Sunteți pe pagina 1din 28

Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Cuprins

Platforma integrată Cognitrom Assessment System


(CAS)

10.1 Prezentarea generală a platformei CAS


10.2 Caracteristici generale ale CAS
10.3 Aptitudinile măsurate de CAS
10.3.1 Abilitatea generală de învăţare
10.3.2 Aptitudinea verbală
10.3.3 Aptitudinea numerică
10.3.4 Aptitudinea spaţială
10.3.5 Aptitudinea de percepţie a formei
10.3.6 Abilităţi funcţionăreşti
10.3.7 Rapiditatea în reacţii
10.3.8 Capacitatea decizională
10.4 Concluzii
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Platforma integrată Cognitrom Assessment System (CAS)

10.1 Prezentarea generală a platformei CAS

COGNITROM ASSESSMENT SYSTEM (CAS) cuprinde 23 de teste fiind o nouă


generaţie de teste psihologice, compusă dintr-o baterie pentru evaluarea
aptitudinilor cognitive, pentru evaluarea personalităţii, intereselor ocupaţionale şi
pentru evaluarea emoţiilor.
Multe dintre testele actuale de aptitudini au la bază modele clasice dintre care
multe relativ depăşite. Cercetările teoretice şi experimentale din domeniul
psihologiei cognitive aduc modele noi, mai valide decât cele clasice. De exemplu
în măsurarea atenţiei probele sunt construite pe baza datelor recente privind
relaţia dintre inhibiţie şi activare (Dempster & Brainerd, 1995; Neill, Valdes&Terry,
1995; Tipper, 1985); flexibilitatea categorizării se măsoară prin
operaţionalizarea teoriilor recente despre relaţia dintre funcţional şi taxonomic în
clasificare; operaţiile cu imagini se bazează pe sarcini de rotire mintală, intens
studiate în psihologia cognitivă; testul pentru a măsura capacitatea decizională
se bazează pe cercetările iniţiate de Herbert Simon (1959) şi dezvoltate apoi de
către Amos Tversky şi Daniel Kahneman (laureat al Premiului Nobel pentru
economie în 2002).

10.2 Caracteristici generale ale CAS


1. Conține teste/probe bazate pe teoriile actuale din domeniul psihologiei;
2. Este un sistem deschis care permite evaluarea psihologică individuală,
evaluarea şi selecția de personal, psihologul putand crea propriul profil
ocupațional în acord cu cerințele;
3. Profilele ocupaționale sunt actualizate;
4. Este un sistem centrat pe client („validitate de exploatare”);
5. Se poate aplica creion/hârtie, individual/grup;
6. Bazele de date create pot fi transferate între cele două câmpuri „testarea
psihologică individuală” – „evaluare şi selecție de personal”;
7. Aplicația soft conține suplimentar un „centru de resurse” (local şi online) pe

diferite teme: evaluare şi selecție, elemente de psihometrie, aptitudini


cognitive, interese şi consiliere în carieră, personalitate, emoții, varia;
8. Ca urmare a includerii unor teste bazate pe modele recente din cercetarea
fundamentală, în cazul unor probe mai sunt necesare studii de validare (de
ex. privind validitatea predictivă), dar „dincolo de analizele statistice, punctul
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

forte al testelor îl constituie faptul că sarcinile testului sunt, aproape în toate


cazurile, identice cu sarcinile experimentale care au stat la baza
constructului teoretic. Ca atare ele subîntind aceleaşi procese cognitive şi
au o consonanţă deplină”.
9. In varianta CAS++ (2009), există un modul nou care include teste de
achiziţie (în varianta de bază sunt incluse probele necesare pentru
obţinerea permisului auto), dar lucrul cel mai important îl constituie faptul ca
specialistul are la dispoziţie o serie de unelte pentru a dezvolta orice alte
teste noi de achiziţie, necesare domeniului particular de lucru.
10. Oferirea de asistență tehnică din partea Cognitrom

Etalonarea
Eşantioanele folosite pentru adaptarea şi etalonarea probelor sunt reprezentative
la nivel naţional pentru grupele de vârstă studiate. Etaloanele au fost construite
pentru o populaţie cu vârsta cuprinsă între 12 şi 50 de ani, iar rezultatele pentru cei
care depăşesc această vârstă pot fi raportate la normele pentru adulţii de peste 30
de ani.
Pentru testele incluse în CAS s-au utilizat etaloane cu 5 clase normalizate,
procentele corespunzătoare fiind: 6,7%, 24,2%, 38,2%, 24,2%, 6,7%;
Clasa 5 - nivel foarte bun - subiectul are o performanţă mai bună decât 93,3% din
populaţie
Clasa 4 - nivel bun - subiectul are o performanţă mai bună decât 69,1% din
populaţie
Clasa 3 - nivel mediu - subiectul are o performanţă mai bună decât 30,9% din
populaţie
Clasa 2 - nivel slab - subiectul are o performanţă mai bună decât 6,7 % din
populaţie
Clasa 1 - nivel foarte slab - subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei
mai slabi 6,7 % din populaţie
Cele cinci clase desemnează, de asemenea, intervale de performanţă. Întrucât ele
sunt ordonate, dispersia în interiorul unui interval e redusă şi diferenţa dintre
intervale e constantă, adică de 1σ. Nivelurile de performanţă constituie, cu o
anumită aproximaţie, o scală de intervale, pe care se pot face operaţii aritmetice.
Etaloanele au fost construite separat pentru fiecare test pe sexe, respectiv pe
patru intervale de vârstă: 12- 15 ani, 16- 18 ani, 19- 29 ani şi peste 30 de ani,
cuprinzând în final un număr minim/test de 1000 persoane. Nivelul aptitudinii a
rezultat din media ponderată a nivelurilor testelor aferente, considerată ca o scală
de intervale. Nivelul aptitudinii desemnează tot un interval de performanţă, nu o
cotă discretă, punctuală.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

