Sunteți pe pagina 1din 25

Inegalităţi algebrice

INEGALITĂŢI ALGEBRICE

PROBLEME COMENTATE

1. Să se demonstreze inegalitatea:
a+b
≥ ab , oricare ar fi a, b ≥ 0.
2
Să se precizeze în ce caz inegalitatea dată devine egalitate.

Soluţie:

Demonstrăm inegalitatea folosind echivalenţele:

a+b
(a + b)
2 2 2
≥ ab ⇔ a + b ≥ 2 ab ⇔ ≥ 4ab ⇔ a + 2ab + b ≥ 4ab ⇔
2
( a − b)
2
⇔ a 2 − 2ab + b 2 ≥ 0 ⇔ ≥ 0, ceea ce este evident, oricare ar fi a, b ≥ 0.
Observăm că egalitatea are loc dacă şi numai dacă ( a − b ) = 0, adică a = b.
2

Comentarii:

a) Inegalitatea demonstrată mai sus reprezintă inegalitatea dintre media aritmetică şi media
geometrică, iar metoda folosită în demonstraţie se numeşte reducere ( scrierea inegalităţii
iniţiale în forme echivalente prin efectuarea de operaţii simple asupra unei inegalităţi, până se
ajunge la o formă despre care putem spune cu certitudine că este adevărată ).

Aşadar am demonstrat:

a+b
( MA − MG ) 2 ≥ ab ,
2
oricare ar fi a, b ≥ 0.

În acelaşi mod, se pot demonstra inegalităţile:

a 2 + b2 a + b
( MP − MA) 2 ≥ ,
2 2

oricare ar fi a, b ≥ 0 ( media pătratică şi media aritmetică ),

-1- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

2
( MG − MH ) 2 ab ≥
1 1
,
+
a b
oricare ar fi a, b > 0 ( media geometrică şi media armonică ).

În fiecare dintre acestea egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b.


Astfel, am stabilit şirul de inegalităţi ale mediilor:

a 2 + b2 a + b 2
( MP - MA - MG - MH ) 2 ≥ ≥ ab ≥
1 1
,
2 2
+
a b

oricare ar fi a, b > 0,

unde recunoaştem media pătratică, media aritmetică, media geometrică şi media armonică.

b) Inegalităţile mediilor se pot generaliza, mai întâi pentru trei numere:

a 2 + b2 + c 2 a + b + c
( MP − MA) 3 ≥ ,
3 3
oricare ar fi a, b, c ≥ 0,

a+b+c 3
( MA − MG ) 3 ≥ abc ,
3
oricare ar fi a, b, c ≥ 0,

3
( MG − MH ) 3 3
abc ≥
1 1 1
,
+ +
a b c
oricare ar fi a, b, c > 0,

în fiecare dintre acestea, egalitatea având loc dacă şi numai dacă a = b = c.

Să demonstrăm aceste inegalităţi.

Pentru ( MP − MA )3 folosim tot reducerea:

a2 + b2 + c2 (a + b + c)
2
a2 + b2 + c2 a + b + c
3

3

3

9
(2 2 2
)
⇔ 3 a + b + c ≥ (a + b + c)
2

⇔ 2a 2 + 2b 2 + 2c 2 ≥ 2ab + 2bc + 2ca ⇔ a 2 − 2ab + b 2 + b 2 − 2bc + c 2 + c 2 − 2ca + a 2 ≥ 0 ⇔


( a − b ) + ( b − c ) + ( c − a ) ≥ 0, inegalitate evidentă, egalitatea având loc, evident, dacă şi
2 2 2

numai dacă a = b = c.

-2- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

Pentru ( MA − MG )3 facem apel la:

identitatea
( 1) (
x 3 + y 3 + z 3 − 3 xyz = ( x + y + z ) x 2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx )
şi inegalitatea

( 2) 2 2 2
x + y + z ≥ xy + yz + zx ,

oricare ar fi x, y , z ∈ \.

Identitatea se verifică uşor prin calcul, iar inegalitatea se demonstrează astfel:


x 2 + y 2 + z 2 ≥ xy + yz + zx ⇔ 2 x 2 + 2 y 2 + 2 z 2 ≥ 2 xy + 2 yz + 2 zx ⇔
⇔ x 2 − 2 xy + y 2 + y 2 − 2 yz + z 2 + z 2 − 2 zx + x 2 ≥ 0 ⇔ ( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) ≥ 0,
2 2 2

ceea ce este evident. Să mai observăm că inegalitatea dată devine egalitate dacă şi numai dacă
( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) = 0, altfel spus x = y = z.
2 2 2

( )
Este clar acum că x 3 + y 3 + z 3 − 3 xyz = ( x + y + z ) x 2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx ≥ 0, deci
3 3 3
x + y + z ≥ 3 xyz , egalul având loc dacă şi numai dacă x = y = z.
⎧ x3 = a ⇔ x = 3 a
⎪⎪ 3
Nu rămâne decât să notăm: ⎨ y = b ⇔ y = 3 b şi inegalitatea x 3 + y 3 + z 3 ≥ 3 xyz se scrie
⎪ 3
⎪⎩ z = c ⇔ z = c
3

a+b+c 3
echivalent ≥ abc , cu egalitate dacă şi numai dacă a = b = c; astfel am demonstrat
3
inegalitatea ( MA − MG )3 .

Pentru a demonstra inegalitatea ( MG − MH )3 ne folosim de inegalitatea ( MA − MG )3


( demonstrată mai sus ).

1 1 1
+ +
3 1 1 1
Putem scrie: 3
abc ≥ ⇔ a b c≥3 ⋅ ⋅
1 1 1 3 a b c
+ +
a b c
1 1 1
şi recunoaştem inegalitatea ( MA − MG )3 aplicată numerelor , , > 0.
a b c
Mai precizăm că şi în inegalitatea ( MG − MH )3 egalul se atinge dacă şi numai dacă a = b = c.

În concluzie, am reuşit să ordonăm mediile şi pentru trei numere:

a 2 + b2 + c 2 a + b + c 3 3
( MP − MA − MG − MH ) 3 ≥ ≥ abc ≥
1 1 1
,
3 3
+ +
a b c

-3- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

oricare ar fi a, b, c > 0.

c) Se pot demonstra inegalităţile mediilor şi pentru n numere reale a1 , a2 ,..., an > 0 :

a12 + a 22 + ... + a n2 a1 + a 2 + ... + a n


( MP − MA) n ≥ ,
n n

a1 + a 2 + ... + a n n
( MA − MG ) n ≥ a1 ⋅ a 2 ⋅ ... ⋅ a n ,
n

n
( MG − MH ) n n a1 ⋅ a 2 ⋅ ... ⋅ a n ≥
1 1 1
,
+ + ... +
a1 a 2 an

în fiecare inegalitate egalul având loc dacă şi numai dacă a1 = a2 = ... = an .

