Geografia Romaniei

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY
Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Caiet cu fișe de lucru pentru
clasa a VIII-a
ISBN 978-973-0-18369-6
Editor VLAD VOICU
VOLUNTARI
2015
1
Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Caiet cu fișe de lucru pentru
clasa a VIII-a
(pentru uz intern)
Prefață: prof. dr. CRISTINA GHIȚĂ
Editor VLAD VOICU
ISBN 978-973-0-18369-6
VOLUNTARI
2015
2
www.ScoalaDiscovery.ro
Pipera – Str. Drumul Potcoavei, 100
Tel. 0212690036
scoaladiscovery@yahoo.com
Ioan Mărculeț – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013), și
profesor gradul I – este autorul și coautorul a 34 cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii,
enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii
de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor,
geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie,
precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
Între lucrările destinate sistemului școlar se evidențiază:
♦ Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat (teste) (2011, coord.);
♦ Mic dicţionar geografic şcolar (2012; coord.);
♦ Dicționarul ariilor naturale protejate din România (2012; coord.);
♦ Dicționarul așezărilor urbane din România (2013; coord.);
♦ Județul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local (2013);
♦ Geografie. Bacalaureat 2014. Ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări) (2013, coord.);
♦ Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activități de învățare, Clasa a IV-a (2013,
coautor);
♦ 15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2014);
♦ Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie (2014; coord.);
♦ Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică (2014; coord.);
♦ Geografie. Bacalaureat 2015. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale.
Sinteze și teste cu rezolvări, (2014; co-coord.).
ISBN 978-973-0-18369-6
Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
scoaladiscovery@yahoo.com
3
CUPRINS
Prefață (Prof. dr. Cristina Ghiță) ....................................................................................................5
Nota autorului ...................................................................................................................................6
România – poziția geografică (România – coordonate europene) ...................................................7
Relieful. Caracteristicile, formarea și evoluția reliefului ................................................................9
Relieful. Unitățile majore de relief ale României ..........................................................................12
Relieful. Carpații Orientali ...........................................................................................................14
Relieful. Carpații Meridionali .......................................................................................................17
Relieful. Carpații Occidentali .......................................................................................................20
Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei ...........................................................................23
Relieful. Subcarpații .....................................................................................................................26
Relieful. Podișul Getic ..................................................................................................................29
Relieful. Podișul Mehedinți ..........................................................................................................31
Relieful. Podișul Moldovei ............................................................................................................33
Relieful. Podișul Dobrogei ............................................................................................................36
Relieful. Dealurile de Vest ............................................................................................................39
Relieful. Câmpia de Vest ...............................................................................................................41
Relieful. Câmpia Română .............................................................................................................43
Relieful. Lunca și Delta Dunării ..................................................................................................46
Relieful. Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc .........................................49
Clima. Factorii genetici .................................................................................................................52
Clima. Caracteristicile elementelor climatice ...............................................................................54
Clima. Nuanțele climatice ............................................................................................................58
Hidrografia. Factorii care determină și influențează hidrografia. Dunărea .................................61
Hidrografia. Râurile interne .........................................................................................................64
Hidrografia. Lacurile. Apele subterane și izvoarele ......................................................................66
Hidrografia. Marea Neagră ..........................................................................................................69
Vegetația, fauna și solurile ............................................................................................................72
Populația. Numărul populației și evoluția numerică. Densitatea populației și repartiția ei
geografică .................................................................................................................................77
Populația. Structura populației României ....................................................................................80
Așezările omeneşti. Așezările rurale şi tipologia lor .....................................................................83
Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de orașe .................................................................86
Așezările omeneşti. Caracterizarea geografică a orașului București ............................................89
Organizarea administrativ-teritorială ..........................................................................................93
Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor .................................96
Industria. Industria energetică și industria energiei electrice ....................................................100
Sectorul terțiar. Transporturile și telecomunicațiile ..................................................................102
Sectorul terțiar. Comerțul intern și turismul .............................................................................105
Bibliografie .....................................................................................................................................107
4
PREFAȚĂ
Lucrarea „Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a”,
semnată de prof. dr. Ioan Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare
întocmit profesionist și relevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. În proiectarea
acestui instrument, autorul a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa
a VIII-a, iar conținutul și modul de structurare respectă sugestiile metodologice din
programă.
Prin varietatea conținuturilor abordate, de la „România – poziție geografică” la
„Sectorul terțiar”, modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate (text,
grafice, hărți, date, exerciții), lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru
oferind posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare
și felul cum o competență specifică are o finalitate acțională.
În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități de
notare, localizare, descriere, comparare, interpretare, probleme, cât și spații performante
pentru alte activități (lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai
multe…) asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât
atât, caietul oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din
conținuturi fiind realizate pe baza mai multor manuale în vigoare (ex: Corint, All). În acest
sens, scopul caietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficient.
Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat la
lecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și
de interesul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele
evaluării curente și de obținere a performanței.
În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la
sporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, în
special.
Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. Ioan Mărculeț care ne-a surprins
plăcut și de această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui
auxiliar didactic. De asemenea, dorim să aducem mulțumiri conducerii Școlii Gimnaziale
Discovery pentru sprijinul oferit în a concretiza această inițiativă.
Prof. dr. Cristina GHIȚĂ

Inspectoratul Școlar Județean Ilfov
5
NOTA AUTORULUI
Prezenta lucrare, compusă din peste 30 de fișe de lucru, este destinată activității elevilor la
clasă, sub directa coordonare a profesorului.
Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerințele din
conținuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint (autor
Octavian Mândruț, edițiile 2000 și 2008) și ALL (autor Grigore Posea, ediția 2000).
La decizia profesorului, conținuturile unor fișe – „Relieful. Carpații Orientali”, „Relieful.
Carpații Meridionali”, „Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Clima.
Caracteristicile elementelor climatice”, „Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de
orașe” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp
pot fi stabilite de către cadrul didactic în funcție de potențialul clasei.
Casetele cu rubrica „Verificați-vă cunoștințe acumulate” pot fi folosite în structura lecției
ca teste destinate evaluării cunoștințelor acumulate (evaluării performanței), iar în cele cu
rubrica „Astăzi am învățat...”, elevii pot rezuma ideile principale din conținuturile lecțiilor.
În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și aprofundării
orizontului geografic al elevilor.
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ
6
Școala Gimnazială Discovery ISBN 978-973-0-18369-6
Fișa de lucru: România – poziția geografică
(România – coordonate europene)
Geografic, România are o poziție aproape centrală în cadrul Europei și ocupă o suprafață de
238.391 km2.
Analizați harta „Poziția fizico-geografică a spațiului carpato–danubiano–pontic în
Europa”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], și completați, în fișă, distanțele (în km)
României față de punctele extreme ale continentului:
a. Munții Ural = b. Insula Creta =
c. Capul Roca = d. Capul Nord =
Analizați harta României de mai jos și scrieți în fișă:
a. punctele extreme ale României în funcție de poziția geografică (punctele cardinale);

est = sud =
vest = nord =
b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul țării;

R............................................................................................................................................................................
c. țările vecine României, în funcție de punctele cardinale;
7
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
d. localitățile ori elementele naturale între care se desfășoară granițele României cu țările vecine.*
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Arătați, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

Pe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte (2/3)
România este o țară din întinderea Munților Carpați. Ei sunt acoperiți cu păduri și
carpato–danubiano–pontică. pășuni și au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase,
cărbuni, roci pentru construcții etc.
Citiți textul alăturat și Fluviul Dunărea parcurge 1.075 km pe teritoriul României și
aduceți câte două argumente formează cea mai mare parte a graniței de sud. Pe lângă bogățiile
în sprijinul fiecărei afirmații: lui (pește, stuf, energie etc.), fluviul face parte din axa navigabilă
a. România este țară carpatică; Marea Neagră–Dunăre–Main–Rin–Marea Nordului.
b. România este țară danubiană Țărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. 244 km
(dunăreană); și se desfășoară între gura brațului Chilia și Vama Veche. Această
c. România este țară pontică. situație oferă țării noastre posibilitatea de a întreține legături
lesnicioase, pe calea apei, cu numeroase țări de pe Glob și de a
exploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
    
*Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km,
cu Serbia, pe 544,3 km și cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 5].
8
Fișa de lucru: Relieful. Caracteristicile, formarea și evoluția reliefului
Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în

etaje concentrice și proporționale, având ca element de bază Munții Carpați și ca loc central
Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].
A. Armonia și proporționalitatea reliefului

Caracteristicile reliefului României sunt: Relieful României cuprinde
proporționalitatea, dispunerea concentrică, varietatea mare toate formele majore (munți,
a formelor și complementaritatea unităților de relief. podișuri, dealuri și câmpii), precum
și majoritatea celor medii și minore.
Citiți textul alăturat (→) și scrieți în fișă:
Dispunerea spațială a reliefului
a. formele majore de relief întâlnite în România;
major se face în trepte și cercuri
R........................................................................................................
concentrice, proporționale ca
........................................................................................................ . suprafață (28% munți, 44% dealuri și
podișuri și 28% câmpii).
b. ponderea formelor majore de relief;
Altitudinea medie este de
R........................................................................................................
420 m, iar altitudinea absolută este
........................................................................................................ . cuprinsă între 0 și 2.544 m (excepție,
Platforma continentală care coboară
c. altitudinea medie și altitudinea maximă a reliefului;
până la -180 m).
R........................................................................................................
Munții Carpați și dealurile au o
........................................................................................................ . mulțime de depresiuni, văi
transversale și înșeuări, care au făcut
d. importanța depresiunilor și văilor transversale.
din acești munți locuri bune de
R........................................................................................................
locuit încă din cele mai vechi timpuri
........................................................................................................ . [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].
Pentru înțelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizați și

explicați figurile 1 („Împărțirea proporțională a treptelor de relief pe teritoriul României”; pag. 9)
și 2 („Profilul vest-est prin relieful României”; pag. 9) din manual [O. Mândruț, Edit. Corint].
Realizați, în spațiul de mai jos, un profil transversal de la nord la sud prin relieful
României, urmărind meridianul de 24 de pe harta „Poziția geografică a României”, din manual
[Fig. 2, pag. 5, Edit. Corint].
Desenul profilului:
Nord Sud
9
Comparați și precizați asemănările între profilul realizat de voi și profilul din manual [Fig.
2, pag. 9, Edit. Corint].
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
B. Formarea și evoluția reliefului