10.3 Aptitudinile măsurate de CAS

CAS măsoară aptitudinile cognitive, adică principalele noastre capacităţi


endogene de prelucrare a informaţiei. Orice sarcină pe care trebuie să o
executăm, de la punerea unei cărămizi într-un zid sau ridicarea unei greutăţi până
la cercetarea ştiinţifică sau managementul unei companii necesită prelucrare de
informaţie. Cantitatea şi complexitatea procesării de informaţie variază în funcţie
de natura sarcinii, dar prelucrările informaţionale sunt tot timpul prezente. Ca atare
aptitudinile cognitive sunt cei mai stabili şi cei mai puternici factori implicaţi în
performanţele noastre. Metaanalize recente au demonstrat că aptitudinile
cognitive sunt principalul predictor în:
• performanţa de lucru;
• parcurgerea cu succes a unei pregătiri academice sau profesionale (Carrol,
1993; Wright şi colab., 1995).

Dobândesc caracterul de aptitudini cognitive acele abilităţi care sunt relativ stabile
în timp şi mai puţin contaminate de cunoştinţe (Carrol, 1993).
În tabelul următor sunt descrise succint cele 8 aptitudini cognitive măsurate de CAS.

Aptitudinile evaluate de CAS


Aptitudine Descriere

1. Abilitatea generală de învăţare Capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe şi de a opera cu ele.

2. Aptitudinea verbală Capacitatea de utilizare adecvată a lexicului, sintaxei şi de comprehensiune


a textelor.

3. Aptitudinea numerică Capacitatea de a înţelege şi opera cu conţinuturi numerice.

4. Aptitudinea spaţială Capacitatea de a reţine şi de a opera cu reprezentări mintale spaţiale.

5. Aptitudinea de percepţie a formei Capacitatea de percepere a constanţei formei şi a detaliilor obiectelor şi de


discriminare figură-fond.

6. Abilităţi funcţionăreşti Capacitatea de a identifica şi corecta detalii verbale şi numerice din textele
scrise.

7. Rapiditatea în reacţii Capacitatea de reacţie motorie la stimuli şi rapiditatea procesării informaţiei.

8. Capacitatea decizională Abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raţionale.

Denumirile aptitudinilor au fost, pe cât posibil, preluate din COR şi Profilele


Ocupaţionale (PO), dar acolo unde a fost nevoie, s-a păstrat terminologia
consacrată din literatura de specialitate.
Fiecare aptitudine în funcţie de complexitatea ei a fost operaţionalizată printr-o
serie de probe pentru a fi măsurată. În continuare sunt prezentate abilităţile şi
testele aferente prin care sunt evaluate.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

10.3.1 ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂŢARE

Test Descriere

Raţionament Evaluează capacitatea subiectului de a obţine informaţii noi din


analitic1 (0.641)2 combinarea celor deja existente

Transfer analogic Evaluează acele procese care ne oferă posibilitatea rezolvării de noi
(0.794) probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate

Flexibilitatea Evaluează capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare şi de a


categorizării (0.699) grupa obiectele pe baza noului criteriu

Memoria de lucru Evaluează capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată scurtă


(0.601) de timp informaţiile relevante din punct de vedere al sarcinii şi de a opera

Inhibiţie cognitivă Evaluează capacitatea de a ignora fluxurile informaţionale nerelevante în


şi MSD (0.913) raport cu sarcina de rezolvat precum şi retenţia, pentru un scurt timp, a

Interferenţa cognitivă Evaluează capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri


(0.468) informaţionale decât cel relevant pentru sarcină

Atenţia concentrată Evaluează capacitatea de concentrare a atenţiei prin sarcini de amorsaj


(0.741) negativ
Abilitatea generală de învăţare este operaţionalizată prin 3 dimensiuni
principale:
- asimilare selectivă de noi cunoştinţe (ce implică concentrarea atenţiei şi
rezistenţa la interferenţă),
- organizarea cunoştinţelor în memorie (inhibiţia cognitivă)
- operarea cu cunoştinţe (prin raţionament, categorizare şi transferul lor la
probleme similare, sau activare în memoria de lucru).