Avem deci inegalităţile ( MP − MA − MG − MH ) n :

2 2 2
a1 + a 2 + ... + a n a1 + a 2 + ... + a n n n
≥ ≥ a1 ⋅ a 2 ⋅ ... ⋅ a n ≥ ,
n n 1 1 1
+ + ... +
a1 a 2 an

oricare ar fi a1 , a2 ,..., an > 0.

2. Să rezolvăm următoarele probleme ( în legătură cu problema comentată 1 ):

(i) Demonstraţi că oricare ar fi a, b, c > 0, au loc inegalităţile:


a+b+c ab + bc + ca 3
≥ ≥ abc .
3 3
Soluţie: Pentru prima inegalitate folosim reducerea:

a+b+c ab + bc + ca
(a + b + c) ≥ 3 ( ab + bc + ca ) ⇔ a + b + c ≥ ab + bc + ca
2 2 2 2
≥ ⇔
3 3
şi am obţinut inegalitatea ( 2 ) .

Pentru a doua inegalitate avem, prin ridicare la pătrat:

ab + bc + ca 3 ab + bc + ca ab + bc + ca 3
( )
2
≥ abc ⇔ ≥ 3 abc ⇔ ≥ ( ab )( bc )( ca ) ,
3 3 3
inegalitate adevărată, dacă ţinem cont de ( MA − MG )3 aplicată numerelor ab, bc, ca.

-4- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

Cu toate că nu se cere în problemă să mai spunem că în ambele inegalităţi egalul se atinge


dacă şi numai dacă a = b = c.

bc ca ab
(ii) Demonstraţi că, dacă a, b, c > 0, atunci: + + ≥ a + b + c.
a b c

Soluţie: Rezolvarea este imediată conform inegalităţii ( 2 ) :

bc ca ab
+ + ≥ a + b + c ⇔ b 2 c 2 + c 2 a 2 + a 2b 2 ≥ abc ( a + b + c ) ⇔
a b c
( ab ) + ( bc ) + ( ca ) ≥ ( ab )( bc ) + ( bc )( ca ) + ( ca )( ab ) , inegalitate evidentă.
2 2 2

Egalul are loc dacă şi numai dacă ab = bc = ca ⇔ a = b = c.

2
(iii) Determinaţi valoarea minimă a expresiei: E ( x, y ) = x 4 + y 4 + 2 2
, unde x, y ∈ \.
x y
Precizaţi valorile lui x şi y pentru care se realizează acest minim.
(OLMR 2003, Clasa a VIII-a)

Soluţie: Aplicăm de două ori inegalitatea ( MA − MG ) 2 :

2 2 ⎛ 1 ⎞ 1
( 3) E ( x) = x4 + y 4 + 2 2
≥ 2 x 4 y 4 + 2 2 = 2 ⎜ x 2 y 2 + 2 2 ⎟ ≥ 2 ⋅ 2 ⋅ x 2 y 2 ⋅ 2 2 = 4.
x y x y ⎝ x y ⎠ x y

Se pare că valoarea minimă a expresiei E ( x, y ) este 4. Mai trebuie să vedem dacă această
valoare poate fi atinsa, altfel spus dacă există o pereche ( a, b ) pentru care E ( a, b ) = 4.
Mai mult, vom căuta toate perechile cu această proprietate.

Să ne reamintim că inegalitatea mediilor devine egalitate dacă şi numai dacă toate variabilele
sunt egale.
a+b
Cu alte cuvinte, dacă a, b ≥ 0, atunci = ab ⇔ a = b.
2
Prin urmare, cele două inegalităţi din ( 3 ) trebuie să devină egalităţi şi acest lucru se întâmplă
dacă pe de o parte x 4 = y 4 ⇔ x = ± y ,
1
iar pe de altă parte x 2 y 2 = 2 2 ⇔ ( xy ) = 1 ⇔ xy = ±1.
4

x y
Se obţin imediat soluţiile ( x, y ) ∈ {(1,1) , ( −1,1) , (1, −1) , ( −1, −1)} şi acum este clar că singurele
posibilităţi de atingere a minimului sunt:

E (1,1) = E ( −1,1) = E (1, −1) = E ( −1, −1) = 4.

***

-5- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

Am văzut că reducerea este o metodă deosebit de utilă în abordarea inegalităţilor. Metoda


care urmează a fi discutată completeză reducerea şi ne imbogăţeşte arsenalul de atac asupra
inegalităţilor. Ea se bazează pe proprietăţile relaţiei de ordine " ≥ " pe mulţimea numerelor
reale şi se numeşte spargere.

Ne sunt utile următoarele propoziţii:

a≥c
( P1 ) : Fie a , b, c , d ∈ \, astfel încât . Atunci a + c ≥ b + d ;
b≥d

a≥c
( P2 ) : . Atunci a ⋅ c ≥ b ⋅ d .
Fie a , b, c , d ≥ 0, astfel încât
b≥d
Facem observaţia că în loc de " ≥ " putem pune " > ".

Altfel spus, dacă vrem să demonstram o inegalitate de forma a + c ≥ b + d ( sau de forma


a ⋅ c ≥ b ⋅ d ), unde a, b, c, d ≥ 0, este suficient să demonstrăm că a ≥ c şi b ≥ d .
Egalitatea în a + c ≥ b + d are loc dacă şi numai dacă ambele inegalităţi a ≥ c şi b ≥ d
devin egalităţi.
Tot pe baza proprietăţilor amintite, o inegalitate care trebuie demonstrată se poate sparge
echivalent în trei sau mai multe inegalităţi "mai mici" care trebuie demonstrate.

Să exemplificăm cele discutate rezolvând următoarea problemă:

3. Fie x, y , z numere reale strict pozitive. Să se arate că:


3x 2 2x − y
a) 2 2
≥ ;
x + xy + y x
x2 y2 z2 xy + yz + zx
b) + + ≥ .
( 2
y x + xy + y 2
) z(y 2
+ yz + z 2
) x(z 2
+ zx + x 2
) 3xyz

Soluţie:

a) Utilizând reducerea putem scrie:


2
2x − y
2
3x
x + xy + y
2

x
⇔ 3x 3 ≥ ( 2 x − y ) x 2 + xy + y 2 ( ) ⇔ x 3 + y 3 ≥ x 2 y + xy 2 ⇔

⇔ x2 ( x − y ) − y2 ( x − y ) ≥ 0 ⇔ ( x − y ) ( x2 − y2 ) ≥ 0 ( x − y ) ( x + y ) ≥ 0,
2
⇔ evident.

Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y.

b) Vom sparge inegalitatea de demonstrat:

x2 y2 z2 xy + yz + zx
+ + ≥
( 2
y x + xy + y 2
) z( y 2
+ yz + z 2
) x(z 2
+ zx + x 2
) 3xyz

în trei inegalităţi (acest lucru ne este sugerat de faptul că membrul stâng conţine trei termeni).