Relieful României, în strânsă legătură cu cel al Orogeneza caledoniană, cea mai veche
Europei, este rezultatul modificărilor scoarței bine evidențiată pe teritoriul României,
terestre de-a lungul erelor geologice, sub acțiunea apare la suprafață în Podișul Dobrogei
factorilor interni și externi. Centrale (în Podișul Casimcei), iar
orogeneza hercinică, a doua ca vechime, în
Pe baza textului alăturat (→), completați
Masivul Dobrogei de Nord (în Munții
afirmațiile de mai jos:
Măcin).
1. Orogenezele care au acționat pe teritoriul României
Formarea și forma Carpaților, în
sunt ..................................................................................... orogeneza alpină, sunt consecința tectonicii
plăcilor locale: Est-Europeană (în est), Mării
........................................................................................... .
Negre (în sud-est), Moesică (în sud),
2. Podișul Casimcei a fost înălțat în orogeneza Panonică (în vest) și Transilvană (în centru).
Înălțarea treptată a lanțului Munților
...................................................., iar Munții Măcin, în
Carpați s-a răsfrânt și asupra teritoriilor
orogeneza .................................................... . interne și vecine. În interior s-a produs o
scufundare umplută cu sedimente
3. Munții Carpați au fost înălțați în orogeneza
(Depresiunea Colinară a Transilvaniei), iar
............................................... și închid în interior ............. în exterior s-au acumulat sedimente și au
fost înălțate cercuri de dealuri, podișuri și
........................................................................................... .
câmpii.
4. În exteriorul lanțului carpatic se găsesc ......................... În ultima perioadă geologică, din
cauza climatului foarte rece, în regiunile
.............................................................................................
înalte ale Munților Carpați s-au dezvoltat
5. Relief glaciar se găsește numai în regiunile ghețari, care au generat actualul relief
glaciar.
................................................. ale Munților Carpați.
Citiți documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizați câte două
caracteristici pentru fiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României.
Orogeneza caledoniană:
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Orogeneza hercinică:
R............................................................................................................................................................................
10
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Orogeneza alpină:
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Analizați „Schița geologică generalizată și simplificată a României” din manual [Fig. 3,

pag. 9, Edit. Corint, ediția 2000] și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru
afirmațiile de mai jos:
1. Formațiunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele:
a. eruptive b. metamorfice c. sedimentare
2. În alcătuirea petrografică a Munților Carpați predomină:
a. bazaltul b. șisturile cristaline c. șisturile verzi
3. Prin marea suprafață pe care o ocupă, între rocile eruptive se evidențiază:
a. andezitul b. bazaltul c. riolitul
4. În vecinătatea Mării Negre pondere mai mare au:
a. granitele b. șisturile cristaline c. șisturile verzi
Astăzi am învățat...
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
11
Fișa de lucru: Relieful. Unitățile majore de relief ale României
Unitățile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spațial și bine delimitate de
regiunile înconjurătoare. Între unitățile de relief există asemănări determinate de unele
caracteristici.
Citiți primul paragraf din lecția din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieți, în fișă,
principalele caracteristici care delimitează și definesc unitățile de relief.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Analizați harta „Unitățile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și
scrieți, în fișă, numele unităților de relief de pe teritoriul României.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Cu ajutorul hărții „Unități și subunități principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 și
11, Edit. Corint], scrieți, în fișă, numele subunităților* de relief marcate, pe harta de mai jos
(„Relieful României”), cu litere de la A la G.
A. B.
C. D.
E. F.
G.
*
Subdiviziune a unei unități de relief.
12
Arătați, pe harta murală, unitățile de relief de pe teritoriul României.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
13
Fișa de lucru: Relieful. Carpații Orientali
A. Limite şi caracteristici generale

Carpaţii Orientali sunt situaţi în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între
graniţa cu Ucraina (la nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafaţa
Carpaţilor Româneşti.
Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali –
subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig.
2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine ale Carpaților Orientali.
• în est: …………………………………………………………………………………………….....................
..............................................................................................................................................................................;
• în sud: …………………………………………………………………………………………..................….;
• în vest: ………………………………………………………………………………………….................….
……………………………………………………………………………………………………..................... .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Orientali.

Pe baza textului alăturat (→), completați propozițiile Carpaţii Orientali au altitudini
de mai jos: mijlocii (rar depăşind 1.700 m),
a. Carpații Orientali sau format prin .............................................. numai în Munţii Rodnei şi în Munţii
Călimani trecând de 2.000 m*. S-au
........................................................................................................ .
format prin încreţirea scoarţei
b. Prin altitudini, Carpații Orientali fac parte din categoria terestre (cutare) şi prin erupţii
vulcanice**, iar culmile lor sunt
munților cu înălțimi ...................................................................... .
dispuse paralel şi orientate nord-
c. Culmile montane sunt dispuse ................................................. și vest–sud-est (în nord şi centru) sau
„curbate”*** (în sud).
orientate ......................................... sau ........................................ .
Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief”

din manual [Fig. 1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în:
• est şi sud: ………………………......................................................................................................................;
• centru (până la Valea Trotuşului): …………………….................................................................................;
• în vest: ………………………......................................................................................................................... .
Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în
regiunile foarte înalte s-a dezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste).
* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei.

** Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri).
*** Nord–sud, nord-est–sud-vest şi est–vest.
14
Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele
munţilor alcătuiţi din conglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat
relieful glaciar (b).
(a)..…………………………………………………………………………………………………...............…;
(b)……………………………………………………………………………………………………................ .
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali

Carpaţii Orientali au fost împărţiţi în trei grupe transversale.
Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:
În nord, între graniţa cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc
se întind Carpaţii ....................................................................................... sau Grupa Nordică.
În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ............................................................................. (la
nord) şi Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii ..........................................................................................
sau Grupa Centrală.
În sud, între Valea ……………….……. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii ……………………
sau Grupa ……………………. .
Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de

relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din
manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţi cele trei grupe montane completând în cele trei
chenare de mai jos.
A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:
 numele rocilor dominante în vest, centru şi est;
• vest: ………………....................., centru: ………………....................., est: …............….....………….. .
 câte trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş;
• din roci vulcanice: …………………………………………….......................................................………;
• din şisturi cristaline: ……………………………………………………....................................................;
• din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .
 numele a două depresiuni;
• Depr. ……………………….……….............. şi Depr. …............…………………….……… .
 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;
• …………………………………………………………………………………............................................ .
Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpaţii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de
Depresiunea Dornelor.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Maramureșului și ai
Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop.
B. Carpaţii Moldo-Transilvani:
 numele rocilor dominante în est și sud, centru şi vest;
15
• est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... .
 numele a trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, a doi munţi alcătuiţi din şisturi cristaline şi patru
munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate;
• din roci vulcanice: …………………...............………………………………........................................…;
• din şisturi cristaline: ………………………....................................................……………………………;
• din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .
 numele a trei depresiuni;
• Depr. ………………………..….., Depr. ….……..……………….… şi Depr. ..…..……………............ .
• .………………………………………………………………………………............................................... .
Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic.

Defileul Topliţa–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Munţii Călimani de Munţii Gurghiu.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Moldo-Transilvani, a
depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului Toplița–Deda.
C. Carpaţii Curburii:
 numele rocilor din care sunt alcătuiţi munții;
• ………………..…………............ .
 numele a opt munţi care intră în componenţa grupei;
• ……………………………………………………..........................................................................................
……………………………………………………........................................................................................... .
 numele a două depresiuni;
• Depr. ……………………………… şi Depr. ……………………………… .
• ………………………………………………………………………………............................................… .
Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.
Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Curburii, a Munților

Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.
    
16
Fișa de lucru: Relieful. Carpații Meridionali

Carpaţii Meridionali sunt situaţi în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în
centrul țării, între Valea Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest). Datorită asemănării lor
cu Munții Alpi, au mai fost numiți și Alpii Transilvaniei.
Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali –
subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig.
2, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaților Meridionali:
• în est: ...…………………………………………………………………………………………….................;
• în sud: …………………………………………………………………………………………..................….;
• în vest: ………………………………………………………………………………………….................….;
• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Meridionali.