PROBA DE RAŢIONAMENT ANALITIC


Evaluează capacitatea subiectului de a obţine informaţii noi din combinarea
celor deja existente
ƒ Raţionament inductiv (P-G)
ƒ Raţionament deductiv (G-P)
ƒ Raţionament formal, decontextualizat (consistenţa logică dintre premise şi
concluzii => răspunsul corect este sigur, clar)
ƒ Raţionament informal, contextualizat (experienţă, răspunsul corect ~
validitatea conoştinţelor, este unul probabil)
ƒ Două subscale:
(a) Raţionament inductiv (Raţionament A)
(b) Raţionament deductiv (Raţionament B)

1 Probele scrise cu bold se aplică în varianta scurtă a bateriei


2 Încărcarea factorială a testelor abilităţii generale de învăţare
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

a) Raţionament inductiv

b) Raţionament deductiv
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

TESTUL DE TRANSFER ANALOGIC

Evaluează acele procese care ne oferă posibilitatea rezolvării de noi probleme pe


baza similitudinii cu probleme deja rezolvate
ƒ Două faze: învăţare şi aplicare
ƒ Un proces implicat mai ales în meseriile nestandardizate (analist
programator, profesor, medic, funcţii de conducere)
ƒ Obiectului transferului poate fi (a) spaţiul problemei (structura de
scopuri&mijloace) şi (b) procedura de rezolvare (secvenţa de operatori)
Subscale
ƒ Transfer analogic pe conţinuturi verbale (22 itemi)
ƒ Transfer analogic pe conţinuturi figurale (18 itemi) – independent de nivelul
de pregătire si interesele individului

Proba de transfer analogic (Figural)


Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Proba de transfer analogic (Verbal)

PROBA DE FLEXIBILITATE
Evaluează capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare şi de a grupa
obiectele pe baza noului criteriu
ƒ Are scopul de a reduce diversitatea mediului la categorii uşor de procesat.
ƒ Permite adaptarea optimă la context.
ƒ Este necesară pentru a realiza raţionamente analogice şi pentru rezolvarea
creativă de probleme.
ƒ Proprietate de bază pentru un sistem cognitiv creativ.

Evaluarea flexibilităţii
ƒ Potrivire de obiecte (object-matching task): se prezintă 3/4 obiecte/
imagini (standard/ţintă/distractor), subiectul trebuie să aleagă obiectul ţintă
care se potriveşte cu cel std. (ex. std-creion, ţintă-carioca, distractor-tub de
culoarea şi grosimea creionului).
ƒ Alegere forţată (forced-choise task): se prezintă un obiect std şi 2 obiecte
care se potrivesc în egală măsură cu primul (ex. Tematic: câine-stăpân;
Taxonomic: câine-pisică). Subiectul trebuie să aleagă un singur obiect pe
care îl consideră asemănător cu cel standard.
ƒ Sortare de obiecte, liberă/dirijată: subiectul este rugat să sorteze dintr-o
mulţime de obiecte o anumită categorie stabilită de investigator. Ex.: “alege
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

toate obiectele care sunt la fel” sau “alege toate obiectele care au o trăsătură
în comun”, uneori se numeşte o categorie de obiecte care trebuie să fie
identificată, metodă utilizată în studiile cu copii şi clinice.
ƒ Sortare cu modificarea criteriului (sort and shift): sortarea cuprinde clase
tot mai largi de obiecte datorită grupării pe baza mai multor criterii în acelaşi
timp – se porneşte de la un criteriu (sortare) şi se adaugă treptat altele
(shift). Ex.: proba de sortare a cărţilor.
Potrivirea de obiecte – taxonomic

Potrivirea de obiecte – Functional


Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Potrivirea de obiecte – Perceptiv

Scopul este de a evalua capacitatea unei persoane, de a grupa aceleaşi obiecte


în categorii diferite, pe baza mai multor criterii de clasificare :
taxonomic – aceeaşi categorie
funcţional – aceeaşi funcţie
perceptiv – seamănă cel mai bine

INHIBIŢIA COGNITIVĂ ŞI MEMEORIA DE SCURTĂ DURATĂ


Vizează mai multe mecanisme
– Inhibiţia comportamentală
– Inhibiţia afectivă
– Inhibiţia cognitivă
„Inhibiţia cognitivă este operaţionalizată prin capacitatea de uitare intenţionată şi
are următoarele caracteristici (David&Brown, 2003; Dempster&Brainerd, 1995;
Golding&McLeod,1998):
- Corelează pozitiv cu coeficientul de inteligenţă
- Este componentă a capacităţii de învăţare
- Variză în raport cu vârsta (mai scăzută la copii, creşte la vârsta adultă şi se
deteriorează la vârsta a treia);
- Are valori foarte scăzute la pacienţii cu tulburări obsesiv-compulsive”
(Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive, Manual de utilizare,
p.78, Edit. ASCR, 2003).