-6- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

Mai întâi, inegalitatea de la a) se poate scrie echivalent:

2
x 2x − y
≥ , oricare ar fi x, y > 0.
( 2
y x + xy + y
2
) 3xy

Atunci au loc şi inegalităţile:

y2 2y − z z2 2z − x
≥ ; ≥ .
( 2
z y + yz + z 2
) 3 yz ( 2
x z + zx + x 2
) 3zx

Prin sumarea ultimelor trei inegalităţi (în care a fost spartă inegalitatea "mare"), obţinem:

2 2 2
x y z 2 x − y 2 y − z 2 z − x xy + yz + zx
+ + ≥ + + =
( 2
y x + xy + y
2
) z(y 2
+ yz + z
2
) x(z 2
+ zx + x
2
) 3xy 3 yz 3zx 3 xyz

şi soluţia se încheie.

Comentariu:

Să reţinem din rezolvarea primei cerinţe a problemei o inegalitate ce se va dovedi a fi un


rezultat deosebit de util în multe alte probleme cu inegalităţi:

( 4) 3 3 2 2
x + y ≥ x y + xy ,
oricare ar fi x, y ≥ 0.
Aceasta devine egalitate dacă şi numai dacă x = y.
Mai facem precizarea că ea se poate generaliza.

*
Pentru orice n ∈ ` are loc:

( 5) n
x +y ≥x
n n −1
y + xy
n −1
,
oricare ar fi x, y ≥ 0.
Egalul are loc dacă şi numai dacă x = y.

Să demonstrăm inegalitatea ( 5) .
Avem:
x n + y n ≥ x n −1 y + xy n −1 ⇔ x n −1 ( x − y ) − y n −1 ( x − y ) ≥ 0 ⇔ ( x − y ) ( x n−1 − y n−1 ) ≥ 0 ⇔

⇔ ( x − y)
2
(

x + x y + ... + xy + y ) ≥ 0, inegalitate evidentă, cu egal pentru x = y.


n−2 n −3 n −3 n−2

≥0

-7- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

În demonstraţia anterioară am folosit identitatea:

( 6) ( )
x p − y p = ( x − y ) x p −1 + x p − 2 y + x p − 3 y 2 + ... + x 2 y p − 3 + xy p − 2 + y p −1 ,
oricare ar fi x, y ∈ \, p ∈ ` * .

Merită reţinută şi aceasta; ea pote fi utilă în demonstrarea prin reducere a unor inegalităţi dar
şi în alte probleme de algebră pentru olimpiadă.

Să ne uităm în urmă şi să observăm că experienţa în materie de inegalităţi ni s-a îmbogăţit pe


de o parte cu inegalităţile mediilor şi alte inegalităţi mai "mai mici" (dar nu lipsite de
importanţă), iar pe de altă parte am exersat două metode deosebit de utile: reducerea şi
spargerea.

Pentru a întări ceea ce am afirmat despre inegalităţile "mai mici" pe care le-am dat mai sus, să
ne încercăm forţele cu o problemă de OBMJ (Olimpiada Balcanică de Matematică pentru
Juniori).

4. Fie a, b, c numere reale pozitive. Demonstraţi inegalitatea:

a 3 b3 c3 a 2 b 2 c 2
+ + ≥ + + .
b2 c2 a2 b c a

Soluţie: Suntem tentaţi sa aplicăm reducerea. Ideea este falimentară, deoarece se obţine o
inegalitate mai "urâtă".

Să încercăm spargerea inegalităţii date în trei inegalităţi (întrebarea este: Cum?).


Un ajutor neaşteptat ne este oferit de inegalitatea demonstrată anterior:

( 4) 3 3 2 2
x + y ≥ x y + xy , oricare ar fi x, y > 0,

scrisă echivalent, prin împărţire la y 2 şi gruparea convenabilă a termenilor:

x3 x 2
≥ + x − y.
y2 y

Din ultima inegalitate rezultă inegalităţile:

a3 a2 b3 b 2 c3 c 2
≥ + a − b , ≥ + b − c , ≥ + c − a,
b2 b c2 c a2 a

care prin sumare dau inegalitatea ce trebuia demonstrată.

5. Să se rezolve, folosind spargerea, problemele următoare:

(i) Demonstraţi că oricare ar fi n număr natural nenul:

-8- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

6 20 42 2n ( 2n + 1) n
+ + + ... + < .
5 9 13 4n + 1 2

Soluţie: Termenul general al sumei din membrul stâng este:

2k ( 2k + 1) 2k ( 2k + 1)
ak = = , k ∈ {1, 2,...n}
4k + 1 2k + ( 2k + 1)

Forma obţinută ne duce cu gândul la folosirea inegalităţii:


a+b
( MG − MA) 2 : ab < , oricare ar fi a, b ≥ 0, a ≠ b,
2
scrisă echivalent:

ab 1
(7) < .
a+b 2

Atunci:
2k ( 2k + 1) 1
( 8) < , oricare af fi k ∈ {1, 2,...n} .
4k + 1 2

În relaţia din ( 8 ) îi dăm lui k , pe rând, toate valorile 1, 2,..., k şi obţinem:

6 1 20 1 42 1 2n ( 2n + 1) 1
( 9) 5
< ,
2 9
< ,
2 13
< ,...,
2 4n + 1
< .
2

Prin sumarea acestor inegalităţi (în care a fost spartă inegalitatea iniţială), obţinem ceea ce
trebuia demonstrat.

(ii) Fie a, b, c, d ≥ 0 astfel încât a + b + c + d = 1. Să se arate că:

8a + 1 + 8b + 1 + 8c + 1 + 8d + 1 ≤ 8.

Soluţie: Spargem inegalitatea dată în patru inegalităţi folosindu-ne de:

1 + ( 8 x + 1)
8 x + 1 = 1( 8 x + 1) ≤ = 4 x + 1, oricare ar fi x ≥ 0.
2
Egalul se atinge dacă şi numai dacă 1 = 8 x + 1 ⇔ x=0.
Rezultă inegalităţile:

(10 ) 8a + 1 ≤ 4a + 1, 8b + 1 ≤ 4b + 1, 8c + 1 ≤ 4c + 1, 8d + 1 ≤ 4d + 1.

Prin sumarea acestora şi folosirea condiţiei din ipoteză avem:

-9- Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

8a + 1 + 8b + 1 + 8c + 1 + 8d + 1 ≤ 4 ( a + b + c + d ) + 4 = 8
şi soluţia se încheie.

Mai facem observaţia că în inegalitatea precedentă nu putem avea egalitate şi asta deoarece ar
trebui ca inegalităţile din (10 ) să devină egalităţi, iar acest lucru se întâmplă dacă şi numai
dacă a = b = c = d = 0, imposibil dacă ţinem cont de condiţia a + b + c + d = 1.