Pe baza textului alăturat, completați Carpaţii Meridionali „formează un
propozițiile de mai jos: aliniament orientat est–vest, compus din trei
a. Carpații Meridionali sunt compuşi din trei masive mari masive cristaline, plus grupul Bucegi,
mai deosebit, căci este dominat de calcare și
..............................., delimitate de .............................
conglomerate și plasat puțin mai la sud, pe
transversale, la care se adaugă Grupa ............................ . aliniamentul curburii. Meridionalii
reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă
b. Prin caracteristicile lor, Carpații Meridionali
din Carpații Românești. Peste 20 de vârfuri
reprezintă ramura cea mai .............................. și depășesc 2.500 m, inclusiv Moldoveanu
2.544 m și Negoiu 2.535 m, care sunt cele
.............................. din Carpații Românești.
mai înalte din țară.” Au „relief glaciar rămas
c. Peste ............ de vârfuri depășesc ............................, iar de la ultima glaciațiune cuaternară. Grupele
cristaline sunt delimitate de falii
la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a păstrat relief
transversale pe care s-au axat defilee adânci,
............................ rămas de la ultima glaciațiune cu trecători: Turnu Roșu-Cozia pe Olt și
Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag.
........................... .
12 și 13].
Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit.
Corint] şi scrieţi în fişă:
• tipul de rocă dominantă: ………………………..............................................................................................;
• două tipuri de relief: ….............…………………........................................................................................... .
B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali

Carpaţii Meridionali au fost împărţiţi în patru grupe transversale.
Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:
17
În est, între Valea Prahovei şi Valea ................................... se desfășoară Grupa ................................... .
La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa ........................................ . Spațiul dintre
Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea ........................................., și văile Jiului și Streiului (la
vest) este ocupat de Grupa ......................................... . În vestul Carpaților Meridionali, între văile Jiului și
Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa ............................................................... . Între această
grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ........................................, străbătută de râul Jiu.
Arătați, pe harta murală a României, grupele Carpaților Meridionali și depresiunile

Loviștei și Petroșani.
Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de

relief”din manual [pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în
cele trei chenare de mai jos.
A. Grupa Bucegi:
 numele subunităţilor montane:  ........................................................,
 ........................................................,
 ....................................................... .
• ……………………………………………………………………..................................................………… .
Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi
Sfinxul), Munţii Leaota, din şisturi cristaline, şi Munţii Pădurea Craiului, din calcare.
În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran-Rucăr. Indicaţi, pe harta murală a
României, poziţia geografică a acestui culoar.
Arătați, pe harta murală a României, Culoarul Rucăr–Bran.

B. Grupa Făgăraş:
 grupa este constituită din două aliniamente muntoase:
• în nord: .................................................................;
• în sud: ………………..………………....................................…………………………………….................
………..............................., separaţi de afluenţii Argeşului şi Oltului.
• ……………………………………………………………………………….................................................. .
C. Grupa Parâng:
 culmile muntoase pornesc din Munţii Parâng (nord orografic) spre:
• nord: .................................................................................................................................................................;
• est: ................................................................................................................................................................... .
18
• …..………………………………................................................…………………………………………… .
D. Grupa Retezat-Godeanu:
 culmile muntoase pornesc radiar din Munţii Godeanu (nord orografic) spre:
• nord-est: ..........................................................................;
• sud-est: ............................................................................;
• sud-vest: ..........................................................................;
• nord-vest: ...................................................................... .
• ……………………………………………………………...............................................…………………... .
 În nord-estul grupei se află Depresiunea .................................................., străbătută de râurile
................................................. şi .............................................. . Depresiunea comunică cu Culoarul Bistrei
prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sau
Domaşnea.
Arătați, pe harta murală a României, Depresiunea Hațeg și pasurile Poarta de Fier a

Transilvaniei şi Poarta Orientală.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
19
Fișa de lucru: Relieful. Carpații Occidentali

Carpaţii Occidentali sunt situați în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul
Dunării, la sud, și văile Someșului și Barcăului, la nord.
Cu ajutorul hărții „Carpații Occidentali – subdiviziuni transversale și principalele unități
de relief” din manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine
Carpaților Occidentali.
• în est: ...…………………………………………………………………………………………….................;
• în vest: ………………………………………………………………………………………….................….;
• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, limitele și unitățile vecine Carpaților Occidentali.

Pe baza textului alăturat (→), completați propozițiile Carpaţii Occidentali s-au
de mai jos: format prin încrețirea scoarței
a. Carpații Occidentali sau format prin ............................................. terestre și prin procese vulcanice.
Aceștia constituie unitatea
........................................................................................................ .
montană din România cu cele mai
b. Prin înălțimile mai mici de ........................................, Carpații scăzute altitudini, vârfurile cele
mai înalte nedepășind 1.850 m
Occidentali au cele mai scăzute ....................................... din
(1.849 m, în Vârful Bihor).
Carpații Românești. Unitatea este fragmentată, cu
aspect discontinuu, din cauza
c. Unitatea este ........................................ de văi (Timișului,
văilor transversale ale Timișului și
...................................... etc.) și depresiuni. Mureșului.
Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit.
Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci prezente în Carpații Occidentali.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Subunităţile transversale
Carpaţii Occidentali au fost împărţiţi în două grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de
mai jos:
În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Munţii …….....………………….., iar în
nord, între Culoarul Mureşului şi văile Streiului şi Barcăului, se găsesc Munţii …...……………………… .
Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali –

subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit.
Corint], caracterizaţi cele două grupe montane completând în cele două chenare de mai jos.
20
A. Munții Banatului:
 tipurile de roci din alcătuire;
• …..................……………………………………………..……………………………………..…………… .
 numele munţilor situați între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..……………………………………………………
......………………................………………………………………………………………………...………… .
 numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului;
• …..................……………………………………………..…………………………………………..……… .
numele munţilor situați între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului;
• …..................……………………………………………..……………………………………………..…… .
• …..................……………………………………………..………………………………………………..… .
 Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și
depresiuni, în timp ce Munții Poiana Ruscă sunt masivi.
Arătați, pe harta murală a României, munții și depresiunile din componența grupei.
B. Munţii Apuseni:
 numele rocilor dominante;*
• ............................................................................................………………..………………..……………….. .
 numele munţilor din alcătuirea subunităţii;

• …..................……………………………………………..……………………………………………………
......………………................…………………………………………………………………………………….
......………………................…………………………………………………………………………………….
……........………................……………………………………………………………………………………. .
numele depresiunilor din alcătuirea subunităţii;


• ………………………………………………..…………………………………..................…………………
………………………………………………………………………………………………...................……. .**
altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;


• ………………………………………………………………………………….............................................. .
 Datorită prezenței calcarului, în Munții Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râmețului) și
peșteri (Peștera Scărișoara***, Peștera Urșilor etc.).
* foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”.

** Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf).
*** În Peștera Scărișoara se găsește cel mai mare ghețar fosil din România.
21
 Verificați-vă cunoștințele acumulate
Analizați schița alăturată („Munții
Apuseni”) și scrieți, în fișă, numele munților
MUNȚII APUSENI
marcați cu litere de la A la H.
A _______________________________________;
B _______________________________________;
C _______________________________________;
D _______________________________________;
E _______________________________________;
F _______________________________________;
G _______________________________________;
H _______________________________________.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Scărişoara, prima peşteră declarată monument al naturii (1938) şi peştera cu cel mai mare gheţar
fosil (75.000 m3), este poziţionată în estul Munţilor Bihorului, pe teritoriul județului Alba. A fost
menţionată de A. Szirtfi în 1847 şi studiată, printre alţii, de botaniștii Al. Borza și E. Racoviţă. Cu o
lungime totală de 720 m, peştera cantonează cel mai mare depozit de gheaţă fosilă din ţară – cu un volum de
75.000 m3 şi o grosime de peste 25 m –, datând de circa 4.500 ani. Gheţarul, aflat pe fundul unui aven adânc
de 58 m, cu diametrul de 50 m, se menţine datorită aerului rece care coboară şi se depozitează în timpul
iernii pe fundul avenului, acumulându-se aici fără a mai putea fi evacuat. În timpul verii aerul cald nu poate
încălzi stratul de aer superior, gheţarul rămânând captiv. În regiunile inferioare, poziţionate la baza
masivului de gheaţă, s-au dezvoltat formaţiuni de calcit şi gheaţă: stalactite, stalagmite, coloane, domuri,
draperii parietale, coralite etc. [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, București, 2010, pag. 222-223].
    
22
Fișa de lucru: Relieful. Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă o poziție centrală în cadrul României, fiind
situată în interiorul Carpaților Românești.
Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din manual [Fig. 2,
pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a
Transilvaniei, în funcție de punctele cardinale.
în est = în sud =
în vest = în nord-vest =
Arătați, pe harta murală a României, unitățile vecine Depresiunii Colinare a

Transilvaniei.
Pe baza textului alăturat (→), precizați Depresiunea Colinară a Transilvaniei – cu
pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei: altitudini medii de 500-600 m – are caracter de
podiș complex, compus din dealuri, podișuri,
a. formele de relief care intră în alcătuire;
depresiuni și culoare de vale.
R.............................................................................. În trecutul geologic, această regiune a fost o
uriașă depresiune acoperită de apele unei mări. Cu
.............................................................................. .
timpul, această mare a fost umplută cu roci
b. rocile sedimentare din alcătuirea petrografică; sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, gresii etc.)
aduse de râurile care veneau din Munții Carpați.
R..............................................................................
În partea centrală rocile sunt boltite în formă
.............................................................................. . de domuri (domuri gazeifere*), iar pe margini s-a
depus sare (în cute diapire), rezultată în urma
c. poziția geografică a cutelor diapire;
evaporării apei mării.
R.............................................................................. Altitudinea reliefului coboară de la est (circa
1.000 m, în Subcarpații Transilvaniei**) spre vest
.............................................................................. .
(300-400 m).
d. sensul de scădere a altitudinilor;
R.......................................................................................................................................................................... .
e. dealul în care se înregistrează altitudinea maximă;
R.......................................................................................................................................................................... .
e. resursele naturale aflate în subsolul depresiunii;
R.......................................................................................................................................................................... .
* Cu gaz metan.
** Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.
23
B. Subdiviziuni
În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc:
A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr-un ansamblu de depresiuni și
dealuri.
Utilizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit.
Corint] și scrieţi în fişa de lucru, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea
Lăpuș, subunităţile de relief care intră în componența Zonei marginale.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unității și este compus din:

→ Podișul Someșan, în nord-vest, cu înălțimi de circa 600 m;
→ Câmpia Transilvaniei, în centru, cu înălțimi de 500-600 m;
→ Podișul Târnavelor, în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, și 400-500 m, în vest.
Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit.
Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunitățile podișului.
 Podișul Someșan, la nord-vest de văile ................................................. și ..............................
....................;
 Câmpia Transilvaniei, între văile ................................................ și ................................................
(la nord-vest și nord) și valea ............................................ (la sud);
 Podișul Târnavelor, între valea ............................................ (la nord) și valea
............................................ (la sud). La rândul său, acest podiș este compus din Dealurile Târnavei
Mici, în nord, Podișul ............................................, în sud-est, și Podișul ............................................, în
sud-vest.
Analizați harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief” din manual [Fig. 1,
pag. 19, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului
Transilvaniei în care se găsesc domuri cu gaz metan.
R.......................................................................................................................................................................... .