Testul este alcătuit din 4 liste de cuvinte x 15 cuvinte fiecare, se utilizează 2 liste la
o testare). Cuvintele sunt echivalente sub aspectul frecvenţei de utilizarea în limba
română.
În prima fază a testului, persoanele examinate trebuie să memeoreze cuvintele
dintr-o listă aleasă aleator. Apoi li se cere subiecţilor să uite cuvintele din prima
listă şi li se prezintă o a doua listă pe care li se cere să o memoreze. La final se
cere actualizarea cuvintelor din ambele liste. Inhibiţia cognitivă se evaluează prin
scăderea numărului de itemi reactualizaţi şi care au fost asociaţi cu instrucţiunea
de a uita (lista 1) din numărul de itemi reactualizaţi asociaţi cu instrucţiunea de a
reţine (lista 2). Itemii reactualizaţi din lista 2 arată capacitatea memoriei verbale de
scurtă durată.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

MEMORIA DE LUCRU (ML)


Acest concept încorporează conceptul de memorie de scurtă durată şi aduce
informaţii suplimentare ceea ce permite o predicţie mai bună a comportamentului
uman (Reed, 2000, op. cit. p. 79)
Evaluează capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată scurtă de timp
informaţii relevante din punctul de vedere al sarcinii şi de a opera în paralel cu
aceste informaţii.
Include 2 componente:
(a) Stocare pe termen scurt (MSD)
(b) Procesare

ML – permite înţelegerea limbajului oral sau decodarea semnificaţiei contextuale a


unui cuvânt
ML – predictor bun al performanţelor academice
ML – rol important în profesii care impun învăţarea unor noi limbaje (programator
de soft), luare de decizii (manager), planificare şi calcul (inginer, contabil)
Scop: evaluarea capacităţii de stocare şi procesare simultană a informaţiei

Paradigma seriilor de numere şi litere a fost dezvoltată de Gold (1997).


Capacitatea ML este stabilită prin numărul maxim delemente ale unui şir, corect
reactualizat.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

INTERFERENŢA COGNITIVĂ
Evaluează capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri informaţionale decât
cel relevant pentru sarcină.
• Este implicată în atenţia selectivă, comprehensiune, raţionament, retenţie şi
reamintire
• Informaţia nerelevantă poate afecta semnificativ procesul de învăţare şi
este o cauză majoră a uitării
• Rezistenţa la interferenţă este abilitatea de a face abstracţie de aceste
informaţii sau aspecte nerelevante; scade odată cu înaintarea în vârstă
Rezistenţa la interferenţă scade sever în tulburări afective, alimentare, atenţionale,
schizofrenie, leziuni ale cortexului prefrontal, afazii (tulb. de limbaj)
Scop: evaluarea capacităţii unei persoane de a se concentra pe aspectele
relevante ale unei
sarcini.
3 liste de itemi
- Lista de familiarizare (32 itemi)
- Lista Neutră L1 (64 itemi, nume de animale – 1-4)
- Lista interferenţă L2 (64 itemi, denumiri de cifre- 1-4)
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

ATENŢIA CONCENTRATĂ
Evaluează capacitatea de concentrare a atenţiei prin sarcini de amorsaj negativ.
Este sever afectată în schizofrenie, tulburări de personalitate de tip schizotipal,
tulburări cognitive.
Modelul tradiţional: consideră ca mecanismul principal al atenţiei concentrate
este activarea şi prelucrarea preferenţială a informaţiei relevante care la rândul ei
indirect determină ignorarea informaţiilor irelevante pentru subiect.
Modele recente (Dempster&Brainerd,1995), afirmă că atenţia concentrată
presupune mecanisme de:
– inhibiţie activă a informaţiilor nerelevante şi
– activare a informaţiilor relevante pentru subiect.
Analiza predicţiilor pe care le generează susţin noul model (Neill şi colab., 1995,
op.cit. p. 121).
Atenţia concentrată este operaţionalizată prin sarcini de amorsaj negativ.
ƒ 2 liste a câte 48 de cuvinte denumind culori
ƒ Cuvintele sunt scrise cu diferite culori şi dispuse în 2 coloane a câte
24 de cuvinte
ƒ Sarcina subiectului este de a spune cu voce tare culoarea cu care
este scris fiecare cuvânt, trebuie ca atenţia să fie concentrată doar
asupra culorii ignorându-se sensul cuvântului.

Secvenţă de itemi din lista 1 Secvenţă de itemi din lista 2


ROŞU MARON
ALBASTRU PORTOCALIU
GALBEN VIOLET
VERDE PORTOCALIU

10.3.2 APTITUDINEA VERBALĂ


Testele componente ale Aptitudinii Verbale şi descrierile aferente
Test Descriere

Vocabular (0.834) Evaluează capacitatea de a opera cu sensul cuvintelor, pentru a stabili


gradul de apropiere semantică.
Sintaxă (0.493) Evaluează abilitatea de a construi propoziţii şi fraze.
Înţelegerea textelor (0.493) Evaluează capacitatea de a deriva sensul adecvat al unui text citit şi
de a face inferenţe pe baza textului.

