimişi, de la orice agent în baza
numărului de referinţă pe care trebuie să-l aibă de la beneficiar 8.

STUDIU DE CAZ NR.1

Altex - plata online cu card prin ePayment Premium

8
Stanila Gheorghe – Sistemul plăţilor înterbancare, www.ase.ro
104
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
www.altex.ro

Proiectul altex.ro este unul din primele implementate de GECAD

ePayment, în 2004, când foarte puţină lume ştia că în România se pot
comanda şi plăţi online prin card. 2006 a fost pentru altex.ro un an cu totul
şi cu totul special. Cu o creştere de trafic spectaculoasă şi cu 20% mai mulţi
abonaţi la newsletterul săptămânal, site-ul înregistrează o cifră record
pentru plăţile online cu cardul, cu mult peste media din industrie: 35%.
Explicaţia este una extrem de simplă: o strategie online bine definită şi
susţinută de echipa altex.ro, completată perfect de calitatea soluţiei
ePayment.

Client: Magazinul online al retailer-ului de electronice şi electrocasnice

ALTEX.

Obiective:

 O soluţie sigură şi uşor de folosit pentru plăţi online prin card care să
câştige încrederea cumpărătorilor şi să încurajeze comenzile prin
Internet;
 Tranzacţii procesate într-un timp foarte scurt, cu risc minim de
fraudă;
 Sistem simplu de administrare a comenzilor şi a plăţilor.

Premise:
În 2004 ALTEX şi-a reconfirmat misiunea de pionierat prin lansarea
primului electrocomplex din România al reţelei Media Galaxy şi
105
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
introducerea sistemului de plată online cu cardul pe site-ul altex.ro.
Plăţile online prin card erau în acel moment o noutate accesibilă mai
degrabă celor plecaţi din România, iar cei din ţară o considerau o aventură
destul de riscantă. Fără să fie astfel forţat de cerere, ALTEX a dorit să ofere
un produs complet online - comandă şi plată inclusiv. Povestea de succes
ALTEX putea fi transpusă în mediul online doar cu suportul unui partener
de încredere. Miza era încrederea cumpărătorilor. Deşi industria comerţului
electronic se afla în 2004 doar la inceput, GECAD ePayment avea deja un
foarte bun renume în domeniul securităţii şi experienţă în vânzările online -
compania comercializase RAV antivirus 8 ani înainte de vânzarea acestuia
către Microsoft. Astfel începe colaborarea între cele două companii,
colaborare transformată treptat în parteneriat.

"Echipei altex.ro îi plac cifrele, aşa se face că avem chiar şi un top intern
al ultimilor 2 ani, în care am trecut date cu mare semnificaţie pentru noi.
În 2006, acest top a fost condus cu detaşare de un procent de 35%.
Acesta a reprezentant echivalentul plăţilor online cu cardul efectuate în
luna decembrie. Dacă am calcula însă o medie anuală, aceasta ar fi de
20%."
Ana-Maria Bogdan
E-Business Director, Altex
Provocarea

 Aproape de clienţi şi căutând întotdeauna să răspundă cu soluîii

optime nevoilor acestora, ALTEX este liderul pieţei de electronice,
electrocasnice, IT&C şi multimedia din România. Secretul?
Simplitate, încredere, inovaţie, efort susţinut şi mult entuziasm.
106
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
 Provocarea altex.ro - transpunerea în mediul online a poveştii de
succes offline.

Elemente cheie

 servicii bazate pe o soluţie tehnică excelentă, proprietară;

 seriozitate, deschidere, încredere, întelegere, anticipare;
 disponibilitate permanentă;
 încurajarea plăţilor online cu cardul prin servicii de calitate şi
programe de promovare.

Radiografia unui proiect de impact

Proiectul altex.ro a fost o oportunitate extraordinară de promovare şi

a contribuit practic la creşterea comerţului electronic în România.
Provocarea principală şi anume punerea la punct a unui sistem simplu şi
sigur de procesare a plăţilor online prin card urma să încurajeze
cumpărătorii să revină şi să folosească aceste servicii. Succesul proiectului
se datorează în primul rând echipei formate pe parcursul derulării sale:
relaţia dintre ALTEX şi ePayment depăşind statutul clasic de client şi
furnizor.

 Comunicare şi proactivitate
Relaţia deschisă între cele două companii a fost esenţială încă de la
demararea proiectului: în piaţă existau foarte puţine date despre
comportamentul cumpărătorilor online şi necesităţile acestora, iar
experienţa ALTEX şi ePayment a folosit la configurarea anticipată a