I. Pe baza cunoștințelor acumulate, completați propozițiile de mai jos.
1. În Câmpia Transilvaniei înălțimile sunt cuprinse între ......................................................................... .
2. Partea de sud-vest a Podișului Târnavelor se numește ......................................................................... .
3. Între Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor curge râul .............................................................. .
24
4. Altitudinea în Dealul Becheci este de ....................................................................................................... .
5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc depresiunile ..................................................
............................................................................................................................................................................. .
II. Analizați schița de mai jos („Depresiunea Colinară a Transilvaniei”) și scrieți, în fișă,
numele subunităților de relief marcate cu litere de la A la G.
A _______________________________________;
B _______________________________________;
C _______________________________________;
D _______________________________________;
E _______________________________________;
F _______________________________________;
G _______________________________________.
DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
25
Fișa de lucru: Relieful. Subcarpații
Subcarpații sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpaților Orientali și Carpaților

Meridionali, între Valea Moldovei (la nord) și Valea Motrului (la vest).
Cu ajutorul hărții „Subcarpații – localizare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21,
Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief vecine Subcarpaților.
• în nord: …………………………………………………………………………………………….................;
• în est: ……………………………………………………………………………………………....................;
• în sud-est: ………………………………………………………………………………………….................;
• în sud: .………………………………………………………………………………………….................….;
• în vest: ...………………………………………………………………………………………….................. .
Arătați, pe harta murală a României, Subcarpații, limitele și unitățile de relief vecine

acestora.
Subcarpații s-au format prin cutarea

Pe baza textului alăturat (→), precizați: și înălțarea stratelor sedimentare (gresii,
a. modul de formare a Subcarpaților; conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri
etc.) depuse de râurile carpatice într-o
R.............................................................................................
mare mărginașă Carpaților Orientali și
.............................................................................................. . Meridionali.
Unitatea este compusă dintr-o
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a
succesiune de depresiuni și dealuri,
Subcarpaților; dispuse în șiruri paralele cu marginea
muntelui, cu altitudini care oscilează între
R.............................................................................................
circa 300 și 1.218 m.
.............................................................................................. . În subsolul Subcarpaților se găsesc:
sare (în cute diapire), petrol și cărbuni.
c. formele de relief care intră în compunerea Subcarpaților;
R.......................................................................................................................................................................... .
d. modul de dispunere a depresiunilor și dealurilor din compunere;
R.......................................................................................................................................................................... .
e. altitudinile Subcarpaților;
R.......................................................................................................................................................................... .
f. bogățiile naturale din subsolul Subcarpaților
R.......................................................................................................................................................................... .
26
Analizați schița alăturată SUBCARPAȚII – MODEL GENERAL
(„Subcarpații – model general”) și
scrieți, în fișă, tipurile de
depresiuni și dealuri aflate în
compunerea subcarpaților.
• depresiuni: ___________________
______________________________;
• dealuri: ______________________
______________________________.
B. Subdiviziuni
Subcarpații se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpații Moldovei (în nord),
Subcarpații Curburii (în partea centrală) și Subcarpații Getici (în vest).
Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele
văilor între care se înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice.
 Subcarpații Moldovei, între Valea ...................................................., la nord, și Valea

...................................................., la sud;
 Subcarpații Curburii, între Valea ...................................................., la nord, și Valea
...................................................., la vest;
 Subcarpații Getici, între Valea ...................................................., la est, și Valea
...................................................., la vest.
Arătați, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaților, limitele și unitățile de

relief vecine ale acestora.
A. Subcarpații Moldovei sunt constituiți dintr-un șir de depresiuni submontane închise de dealuri:
Culmea Pleșului (911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu și Culmea
Pietricica.
Analizați figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieți, în fişa de lucru, numele
depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3.
1. ............................................... . 2. ............................................... . 3. ............................................... .
Arătați, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea

Neamț, Depresiunea Cracău-Bistrița și Depresiunea Tazlău-Cașin.
B. Subcarpații Curburii (de Curbură) – situați între Carpații Curburii, Grupa Bucegi și Câmpia
Română – reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două șiruri de depresiuni (submontane
și intracolinare) și două șiruri de dealuri (interne – unele pe structuri de cute diapire – și externe):
Măgura Odobești (996 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul
Istrița etc.
Între văile Buzăului și Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătuiți din
fliș (Pintenul Ivănețu).
27
depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6.
4. ............................................... . 5. ............................................... . 6. ............................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istrița, Depresiunea
Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.
În Subcarpații Curburii se găsesc: Vulcanii Noroioși de la Berca-Arbănași, „Focul Viu“ de la
Andreiașu de Jos și Peștera în Sare din Platoul Meledic (cea mai lungă peșteră în sare din lume: de
3.190 m)
Identificați și scrieți, în fișă, o metodă prin care Vulcanii Noroioși, „Focul Viu“ și Peștera în Sare
pot contribui la dezvoltarea economiei în regiune.
R.......................................................................................................................................................................... .
C. Subcarpații Getici, deși mai puțin complecși, în comparație cu Subcarpații Curburii, sunt
alcătuiți în mare parte tot din două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare: Câmpulung,
Arefu, Jiblea, Tismana, Târgu Jiu-Câmpu Mare etc.) închise de dealuri (interne și externe): Măgura
Mățău (1.018 m), Măgura Chiciora (1.218 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Negru,
Dealul Bran ș.a.
depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 8.
7. ............................................................................... . 8. ............................................................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Arefu,
Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, Măgura Mățău și Măgura Chiciora.
 Temă. Precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din Subcarpați Moldovei și
caracteristicile reliefului din Subcarpații Getici.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
„Peştera în Sare (S6), unică în Europa prin modul de formare şi cea mai lungă peşteră în sare
din lume, are 3.190 m lungime, săli cu o bogată paletă de culori  de la alb sau galben, la roz, roşu,
maro sau gri  stalactite cu dimensiuni de până la 1,5 m lungime şi 30 cm grosime şi stalagmite
înalte de doar câţiva cm şi 5-8 cm grosime. Deşi explorările cartările şi fotografierile, desfăşurate în
faze diferite (1980, 1985 şi 1986), au indicat o lungime totală de 3 190 m (record mondial pentru peşterile
în sare), cu posibilităţi de extindere în urma continuării cercetărilor, din cauza scurgerilor de noroi
şi prăbuşirilor intrarea a fost blocată şi recordul neomologat” [I. Mărculeț (coord.), Superlativele
României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 155].
    
28
Fișa de lucru: Relieful. Podișul Getic
Podișul Getic (Piemontul Getic) este situat între Valea Dâmboviței, la est, și Valea Dunării, la
vest.
Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de
relief vecine Podișului Getic.
• în sud-est, sud și sud-vest: …………………………………………………………………………………...;
• în nord-vest: ……………………………………………………………………………………….................;
• în nord: …………………………………………………………………………………………….................;
• în est-nord-est: ……………………………………………………………………………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Getic, limitele și unitățile de relief vecine
acestuia.
Pe baza textului alăturat (→), precizați: Unitatea, cea mai uniformă

a. tipul genetic de relief al Podișului Getic; ca relief și mai simplă ca
structură, are în partea superioară
R........................................................................................................... .
un strat gros de pietrișuri
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului; piemontane („pietrișuri de
Cândești”), cu numeroase
R.............................................................................................................
intercalații de argilă (cu cărbuni)
............................................................................................................. . și nisipuri.
Podișul este de tip
c. direcția de înclinare a straturilor de roci;
piemontan, provenit dintr-o veche
R........................................................................................................... . câmpie piemontană formată la
începutul ridicării Munților
d. altitudinile în nordul și în sudul unității de relief;
Carpați. Ca urmare, suprafața sa
R. în nord.........................................; în sud........................................ . înclină lin de la nord (500-600 m)
spre sud (200-300 m), iar
e. altitudinea maximă și locul în care este situată.
altitudinea maximă este de 745 m,
R............................................................................................................. în nordul Platformei (Podișului)
Cândești [după Gr. Posea, Edit.
............................................................................................................. .
ALL, pag. 28-29].
B. Subdiviziuni
În ansamblu, Podișul Getic se prezintă sub forma unor interfluvii (platforme) * relativ netede
și întinse, separate de văi largi cu terase și lunci (Valea Argeșului, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea
Motrului etc.).
*În manualul de la Editura ALL [autor Gr. Posea, pag. 28 și 29], platformele sunt numite podișuri sau
dealuri.
29
subdiviziunilor Podișului Getic, de la est la vest.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului,