(iii) Demonstraţi că oricare ar fi a, b, c numere reale pozitive având produsul egal cu 1, are
loc inegalitatea:

1 1 1
+ 3 3 + 3 ≤ 1.
a + b + 1 b + c + 1 c + a3 + 1
3 3

Soluţie: Pe baza condiţiei abc = 1 şi a inegalităţii x 3 + y 3 ≥ x 2 y + xy 2 , putem scrie:

1 abc abc c
= 3 ≤ 2 =
a + b + 1 a + b + abc a b + ab + abc a + b + c
3 3 3 2

şi relaţiile analoage:
1 a 1 b
≤ , 3 ≤ .
b + c +1 a + b + c c + a +1 a + b + c
3 3 3

Prin sumarea acestor trei inegalităţi obţinem inegalitatea care trebuia demonstrată.
Egalul se atinge dacă şi numai dacă a = b = c = 1.

6. Să se demonstreze inegalitatea:
( )( )
a 2 + b 2 x 2 + y 2 ≥ ( ax + by ) , oricare ar fi a, b, x, y ∈ \, a, b ≠ 0
2

şi să se precizeze in ce condiţii are loc egalitatea.

Soluţie: Demonstraţia este simplă şi foloseşte reducerea. Avem:


( )(
2 2
)
a + b x + y ≥ ( ax + by ) ⇔ a x + a y + b x + b y ≥ a x + 2abxy + b y ⇔
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

( ay − bx )
2 2 2 2 2
⇔ a y − 2abxy + b x ≥ 0 ⇔ ≥ 0, inegalitate evidentă.
x y
Egalitatea se atinge dacă şi numai dacă ( ay − bx ) = 0, echivalent cu ay = bx, adică
2
= .
a b

Comentarii:

a) Inegalitatea de mai sus poartă numele de inegalitatea Cauchy - Schwarz ( pe scurt, CS );


ea mai poate fi demonstrată folosind identitatea lui Lagrange:

(a 2
+ b2 )( x 2
)
+ y 2 = ( ax + by ) + ( ay − bx )
2 2

După cum este de aşteptat inegalitatea (CS) se poate generaliza.


Mai întâi:

- 10 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

( CS ) 3 : (a 2
+ b2 + c 2 )( x 2
)
+ y 2 + z 2 ≥ ( ax + by + cz ) , a, b, c ≠ 0,
2

x y z
egalitatea având loc dacă şi numai dacă = = , altfel spus dacă şi numai dacă x, y , z sunt
a b c
proporţionale cu a, b, c.

Să demonstrăm, folosind reducerea, această inegalitate.

Avem:
(a 2
+ b2 + c2 )( x 2
)
+ y 2 + z 2 ≥ ( ax + by + cz )
2

⇔ a2 x2 + a2 y 2 + a2 z 2 + b2 x2 + b2 y 2 + b2 z 2 + c2 x2 + c2 y2 + c2 z 2 ≥
≥ a 2 x 2 + b 2 y 2 + c 2 z 2 + 2abxy + 2bcyz + 2cazx ⇔
⇔ (a y
2 2
) ( ) (
− 2abxy + b 2 x 2 + b 2 z 2 − 2bcyz + c 2 y 2 + c 2 x 2 − 2cazx + a 2 z 2 ≥ 0 ⇔ )
⇔ ( ay − bx ) + ( bz − cy ) + ( cx − az ) ≥ 0, inegalitate evidentă.
2 2 2

Mai observăm că egalul are loc dacă şi numai dacă ay = bx, bz = cy şi cx = az , echivalent cu
x y z
= = . Astfel am demonstrat inegalitatea ( CS )3 .
a b c

Dacă în ( CS )3 facem a = b = c = 1 obţinem:

(
3 x2 + y2 + z2 ≥ ( x + y + z) , ) 2

care admite formele echivalente:

2 2 2
x + y + z ≥ xy + yz + zx ,

inegalitate foarte importantă pe care am demonstrat-o mai sus şi

a 2 + b2 + c 2 a + b + c
≥ ,
3 3

carte este tocmai inegalitatea ( MP − MA)3 .

b) Intuim că inegalitatea (CS) are loc şi pentru n ≥ 4 numere.

( CS ) n : (a 2
1 + a 22 + ... + a n2 )( x 2
1 )
+ x 22 + ... + x n2 ≥ ( a1 x1 + a 2 x 2 + ... + a n x n )
2

Egalitatea în ( CS ) n se atinge dacă şi numai dacă


x1 x2 x
= = ... = n .
a1 a2 an

Demonstraţia acestei inegalităţi se poate face, de exemplu, asemănător celei pentru ( CS )3 .

- 11 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

5. Să rezolvăm trei probleme folosind inegalitatea ( CS ) :

(i) Fie x, y, z ∈ \ astfel încât x 2 + y 2 + z 2 = 1. Demonstraţi că:

− 3 ≤ x + y + z ≤ 3.

Soluţie: Scriem inegalitatea ( CS )3 în forma:


( x + y + z)
2
(
≤ 3 x2 + y2 + z 2 )
2 2 2
şi conform condiţiei x + y + z = 1 obţinem:
(x + y + z)
2
≤3 ⇔ − 3 ≤ x+ y+ z ≤ 3
care încheie soluţia.

(ii) Dacă a, b, c > 0 atunci:


2 2 2
a b c a+b+c
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2

Soluţie: Folosim trucul ( CS ) ; acesta constă în scrierea inegalităţii care trebuie demonstrată
într-o formă echivalentă obţinută prin înmulţirea ei cu o cantitate pozitivă ce se regăseşte în
inegalitatea ( CS ) .

Pentru a fixa ideile, scriem mai întâi:

a2 b2 c2 a+b+c
+ + ≥ ⇔
b+c c+a a+b 2
⎛ a2 b2 c2 ⎞ a+b+c
⇔ ⎡⎣( b + c ) + ( c + a ) + ( a + b ) ⎤⎦ ⋅ ⎜ + + ⎟ ≥ ⎡⎣( b + c ) + ( c + a ) + ( a + b ) ⎤⎦ ⋅ .
⎝b+c c+a a+b⎠ 2

În continuare să observăm că membrul stâng al ultimei inegalităţi pare să se regăsească în


inegalitatea ( CS ) .
Acest lucru se confirmă după cum se vede mai jos:

⎡⎛ a ⎞ ⎛ b ⎞ ⎛ c ⎞ 2 2 2


( ) +( ) +( )
a + b ⎤ ⋅ ⎢⎜
2 2 2
b+c c+a + + ⎥≥
⎣⎢ ⎦⎥ ⎢⎣⎝ b + c ⎠⎟ ⎝⎜ c + a ⎠⎟ ⎝⎜ a + b ⎠⎟ ⎥⎦
2
⎛ a b c ⎞
≥⎜ b+c⋅ + c+a⋅ + a+b⋅ ⎟ .
⎝ b+c c+a a+b ⎠
Aşadar am aplicat inegalitatea ( CBS ) şi mai avem de arătat că:

2
⎛ a b c ⎞ a+b+c
⎜ b+c⋅ + c+a⋅ + a+b⋅ ⎟ ≥ ⎡⎣( b + c ) + ( c + a ) + ( a + b ) ⎤⎦ ⋅ .
⎝ b+c c+a a+b ⎠ 2

- 12 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

Acesta din urmă se scrie echivalent: ( a + b + c ) ≥ ( a + b + c ) care este evidentă.


