EVALUAREA APTITUDINILOR

COGNITIVE

Începem la ora
Am parcurs până acum...
Arhitectura Platformei

Evaluarea strategiilor de învățare

Evaluarea personalităţii

Evaluarea emoţiilor şi a comportamentelor

Evaluarea valorilor şi a intereselor

Evaluarea neuropsihologică a învățării

Evaluarea aptitudinilor cognitive

Caracteristici ale testelor de aptitudini
cognitive din PEDb
 Oferă o imagine de ansamblu asupra
potențialului cognitiv
 Abilități generale, abilități specifice
 Sunt teste cu limită de timp
 Precedate de exemple de învățare
 Pot fi aplicate atât creion hârtie, cât și
computerizat
 Informații detaliate – în manualele testelor
 Abilitatea generală de • Capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe şi de a opera
învăţare cu ele.

• Capacitatea de utilizare adecvată a lexicului, sintaxei

Abilitatea verbală şi de comprehensiune a textelor

• Capacitatea de a înțelege şi a utiliza conținuturi

Abilitatea numerică numerice

Aptitudinea de • Capacitatea de a percepe constanţa formei şi a

percepţie a formei detaliilor obiectelor şi de discriminare figură-fond

• Capacitatea de a reţine şi opera cu reprezentări

Aptitudinea spaţială mintale spaţiale

• Capacitatea de a identifica şi corecta detalii verbale

Abilităţi funcţionăreşti şi numerice din textele scrise

Abilitatea de procesare • Capacitatea de reacţie motorie la stimuli şi rapiditatea

a informaţiei procesării informaţiei

Capacitatea decizională • Abilitatea de a lua decizii corecte, cât mai raţionale

ABILITĂȚI COGNITIVE
Abilitatea generală de învățare
Aptitudinea Verbală
Aptitudinea numerică
Aptitudinea spațială
Aptitudinea de percepție a formei
Abilități funcționărești
Capacitatea decizională
Timp de reacție
TESTE
Flexibilitatea categorizării
Raționament analitic
Transfer analogic
Comutarea Atenției
Memorie de lucru
Inhibiție cognitivă
Sintaxă
Vocabular
Înțelegerea textelor
Calcul matematic
Raționament matematic
Orientarea spațială
Imagini mintale transformări
Generare de imagini
Analiză perceptuală complexă
Constanța formei
Perceperea detaliilor
Abilități funcționărești
Capacitatea decizională
Timp de reacție simplu
Timp de reacție în accesarea memoriei
Timp de reacție în alegeri
Pentru început...
 Condiţiile de utilizare a testelor
 Subiecţi cu vârsta între 12-19 ani
 Excepție: Flexibilitatea categorizării, Raționament
matematic, Calcul matematic (și la 10-12 ani)
 Condiţii de administrare
 Să se asigure un mediu securizant şi ferit de zgomote
 Persoana evaluată să fie motivată pentru realizarea
testului şi odihnită
 Cotarea răspunsurilor
 Răspuns corect – 1 punct
 Răspuns greşit – 0 puncte
 Scor total: însumarea scorurilor la fiecare item; se
raportează la etalon
Clasa Interpretare
Clasa 5 Nivel foarte bun (persoana testată are o performanţă
mai bună decât 93,3% din populaţie)

Clasa 4 Nivel bun (persoana testată are o performanţă mai

bună decât 69,1% din populaţie)

Clasa 3 Nivel mediu (persoana testată are o performanţă mai

bună decât 30,9% din populaţie)

Clasa 2 Nivel slab (persoana testată are o performanţă mai

bună decât 6,7% din populaţie)

Clasa 1 Nivel foarte slab (persoana testată are o performanţă

care îl încadrează între cei mai slabi 6,7% din
populaţie)
INSTRUMENT: Flexibilitatea categorizării (data efectuării: 11.12.2018 18:59)

Evaluator: autoevaluare
Descriere: Testul evaluează capacitatea unei persoane de a grupa într-un timp cât mai scurt aceleaşi
obiecte în categorii diferite, pe baza mai multor criterii de clasificare.

