INTERPRETAREA SCORURILOR SCALELOR CHESTIONARULUI

ZKPQ

Paşii algoritmului de interpretare a scorurilor

Pentru interpretarea scorului obţinut de un subiect la o scală a chestionarul ZKPQ care

măsoară un construct, se transformă acesta în cotă T, utilizând formula:
T  50  10 x  m

unde:
T reprezintă cota T corespunzătoare scorului x;
m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru scorurile scalei, corespunzătoare sexului
subiectului şi grupei de vârstă din care face parte.
În Anexa 5 sunt cuprinse cinci tabele, care conţin cotele T corespunzătoare tuturor scorurilor
brute posibile la scalele din chestionarul ZKPQ care măsoară factori, pe grupe de vârste şi pe
sexe.
Scorul real al unei persoane la un test este media scorurilor pe care le-ar obţine persoana
respectivă dacă i s-ar administra testul de o infinitate de ori, în condiţii diferite0, El este
interpretat ca fiind scorul pe care l-ar obţine subiectul dacă testul ar fi perfect şi ar fi administrat
în condiţii ideale.
Evident, scorul real al unei persoane la un test nu poate fi cunoscut0, Dar, ştiind scorul pe care
l-a obţinut persoana respectivă la o administrare a testului, se poate determina, cu o probabilitate
P aleasă (de obicei, P=0,95), intervalul în care există şanse de 100xP % să se găsească scorul
real0, Acest interval se numeşte interval de încredere al scorului real corespunzător
probabilităţii P.
Dacă x este scorul obţinut de o persoană la test şi se alege P=0,95, atunci intervalul de
încredere al scorului real este (x-1,96σE, x+1,96σE), unde σE este eroarea standard de măsură a
testului în populaţie.
σE se calculează cu ajutorul coeficientului de fidelitate al testului, ρ2, şi al abaterii standard a
scorurilor testului în eşantionul de subiecţi extras din populaţie, σ, folosind formula:

 E   1  2
Intervalul de încredere al scorului real are o lungime mică, permiţând o localizare mai
precisă a scorului real, atunci când eroarea standard de măsură a testului în populaţie este mică,
ceea ce se întâmplă doar dacă testul are o fidelitate mare (ρ2 este mare) şi scorurile sale în
eşantionul extras din populaţie variază puţin (σ este mic).
În eşantionul de subiecţi folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ intervalele de încredere nu
diferă între sexe şi între grupele de vârstă, pentru niciuna dintre scalele care măsoară factori.
 În Anexa 6 există un tabel în care, pentru fiecare scor brut este notat intervalul de încredere al
scorului real, pentru probabilitatea P=0,95, la fiecare dintre cele cinci scale care măsoară factori.

13.2. Utilizarea cotelor T

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ care

măsoară constructe, prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele din eşantionul
extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi vârsta sa).
Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mică decât 40 şi este mare, dacă este mai
mare decât 60. Interpretări posibile ale acestor scoruri sunt prezentate în tabelul 24.

Exemplu. O femeie de 36 de ani a obţinut 14 puncte la scala Agresivitate - ostilitate.

Din Anexa 5, din tabelul corespunzător scalei Agresivitate - ostilitate, din coloana
corespunzătoare grupei de vârstă 31-54 de ani şi femeilor se citeşte cota T pentru scorul brut 14.
Aceasta este egală cu 70,14. Prin urmare, scorul obţinut de femeie la scala Agresivitate -
ostilitate este „mare” şi este probabil ca ei să i se potrivească următoarea caracterizare (tabelul
24): îşi manifestă făţiş supărarea şi se ceartă cu cei care au altă părere decât ea.

Utilizarea intervalelor de încredere ale scorurilor reale

Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit compararea persoanelor între ele. Se poate
considera că două persoane se deosebesc una de alta în ceea ce priveşte stilul explicativ doar
dacă intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunzătoare cotelor brute ale acestor
persoane la chestionar sunt disjuncte (nu au porţiuni comune). Atunci când intervalele de
încredere ale scorurilor reale pentru două persoane se intersectează, există posibilitatea ca
scorurile reale să se afle în porţiunea comună, fiind egale, sau chiar într-o relaţie de ordine opusă
celei în care se găsesc scorurile obţinute la test de cele două persoane.

Exemplu. Un bărbat − A, de 23 de ani − a obţinut la scala Sociabilitate 10 puncte. Un alt

bărbat − B, de 27 de ani − a realizat la acelaşi chestionar 13 puncte. Se poate afirma că B este
mai sociabil decât A?
Din Anexa 6, din coloana corespunzătoare scalei Sociabilitate se citesc intervalele de
încredere ale scorurilor reale corespunzătoare probabilităţii P=0,95:
 pentru scorul 10: [7, 13];
 pentru scorul 13: [10, 16].
 Cele două intervale au o porţiune comună: intervalul [10, 13]. Scorurile reale ale celor două
persoane se pot afla în acest interval, fiind posibil ca între scorul real al persoanei A şi scorul real
al persoanei B să fie potrivit semnul „<”, semnul „=” sau semnul „>”. În consecinţă, nu se poate
afirma că persoana A este mai puţin sociabilă decât persoana B.