2 2

Să mai precizăm că egalitatea se atinge dacă şi numai dacă:


a b c
b + c = c + a = a + b ⇔ a = b = c ⇔ a = b = c.
b+c c+a a+b b+c c+a a+b

(iii) Dacă a, b, c > 0 să se arate că:


a b c 3
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2

Soluţie: Aplicăm din nou trucul ( CS ) :


a b c 3
+ + ≥ ⇔
b+c c+a a+b 2
⎛ a b c ⎞ 3
⇔ ⎡⎣ a ( b + c ) + b ( c + a ) + c ( a + b ) ⎤⎦ ⋅ ⎜ + + ⎟ ≥ ⋅ ⎡⎣ a ( b + c ) + b ( c + a ) + c ( a + b ) ⎤⎦ .
⎝b+c c+a a+b⎠ 2
Conform inegalităţii ( CS ) avem:
⎛ a b c ⎞
⎡⎣ a ( b + c ) + b ( c + a ) + c ( a + b ) ⎤⎦ ⋅ ⎜ + + ⎟≥
⎝b+c c+a a+b⎠
2
⎡ a b c ⎤
≥ ⎢ a (b + c ) ⋅ + b (c + a) ⋅ + c (a + b) ⋅ ⎥ ,
⎣ b+c c+a a+b ⎦
deci mai trebuie să demonstrăm că:

2
⎡ a b c ⎤ 3
⎢ a (b + c ) ⋅ + b (c + a) ⋅ + c ( a + b) ⋅ ⎥ ≥ ⋅ ⎡⎣ a ( b + c ) + b ( c + a ) + c ( a + b ) ⎤⎦ .
⎣ b+c c+a a+b ⎦ 2

Aceasta se scrie echivalent:

(a + b + c) ≥ 3 ( ab + bc + ca ) ⇔ a 2 + b 2 + c 2 ≥ ab + bc + ca,
2

inegalitate evidentă care încheie soluţia.


Egalul se atinge dacă şi numai dacă a = b = c.

6. Arătaţi că oricare ar fi a, b > 0 şi x, y ∈ \ are loc inegalitatea:

x2 y2 ( x + y)
2

(*) + ≥ .( variantă a inegalităţii CS )


a b a+b
În ce caz are loc egalitatea?

Soluţie: Din nou reducere:

- 13 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

x2 y2 ( x + y)
2
2 2 2 2 2 2 2 2
+ ≥ ⇔ abx + b x + aby + a y ≥ abx + 2abxy + aby ⇔
a b a+b
( bx − ay )
2 2 2 2 2
⇔ b x − 2abxy + a y ≥ 0 ⇔ ≥ 0, ceea ce este evident.
x y
Egalul are loc dacă şi numai dacă = şi soluţia se încheie.
a b

Comentarii:
a) Inegalitatea demonstrată mai sus este deosebit de importantă, ea oferind demonstraţii
elegante multor inegalităti. Vom exemplifica acest lucru.

Dar mai întâi să încercăm generalizarea acesteia.

Fie x, y, z ∈ \ şi a, b, c > 0.
Conform inegalităţii (*), putem scrie:

( x + y) + z2 ≥ ( x + y + c) .
2 2 2 2 2
x y z
+ + ≥
a b c a+b c a+b+c

Am obţinut astfel:
x2 y2 z2 ( x + y + c)
2

(**) + + ≥ ,
a b c a+b+c
oricare ar fi a, b, c > 0 şi x, y , z ∈ \.
x y z
Egalul se atinge dacă şi numai dacă = = .
a b c
Dacă în (**) facem a = b = c, obţinem din nou inegalitatea:

( )
3 x2 + y2 + z2 ≥ ( x + y + z)
2

care este pe de o parte o formă echivalentă a inegalităţii

a2 + b2 + c2 a + b + c
( MP − MA) 3 ≥ ,
3 3

iar pe de altă parte, după desfiinţarea parantezelor şi reducerea termenilor asemenea, obţinem
binecunoscuta inegalitate:

2 2 2
x + y + z ≥ xy + yz + zx.

b) Pe aceeaşi idee putem demonstra forma generalizată a inegalităţii (TA) 3 , adică:

x 2 ( x + x 2 + ... + x n )
2
x12 x 22
+ + ... + n ≥ 1
a1 a 2 an a1 + a 2 + ... + a n

oricare ar fi x1 , x2 ,..., xn ∈ \, a1 , a2 ,..., an > 0.

- 14 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

x1 x2 x
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă = = ... = n .
a1 a2 an

7. Utilizând inegalitatea precedentă, să se demonstreze următoarele inegalităţi, precizâd în ce


condiţii are loc egalitatea:

(i) Dacă a, b, c > 0 atunci:


2 2 2
a b c
+ + ≥ a + b + c.
b c a

Soluţie: Din inegalitatea (**) rezultă:


(a + b + c) = a + b + c
2 2 2 2
a b c
+ + ≥
b c a a+b+c
şi inegalitatea este justificată.
Egalul se atinge dacă şi numai dacă:
a b c
= = ⇔ a = b = c.
b c a

(ii) Dacă a, b, c > 0 atunci:


a2 b2 c2 a+b+c
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2

Soluţie: Punând inegalitatea (**) în acţiune, putem scrie:


( a + b + c) ( a + b + c)
2 2
a2 b2 c2 a+b+c
+ + ≥ = = .
b + c c + a a + b (b + c ) + (c + a ) + ( a + b) 2 ( a + b + c ) 2

Mai precizăm că egalitatea are loc dacă şi numai dacă:


a b c
= = ⇔ a=b=c
b+c c+a a+b
şi soluţia se încheie.

Aţi recunoscut desigur că inegalitatea pe care tocmai am demonstrat-o a fost justificată mai
devreme cu ajutorul inegalităţii ( CS ) . Să remarcăm cu acestă ocazie simplitatea şi eleganţa
soluţiei în care am folosit inegalitatea(**). Asta nu înseamnă că inegalitatea ( CS ) trebuie
neglijată. Există probleme în care această inegalitate este mai utilă la rândul ei decât
inegalitatea (TA).

(iii) Dacă a, b, c > 0 să se arate că:


a b c 3
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2

Soluţie: Avem:

- 15 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

(a + b + c) ,
2
a b c a2 b2 c2
+ + = + + ≥
b + c c + a a + b ab + ac bc + ba ca + cb 2 ( ab + bc + ca )

deci mai rămâne să arătăm că:


(a + b + c) ≥ 3 .
2

2 ( ab + bc + ca ) 2

Ultima inegalitate se poate scrie echivalent:

(a + b + c) ≥ 3 ( ab + bc + ca ) ⇔ a 2 + b 2 + c 2 ≥ ab + bc + ca,
2

evidentă şi dacă mai precizăm că egalul are loc dacă şi numai dacă a = b = c, soluţia se
încheie.