Scor brut: 25
Nivel obținut: 4 (bun)

Interpretare: Nivelul obținut poate indica o performanță ridicată în situații în care este nevoie să îşi
organizeze flexibil cunoştințele pe care le deține, în funcție de context, scop sau cerințele sarcinii. Este
posibil ca această performanță să faciliteze procesul de rezolvare de probleme sau înțelegerea unei
probleme din mai multe perspective.
INSTRUMENT: Orientarea spațială (data efectuării: 28.11.2018 15:56)

Evaluator: autoevaluare
Descriere: Testul măsoară capacitatea unei persoane de a analiza şi de a oferi informații despre un
câmp vizual (format din diverse forme aşezate în spațiu) din perspective diferite.

Scor brut: 5
Nivel obținut: 1 (foarte slab)

Interpretare: Nivelul obținut poate indica faptul că persoana întâmpină dificultăți mari în a-şi forma o
imagine mintală adecvată a unui câmp vizual şi a relațiilor spațiale care există între elementele câmpului.
Acest lucru poate afecta negativ performanța în activități care necesită recunoaşterea unor realități
vizuale din perspective diferite (orientare spațială).
ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂȚARE
Aptitudinea de a asimila informații noi, de a le reorganiza şi de a utiliza aceste
informații în rezolvarea de probleme.
Abilitatea generală de învăţare

Raţionament
analitic

Memorie de Transfer
lucru analogic

Flexibilitatea Inhibiţie
categorizării cognitivă

Comutarea
atenţiei

Predictori esenţiali ai capacităţii de

învăţare şi rezolvare de probleme
Raţionament analitic

 Ce măsoară?
 capacitatea individului de de a obţine informaţii noi din

combinarea celor deja existente

 De ce este important?
 Caracteristică importantă a inteligenţei umane

 Raţionamentul inductiv (P→G), factor semnificativ pentru

rezolvarea de probleme, învăţarea conceptelor,

performanţa matematică şi dezvoltarea expertizei
 Raţionamentul deductiv (G→P) – abilitate cognitivă
esenţială pentru activităţi de planificare, decizie,
argumentare
Subscalele testului
Raţionament inductiv (A)

 Producerea unor cunoştinţe generale pe

baza unor date particulare
 12 itemi, de 2 tipuri
 Şiruri de litere/imagini care respectă un
anumit număr de reguli

 : 7 min
Raţionament inductiv (A)
Subscalele testului
Raţionament deductiv (B)
 Serie de calcule prin care, din anumite premise, o
concluzie derivă cu necesitate logică
 12 itemi
 Premise urmate de patru concluzii, dintre care

subiectul trebuie să o aleagă pe cea care decurge cu

necesitate logică din afirmaţiile anterioare

 : 7 min
Abilitatea generală de învăţare
Transfer analogic

 Ce măsoară?
 Capacitatea unei persoane de a aplica în situaţii
noi cunoştinţe asimilate anterior
 Abilitatea de a detecta pattern-uri, de a
identifica repetarea lor în ciuda variaţiei unor
elemente care o compun, de a extrage pattern-uri
şi de a le transmite
 De ce este important?
 Componentă cheie a inteligenţei
 Extrem de important în economia şi calitatea
rezolvării situaţiilor noi.
 Subscalele testului
Transfer analogic pe Transfer analogic pe
conţinuturi verbale conţinuturi figurale
 22 itemi  18 itemi
 5 minute  4 minute
 itemii→2 părţi:  Mai puţin dependent de
 Specificarea relaţiei dintre nivelul de pregătire
două elemente şcolară, scoruri mai mari
 Un alt element şi patru
posibile relaţii
 Dependent de baza de
cunoştinţe
Abilitatea generală de învăţare
Inhibiţie cognitivă
 Ce măsoară?
 capacitatea de inhibare a unui răspuns prepotent / automatizat
 De ce este importantă?
 Precondiţie importantă pentru orice proces de învăţare şi pentru
reuşita într-un spectru larg de activităţi umane