ƒ Măsoară vocabularul, apelând la modul în care persoana reuşeşte să


opereze cu sensurile cuvintelor pentru a stabili gradul lor apropiere sau
depărtare semantică
ƒ Vocabular activ / Vocabular pasiv
Proba 1
ƒ Se bazează pe conceptul sinonimiei
ƒ Cuprinde 15 itemi cu câte 4 variante de răspuns
Proba 2
ƒ Se bazează pe conceptul antonimiei
ƒ Cuprinde 15 itemi cu câte 4 variante de răspuns
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Setul de cuvinte a fost restrâns la registru de termeni asimilat până la 12 ani (clasa
a VI-a).
Testul de vocabular (sinonimie)

Testul de vocabuar (antonimie)


Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Testul de sintaxă măsoară abilitatea de a construi propoziţii şi fraze.


Procesele sintactice includ:
– Construcţia structurii
– Verificarea acordului
– Identificarea rolurilor dintr-o propoziţie
Se compune din 3 Subscale
A. Completarea de fraze cu expresia corectă
– 10 itemi, cu 3 variante de răspuns
– Evaluează abilitatea subiectului de a identifica expresia corectă care
completează o frază din mai multe alternative care luate independent
sunt corecte.
B. Identificare de expresii greşite în fraze date
– 10 itemi
– Se evaluează abilitatea subiectului de a identifica construcţiile
sintactice incorecte în contextul frazelor date.
C. Reformulări
– 10 itemi
– Se investighează abilitatea subiectului de a surprinde construcţii
sintactice diferite care exprimă acelaşi sens.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Testul de înţelegere a textelor

ƒ Evaluează abilitatea subiecţilor de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte


sau expresii din textele citite, şi de a combina informaţiile din text sub formă
de inferenţe conştiente sau inconştiente (construcţie de sens+generare
inferenţe)
ƒ Inferenţe generate „online” (se deduc din text simultan cu parcurgerea lui)/
inferenţe elaborate retrospectiv sub formă de raţionamente deductive.
ƒ Cuprinde trei pasaje de text al căror grad de dificultate creşte progresiv
ƒ Itemii sunt grupaţi în 3 categorii distincte:
- itemi care presupun derivarea sensului unor cuvinte izolate din text
- itemi care vizează inducerea unor relaţii explicite din text
- itemi care vizează generarea de inferenţe implicite
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

10.3.3 APTITUDINEA NUMERICĂ


ƒ Reprezintă capacitatea de a înţelege şi opera cu conţinuturi numerice
ƒ Cuprinde 2 aspecte
(a) Abilitatea de calcul matematic
(b) Capacitatea de raţionament matematic
Testele componente ale Aptitudinii Numerice şi descrierea acestora.
Teste Descriere

Calcul numeric (0.637) Evaluează capacitatea de a realiza rapid şi corect calcule matematice
simple utilizând cele patru operaţii aritmetice: adunare, scădere,
înmulţire, împărţire.
Raţionament matematic Evaluează capacitatea de a face raţionamente pe baza unor şiruri
(0.637) numerice.

Testul de calcul matematic


Informaţiile numerice codate în 3 tipuri de reprezentări: vizual (notaţia arabă,
romană), auditiv/verbal, cantitativ (cantitate analoagă). Diferenţele individuale în
performanţa de calcul pot fi atribuite facilităţii cu care subiectul trece dintr-un
sistem de codare în altul (transcodarea informaţiilor numerice).
Scop: evaluează aptitudinea numerică operaţionalizată prin rapiditatea şi
corectitudinea de realizare a calculelor matematice simple
Trei tipuri de cunoştinţe de calcul matematic:
a. Cunoştinţe declarative – rezultatul unor operaţii
b. Cunoştinţe procedurale - algoritmi şi strategii de calcul
c. Cunoştinţe conceptuale sau strategice - concepte şi teorii care
facilitează activarea celorlalte tipuri de cunoştinţe
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

TESTUL DE RAŢIONAMENT MATEMATIC


RM= abilitatea de a înţelege datele unei probleme matematice şi de a alege
metoda adecvată pentru rezolvarea ei.
Implică pe lângă cele trei tipuri de cunoştinţe şi operaţii logice asupra conţinuturilor
cum ar fi: analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea.
2 tipuri de sarcini de evaluare a RM
- Rezolvare de probleme
- Completarea şirurilor de numere
Scop: evaluarea RM operaţionalizat prin capacitatea de a identifica relaţiile
matematice dintre numerele unui şir ordonat şi de a utiliza aceste reguli pentru
completarea şirului