Oltului și Jiului.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din
Podișul Getic și caracteristicile reliefului din Subcarpaţii Getici.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
30
Fișa de lucru: Relieful. Podișul Mehedinți
Podișul Mehedinți este situat între văile Motrului (la nord-est) și Dunării (la sud-vest).
relief vecine Podișului Mehedinți.
• în nord-est: ………………………………………………………………........................…………………...;
• în sud-est: ………………………………………………………………………………....……….................;
• în nord-vest: ………………………………………………………………………………....……................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Mehedinți, limitele și unitățile de relief

vecine acestuia.
Pe baza textului alăturat (→), precizați: „Podișul Mehedinți este o unitate

de tip carpatic rămasă neînălțată printre
a. tipul genetic de relief al Podișului Mehedinți; podișuri. [...] Are o structură de munte
R................................................................................................ . – șisturi cristaline și calcare vechi care
au determinat un relief carstic
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului; diversificat*. Dar înălțimile sale (500-650
R................................................................................................ . m) și netezimea culmilor cristaline îl
plasează în categoria de podiș” [Gr.
c. formele reliefului carstic din podiș; Posea, Edit. ALL, pag. 29].
R................................................................................................ . În sud-estul unității, la contactul
cu Podișul Getic se află o mică
d. altitudinile reliefului; depresiune marginală numită
R................................................................................................ . Depresiunea Severinului (sau
Depresiunea Turnu Severin).
e. numele depresiunii marginale cu care intră în contact; De asemenea, „la contactul
R................................................................................................ . Podișului Mehedinți cu Dunărea, există
un sector mai îngust al fluviului,
f. numele hidrocentralei construite în sudul podișului, pe denumit Porțile de Fier, unde au fost
Dunăre. construite hidrocentrala și sistemul de
navigație cu același nume**” [O.
R................................................................................................ . Mândruț, Edit. Corint, pag. 20].
 Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați trei deosebiri între caracteristicile reliefului din
Podișul Mehedinți și caracteristicile reliefului din Podișul Getic.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
* Chei, peșteri, cursuri subterane etc. (Peștera Topolnița, Podul de la Ponoare ș.a.).
** Porțile de Fier I.
31
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Podul de la Ponoare sau Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural din ţară și este situat în
localitatea Ponoarele (județul Mehedinţi). Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, podul, cu lungimea
de circa 25 m şi lăţimea de aproximativ 10 m, este constituit dintr-o arcadă de piatră cu grosimea de 4 m,
deschiderea de 9 m şi înălţimea de 22 m. Conform legendelor locale, aici ar fi fost sălaşul Diavolului, sau a
fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana. Este traversat de DN 67D
(Băile Herculane – Baia de Aramă) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie,
Edit. Meronia, București, 2010, pag. 202].
    
32
Fișa de lucru: Relieful. Podișul Moldovei
Podișul Moldovei este situat în nord-estul României, între Valea Prutului, la est, și Valea
Moldovei și Culoarul Siretului, la vest.
relief vecine Podișului Moldovei.
• în est: …….............………………………………………………………........................…………………...;
• în sud: ..........……………………………………………………………………………....……….................;
• în vest: ………………………………………………………………………………....……..........................;
• în nord: ........……………………………………………………………………………....………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Moldovei, limitele și unitățile de relief

vecine acestuia.
”
Pe baza textului alăturat (→), precizați: Relieful Podișului Moldovei – cel mai
a. modul de formare a Podișului Moldovei; întins din România – „este sculptat în
depozite sedimentare relativ recente, care
R........................................................................................
stau însă pe un fundament foarte vechi: pe
......................................................................................... . cea mai mare întindere, un fundament
coborât al Platformei Est-Europene [...], iar în
b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului;
partea de sud, pe un fundament asemănător
R........................................................................................ Podișului Dobrogei” [O. Mândruț, Edit.
Corint, pag. 22].
......................................................................................... .
„Rocile – calcare, gresii, marne, argile,
c. fundamentul pe care s-au acumulat rocile enumerate nisipuri și pietrișuri – formează strate ce se
înclină ușor către S-SE. Această înclinare și
mai sus;
duritatea unor roci au impus formarea unor
R........................................................................................ reliefuri asimetrice, numite cueste* sau coaste,
la baza cărora s-au impus văi asimetrice, cum
......................................................................................... .
sunt Bahluiul și Bârladul. Majoritatea văilor
d. direcția de înclinare a stratelor de roci sedimentare; însă curg în sensul de înclinare al stratelor.
Eroziunea, mai activă în rocile moi, a
R...................................................................................... .
determinat formarea a trei subregiuni, două
e. consecințele înclinării și durității unor roci. mai înalte (pentru că au roci mai dure) și una
mai joasă situată între ele, erodată mai mult
R........................................................................................
din cauza rocilor mai moi ” [Gr. Posea, Edit.
......................................................................................... . ALL, pag. 24].
*Cuestă = formă de relief caracteristică structurii monoclinale, alcătuită dintr-un versant cu pantă lină care
corespunde suprafeței structurale și poartă numele de spinarea cuestei, și un versant cu înclinare mare care
poartă numele de fruntea cuestei [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București,
1999, pag. 111].
33
Analizați figura 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint] și localizați Coasta Iașilor, cea mai
mare cuestă din România.
 Lectură
Coasta Iaşilor, cea mai mare cuestă, situată în nordul Podişului Bârladului, la sud de municipiul
Iaşi, are lungimea de circa 100 km şi energia de relief de peste 120 m. Sub frontul cuestic, format din două
trepte, se produc alunecări şi prăbuşiri de blocuri care adesea lasă în loc circuri de surpare, lărgite de nişe cu
zăpadă care declanşează la rândul lor mari alunecări (hârtoape) şi organisme torenţiale. Treapta mai joasă,
situată aproape de râul Bahlui, a permis ca în spatele ei să se formeze depresiuni mici de contact, generate de
lărgirea bazinelor torenţiale ale văilor obsecvente [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică
enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 82].
B. Subdiviziuni
Subdiviziunile Podișul Moldovei sunt:

A. Podișul Sucevei, în nord-vest, mai înalt (500-600 m)**, cu un relief mai diversificat și cu aspect
tipic de podiș.
Analizați harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieți, în
fișa de lucru, numele subunităților de relief (podișuri, dealuri și depresiuni) care intră în
componența Podișului Sucevei.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), în nord-estul podișului, se prezintă ca o regiune joasă (cu
altitudini de circa 200 m)*** dezvoltată pe un substrat argilos. Dealurile din compunere au
interfluviile mai plate și versanții mai domoli, iar în văile care o străbat au fost amenajate iazuri.
Pe baza textului de mai sus (), precizați pentru Câmpia Moldovei:
a. poziția geografică în cadrul Podișului Moldovei; R........................................................................................ .
b. roca dominantă din substratul litologic; R..................................................................................................... .
c. înălțimea reliefului; R...................................................................................................................................... .
d. altitudinea maximă și numele dealului în care este semnalată; R.................................................................. .
e. aspectul dealurilor; R...................................................................................................................................... .
f. locurile de amenajare ale iazurilor. R.............................................................................................................. .
C. Podișul Bârladului ocupă partea sudică a Podișului Moldovei. Altitudinile sale scad de la nord
(peste 500 m) la sud (200-300 m). Nordul subdiviziunii are aspect de podiș, iar sudul, de coline
joase. Din cauza structurii petrografice și a văilor transversale, apar frecvent cueste.
În Dealul Ciungi, din Podișul Fălticeni, se înregistrează altitudinea maximă din Podișil Moldovei: 688 m.
**
În Dealul Cozancea, din partea centrală a Câmpiei Moldovei, se înregistrează altitudinea maximă a
***
subdiviziunii: 265 m.
34
Analizați harta „Podișul Moldovei” din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieți, în
fișa de lucru, numele subunităților de relief (podișuri și dealuri) care intră în componența
Podișului Bârladului.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuți, Podișul

Fălticenilor, Podișul Dragomirnei, Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc, Colinele
Tutovei, Dealurile Fălciului și Podișul Covurlui.

Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau
false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect (R.c.).
1. Podișului Moldovei are în fundament Platforma Moesică._____ R.c.: ........................................................ .
2. În alcătuirea petrografică predomină rocile metamorfice._____ R.c.: ........................................................... .
3. Cele mai joase altitudini din Podişul Moldovei se găsesc în Câmpia Moldovei._____ R.c.: ........................ .
4. Altitudinea maximă din Podişul Moldovei este de 688 m._____ R.c.: …………......................................... .
5. Depresiunea Rădăuţi este subunitate a Podişului Bârladului._____ R.c.: ……………............................... .
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
35
Fișa de lucru: Relieful. Podișul Dobrogei
Podișul Dobrogei, situat în partea sud-estică a României, între Dunăre și Marea Neagră, este
cel mai complex podiș din țara noastră.
Arătați, pe harta murală a României, Podișul Dobrogei, limitele și unitățile de relief

vecine acestuia.
Citiți textul de mai jos ().
Podișul Dobrogei include: podiș de peneplenă* (Podișul Casimcei – înălțat în orogeneza
caledoniană), resturi de munți hercinici (Munții Măcinului), podiș de curgeri vulcanice (Culmea
sau Podișul Niculițel), inselberguri și pedimente** (dealuri cu aspect de pălărie mexicană, în
Masivul Dobrogei de Nord) și platouri foarte netede (Podișul Babadag și Podișul Dobrogei de Sud
– format din roci mai recente) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 26].
Datorită genezei, și alcătuirea petrografică este extrem de variată: șisturi verzi – în Podișul
Casimcei, granite – în Munții Măcinului, calcare – în Podișul Babadag, calcare, gresii și löess*** – în
Podișul Dobrogei de Sud.
Pe baza textului de mai sus (), precizați:
a. orogenezele în care au fost înălțate unele subunități din Podișul Dobrogei; R.............................................. .
b. numele rocilor din compunerea Podișului Casimcei, Munților Măcinului și Podișului Dobrogei de Sud;
Podișului Casimcei = ...............................................; Munților Măcinului = ....................................................;
Podișului Dobrogei de Sud = ............................................................................................................................. .
Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pe baza cunoștințelor acumulate, referitoare la
Podișul Dobrogei, precizați dacă enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt
false, scrieți voi răspunsul corect.
a. Podișul Casimcei are aspect de pălărie mexicană._________ Răspunsul corect: .......................................... .
b. Podișul Babadag are aspect de platou neted._________ Răspunsul corect: .................................................. .
c. Munții Măcinului sunt resturi de munți hercinici._________ Răspunsul corect: ...................................... .
d. Podiș de curgeri vulcanice este Podișul Dobrogei de Sud._________ Răspunsul corect: ............................ .
B. Subdiviziuni transversale
Podișul Dobrogei se împarte în trei mari subdiviziuni transversale, diferite ca relief și
delimitate de două aliniamente de falii.
* Peneplenă = sector larg al uscatului, nivelat în urma unei alterări și denudări intense a unui ținut muntos
[după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111].
** Inselberg = martor de eroziune format din roci dure, cu pante abrupte, rămas izolat dintr-un masiv muntos
care a fost denudat.