Presupune mecanisme de:

 inhibiţie activă a informaţiilor nerelevante
 activare a informaţiilor relevante pentru subiect

 Este o capacitate afectata in schizofrenie, OCD, tulburări de personalitate de

tip schizotipal, tulburări cognitive
Abilitatea generală de învăţare
Inhibiţie cognitivă
 2 liste de cuvinte a câte 48 de cuvinte, pe 2 coloane
 Sarcina subiectului: de a ignora sensul cuvântului şi de a
denumi culoarea cu care este scris cuvântul
Lista de antrenament
Abilitatea generală de învăţare
Inhibiţie cognitivă

Lista 1
 Culoarea ignorată la momentul T1, trebuie numită la
momentul T2
 Timpul necesar – expresia a 2 procese fundamentale:
1. Inhibiţie cognitivă prin amorsaj negativ
2. Interferenţă
Lista 2
 Performanţa este justificată doar de procesul de
interferenţă
Abilitatea generală de învăţare
Comutarea atenției
 Ce măsoară?
 Capacitatea subiectului de a-şi schimba flexibil setul
mental (de a-şi comuta atenţia de la o sarcină la alta)
 De ce este importantă?
 Predictor relevant pentru performanţă
 Relevantă îndeosebi pentru ocupaţiile care necesită
realizarea mai multor sarcini în paralel
 Investigarea tulburărilor generate de leziuni în zona
lobilor frontali
OBS: se realizează în prezența psihologului
Abilitatea generală de învăţare
Comutarea atenției
 Planşa 5 din 10

9 2 3 4 7

5 4 1 2

2 6 5 7 2

9 3 1 4 6

8
2
Comutarea atenţiei
Administrare
 Aplicarea itemilor de antrenament

 Nu se trece la aplicarea testului dacă persoana nu a

înțeles corect instrucțiunile
 Tipuri de erori
 Autocorectările spontane nu sunt considerate erori
 Sunt erori:
 încălcarea unei reguli și trecerea la un nou stimul
(pătrat) fără autocorectare;
 nerespectarea sensului săgeților
 Persoana are voie o singură dată să reînceapă
planșa
Comutarea atenţiei
Administrare
 Observații

 Se va oferi un indicator pentru urmărirea stimulilor

(creion sau pix)
 Dacă la primele 2 planșe întreabă frecvent (3 ori) – se
întrerupe testarea
 Dacă o persoană uită o regulă și întreabă, i se va
reaminti DOAR REGULA PE CARE A UITAT-O
 Dacă o persoană greșește o planșă reluată, la aplicarea
următorului item i se vor reaminti regulile
 Intervalul de timp dintre două planșe de test nu trebuie
să depășească 15 secunde
 Cum se reia o planșă?

DAU CLICK PE CONTINUARE, IAR APOI DAU CLICK PE REVENIRE

În acest fel platforma înregistrează că acea planșă a fost reluată.

Vedem la înregistrarea rezultatelor că platforma bifează automat planșele reîncepute.