10.3.4 APTITUDINEA SPAŢIALĂ

Testele componente ale Aptitudinii Spaţiale şi descrierea acestora


Teste Descriere

Imagini mintale – Evaluează capacitatea unei persoane de a transforma reprezentările


transformări (0.755) imagistice, în particular prin rotire.
Orientare spaţială (0.829) Evaluează capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli
dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre acel câmp, pornind
de la o nouă perspectivă cerută.
Generare de imagini Evaluează capacitatea unei persoane de a reţine mintal o serie de imagini
(0.592) şi apoi de a le combina.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Capacitatea de a genera, reţine şi transforma imagini vizuale abstracte are trei


faţete, aşa cum arată şi studiile de metaanaliză (Linn & Peterson, 1985):
a) abilitatea de a transforma imagini;
b) abilitatea de a opera într-un câmp perceptiv privit din diferite perspective
(orientarea);
c) abilitatea de a genera imagini noi din compunerea celor existente.

Imagini mintale-Transformări

- 10 itemi de dificultate crescândă


- Fiecare item este format dintr-o figură ţintă şi patru alternative de răspuns
(axe principală şi secundare – dispuse asimetric – imagine în oglindă(lipsa
contaminării verbale))
Performanţe diferite în funcţie de sex, persoanle de sex masculin obţin
performanţe mai bune.

Orientare spaţială
- 10 itemi de dificultate crescândă
- O figură ţintă şi patru alternative de răspuns
- Factor important în predicţia succesului în carieră în domenii ca ingineria,
pilotajul, navigarea – matematică, fizică
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Generarea de imagini

Reprezintă capacitatea unei persoane de a reţine şi combina o serie de imagini.


Operaţii cognitive implicate:
- analiza perceptivă a unui câmp de stimuli
- encodarea imaginilor pe plan mintal
- combinarea imaginilor
- recunoasterea imaginilor combinate
Proba se compune din 10 itemi şi se desfăşoară în două faze: prezentare şi test.

10.3.5 APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI

Testele componente ale Aptitudinii de Percepţie a Formei şi descrierea acestora.


Test Descriere

Constanţa formei (0.695) Evaluează abilitatea de percepere a constanţei formei obiectelor.


Perceperea detaliilor Evaluează abilitatea de percepere a detaliilor din materialele grafice
(0.703) şi obiecte.
Analiza perceptuală Evaluează abilitatea de discriminare figură-fond.
complexă (0.713)

Abilităţile de percepţie a formei integrează trei tipuri de operaţii:


a) identificarea constanţei formei;
b) detecţia detaliilor unei figuri complexe;
c) analiza unei figuri perceptive complexe (discriminarea figură-fond).
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Testul de constanţa formei


ƒ Evaluează nivelul de dezvoltare al abilităţii de percepere al constanţei
formelor obiectelor
ƒ Se referă la discriminarea vizuală de nivel înalt, care face posibilă
recunoaşterea unor figuri ca având aceeaşi formă chiar şi în condiţiile în
care se modifică mărimea sau poziţia acestora
ƒ Constă în 12 itemi, ordonaţi în ordinea crescătoarea a dificultăţii
ƒ Sarcina persoanei este de a stabili de câte ori apare în chenarul B, figura
prezentată în chenarul A
ƒ Figurile ţintă pot fi rotite în plan, mărite, micşorate sau incluse în grupări de
alte figuri
ƒ Timpul de administrarea este de 5 minute
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Testul de percepere a detaliilor

ƒ Evaluează nivelul abilităţii de percepere a detaliilor din materiale grafice şi


obiecte
ƒ Este un bun predictor pentru performanţa în diferite ocupaţii care necesită
abilităţi perceptive
ƒ Diferenţe în funcţie de vârstă (scorurile crescând progresiv pe grupele de
vârstă 12-15, 16-18, 19-29).
ƒ Constă într-o serie de 12 itemi ordonaţi în ordinea dificultăţii (fiecare item
conţine 5 obiecte)
ƒ Sarcina subiectului este de a identifica din partea dreaptă obiectul care
este identic cu cel din partea stângă
ƒ Timpul de administrare este de 5 minute

Testul de analiză perceptuală complexă

ƒ Evaluează nivelul de dezvoltare al abilităţii de discriminare figură fond


(context perceptiv general).
ƒ Conţine 12 itemi ordonaţi în ordinea creşterii dificultăţii
ƒ Sarcina persoanei este de a recunoaşte anumite figuri în cazul apariţiei
acestora printre figuri de alte forme.
ƒ Diferenţe în funcţie de vârstă (scorurile crescând progresiv pe grupele de
vârstă 12-15, 16-18, 19-29).
ƒ Timpul de examinare este de 5 minute.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

10.3.6 ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI

Testul component al Abilităţii Funcţionăreşti şi descrierea acestuia.


Test Descriere

Abilităţi funcţionăreşti Testul evaluează trei aspecte:


a) perceperea detaliilor din materiale scrise si tabele;
b) identificarea diferenţelor dintre original şi copie;
c) identificarea şi corectarea cuvintelor şi cifrelor într-un text.

