Deaconu Adelin Ionut

Grupa 342 An 4

REFERAT PRACTICA DE SPECIALITATE

DIVORTUL IN NOUL COD CIVIL

Dupa aproape doi ani de la adoptarea lui, iata ca la 1 octombrie 2011, Noul Cod Civil a
intrat totusi in vigoare, cu “avantajele” si “dezavantajele”sale. Astfel, Legea nr. 287/2009 privind
Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial nr. 511/24.07.2009, modificată prin Legea nr.
71/2011 aduce schimbări în aproape toate domeniile dreptului privat, instituind noi reglementări
care vor guverna raporturile de drept civil, dreptul familiei, drept comercial, etc. Normele de
drept care reglementeaza raporturile de familie au fost modificate substantial de prevederile
Noului Cod Civil, prin abrogarea Codului familiei.
Au fost introduse notiuni noi, cum ar fi “Logodna” , iar institutiile deja cunoscute trezesc
un interes semnificativ, cum ar fi desfacerea casatoriei. In ceea ce priveste cazurile de divort, pe
langa situatiile prevazute de vechea reglementare (“prin acordul părţilor, la cererea ambilor soţi;
atunci când din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi
continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate
face imposibilă continuarea căsătoriei”), Noul Cod Civil introduce un motiv in plus. Astfel, art.
373 lit.(c) Noul Cod Civil prevede ca divortul poate avea loc si ” la cererea unuia dintre soti,
dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani”.

Referitor la divortul pe cale administrativa sau notariala, o alta noutate este

evidentiata de art. 375 al. (2), si anume ca aceasta procedura va putea fi aplicata si in cazul in
care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, numai daca sotii
convin asupra celorlalte aspecte accesorii - numele de familie pe care il vor purta dupa divort,
exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort,,
modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii,
contributiile parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a
copiilor. In cazul divortului pe cale judecatoreasca, Noul Cod Civil nu aduce schimbari .
Astfel, conform art. 379, divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre
soti sau culpa comuna in desfacerea casatoriei. Totodata, potrivit art. 388, sotul nevinovat, care
sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, are posibilitatea de a cere sotului vinovat sa il
despagubeasca: “Distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut la art. 390, soţul
nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl
despăgubească. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort.”

In ceea ce priveste obligatia de intretinere intre soti, art. 389 prevede ca sotul divortat
care “ se afla în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în
timpul căsătoriei”, sau dacă aceasta intervine “în decurs de un an de la data desfacerii căsătoriei,
insa numai dacă această incapacitate este determinată de o circumstanţă în legătură cu căsătoria”
are dreptul la intretinere. Spre deosebire de vechea reglementare, Noul Cod Civil aduce
modificari in sensul ca intretinerea se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat
la plata ei, si nu pana la o treime din venitul net al celui obligat , asa cum era prevazut in Codul
Familiei.

Se poate observa ca in cazul celorlalte efecte ale divortului, potrivit art. 396 Noul Cod
Civil, instanta care solutioneaza divortul se va pronunta si asupra raporturilor dintre parintii
divortati si copiii lor minori, tinandu-se seama de interesul superior al copiilor. A fost introdusa
totodata notiunea de “autoritate parinteasca”, iar conform art. 397 , “dupa divort, autoritatea
parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”. Totusi,
potrivit art. 398,” dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului,
instanţa hotărăste ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.”
Asadar, conceptul de “incredintare a minorului” , asa cum era formulat in vechea reglementare,
dispare.

Pentru a conchide, referitor la aplicarea in timp a legii, noile reglementari in materia

divortului se vor aplica si “efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în
vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi
obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al
bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în
vigoare a legii noi”, asa cum reiese din art.6 Noul Cod Civil.