Abilitatea generală de învăţare
Comutarea atenției

Cotarea răspunsurilor
 Indexul corectitudinii

 1 p pentru fiecare item rezolvat corect

 0,5 p pentru fiecare item reînceput, rezolvat corect
 0 p pentru itemii reîncepuţi, rezolvaţi incorect
 Indexul comutării
 Se iau în calcul doar itemii rezolvaţi corect
 Se însumează nr. de secunde obţinut la fiecare planşă
 Se însumează nr. de schimbări de regulă de pe fiecare
planşă
 Se însumează nr de schimbări de regulă pentru toate
planşele
 Indexul comutării=∑nr. de secunde/∑nr. schimbări regulă
Abilitatea generală de învăţare
Flexibilitatea categorizării
 Ce măsoară?
 Capacitatea de a grupa într-un timp cât mai scurt aceleaşi
obiecte în categorii diferite, pe baza mai multor criterii de
clasificare: perceptiv, funcţional, taxonomic
 De ce este importantă?
 Mobilizarea rapidă a cunoştinţelor categoriale→adaptare
optimă la context ( dacă cunoștințele sunt categorizate am
acces mult mai rapid la ele).
 Necesară pentru a realiza raţionamente analogice şi pentru
rezolvarea creativă de probleme
 Stă la baza abilităţii de a forma şi de a utiliza concepte
abstracte
Abilitatea generală de învăţare
Flexibilitatea categorizării
 9 itemi, fiecare cu câte 3 criterii de clasificare
 Scor maxim: 27 puncte Limita de timp: 5 minute
Abilitatea generală de învăţare
Memoria de lucru
 Ce măsoară?
 Capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată scurtă
de timp informaţii relevante din punctul de vedere al sarcinii
şi de a opera în paralel cu aceste informaţii
 De ce este importantă?
 Implicată într-o mare varietate de comportamente cognitive
complexe: înţelegerea, raţionamentul rezolvarea de probleme
 2 componente:
 stocare pe t.s. (MSD)
 procesare a informaţiei

OBS: se realizează în prezența psihologului

Abilitatea generală de învăţare
Memoria de lucru
 7 serii a câte 5 combinaţii de cifre (1-9) şi litere (A-O)
 Sarcina: de a reţine şi de a spune cu voce tare mai întâi
cifrele în ordine crescătoare, iar apoi literele, în ordine
alfabetică
Abilitatea generală de învăţare
Memoria de lucru - Instrucţiuni de aplicare

 Trecerea de la o serie la alta

 Reactualizarea şirului să înceapă doar în momentul în
care examinatorul a terminat prezentarea
 Dacă persoana reactualizează incorect primele două
şiruri, i se va repeta criteriul reactualizării: Cifrele în
ordine crescătoare, literele în ordine alfabetică
 Oprirea testării
 Se va prezenta întreaga serie, indiferent de
performanţele subiectului în seria respectivă
 Trecerea la următoarea serie: numai dacă persoana a
reactualiza corect cel puţin 3 din cele 5 şiruri ale
seriei anterioare
Memoria de lucru – fișa de răspuns
Întrerupere testare
ABILITATEA VERBALĂ
Înțelegerea sensurilor cuvintelor şi operarea corectă cu acestea, capacitatea de a combina pe baza
unor reguli precise cuvintele în propoziții şi propozițiile în fraze, abilitatea de a citi şi a înțelege
informații şi idei prezentate verbal sau în scris.
Abilitatea verbală
 Comunicarea eficientă a conţinuturilor verbale
 Înţelegerea corectă a mesajelor recepţionate

3 teste:
 Vocabular

 Înţelegerea textelor

 Sintaxa
Abilitatea verbală
Vocabular
 Ce măsoară?
 Modul în care subiectul reuşeşte să opereze cu
sensurile cuvintelor, pentru a stabili gradul de
apropiere sau depărtare semantică