***

Să recapitulăm.

În acest capitol am discutat despre câteva inegalităţi, să le spunem clasice, deosebit de


importante: inegalităţile mediilor, inegalitatea Cauchy -Schwarz, împreună cu varianta ei,
precum şi alte câteva inegalităţi, le-am zis noi "mai mici", dar la fel de importante.

Pe lângă acestea, problemele rezolvate au făcut apel la trei metode simple: reducerea,
spargerea şi trucul (CS).
Evident arsenalul de inegalităţi şi metode nu este epuizat. Să mai spunem aici că o altă metodă
foarte elegantă este intercalarea (vom aplica această metodă în sectiunea problemelor
propuse).

Dar înainte de a trece la problemele propuse să trecem în revistă şi alte câteva inegalităţi
clasice care, cu siguranţă, vor fi arme utile în lupta împotriva inegalităţilor. Acestea vor fi
scrise în forma generală, iar ca exerciţiu, se pot face particularizări ale lor.

Inegalitatea Minkowski

*
Oricare ar fi a1 , a2 ,..., an , b1 , b2 ,..., bn ∈ \, n ∈ ` , avem:

( a1 + b1 ) + ( a2 + b2 ) + ... + ( a n + bn ) .
2 2 2
a12 + a 22 + ... + a n2 + b12 + b22 + ... + bn2 ≥

Inegalitatea Cebâşev

Oricare ar fi şirurile de numere reale a1 , a2 ,..., an şi b1 , b2 ,..., bn , n ∈ ` * ,

I) Dacă şirurile sunt la fel ordonate, adică a1 ≤ a2 ≤ ... ≤ an şi b1 ≤ b2 ≤ ... ≤ bn , atunci:

- 16 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

a1b1 + a 2 b2 + ... + a n bn a1 + a 2 + ... + a n b1 + b2 + ... + bn


≥ ⋅ .
n n n

II) Dacă şirurile sunt invers ordonate, adică a1 ≤ a2 ≤ ... ≤ an şi b1 ≥ b2 ≥ ... ≥ bn , atunci:

a1b1 + a 2 b2 + ... + a n bn a1 + a 2 + ... + a n b1 + b2 + ... + bn


≤ ⋅ .
n n n

Inegalitatea rearanjamentelor

*
Fie n ∈ ` , a1 ≤ a2 ≤ ... ≤ an , b1 ≤ b2 ≤ ... ≤ bn , şiruri de numere reale la fel ordonate, iar
c1 , c2 ,..., cn , şirul format din numerele b1 , b2 ,..., bn , scrise eventual în altă ordine. Atunci:

a1b1 + a 2 b2 + ... + a n bn ≥ a1c1 + a 2 c2 + ... + a n cn ≥ a1bn + a 2 bn −1 + ... + a n b1 .

Inegalitatea Bernoulli

Oricare ar fi n ∈ ` şi a ∈ \, a > −1, are loc inegalitatea:

(1 + a )
n
≥ 1 + na .

Observaţie: Pentru n ∈ ` , n ≥ 2, inegalitatea Bernoulli mai poate fi scrisă şi sub forma

1
1
(1 + a ) n ≤ 1 + a.
n
1

(Dacă x ≥ 0 şi n ∈ `, n ≥ 2, prin x înţelegem n n


x. )

Inegalitatea Hölder

1 1
Oricare ar fi n ∈ ` * , a1 , a2 ,..., an , b1 , b2 ,..., bn ∈ \ şi p, q ∈ `, p, q ≥ 2 astfel încât + = 1,
p q
avem:
1 1

( p p
a1b1 + a 2 b2 + ... + a n bn ≤ a1 + a 2 + ... + a n
p
) (b
p
1
q q
+ b2 + ... + bn
q
) q
.

Inegalitatea mediilor generalizată

*
Oricare ar fi n ∈ ` , a1 , a2 ,..., an > 0 şi p, q ∈ `, p, q ≥ 2, p ≥ q, are loc:

1 1
⎛ a1p + a 2p + ... + a np ⎞ p ⎛ a1q + a 2q + ... + a nq ⎞ q
⎜ ⎟ ≥⎜ ⎟ .
⎝ n ⎠ ⎝ n ⎠

- 17 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

- PROBLEME PROPUSE -

1. Dacă a, b, c ≥ 0, atunci au loc inegalităţile:


a2 + b2 a + b
a) ≥ ;
2 2
b) a2 + b2 + b2 + c2 + c2 + a2 ≥ 2 ( a + b + c ).
(OLMR 1990, Clasa a VII-a)

2. Arătaţi că:
a) dacă a, b ≥ 0 şi a + b = 1, atunci a 2 + b 2 ≤ 1;
2
2x
b) oricare ar fi x ∈ \ avem 4
∈ [ 0;1] ;
1+ x

( )
n
⎡ 2 2⎤
⎛ 2x ⎞ ⎢ 1− x ⎥ 2 n
*
c) oricare ar fi x ∈ \ şi oricare ar fi n ∈ ` avem ⎜ 4 ⎟
+ ≤ 1.
⎝ 1 + x ⎠ ⎢⎢ 1 + x ⎥⎥
4

⎣ ⎦
(OLMR 1994, Clasa a VIII-a)

⎛ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞
3. Fie En ( k ) = ⎜1 − k ⎟ ⋅ ⎜1 − k ⎟ ⋅ ⎜1 − k ⎟ ⋅ ... ⋅ ⎜ 1 − k ⎟ , n, k ∈ `, n ≥ 2, k ≥ 1.
⎝ 2 ⎠ ⎝ 3 ⎠ ⎝ 4 ⎠ ⎝ n ⎠
a) Calculaţi En (1) .
b) Calculaţi En ( 2 ) .
1
c) Să se arate că En ( k ) > oricare ar fi n, k ∈ `, n, k ≥ 2.
2
(OLMR 2001, Clasa a VII-a)

4. Să se demonstreze inegalitatea:
1 1 1 1 2001
2
+ 2 + 2 + ... + 2
< .
2 4 6 2002 4004
(OLMR 2002, Clasa a VI-a)

0 1 2 1994
⎛1⎞ ⎛1⎞ ⎛1⎞ ⎛1⎞ 10
5. Arătaţi că: ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ + ... + ⎜ ⎟ < .
⎝ 11 ⎠ ⎝ 11 ⎠ ⎝ 11 ⎠ ⎝ 11 ⎠ 9
(OLMR 1994, Clasa a VII-a)