Pediment = suprafaţă de eroziune, ușor înclinată, modelată în roci dure, situată la poalele inselbergului.
*** Löessul acoperă pe mai întinderi suprafața Podișului Dobrogei de Sud.
36
A. Masivul Dobrogei de Nord (Podișul Dobrogei de Nord) reprezintă subunitatea cea mai
complexă.
Analizați figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieți, în fișa de lucru, numele
subunităților de relief din compunerea Masivului Dobrogei de Nord și vârful în care se
înregistrează altitudinea maximă a Podișului Dobrogei.
1. ____________________________________, cu altitudinea de 467 m, în Vârful __________________;
2. ____________________________________;
3. ____________________________________;
4. ____________________________________.
În partea central-estică a subdiviziunii, drenată de râurile Telița și Taița, se află Depresiunea

Nalbant (o câmpie ce înclină de la nord la sud – de la circa 100 m la 40 m –, presărată cu
inselberguri).
B. Podișul Dobrogei Centrale coboară altitudinal spre sud și spre Marea Neagră. Este compus din
Podișul Casimcei, care ocupă cea mai mare parte a subdiviziunii, și Podișul Istriței, în est.
C. Podișul Dobrogei de Sud este cel mai uniform și are înălțimile mai mici de 200 m. În cuprinsul
său se găsesc văi seci, iar prin fosta Vale Carasu a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră.
subunităților de relief din compunerea Podișului Dobrogei de Sud, de la nord la sud și de la
vest la est.
1. ______________________________________; 2. ______________________________________;
3. ______________________________________; 4. ______________________________________.****
Arătați, pe harta murală a României, Munții Măcinului, Podișul Babadag, Depresiunea

Nalbant, Podișul Casimcei, Podișul Medgidiei, Podișul Oltinei, Podișul Negru Vodă și Canalul
Dunăre–Marea Neagră.

Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:
1. În sud, Podișul Dobrogei este mărginit de:
a. Bălțile Dunării b. granița cu Bulgaria c. Marea Neagră
2. În alcătuirea petrografică a Podișului Babadag predomină:
a. calcarele b. granitele c. șisturile verzi
3. Din Podișul Dobrogei Centrale face parte Podișul:
a. Istriței b. Negru Vodă c. Oltinei
4. Altitudinea maximă din Podișul Dobrogei este de:
a. 465 m b. 467 m c. 476 m
5. Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost construit prin valea râului:
a. Carasu b. Casimcea c. Telița
**** În unele lucrări, Zona litorală este denumită Podișul Mangaliei.
37
Podișul Dobrogei și caracteristicile reliefului din Podișul Getic.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Peşterea de la Movile, unicat în lume, cu ecosistem ce funcţionează pe baza chemosintezei, este
situată într-o regiune carstică, la circa 1 km nord-vest de oraşul Mangalia (județul Constanţa), în Zona
litorală. Aceasta nu are deschidere naturală, la ea ajungându-se printr-un puţ minier. Măsoară circa 240 m
lungime, galeriile care o compun fiind dispuse pe două niveluri. Nivelul Fosil (superior) este constituit din
Galeria Principală (50 m) şi Galeria de Acces (30 m). Aici aerul prezintă un grad ridicat de uscăciune,
lipsesc concreţiunile carstice, iar podeaua este acoperită cu nisip. Nivelul Activ (inferior), situat la 4-5 m
sub cel precedent, este aproape integral inundat, excepţie făcând cele patru clopote de aer. Procesul de
chemosinteză din peşteră a fost condiţionat şi justificat de: caracterul de peşteră închisă, prezenţa apelor
sulfuroase-mezotermale (21C) şi fauna bogată din clopotele de aer (peste 60 specii din care 33 sunt noi
pentru ştiinţă). Studiile au relevat că în acest nivel sunt prezente o serie de bacterii din genul Baggiatoa şi
Thiobacillus, care sintetizează substanţa organică pe bază de hidrogen sulfurat, fără intervenţia fotosintezei.
Atmosfera internă este săracă în oxigen (7-10%), dar bogată în dioxid de carbon (2-3,5%) şi metan (1-2 %)
[după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010,
pag. 160-161].
    
38
Fișa de lucru: Relieful. Dealurile de Vest
Dealurile de Vest sunt situate la poala vestică a Carpaţilor Occidentali, între Valea Someşului
(la nord) şi Valea Nerei (la sud), şi fac trecerea spre Câmpia de Vest.
relief vecine Dealurilor de Vest.
• în est: …….............………………………………………………………........................…………………...;
• în sud: ..........……………………………………………………………………………....……….................;
• în vest: ………………………………………………………………………………....……..........................;
• în nord: ........……………………………………………………………………………....………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Dealurile de Vest, limitele și unitățile de relief

vecine acestora.
Pe baza textului alăturat (→), precizați Dealurile de Vest s-au format prin
pentru Dealurile de Vest: depuneri (pietrişuri şi nisipuri) ale râurilor cu
a. modul de formare; izvoarele în Munţii Carpaţi, în Marea
Panonică. Aspectul lor este uşor înclinat, de
R.........................................................................................
la est (300-400 m altitudine) spre vest (150-
......................................................................................... . 200 m), pe direcţia înclinării stratelor de roci.
„Din loc în loc, din rocile moi
b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică;
sedimentare se ivesc măguri* mult mai înalte
R....................................................................................... . (500-700 m), uneori chir cu forme de mici
masive (Codru, Preluca**, Şimleu ş.a.) formate
c. direcția de înclinare a stratelor de roci sedimentare;
din roci cristaline, vulcanice sau din calcare
R....................................................................................... . dure, adică din roci care se întâlnesc obişnuit
numai în Carpaţi. La nord de Valea Barcăului
d. compoziţia petrografică a măgurilor;
lăţimea fâşiei se extinde până la Munţii
R....................................................................................... . Meseş şi Podişul Transilvaniei şi prezintă
aspect mai mult de podiş şi depresiune (Baia
e. altitudinile de la contactul cu munţii şi câmpia;
Mare şi Şimleului). La sud de Barcău
R......................................................................................... intervine alt specific: fâşia de dealuri
pătrunde adânc printre culmile muntoase
......................................................................................... .
sub formă de depresiuni-golf. În dreptul
f. locul în care fâşia de dealuri este întreruptă complet. Munţilor Zarand fâşia de dealuri se întrerupe
complet” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 23].
R....................................................................................... .
* Măgură = formă de relief pozitivă într-un ansamblu de culmi montane sau deluroase, relativ izolată într-o
masă de roci sedimentare şi alcătuită din roci dure (şisturi cristaline, calcare, conglomerate, roci vulcanice
ş.a.) [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111].
** În Dealul Preluca se înregistrează altitudinea maximă din Dealurile de Vest: 796 m.
39
Dealurile de Vest se împart în trei subdiviziuni***:
A. Dealurile Silvaniei (Sălajului), în nord, între Someș și Barcău.
dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Silvaniei.
• ............................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
B. Dealurile Crișanei, în partea centrală, între Barcău și Mureș.

depresiunilor străbătute de râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.
• ............................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
C. Dealurile Banatului, în sud, între Mureș și Nera.

dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Banatului.
• ............................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, Dealurile Silvaniei, Depresiunea Baia Mare, Dealul
(Culmea) Codru, Depresiunea Șimleului, Dealurile Crișanei, Depresiunea Vad-Borod, Depresiunea
Beiușului, Depresiunea Zarandului, Dealurile Banatului, Dealurile (Podișul) Lipovei, Depresiunea
Buziașului și Depresiunea Oraviței.
Dealurile de Vest și caracteristicile reliefului din Subcarpați.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
Gr. Posea [pag. 27, Edit. ALL] distinge doar două subdiviziuni: Dealurile Crișanei, la nord de Mureș, cu
***
Dealurile sau Podișul Silvaniei și Dealurile Crișurilor, și Dealurile Banatului, la sud de Mureș, cu Dealurile
Lipovei, Dealurile Pogănișului, Dealurile Dognecei, Dealu și Depresiunea Carașului și Dealurile Oraviței.
40
Fișa de lucru: Relieful. Câmpia de Vest
Câmpia de Vest (denumită și Câmpia Banatului și Crișanei sau Câmpia Banato-Crișană) este
situată în vestul României, între granița cu Ucraina (la nord) și granița cu Serbia (la sud)*.
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia de Vest, limitele și vecinii acesteia.