Scalele de măsurare a abilităţilor funcţionăreşti au rezultat din analiza muncii


funcţionarilor şi din corelarea cu modalităţile de evaluare a acestor abilităţi prin
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

instrumente deja validate (ex. GATB, pentru mediile americane şi europene). Este
implicat un singur factor.
Măsoară capacitatea persoanei de a identifica detalii semnificative şi greşeli din
materiale scrise şi tabele.
ƒ Se bazează pe principiul comparării din punct de vedere perceptiv, a unor
materiale grafice
ƒ Are un conţinut atât verbal, cât şi numeric (2 tabele, originalul şi copia
acestuia).
ƒ Conţine 25 de întrebări ordonate în ordinea dificultăţii
ƒ Sarcina subiectului este de a răspunde la aceste întrebări
ƒ Timpul de testare este de 10 minute

Conţine trei tipuri de întrebări care vizează:


ƒ Abilitatea de a percepe detalii specifice din materialele scrise şi tabele ( b,
b, b) – 10
ƒ Abilitatea de a corecta cuvintele greşite dintr-un text – 5 întrebări
ƒ Abilitatea de a identifica diferenţele între variante diferite ale aceluiaşi text - 10

10.3.7 RAPIDITATEA ÎN REACŢII

Testele componente ale rapidităţii în reacţii şi descrierea acestora.


Teste Descriere

Timp de reacţie simplu Măsoară rapiditatea reacţiei motorii la apariţia unui stimul.
Timp de reacţie în alegeri Măsoară rapiditatea alegerii între două situaţii-stimul.
Timp de reacţie în accesarea Măsoară rapiditatea reactualizării unei informaţii din
memoriei memorie.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Rapiditatea reacţiilor se evaluează cel mai acurat prin combinarea timpilor de


reacţie şi reflectă procesări diferite ale informaţiei.
Analiza factorială relevă prezenţa a doi factori, în cadrul celor trei teste. Primul,
factorul simplu, exprimă rapiditatea reacţiei motorii şi este saturat doar de timpul
de reacţie simplu la valoarea de 0,974. Al doilea, factorul complex, exprimă
rapiditatea procesării informaţiei şi este încărcat aproape identic de timpul de
reacţie în alegeri (0,825) şi timpul de reacţie al accesării memoriei (0,885). Forţa
predictivă şi diagnostică a timpului de reacţie creşte prin considerarea tuturor celor
trei teste. Aceste probe se aplică doar în varianta soft.
ƒ Timpul de reacţie reprezintă o modalitatea de evidenţiere a vitezei de
procesare a informaţiei
ƒ Investigarea timpului de reacţie permite de fapt evaluarea abilităţilor
cognitive şi în special a inteligenţei
ƒ TR= timpul scurs de la prezentarea unui stimul şi răspunsul oferit de subiect
Cuprinde trei teste:
1. Testul timp de reacţie simplu
Măsoară rapiditatea procesării informaţiei prin timpul scurs între
prezentarea unui singur stimul şi răspunsul oferit de subiect
TRS = T identificare + T motor
ƒ Sunt prezentaţi mai mulţi stimuli, individual, fiecare în acelaşi loc (30 figuri
geometrice)
ƒ Durata de 0,6 secunde, cu un interval de 0,5 – 2 secunde
ƒ Sarcina subiectului este de a apăsa bara spaţiu imediat după apariţia
stimulului

2. Testul timp de reacţie în alegeri


Măsoară rapiditatea cu care persoană răspunde într-o sarcină de
alegere între alternative
TRA = T identificare + T alegere + T motor
ƒ Mai multe serii de itemi, de fiecare dată conţin cerc şi pătrat (30 de seturi)
ƒ Durata de expunere a unui set este de 0,7 secunde, iar intervalul dintre
două prezentări de 0,5-3 secunde
ƒ Sarcina subiectului este de a apăsa tasta S dacă sunt separate, şi L dacă
sunt una lângă alta
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

3. Testul timp de reacţie în accesarea memoriei


Măsoară timpul necesar scanării de către subiect a conţinutului MSD,
pentru a decide dacă un stimul recent expus a aparţinut sau nu setului
prezentat anterior
TRM = T identificare + T scanare + T decizie +T motor
ƒ Constă în serii de câte 6 litere, cu o durată de 3 secunde, după care apare
o singură literă (20 de serii)
ƒ Sarcina subiectului este de a apăsa litera L dacă a apărut în seria
prezentată anterior
Cotarea rezultatelor
ƒ Se face automat de către program, oferindu-ne nivelul de performanţă
ƒ Se înregistrează doi parametrii
1. Timpul de reacţie
2. Corectitudinea răspunsului
Factori care ar putea influenţa TR
ƒ Nivelul de pregătire
ƒ Statutul socio-economic
ƒ Nivelul de activare neurofiziologică
ƒ Vârsta subiectului
ƒ Sexul
ƒ Tipul de personalitate
ƒ Gradul de anxietate
Comparativ timpii de reacţie
ƒ TRS = T identificare + T motor
ƒ TRA = T identificare + T alegere + T motor
ƒ TRM = T identificare + T scanare + T decizie +T motor