***

- 18 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

( )
6. a) Arătaţi că 3 a 2 + b 2 + c 2 ≥ ( a + b + c ) , ( ∀ ) a, b, c ∈ \.
2

b) Fie a, b, c > 0 cu a ⋅ b ⋅ c = 1. Demonstraţi că:


b2 + c2 c2 + a 2 a2 + b2
+ + ≥ a + b + c + 3.
a b c
(OJMR 2003, Clasa a VIII-a)

7. Să se arate că a 4 + b 4 + c 4 ≥ abc ( a + b + c ) , ( ∀ ) a, b, c ∈ \.
(OJMR 1995, Clasa a VIII-a)

8. Fie a, b, c > 0. Arătaţi că:


⎛1 1⎞
a) ( a + b ) ⎜ + ⎟ ≥ 4;
⎝a b⎠
1 1 1
b) dacă a + b + c = 1, atunci + + ≥ 9.
a b c
(OJMR 1995, Clasa a VII-a)

a+b
9. Dacă a, b ∈ ( −1;1) , arătaţi că ∈ ( −1;1) .
1 + ab
(OJMR 1993, Clasa a VIII-a)

10. Demonstraţi că, oricare ar fi n ∈ ` * , are loc:


1 2 3 n 1 1 1 1
+ + + ... + < + + + ... + .
2 3 4 n +1 3 4 5 n+2
(OJMR 1995, Clasa a VII-a)

11. Arătaţi că, oricare ar fi x, y, z > 0, are loc inegalitatea:


x y z 3
+ + ≤ .
( x + y )( x + z ) ( y + z )( y + x ) ( z + x )( z + y ) 4 xyz
(OJMR 2003, Clasa a VIII-a)

1 3 5 1993 2 4 6 1994
12. Se dau numerele M = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ şi N = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ .
2 4 6 1994 3 5 7 1995
a) Comparaţi numerele M şi N .
b) Arătaţi că a patra zecimală a numărului M 2 este cel mult egală cu 5.
(OJMR 1994, Clasa a VII-a)

13. Fie a, b, c ∈ \ astfel încât:


abc − 6ab + 12c > 8, abc − 6bc + 12a > 8, abc − 6ca + 12b > 8.
Arătaţi că cel puţin unul din numerele a, b, c este mai mare decât 2.
(OJMR 1996, Clasa a VII-a)

14. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, arătaţi că:


a + b + c − 2 ( ab + bc + ca ) < 0.
2 2 2

(OJMR 1995, Clasa a VII-a)

- 19 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

15. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, arătaţi că:


2
⎛a ⎞
⎜ + b ⎟ + ( ac + b ) > 2c .
2 2

⎝c ⎠
(OJMR 1994, Clasa a VII-a)

***

16. Numerele reale a, b, c, d verifică următoarele ingalităţi:


a + b + c ≤ 3d , b + c + d ≤ 3a, c + d + a ≤ 3b, d + a + b ≤ 3c.
Comparaţi numerele a, b, c, d .
(ONMR 2000, Clasa a VII-a)

17. Fie x, y , z numere reale. Să se arate că:


a) x 2 + y 2 + z 2 ≥ xy + yz + zx;
1
b) dacă x + y + z = 1, atunci x 2 + y 2 + z 2 ≥ .
3
(ONMR 1986, Clasa a VII-a)

18. a) Să se arate că pentru orice numere reale x, y ≥ 0 are loc inegalitatea:


x + y ≥ 2 xy .
b) Fie a, b, c, d numere reale pozitive cu abcd = 1. Atunci are loc inegalitatea:
a 2 + b 2 + c 2 + d 2 + ab + ac + ad + bc + bd + cd ≥ 10.
(ONMR 1987, Clasa a VII-a)

19. Fie x, y , z ∈ \ cu x + y + z = 1. Să se arate că:


x 2 + y 2 + z 2 ≥ 4 ( xy + yz + zx ) − 1.
În ce caz are loc egalitatea?
(ONMR 1990, Clasa a VII-a)

20. a) Fie u , v, x, y numere pozitive. Arătaţi că:


u v 4 ( uy + vx )
+ ≥ .
( x + y)
2
x y
b) Fie a, b, c, d numere pozitive. Arătaţi că:
a b c d
+ + + ≥ 1.
b + 2c + d c + 2d + a d + 2a + b a + 2b + c
(ONMR 2005, Clasa a VIII-a)

21. Fie x, y, z, t numere reale astfel încât:


2
t +1 t + 4t + 48
x+ y+z = şi xy + yz + zx = , cu t < 0.
3 36
a) Să se afle t pentru care x 2 + y 2 + z 2 ≥ 3.
b) Pentru ce valori ale variabilelor x, y, z, t avem egalitate?
(ONMR 1988, Clasa a VII-a)

- 20 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

22. Fie a, b, c numere naturale distincte mai mari sau egale cu 2. Să se arate că:
⎛ 1 ⎞⎛ 1 ⎞⎛ 1⎞ 1
⎜1 − 2 ⎟ ⎜1 − 2 ⎟ ⎜1 − 2 ⎟ > .
⎝ a ⎠⎝ b ⎠⎝ c ⎠ 2
(ONMR 1987, Clasa a VIII-a)

23. Să se arate că oricare ar fi n ∈ `, n ≥ 10, are loc inegalitatea:


4 3
n > ( n + 1) .
3

3
(ONMR 1989, Clasa a VIII-a)

24. Fie x, y , z ≥ 1. Să se arate că:


a) x + y ≤ 1 + xy;
b) xy + yz + zx ≥ −3 + 2 ( x + y + z ) ;
1
c) xyz ≥ (1 + x )(1 + y )(1 + z ) .
4
În ce caz are loc egalitatea?
(ONMR 1988, Clasa a VIII-a)

25. Fie mulţimea D = {( x, y ) ∈ \ × \ x > 0, y > 0}.


⎛ 1 ⎞⎛ 1 ⎞
a) Să se arate că, dacă ( x, y ) ∈ D şi x + y = 1, atunci ⎜1 + ⎟ ⎜1 + ⎟ ≥ 9.
⎝ x ⎠⎝ y ⎠
b) Să se reprezinte grafic mulţimea punctelor ( x, y ) ∈ D astfel încât [ x ] + [ y ] ≤ 9, unde
2 2

[ a ] reprezintă partea întreagă a numărului real a.