Câmpia de Vest, componentă a
Pe baza textului alăturat (→), precizați pentru Câmpiei Panonice, se întinde de la nord
Câmpia de Vest: la sud pe circa 500 km și are lățimi de 20-
a. modul de formare; 60 km**.
R................................................................................................ Câmpia s-a format prin umplerea
cu sedimente (pietrișuri și nisipuri) a
................................................................................................ . Mării Panonice, aduse de râurile ce
b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică; coboară din unitățile de relief din est
(Munții Carpați, Depresiunea Colinară a
R.............................................................................................. . Transilvaniei și Dealurile de Vest), și are
c. lungimea unității, de la nord la sud; altitudinea medie de 100 m, iar cea

maximă, de 174 m (în Câmpia Vingăi).
R.............................................................................................. . În cadrul unității s-au format trei
d. lățimea maximă a câmpiei, după Gr. Posea; tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte
(câmpii de glacisuri și piemontane), în
R.............................................................................................. . prelungirea dealurilor (unele formate
e. altitudinea medie și altitudinea maximă; prin eroziunea acestora), cu înălțimi mai

mari de 120 m (exemplu Câmpia Vingăi),
R.............................................................................................. . câmpii orizontale (tabulare), acoperite cu
f. tipurile genetice de câmpii din cadrul unității. löess și nisipuri***, cu altitudini, în

general, mai mari de 100 m (exemplu
R................................................................................................ Câmpia Aradului), și câmpii joase (de
................................................................................................ . subsidență sau de divagare), cu înălțimi de

80-100 m (exemplu Câmpia Timișului).
Analizați figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru, de la nord la
sud, numele câmpiilor înalte, câmpiilor orizontale și câmpiilor joase.
•Câmpii înalte: .................................................................................................................................................. .
•Câmpii orizontale: ............................................................................................................................................ .
•Câmpii joase: …….............………………………………………………………........................………….....
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
* Conform altor opinii, limita nordică este râul Tur, iar cea sudică, râul Nera.
** Cea mai îngustă lățime este de 10 km (la nord de Oradea), iar cea mai mare, de 120 km (în lungul
Mureșului) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31].
*** Nisipurile din Câmpia Carei s-au acumulat sub formă de dune.
41
În unele manuale****, în cadrul Câmpiei de Vest au fost delimitate trei subdiviziuni
transversale: (A) Câmpia Banatului, în sud, până în nordul Câmpiei Aradului, (B) Câmpia Crișurilor,
în partea centrală, până la râul Barcău și (C) Câmpia Someșului, în nord.
I. Analizați harta alăturată (→) și precizați numele CÂMPIA DE VEST

subdiviziunilor Câmpiei de Vest marcate cu literele A, B și C.
A. ............................................................................................................. .
B. ............................................................................................................. .
C. ............................................................................................................. .
II. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint],

scrieți numele câmpiilor care intră în alcătuirea subdiviziunilor
marcate, pe harta alăturată (→), cu literele A, B și C.
A. ...............................................................................................................
.................................................................................................................. .
B. ............................................................................................................. .
C. ...............................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Principalele roci din compunerea Câmpiei de Vest sunt:
a. bazaltul și nisipul b. calcarul și pietrișul c. nisipul și pietrișul
2. În Câmpia de Vest, altitudinea maximă este de:
a. 147 m b. 174 m c. 184 m
3. Genetic, Câmpia Timișului este o câmpie:
a. de tip glacis b. de subsidență c. piemontană
4. Face parte din subdiviziunea numită Câmpia Someșului, Câmpia:
a. Aradului b. Ierului c. Jimboliei
5. În Câmpia de Vest, dune de nisip se găsesc în Câmpia:
a. Carei b. Crișurilor c. Lugojului
 Lectură
În Câmpia de Vest, câmpiile joase au „pantă extrem de mică, râurile au albiile aproape de suprafață,
ies ușor din matcă, inundă și își schimbă des cursul. De aceea, încă de acum 200 de ani au început a se face
desecări, îndiguiri de râuri, canale de deviere a apelor mari de la un râu la altul, cum este Canalul Criș (sau
Colector), între cele trei Crișuri. În felul acesta câmpiile joase au fost integrate culturilor agricole intense”
[Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31-32].
    
**** Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 32.
42
Fișa de lucru: Relieful. Câmpia Română
Câmpia Română, cea mai întinsă unitate de relief din România, este situată în partea sudică a
țării, între Lunca Dunării, în est, sud și vest, și unități deluroase și de podiș, în nord.
Cu ajutorul figurii 1 din manual („Câmpia Română, Lunca Dunării și alte lunci”) [pag. 29,
Edit. Corint], scrieți, în fişa de lucru, unitățile de relief situate în nordul Câmpiei Române.
• ...............................…….............………………………………………………………........................………
…………............................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia Română, limitele și vecinii acesteia.

Cu o lungime de circa 600 km și cu lățimi
Pe baza textului alăturat (→), precizați cuprinse între 20 și 140 km, Câmpia Română se
pentru Câmpia Română: desfășoară de la vest la est și se curbează spre
a. modul de formare; nord-est. Are altitudini cuprinse între 6 m (la
R................................................................................... vărsarea Siretului în Dunăre) și 300 m (în nordul
Câmpiei Piteștilor)*.
................................................................................... . Ea s-a format pe locul unui fost lac, prin
b. rocile dominante care intră în alcătuire; umplerea sa cu sedimente (pietrișuri și nisipuri)
de la vest la est și de la nord la sud. Pe aceste
R................................................................................. . depozite de sedimente s-a depus o pătură de
c. lungimea unității; löess (între 4 și 40 m grosime), iar pe alocuri,

nisipuri eoliene (în sudul Câmpiei Olteniei, pe
R................................................................................. . dreapta Ialomiței, Călmățuiului etc.).
d. lățimea unității; Relieful Câmpiei Române se caracterizează

prin prezența interfluviilor netede (câmpuri) – ca
R................................................................................. . niște platouri, cu mici adâncituri de tasare
e. altitudinile extreme și locurile în care se (crovuri) – și văilor largi.

Sub aspect genetic se deosebesc: câmpii
înregistrează; înalte (piemontane), la nord (spre Podișul Getic și
R................................................................................... Subcarpații Curburii), cu înălțimi de 200-300 m,
cu o cuvertură subțire de pietrișuri, câmpii joase
................................................................................... . (de subsidență), în regiunea Titu – Siretul Inferior,
f. tipurile genetice de câmpii; cu înălțimi mai mici de 100 m, cu râuri

divagante, și câmpii orizontale (tabulare și de
R................................................................................... terase), pe cea mai mare întindere, cu interfluvii
................................................................................... . foarte largi și netede.

**
g. formele de relief prezente pe löess;
*Pe cea mai mare întindere, Câmpia Română are altitudini de 50-90 m.
**Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] distinge cinci tipuri genetice de câmpii: de glacis, piemontane, de subsidență,
de terase și fluvio-lacustre.
43
R.......................................................................................................................................................................... .
h. regiunile în care sunt prezente dune de nisip.
R.......................................................................................................................................................................... .
Analizați figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru patru câmpii
înalte, patru câmpii joase și zece câmpii orizontale.
 câmpii înalte:....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 câmpii joase:.....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 câmpii orizontale:.............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, Câmpia Piteștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia

Ploieștilor, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului,
Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului și Câmpia
Covurlui.
B. Subdiviziuni transversale***
Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], completaţi spațiile goale de mai jos:
A. Sectorul ............................................ (sau Câmpia Olteniei) este situat la vest de râul ...........................,
și este o regiune mai înaltă și mai veche, alcătuită din câmpii tabulare și de terase.
B. Sectorul ............................................ este situat între ..........................., la vest, și Argeș, la
..........................., și are în compunere câmpii înalte, ............................................ și
............................................ .
C. Sectorul estic, între ........................... și Dunăre, cuprinde cea mai joasă și întinsă regiune de subsidență
(Câmpia ....................................................................) și cea mai întinsă și netedă câmpie orizontală (Câmpia
...............................................).
Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], scrieți, în fișa de lucru, câmpiile care
intră în compoziția celor trei sectoare.
 Sectorul vestic:
 câmpii orizontale:...................................................................................................................................
*** Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] împarte Câmpia Română în cinci diviziuni principale: Câmpia Olteniei,
Câmpia Teleormanului, Câmpia Ialomiței, Câmpia Bărăganului și Câmpia Buzăului.
44
............................................................................................................................................................................. .
 Sectorul central:
 câmpii înalte:..........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
 câmpii joase:...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Sectorul estic:
 câmpii înalte:..........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
 câmpii joase:...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Câmpia Burnazului este componentă a Sectorului:
a. vestic b. central c. estic
2. Cea mai redusă altitudine se înregistrează în Câmpia:
a. Bărăganului b. Buzăului c. Siretului Inferior
3. Cele mai mari altitudini din Câmpia Română sunt de circa:
a. 200 m b. 300 m c. 400 m
4. Cursul inferior al râului Argeș separă Sectorul:
a. Estic de cel Vestic b. Estic de cel Central c. Central de cel Vestic
5. Fac parte din categoria câmpiilor înalte, câmpiile:
a. Buzăului și Ploieștilor b. Piteștilor și Vlăsiei c. Râmnicului și Târgoviștei
 Temă. Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați două deosebiri între caracteristicile reliefului din
Câmpia Olteniei și caracteristicile reliefului din Sectorul Estic al Câmpiei Române.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
45
Fișa de lucru: Relieful. Lunca și Delta Dunării
A. Lunca Dunării

Lunca Dunării s-a format în aval de orașul Drobeta-Turnu Severin (la intrarea fluviului în
Câmpia Română) și ţine până în Delta Dunării. Lățimea sa variază între 4 și 25 km. Până la
Călărași, lățimea este de 4-8 km, iar în regiunea bălților (Balta Ialomiței și Balta Brăilei), ajunge
până la 20-25 km.
În prezent, lunca a fost desecată (de lacuri și bălți) și îndiguită.
Pe baza textului de mai sus (), completați propozițiile de mai jos.
1. Lunca Dunării este cuprinsă între orașul Drobeta-Turnu Severin și ................................................... .
2. Lățimea Luncii Dunării este cuprinsă între ............................................................................................. .
3. În prezent, Lunca Dunării este desecată și .............................................................................................. .
4. În amonte de orașul Călărași, Lunca Dunării are lățimi de .................................................................. .
5. În regiunea bălților, lățimea Luncii Dunării este cuprinsă între .......................................................... .
 Lectură
Balta Brăilei sau Insula Mare a Brăilei, cel mai întins ostrov (960 km2), este situată pe în sectorul
CălăraşiBrăila, în județul Brăila. Alcătuită din aluviuni (nisipuri, mâluri), Balta Brăilei se desfăşoară între
Braţul Dunărea Veche sau Braţul Măcinului, la est, şi Braţul Dunărea Nouă sau Cremenea, la vest, pe o
lungime de circa 65 km şi o lăţime medie de 24 km. În vest, între braţele Cremenea şi VâlciuVeriga se află
Balta Mică a Brăilei, cu statutul de parc natural. Are în compunere grinduri şi canale mici (privaluri).
Grindurile principale, cu altitudini de 5-7 m (Băndoiu, Calea Calului, Ciulniţa, Dâlga, Lata ş.a.), separate
de privaluri late de până la 100 m (Arimineasca, Cârligu, Frunza, Lupoaia, Porcu, Scursura Babei, Vidroiu
ş.a.), ating lăţimi de la 500 m până la 5 km, formând adevărate câmpuri. Prin îndiguiri (peste 225 km din
malurile Dunării), desecări, defrişări şi desţeleniri majoritatea depresiunilor lacustre (exemplu lacurile
Şerbanu, Paţiu, Orza, Lunguleţu etc.) au fost transformate în terenuri arabile. Se cultivă în special porumb.
Pădurile cu sălcii şi alte specii slab productive au fost înlocuite prin plantare cu plop negru [după I.
Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 38].
B. Delta Dunării
Delta Dunării – situată în estul României – este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief
a țării. În prezent, datorită unicității sale, are statutul de rezervație a biosferei
Arătați, pe harta murală a României, Delta Dunării și vecinii acesteia.