 30 de itemi
 2 subscale: sinonime şi antonime
 Limită de timp: 4 minute (2 minute/subscală)
Abilitatea verbală
Înţelegerea textelor
 Ce măsoară?
 Abilitatea de a deriva sensul adecvat al unor
cuvinte sau expresii şi de a combina informaţiile
sub formă de inferenţe.
 3 pasaje de text (narativ, expozitiv), urmate
de 6-8 itemi
 3 categorii de itemi:
1. Derivarea sensului unor cuvinte izolate
2. Inducerea unor relaţii explicite
3. Generarea de inferenţe implicite
Sintaxa
 măsoară capacitatea de a înţelege şi de a construi
sensul unei propoziţii sau fraze
 3 probe diferite:
 Completarea unor fraze lacunare
 Identificare expresiilor greșite
 Identificarea frazelor cu sens identic
Proba 1
Proba 2
Proba 3
ABILITATE NUMERICĂ
Capacitatea de a înțelege şi a utiliza conținuturi numerice, rapiditatea şi corectitudinea de
a realiza calcule matematice simple, de a analiza şi rezolva o problemă matematică.
Abilitatea numerică
 Capacitatea de a înţelege şi opera cu
conţinuturi numerice
 Probele de aptitudine numerică – utile în
predicţia performanţelor profesionale legate
de această dimensiune
 Dimensiuni evaluate - teste:
 Raţionamentul matematic
 Calcul numeric
Abilitatea numerică
Raţionament matematic
 Ce măsoară?
 Abilitatea de a înţelege şi organiza datele unei
probleme matematice şi de a selecta
metoda/formula matematică adecvată pentru
rezolvarea ei

 20 de şiruri de numere ordonate, după 2 sau 3 reguli

(progresii aritmetice, geometrice sau o combinaţie)

 Limită de timp: 10 minute

Abilitatea numerică
Calcul matematic
 Ce măsoară?
 Capacitatea de prelucrare a cunoştinţelor matematice
achiziţionate
 Rapiditatea şi corectitudinea de realizare a calculelor
matematice simple
 Evaluarea fluenței calculului
 15 exerciţii de calcule matematice: adunare,
scădere, înmulţire şi împărţire, dificultate progresivă
 Singurul test la care se poate ajuta de hârtie și
creion dacă dorește
 Limită de timp: 5 minute
Raţionament matematic şi calcul
matematic pentru vârsta 10-12 ani
 Raţionament matematic
 10 itemi
 limită de timp: 10 minute

 Calcul matematic
 15 itemi
 limită de timp: 5 minute
APTITUDINEA DE PERCEPȚIE A FORMEI
Capacitatea de a achiziționa şi organiza informații vizuale: discriminarea unui obiect de fond,
identificarea poziției în spațiu a obiectelor (stimulilor), abilitatea de a detecta constanța formei şi de
a percepe detaliile.
Aptitudinea de percepţie a formei
 Căutarea vizuală – abilitate perceptivă
esenţială în numeroase profesii
 Procesare ineficientă a stimulilor vizuali:
poate indica →dificultăţi de învăţare la copii

 Se evaluează 3 componente:
 Constanţa formei
 Analiza perceptuală complexă
 Perceperea detaliilor
Aptitudinea de percepţie a formei
Constanţa formei

 Ce măsoară?
 abilitatea de recunoaştere a trăsăturilor
dominante ale unor figuri sau forme ţintă, atunci
când în cadrul acestora apar modificări de
mărime sau poziţie

 Limita de timp: 4 min

 12 itemi, dificultate progresivă
Aptitudinea de percepţie a formei
Constanţa formei

 Figura ţintă + mulţime de figuri în care ţinta

trebuie reperată  răspuns solicitat: numărul
de figuri ţintă din mulţime

 Scor maxim: 12 p
Aptitudinea de percepţie a formei
Perceperea detaliilor
 Ce măsoară?
 abilitatea de a percepe detaliile

pertinente din obiecte sau materiale

grafice

 Limita de timp: 4 min

 12 itemi, dificultate progresivă
Perceperea detaliilor – item exemplu

 Care dintre figuri este identică cu figura ţintă?

 Doar o singură variantă corectă!
Aptitudinea de percepţie a formei
Analiza perceptuală complexă
 Ce măsoară?
 Abilitatea de a recunoaşte anumite figuri, numite
“ţinte”, în cazul apariţiei acestora printre figuri
cu alte forme, numite distractori

 Evaluează nivelul de dezvoltare al abilităţii de

discriminare figură-fond

 12 itemi, dificultate progresivă

 Limita de timp: 8 minute
Analiza perceptuală complexă – item exemplu

 Care dintre figurile ţintă (chenarul B) se regăsesc în mulţimea de

figuri combinate (chenarul A)? – mai multe variante!

