Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teoria Haosului
Teoria Haosului
Teoria haosului a fost formulată de Edward Lorenz în 1960. Savantul spunea, "Un
fenomen care pare a se desfășura la întâmplare, are de fapt un element de
regularitate ce ar putea fi descris matematic." În termeni mai simpli, există o ordine
ascunsă în orice evoluție aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex.
Introducere
Numele de Teorie a Haosului vine de la faptul că în sistemele descrise de aceasta
există o dezordine aparentă. Teoria haosului este un domeniu de studiu în
matematică, fizică, economie și filozofie și se ocupă cu studierea
comportamentului sistemelor dinamice care sunt foarte sensibile față de condițiile
inițiale. Această sensibilitate mai este numită și efectul fluturelui. Mici modificări
ale condițiilor inițiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucrează) au ca
efect rezultate haotice, făcând ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie
imposibilă. Acest lucru se întâmplă chiar dacă sistemele sunt deterministe, ceea ce
înseamnă că comportamentul lor viitor este determinat în întregime de condițiile
inițiale, fără intervenția altor elemente aleatorii. Cu alte cuvinte, natura
deterministă a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este
cunoscut sub denumirea de “haos determinist”.
Teoria Haosului ne arată că natura lucrează după anumite tipare care sunt suma
mai multor impulsuri mărunte.
Teoria Feingold-Peres
Efectul fluture
Acest fenomen este cunoscut mai ales pentru dependența sa de condițiile inițiale.
Cea mai mică schimbare a condițiilor inițiale duce la rezultate complet diferite.
Această schimbare poate proveni de la zgomot experimental sau de fond, lipsa de
3
acuratețe a instrumentelor etc. Acest gen de probleme sunt imposibil de evitat,
chiar și în cel mai performant și dotat laborator existent. Dacă se folosește ca bază
a experimentului numărul 2, rezultatul va fi complet diferit față de experimentul în
care este folosit 2.0000001. Un asemenea nivel de acuratețe este practic imposibil
– de exemplu, este dificil de măsurat 0.0000001 cm.
Fractalii
5
Exemple
Vremea, în meteorologie
Pendulul dublu
Pendulul magnetic
Problema celor trei corpuri
Ritmul cardiac
Turbulența, în mecanica fluidelor
Reacția Belousov-Jabotinski, în chimie
Dinamica populației, mai ales în cazul speciilor sălbatice, asimilabile
modelului "pradă - prădător"
Transformarea "dublare - înjumătățire", în cazul sistemelor discrete
Cursul bursier