 Nu fi fixist (adică să faci doar ce crezi tu); cu voinţă ascultă şi de alţii.

Astfel, te vei vindeca de propriile iluzii şi încăpăţânare.

 Nu fi izolat şi însingurat, ci în dialog cu toţi şi cu toate. Viaţa este
comunicabilitate.
 Fii comunicabil, chiar dacă te forţezi.
 Fii vesel, chiar dacă nu te simţi bine, pentru că fondul vieţii este
bucuria-lumina. Impune-ţi un zâmbet permanent.
 Suportă şi ce nu-ţi place la alţii şi treci peste toate defectele
lor (care sunt legate de caracterul propriu).
 Nu mustra direct, nu spune greşelile, fii delicat când faci totuşi
o observaţie.
 Nu te enerva că alţii nu sunt ca tine. Ci-ţi stau chiar împotrivă.
Astfel, te vei vindeca de contrarietate şi te vei bucura de convieţuire în
tot momentul. Încearcă să ai afecţiunea mai tare decât respingerea.
 Nu admite frica, timorarea, grija zilei de mâine; nu-ţi fă
iluzii, lasă totul la momentele lor. Timorarea este slăbănogirea
sufletului.
 Fii optimist, chiar dacă lucrurile par total încurcate; crezi
în rezolvarea miraculoasă.Toate simptomele de boală, toate certurile,
toate contradicţiile, greşelile tale şi ale altora, consideră-le trecătoare şi
astfel tu vei rămâne neatins. Chiar dacă ai avut şi mai ai crize violente,
toate vor trece;
 nu admite teama că va fi mai rău, ci mai bine.
 Nu admite tristeţea după greşeli şi conflicte, lasă-le la
momentul când te vei analiza pe tine. Nu fă o scrupulozitate patologică.
 Nu abandona activitatea, chiar dacă nu te simţi bine şi dai
randament puţin. Cât ai fi de bolnav, nu renunţa la un anume activ,
cât de cât. Este odihnă pentru toate. Bucură-te, chiar dacă ţi se pare că
nu ai progresat deloc.
 Viaţa are o supralege, a odihnei sacre, indiferent de stare. În
această odihnă nu mai contează nici o evaluare, este darul lui
Dumnezeu pentru toate considerentele.
 Bucură-te şi tu cu adevărat de acest miracol.