10.3.8 CAPACITATEA DECIZIONALĂ


Testul de capacitate decizională măsoară raţionalitatea decidentului, abilitatea
sa de a evita indecizia sau posibilele distorsiuni care pot apărea în procesul
decizional. Fiind vorba de un singur test, rezultat din operaţionalizarea
constructului, acesta saturează un singur factor.
Primele cercetări relizate de matematicieni şi economişti au căutat o strategie pentru
optimizarea procesului decizional prin aplicarea unui aparat matematic riguros.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Modele descriptive (raţionalităţii limitate): decidenţii utilizează o serie de euristici


pe parcursul procesului decizional şi nu recurg la o analiză raţională a
alternativelor între care trebuie să aleagă (Herbert Simon 1959, Amos Tversky,
Daniel Kahneman 1979, premiul Nobel în economie, 2002).
Strategii de luare a deciziilor
ƒ Efectul framing (formularea alternativelor) – 3 situaţii
ƒ Prototipicalitatea alternativelor – 8 situaţii
ƒ Paradoxul lui Ellsberg – 3 situaţii
ƒ Ancorarea alternativelor
ƒ Eroarea jucătorului

Efectul framing
Constă în modificarea opţiunilor în funcţie de formularea alternativelor, în condiţiile
în care din punct de vedere normativ alternativele între care trebuie să aleagă
decidentul sunt echivalente. Efectul de framing constă în modificări decizionale
majore în urma unor schimbări nesemnificative ale modului de formulare a
alternativelor (Tversky & Kahneman, 1981; Chang, Zen & Duh, 2002)

Reprezentativitatea alternativelor
Se referă la un grup de efecte identificate în anumite sarcini decizionale ce
presupun estimarea unor probabilităţi. Într-o astfel de sarcină experimentală se
solicită subiecţilor să estimeze probabilitatea unor evenimente sau serii de
evenimente. Estimările realizate de subiecţi sunt mai degrabă bazate pe o serie de
euristici proprii decât pe o analiză raţională a alternativelor prin prisma teoriei
probabilităţilor sau a legilor logice.

Paradoxul lui Ellsberg


Pune în evidenţă o situaţie în care sunt încălcate principiile teoriei utilităţii
aşteptate. Sarcinile tipice în care se evidenţiază paradoxul lui Ellsberg constau în
a alege preponderent o alternativă în defavoarea celeilalte, cu toate că utilitate
aşteptată este identică pentru ambele alternative de răspuns.
Principala explicaţie a paradoxului lui Ellsberg este incertitudinea resimţită de
decident în legătură cu lipsa de informaţii. Cele două alternative sunt însă
echivalente sub aspectul analizei raţionale.
Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei

Eroarea jucătorului
Este o eroare formală, constând în convingerea incorectă că posibilitatea ca un
eveniment aleator să aibă loc poate fi afectată sau prezisă de alte evenimente
independente.
Eroarea jucătorului şi-a primit denumirea de la faptul că, atunci când evenimentul
aleator constă în aruncarea unui zar sau învârtirea ruletei, jucătorii riscă să piardă
bani datorită convingerii că ,,sunt în mână" sau pentru că înţeleg greşit legea
mediei. Acest lucru se întâmplă adesea deoarece asemănarea dintre procese
aleatoare este interpretată greşit ca fiind o relaţie prezicătoare între acestea.
Forme:
- un anume rezultat al unui eveniment aleator are mai multe şanse să aibă loc
deoarece s-a petrecut recent
- un anume rezultat are mai multe şanse să aibă loc pentru că nu s-a petrecut
recent.
- un anume rezultat are mai puţine şanse să aibă loc pentru că s-a petrecut recent.
- un anume rezultat are mai puţine şanse să aibă loc pentru nu că s-a petrecut
Descrierea testului
ƒ Subiectului i se prezintă situaţia şi are de ales dintre 3 sau 4 alternative
ƒ Nu se prezintă model
ƒ Timpul de testare este de 7 minute
ƒ Diferenţe în funcţie de ocupaţie şi nivel de şcolarizare

10.4 CONCLUZII
În final rezultă un profil aptitudinal care se comapară cu profilul aptitudinal din
profilul ocupaţional sau cel rezultat din analiza fişei de post.
Nivelul de potrivire poate varia de la 0 la 4, nivelul 0 indicând o potrivire perfectă
între cele 2 profile, nivelul 1 selectează acele profesii care presupun aptitudini cu
un nivel mai jos decât aptitudinile individului, nivelele 2, 3 şi 4 selectează toate
ocupaţiile care presupun aptitudini cu 2, 3 respectiv 4 niveluri mai jos decât nivelul
aptitudinal al individului.
Compararea profilului aptitudinal al persoanei cu cel al ocupaţiei se face în baza
mediei ponderate la fiecare aptitudine.