Răspunsul corect: 1,7,8,10

Aptitudinea de percepţie a formei
Analiza perceptuală complexă

 Mulţime de figuri (ţinte şi distractori), aşezate într-o

combinaţie & un chenar cu 10 ţinte vizate răspuns
solicitat: care dintre figurile ţintă se regăsesc în
mulţimea de figuri combinate.

 Cotare = regula totul sau nimic!

 1 p – itemii rezolvaţi corect;
 0 p – it. rezolvaţi greşit
  scor total = suma punctelor obtinute.
APTITUDINEA SPAȚIALĂ
Capacitatea de a genera, reține şi transforma imagini vizuale abstracte, de a
manipula şi organiza informația spațială.
Aptitudinea spaţială
Orientare spaţială
 Ce măsoară?
 Capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli
dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre
acel câmp, pornind de la o nouă perspectivă cerută.

 Factor important în predicţia succesului în carieră, mai

ales pentru domeniile inginereşti, în pilotaj şi navigare
 Corelează cu performanţa academică la disciplinele
reale

 Limita de timp: 5 min

 10 itemi, dificultate progresivă

Aptitudinea spaţială
Orientare spaţială
 O imagine ţintă + 4 alternative de răspuns  răspuns
solicitat: care dintre alternative prezinta fidel
imaginea ţintă, privită din unghiul specificat (cerc, x
si sageata - pentru a indica perspectiva)

 Sunt mereu 2 răspunsuri corecte!

 Cotare:
 2 p – ambele variante corecte;
 1 p – una din variantele corecte;
 0 p – toate răspunsurile sunt gresite
  scor total = suma punctelor obţinute
Aptitudinea spaţială
Orientare spaţială– item exemplu
 Care dintre alternative prezintă fidel imaginea ţintă,
privită din unghiul specificat?
Răspuns corect: a, c

Răspunsul corect: b,c

Aptitudinea spaţială
Imagini mintale – transformări
 Ce măsoară?
 capacitatea unei persoane de a transforma
reprezentările imagistice, în particular prin
rotire

 Limita de timp: 5 min

 10 itemi, dificultate progresivă
Aptitudinea spaţială
Imagini mintale – transformări, item exemplu

 Care dintre alternative prezintă imaginea țintă, rotită?

Răspunsul corect: a, b
Aptitudinea spaţială
Imagini mintale
 O figură ţintă (formată din 10 cuburi) + 4 alternative
de răspuns (tot din 10 cuburi)  răspuns solicitat:
care dintre alternative prezintă imaginea ţintă,
rotită (asimetric)

 Sunt mereu 2 răspunsuri corecte!

 Cotare:
 2 p – ambele variante corecte;
 1 p – una din variantele corecte;
 0 p – toate răspunsurile sunt gresite
  scor total = suma punctelor obţinute.
Aptitudinea spaţială
Generare de imagini
 Ce măsoară?
 capacitatea unei persoane de a reţine mintal o
serie de imagini şi apoi de a le combina.

 Fără limită de timp, dar, totusi, nu mai mult de 2

min!
 15 itemi, dificultate progresivă (de la 3 la 6
elemente)
 Faza de prezentare; faza de test
Aptitudinea spaţială
Generare de imagini– item exemplu
 Care dintre cele 4 alternativele reprezintă cele
două cartoane inițiale, suprapuse?
Aptitudinea spaţială
Generare de imagini
 Două cartonaşe transparente, pe fiecare dintre ele
aflându-se pătrate negre, dispuse diferit (5 sec) 
răspuns solicitat: care dintre cele 4 alternativele
reprezintă cele două cartoane iniţiale, suprapuse

 Un singur răspuns corect!