(ONMR 1989, Clasa a VII-a)

26. Fie n ∈ `, n ≥ 2 şi x1 , y1 , x2 , y2 ,..., xn , yn numere reale strict pozitive.


a) Demonstraţi că dacă x1 + x2 + ... + xn ≥ x1 y1 + x2 y 2 + ... + xn yn , atunci
x x x
x1 + x2 + ... + xn ≤ 1 + 2 + ... + n .
y1 y2 yn
b) Folosind, eventual, punctul a), demonstraţi că dacă a, b, c sunt numere reale pozitive
3 3 3
cu proprietatea că ab + bc + ca ≤ 3abc, atunci a + b + c ≥ a + b + c.
(ONMR 1999, Clasa a VIII-a)

27. Fie x, y , z , a, b, c numere reale nenule care verifică egalităţile:


x y z a b c
+ + = 1 şi + + = 0.
a b c x y z
2 2 2
x y z
Să se arate că: a) 2 + 2 + 2 = 1;
a b c
2 2
a b c2
b) 2 + 2 + 2 ≥ 9.
x y z
(ONMR 1986, Clasa a VIII-a)

- 21 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

28. a) Să se determine cel mai mic număr real a, astfel încât pentru orice numere reale x, y
(
să avem ( x + y ) ≤ a x 2 + y 2 .
2
)
b) Să se determine cel mai mic număr real a, astfel încât pentru orice numere reale x, y , z
(
să avem ( x + y + z ) ≤ a x 2 + y 2 + z 2 .
2
)
(ONMR 1989, Clasa a VIII-a)

29. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, demonstraţi că:


a b c
+ + ≥ 3.
−a + b + c a − b + c a + b − c
(ONMR 2000, Clasa a VII-a)

30. Fie a, b ∈ \ astfel încât a + b = 2. Să se arate că:


min { a ; b } ≤ 1 ≤ max { a ; b } dacă şi numai dacă a ⋅ b ∈ ( −3;1) .
(ONMR 1996, Clasa a VIII-a)

31. Fie x, y , z numere reale pozitive astfel încât xyz = 1. Arătaţi că:
9 9 9 9 9 9
x +y y +z z +x
6 3 3 6
+ 6 3 3 6
+ 6 3 3 6
≥ 2.
x +x y +y y +y z +z z +z x +x
(ONMR 1997, Clasa a VIII-a)

***

1 1 1
32. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel încât a + b + c ≥ + + .
a b c
3
Arătaţi că a + b + c ≥ .
abc
(Baraj pentru OBMJ 2005)

33. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel încât ( a + b )( b + c )( c + a ) = 1. Arătaţi că:


3
ab + bc + ca ≤ .
4
(Baraj pentru OBMJ 2005)

34. Fie a, b, c numere reale pozitive cu a + b + c = 3. Arătaţi că:


( 3 − 2a )( 3 − 2b )( 3 − 2c ) ≤ a 2b 2c 2 .
(Baraj pentru OBMJ 2005)

35. Fie numerele reale pozitive a, b, c astfel încât a ⋅ b ⋅ c = 2. Să se demonstreze inegalitatea:


a 3 + b3 + c3 > a b + c + b c + a + c a + b.
(Shortlist OBMJ 2002)

- 22 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

36. Determinaţi toate tripletele de numere reale ( x, y, z ) astfel încât:


2 x y − 1 + 2 y z − 1 + 2 z x − 1 ≥ xy + yz + zx.
(Shortlist OBMJ 2000)

37. Dacă a, b, c > 0, atunci are loc inegalitatea:


2 2 2 27
+ + ≥ .
b ( a + b ) c (b + c ) a ( c + a ) ( a + b + c )2
(OBMJ 2002)

38. Arătaţi că, oricare ar fi x, y , z > −1, are loc inegalitatea:


1+ x2 1+ y2 1+ z2
2
+ 2
+ 2
≥ 2.
1+ y + z 1+ z + x 1+ x + y
(OBMJ 2003)

***

39. Fie a, b, c numere reale pozitive. Demonstraţi inegalitatea:


4 (a − b)
2 2 2 2
a a a
+ + ≥ a+b+c+ .
b b b a+b+c
Când are loc egalitatea?
(OBM 2005)

( )
40. Demonstraţi că 2n + 3n + 1 ≥ 6 ⋅ ( n !) , oricare ar fi n ∈ `.
2 n n 2

(OBM 1992)

41. Numerele reale x1 ≤ x2 ≤ x3 ≤ x4 ≤ x5 ≤ x6 verifică următoarele condiţii:


x1 + x2 + x3 + x4 + x5 + x6 = 10,
( x1 − 1) + ( x2 − 1) + ( x3 − 1) + ( x4 − 1) + ( x5 − 1) + ( x6 − 1) = 6.
2 2 2 2 2 2

Care este cea mai mare valoare pe care o poate lua x6 ?


(OBM 1993)

*
42. Fie n ∈ ` şi x1 , x2 ,..., xn ≥ 0 astfel încât x1 + x2 + ... + xn = 1. Arătaţi că:
x1 x x n
+ 2 + ... + n ≥ .
2 − x1 2 − x2 2 − xn 2n −1
(OBM 1984)

43. Fie a, b, c ≥ 0 astfel încât a + b + c ≥ a ⋅ b ⋅ c. Arătaţi că:


2 2 2
a + b + c ≥ 3abc.
(OBM 2001)

***

- 23 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

44. Dacă x, y, z ≥ 0 verifică x + y + z = 1, atunci:


7
0 ≤ xy + yz + zx − 2 xyz ≤ .
27
(OIM 1984)

45. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel încât abc = 1. Demonstraţi că:
1 1 1 3
+ 3 + 3 ≥ .
a (b + c ) b ( c + a ) c ( a + b) 2
3

(OIM 1995)

46. Fie x, y , z numere reale pozitive având produsul egal cu 1. Demonstraţi că:
⎛ 1 ⎞⎛ 1 ⎞⎛ 1⎞
⎜ x − 1 + ⎟ ⎜ y − 1 + ⎟⎜ z − 1 + ⎟ ≤ 1.
⎝ y ⎠⎝ z ⎠⎝ x⎠
(OIM 2000)

47. Fie a, b, c numere reale pozitive.Demonstraţi că:


a b c
+ + ≥ 1.
2 2 2
a + 8bc b + 8ca c + 8ab
(OIM 2001)

48. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi de arie S. Demonstraţi că:


a 2 + b 2 + c 2 ≥ 4 3S .
Când are loc egalitatea?
(OIM 1961)

49. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, arătaţi că:


a 2 ( b + c − a ) + b 2 ( c + a − b ) + c 2 ( a + b − c ) ≤ 3abc.
(OIM 1964)

50. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, arătaţi că:


a b ( a − b ) + b c ( b − c ) + c a ( c − a ) ≥ 0.
2 2 2

Când are loc egalitatea?


(OIM 1983)

***

- 24 - Prof. Marius Damian, Brăila


Inegalităţi algebrice

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[1] Drimbe, M. O., Inegalităţi, idei şi metode,


Editura Gil, Zalău, 2003

[ 2] Vornicu, V., Olimpiada de Matematică de la provocare la experienţă,


Editura Gil, Zalău, 2003

[ 3] Becheanu, M., Enescu, B., Inegalităţi elementare ... şi mai puţin elementare,
Editura Gil, Zalău, 2002

[ 4] Romanian Mathematical Competitions, 1995-2005

[ 5] Fianu, M., Olimpiadele bucureştene de matenatică,


Editura Gil, Zalău, 2003

[ 6] http://www.mathlinks.ro

- 25 - Prof. Marius Damian, Brăila

S-ar putea să vă placă și