107
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
acestora. Schimbul de idei şi proactivitatea sunt în continuare
obişnuite în echipă, iar multe din proiectele de comunicare derulate
de fiecare din cele două companii se bazează pe aceleaşi obiective de
educare a pieţei.
 Comenzi online - simplu si sigur
Solutia ePayment® este în aşa fel construită încât să fie uşor de
utilizat, chiar şi de către cineva care nu a mai cumpărat niciodată
online. Fiecare pas parcurs în procesul de autorizare a plăţilor prin
card este gandit astfel încât să câştige încrederea utilizatorului prin
transparenţa informaţiilor şi familiaritea layout-ului. În plus, ALTEX
promovează plăţile online cu cardul prin editoriale speciale incluse
în newsletterul săptămânal, prin arii dedicate pe site şi, nu în ultimul
rând, cu ajutorul echipei de vânzări care oferă clienţilor toate
informaţiile în această privinţă. Nu de puţine ori, utilizatorii care
iniţial au dorit să plătească numerar la livrare au sfârşit prin a efectua
plăţi online cu cardul.
 Servicii de încredere bazate pe soluţii de încredere
"Aproape de clienţi, soluţii simple şi adecvate nevoilor fiecăruia" -
este ceea ce ALTEX le oferă clienţilor săi şi standardul cerut tuturor
partenerilor. Sistemul rapid de comandă, transparenţa informaţiilor,
securitatea tranzacţiilor, fluxul instant al informaţiilor despre
comanda în sistemul ALTEX etc sunt elemente care mentin acelaşi
nivel de calitate carateristic mărcii ALTEX. Creşterea de care s-a
bucurat în 2006 altex.ro este o creştere graduală care a cunoscut în
decembrie punctul maxim. Este rezultatul unei strategii coerente şi

108
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
integrate de marketing, care a acoperit toate canalele de comunicare
şi s-a bazat în mare masură pe informaţiile despre ritmul vânzărilor
din soluţia ePayment.
 Strategie de marketing inteligenta
Setul de instrumente de marketing şi vânzări integrat soluţiei
ePayment este practic una din cel mai simplu de folosit resurse
pentru construirea strategiei de marketing si vânzări. Statisticile şi
rapoartele accesibile direct din interfaţa de administrare au completat
datele de trafic ale site-ului, ale newsletter-ului şi feedback-ul
utilizatorilor, aducând astfel argumente solide pentru susţinerea
strategiei de dezvoltare a site-ului altex.ro

Rezultate

 35% plăţi online prin card în decembrie 2006

 Comenzi simple si sigure
 Sursa directa pentru strategia de vanzari si marketing

"Colaborarea noastră cu GECAD ePayment numără deja câţiva ani buni,

ani care au trecut extrem de repede şi cu rezultate peste aşteptări. Faptul
că în 2007 împreuna cu ePayment vom lucra la un nou proiect numit
www.mediagalaxy.ro, vine ca o reconfirmare a unei relaţii excelente de
lucru. Mai mult decât atât, începând cu 2006, colaborarea ALTEX -
ePayment s-a extins şi către proiecte mai speciale, toate având însă un
singur obiectiv, susţinerea industriei de comerţ electronic din România."

109
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
Ana-Maria Bogdan
E-Business Director, Altex

Sursa: http://www.epayment.ro/clienti/studiu-altex.php

GRILE ŞI ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

Alegeţi raspunsul corect:

1. Care din următoarele reprezintă cerinţe ale sistemului electronic de plăţi:

a) transferabilitatea;
b) non-repudierea;
c) convertibilitatea;
d) identificabilitatea.
110
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

2. Din punct de vedere al tipului tranzacţiilor, sistemele de plăţi se clasifică

în:
a) sisteme de tranzacţionare on-line;
b) sisteme de tranzacţionare off-line;
c) sisteme de plăţi anomim;
d) sisteme de plăţi identificabile.

3. Protocolul Secure Electronic Transaction are următoarele obiective:

a) garantarea integrităţii tuturor datelor;
b) cea mai rapidă metodă de plată;
c) elimină orice posibilitatea de fraudare.

4. Sistemul de plăţi cu monedă electronică:

a) este cel mai sigur sistem de plată;
b) nu presupune implicarea băncilor;
c) presupune convertirea banilor reali în bani electronici pentru a fi
cheltuiţi.

5. E-cash, implementat de către Digi-cash:

a) este un sistem de plată bazată pe SET;
b) este un sistem de plată cu monedă electronică;
c) este cel mai sigur sistem de plată.

6. Sistemul bazat pe CEC-uri electronic

a) utilizează mesajele criptate;
111
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz
b) foloseşte semnătura olograf;
c) nu se derulează cu ajutorul băncilor.

7. Procedeul SWIFT:
a) asigură transferul rapid de fonduri pe o bază standardizată;
b) se bazează pe transferul de fonduri prin Banca Centrală
Europeană;
c) se foloseşte pentru valori de maxim 100 EURO.

8. Plata prin CEC-uri electronice:

a) presupune ca atât beneficiarul, cât şi plătitorul să lucreze cu
aceeaşi bancă;
b) asigură integritate, autentificare şi nerupudiere;
c) este o modalitate deloc sigură de plată prin Internet.

9. Care din următoarele reprezintă tranzacţii într-un sistem electronic de

plăţi:
a) tranzacţii de identificare a utilizatorului;
b) tranzacţii de plată;
c) tranzacţii de încărcare a contului.

10. Autoritatea de certificare

a) este o instituţie fără de care nu se pot face plăţi pe Internet;
b) emite „certificate” pentru a face legătura între o cheie şi o
persoană;
c) are legătură doar cu beneficiarul plăţii.
112
1
 Comert electronic – noţiuni teoretice şi studii de caz

Întrebări recapitulative:
1. Care sunt obiectivele de securitate ale protocolului SET?
2. Care este modul de derulare al fluxurilor într-un sistem electronic de
plăţi cu monedă electronică?
3. Care este modalitatea de derulare a plaţilor prin cec-uri electronice?

113
1