 Cotare:
 1 p – răspuns corect;
 0 p – răspuns gresit
  scor total = suma punctelor obtinute.
ABILITĂȚI FUNCȚIONĂREȘTI
Capacitatea de a identifica rapid detalii semnificative şi greşeli din materiale
scrise şi tabele.
Abilităţi funcţionăreşti
 Ce măsoară?
 Capacitatea persoanei de a identifica detalii
semnificative şi greşeli din materiale scrise şi tabele
 cuprinde tabele originale şi copii ale acestora
conţinând materiale verbale şi numerice.

 Limita de timp: 8 min

 20 itemi

 Un singur răspuns corect!

CAPACITATE DECIZIONALĂ
Capacitatea de a alege cât mai rațional între mai multe alternative disponibile
în vederea rezolvării unei situații / probleme.
Capacitate decizională
 Ce măsoară?
 raţionalitatea decidentului (sensibilitate
redusă la biasările decizionale evidenţiate de
cercetările empirice din domeniu)

 indecizia (există varianta “Nu mă pot decide”)

 14 itemi care descriu situaţii decizionale şi

prezintă alternativele pentru care pot opta
subiecţii, fiind construiţi sub forma unor
situaţii cu răspunsuri la alegere
Capacitate decizională

 Principii în construcţia itemilor (biasări):

 Framing
 Reprezentativitatea alternativelor
 Paradoxul lui Ellsberg
Framing-ul (formularea) – alternative echivalente, dintre care una pare mai potrivită datorită formulării
Subiectul este tentat să aleagă o anumită alternativă numai din cauză că este formulată într-un anumit fel.

 Descrierea sarcinii decizionale:

O epidemie gravă este pe cale să facă 600 de victime într-o localitate
oarecare. Pentru eradicarea bolii s-au propus două programe A şi B. Pentru
care dintre cele două programe aţi opta? Dacă se aplică programul A, vor fi
salvaţi cu certitudine 200 de oameni. Dacă se aplică programul B, există 1/3
şanse să fie salvaţi toţi cei 600 de bolnavi şi 2/3 şanse să nu fie salvat nici
unul.
Pentru care din cele două programe optați?

Programul A
Programul B
Oricare
Nu mă pot decide
Framing-ul (formularea) – alternative echivalente, dintre care una pare mai potrivită datorită formulării

 Prezentarea alternativelor într-o formulare pozitivă = supravieţuire:

 Dacă se aplică programul A, vor fi salvaţi cu certitudine 200 de oameni. (72%)
 Dacă se aplică programul B, există 1/3 şanse să fie salvaţi toţi cei 600 de bolnavi şi
2/3 şanse să nu fie salvat nici unul. (28%)

 Prezentarea alternativelor într-o formulare negativă = moarte:

 Dacă se aplică programul A, 400 de oameni vor muri. (22%)
 Dacă se aplică programul B, există 1/3 şanse să nu moară niciunul dintre cei 600 de
bolnavi şi 2/3 şanse ca toţi cei 600 să decedeze. (78%)

O formulare în termeni de câștig amorsează un comportament decizional aversiv

față de risc, în timp ce o formulare în termeni de pierdere amorsează preferința
pentru risc.
Reprezentativitatea alternativelor

 sarcini în care alegerea subiectului implică o judecată probabilistică

referitoare la un eveniment sau o succesiune de evenimente (unde
indivizii sunt tentaţi să estimeze probabilitatea bazându-se pe euristici proprii)

Estimaţi probabilităţile de apariţie pentru următoarele evenimente:

a) Un om a suferit un atac de cord (infarct miocardic).
b) Un om sub 50 de ani a suferit un atac de cord.
c) Un fumător a suferit un atac de cord.

 Probabilitatea prezentei unei singure caracteristici (a fi om) este

mai ridicată comparativ cu cea a unei conjuncții de caracteristici (un
om peste 50 de ani)
Paradoxul lui Ellsberg

 alegerea preponderentă a uneia dintre alternative în defavoarea

celeilalte, cu toate că utilitatea aşteptată este identică pentru ambele
alternative de răspuns

Într-o urnă sunt 90 de bile. 30 dintre acestea sunt galbene, iar restul
de 60 sunt ori albastre ori roşii. Participaţi la un pariu în care se
extrage o bilă pe a cărui culoare trebuie să pariaţi. Dacă alegerea
dumneavoastră este corectă, câştigaţi 100 de dolari. Pe care dintre
următoarele variante o alegeţi?
Explicația Paradoxului lui Ellsberg:
 incertitudinea resimțită de decident în
a) Galben. (72%)
legătură cu lipsa de informații chiar
 b) Roşu. (28%) dacă cele două informații sunt
echivalente sub aspectul rațional
 c) Oricare dintre ele.
 d) Nu mă pot decide.
RAPIDITATEA ÎN REACȚII
Abilitatea de a răspunde repede (cu mâna, degetul sau piciorul) la un stimul (lumina, sunet,
imagine), când acesta apare. Indică atât rapiditatea reacției, cât şi viteza de procesare a informației.
Abilitatea de procesare a informaţiei –
rapiditatea în reacţii
 Se referă la timpul minim scurs între prezentarea unui
stimul şi răspunsul oferit de subiect

 Influențează performanța la sarcini care implică alte

aptitudini cognitive (spațiale, logico-matematice,
verbale etc.) + corelații cu inteligența (g)

 Mai multe tipuri:

 Timp de reacție simplu

 Timp de reacție în alegeri

 Timp de reacție în accesarea memoriei

Timp de reacţie simplu
 TRS = T identificare + T motor
- Se măsoară timpul scurs pentru a măsura un stimul și
timpul scurs prentru a da un răspuns motor (a apăsa o tastă).

 30 figuri geometrice –
 Sarcina: evaluatul trebuie să apese SPACE imediat ce vede
stimulul pe ecran

 Prezența stimulului pe ecran: 0,5 sec.

 Interval variabil între stimuli (0.5 – 2 sec) – pentru a nu apărea

efectul de învățare
Timp de reacţie în alegeri
 TRA = T identificare + T alegere + T motor
 - Se măsoară timpul necesar pentru identificarea stimului apoi timpul
necesar pentru realizarea unei alegeri și apoi necesar pentru a da un
răspuns motor – apăsarea unui taste

 2 stimuli țintă și 2 modalități de răspuns

 Stimulii țintă (figuri geometrice) sunt plasați printre distractori

 Răspunsuri:
 Itemii sunt alăturați (L)
 Itemii sunt îndepărtați (se intercalează distractori) - S

 Persistența stimulilor pe ecran: 0,7 sec

 Succesiunea – variabilă 0,5 – 3 sec.
Timp de reacţie în accesarea memoriei

 TRM = T identificare + T scanare +T decizie + T motor

 Se măsoară timpul necesar pentru identificarea stimulilor apoi timpul
necesar pentru scanarea stimulilor apoi un timp necesar luării unei decizii
și apoi timpul necesar pentru a da un răspuns motor – apăsarea unui taste

 20 itemi

 Serii de 6 litere, în linie orizontală (3 sec pentru memorare)

 Stimul țintă: o literă – evaluatul trebuie să decidă dacă ținta a fost sau nu
prezentată în șirul de litere

 L= a făcut parte din șirul prezentat

 S = nu a făcut parte
 TRS (timpul de reacție simplu) = T identificare + T
motor

 TRA (timpul de reacție în alegeri) = T identificare +

T alegere + T motor

 TRM (timpul de reacție în accesarea memoriei) = T

identificare + T scanare + T decizie +T motor
Final

Întrebări și discuții

office@cognitrom.ro