Pe baza textului alăturat (→), precizați pentru Delta Dunării „este o câmpie fluvio-
Delta Dunării: lacustră în formare. A parcurs trei faze
a. tipul de câmpie în formare; evolutive: de golf, de liman, de deltă
fluvio-maritimă. La sfârșitul ultimei
R........................................................................................... .
glaciațiuni, cu circa 11.000 de ani în urmă,
b. momentul începerii formării deltei; nivelul Mării Negrei, fiind în ridicare,
apele mării au pătruns, sub formă de golf,
46
R........................................................................................... . între Dobrogea și Câmpia Bugeacului (din
sudul Basarabiei). Acest golf a fost barat
c. etapele de evoluție ale deltei;
apoi de un cordon marin, pe aliniamentul
R........................................................................................... . actualelor grinduri Letea și Caraorman, și
transformat în liman. Aici Dunărea a
d. poziția geografică a cordonului marin care a barat golful;
format apoi, prin acumulări, o deltă
R........................................................................................... . fluvială. Unele brațe dunărene au străpuns
însă, pe rând, cordonul inițial, realizând
e. tipul de deltă dintre uscat și cordonul marin;
delte secundare, de tip fluvio-maritim (la
R........................................................................................... . marginea mării). S-a născut astfel și al
doilea sector, delta maritimă.” [Gr. Posea,
f. tipul de deltă din exteriorul cordonului marin.
Edit. ALL, pag. 35].
R........................................................................................... .

Între factorii care au contribuit la formarea Deltei Dunării se evidențiază: cantitățile mari de
aluviuni transportate de fluviu (pietrișuri fine, nisipuri, mâluri), mareele foarte scăzute din Marea
Neagră, panta redusă a platformei continentale și curenții circulari ai Mării Negre care au creat
grinduri.
Altitudinea medie a reliefului este de 0,5 m, iar cea maximă, de 12 m (în Grindul Letea).
Uscatul ocupă circa 15% din suprafața deltei****, iar porțiunile mai înalte poartă numele de grinduri:
fluviale (longitudinale), maritime (transversale) și continentale.
Citiți cu atenție propozițiile de mai jos și, pe baza textului de mai sus (), precizați dacă
enunțurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul
corect.
a. La formarea deltei, un rol important l-au avut cantitățile mici de aluviuni._________ Răspunsul corect: ...
................................................................................... .
b. Mareele în Marea Neagră sunt foarte scăzute._________ Răspunsul corect: .............................................. .
c. Uscatul Deltei Dunării ocupă circa 45% din întreaga suprafață a unității._________ Răspunsul corect: ...
................................................................................... .
d. Altitudinea medie a reliefului deltei este de 0,5 m._________ Răspunsul corect: ........................................ .
e. Porțiunile mai înalte ale uscatului se numesc grinduri._________ Răspunsul corect: ................................ .
Analizați figura 1 („Harta Deltei Dunării”) din manual [pag. 31, Edit. Corint] și scrieți în
fișa de lucru:
a) poziția geografică a grindurilor fluviale;
R............................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
b) numele celor mai întinse grinduri maritime;
R.......................................................................................................................................................................... .
c) numele celor două grinduri continentale.
**** Restul de 85% sunt elemente acvatice: brațe, canale, lacuri, mlaștini și amenajări piscicole.
47
R.......................................................................................................................................................................... .
Dunărea, la intrarea în deltă se desparte în trei brațe principale: Chilia, Sulina și Sfântu
Gheorghe.
Citiți fragmentul referitor la brațele Dunării din manual [„A. Brațele Dunării”, pag. 30, Edit.
Corint] și scrieți în fișa de lucru principalele caracteristici ale celor trei brațe.
 Brațul Chilia .................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………..................
............................................................................................................................................................................. .
 Brațul Sulina ..….............…………………………………….…………………......................…………..
...............................................................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
 Brațul Sf. Gheorghe ......................................................................................................................................
…….............………………………………………………………........................…………………..................
…….............………………………………………………………........................…………………................ .
Arătați, pe harta murală a României, brațele Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe și grindurile
Letea, Caraorman, Sărăturile și Chilia.
1. Străbate partea centrală a Deltei Dunării, Brațul:
a. Chilia b. Sf. Gheorghe c. Sulina
2. Altitudinea maximă în Delta Dunării este de:
a. 12 m b. 14 m c. 16 m
3. Grindul Stipoc este de tip:
a. continental b. fluvial c. maritim
4. Din întreaga suprafață, întinderile acvatice din Delta Dunării ocupă aproximativ:
a. 65% b. 75% c. 85%
5. Rocile din compunerea Deltei Dunării sunt:
a. magmatice b. metamorfice c. sedimentare
 Lectură
Chilia, cel mai mare grind continental (75 km2), este situat în nordul Deltei Dunării, la sud de Braţul
Chilia, în județul Tulcea. Continuare a Câmpiei Bugeacului (Ucraina), Chilia are o lungime de 15 km şi o
lăţime de 5 km. În nordul grindului se află localitatea Chilia Veche, menţionată în documente încă din
secolul XIII. Cetatea de aici, situată la graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească s-a bucurat de o atenţie
deosebită din partea domnilor celor două ţări surori. Într-o scrisoare adresată de domnul Vlaicu Vodă (1364-
1376; 1377) către braşoveni, acesta solicita trimiterea armelor fabricate la Braşov Cetăţii Chilia, unde Iancu
de Hunedoara (1441-1456) avea o puternică garnizoană. În 1479, domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-
1504), a construit pe malul stâng, cetatea Chilia Nouă, azi oraşul Kilija în Ucraina [după I. Mărculeț
(coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 77-78].
    
48
Fișa de lucru: Relieful. Platforma continentală a Mării Negre
și litoralul românesc
A. Aspectele generale ale platformei continentale
Platforma continentală reprezintă prelungirea teritoriilor deltaice și dobrogene sub apele

Mării Negre, până la adâncimi de -130 m (mai rar minus 180-200 m).
Lățimea platformei este de 170 km, în nord, și 130 km, în sud. Formarea „sa este strâns legată
de abraziunea* și sedimentarea din timpul unor transgresiuni și regresiuni ** repetate, când nivelul
mării a oscilat între -130 m și +5 m.” Subdiviziunile sale au forma unor fâșii dispuse paralel cu
țărmul. „Fâșia marginală este modelată de valuri și curenții marini, care răspândesc aluviunile
venite de pe continent și are adâncimi între 0-40-50 m; fâșia mediană (între -50 și -70 m) este mai
uniformă, cu sedimente mai fine, obișnuit argiloase, dar peste acestea se observă conuri de
dejecție*** ale unor vechi râuri dobrogene, cum sunt Mangalia, Techirghiol, Casimcea; fâșia internă
(între -70 și -130 m) prezintă ondulări și denivelări paralele cu țărmul (sunt foste linii de țărm), iar
în prelungirea brațului Sfântu Gheorghe apare un mare con dunărean. Limita cu abruptul este
marcată de începutul unor vechi canioane submarine” [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 37].
Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru:
a. lățimea platformei continentale la nord și la sud;
R.......................................................................................................................................................................... .
b. modul de formare a platformei continentale;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. numele fâșiilor care compun platforma continentală;
R.......................................................................................................................................................................... .
d. adâncimea până la care coboară fâșia marginală a platformei continentale și principalele caracteristici ale
sale;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
* Abraziune = proces de eroziune a rocilor, realizat de către apa mării sau lacurilor încărcată cu nisip ori
gheață.
** Transgresiunea marină reprezintă înaintarea apei peste un sector continental, iar regresiunea marină,
retragerea apei marine și, implicit, extinderea uscatului.

*** Con de dejecție = formă de acumulare construită în partea terminală a unei ape curgătoare, prin
suprapunerea în mai multe faze a încărcăturii transportate de șuvoaiele de apă [după M. Ielenicz (coord.),
Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 96].
49
e. adâncimea până la care coboară fâșia mediană a platformei continentale și principalele caracteristici ale
sale;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. adâncimea până la care coboară fâșia internă a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Apele marine care acoperă platforma continentală
Citiți fragmentul referitor la apele marine care acoperă platforma continentală a Mării
Negre din manual [„B. Apele marine care acoperă platforma continentală”, pag. 32, Edit. Corint] și
scrieți în fișa de lucru:
a. caracteristicile stratului superficial de apă al Mării Negre;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. traseul urmat de curenții marini în dreptul litoralului românesc;
R.......................................................................................................................................................................... .
c. rolul curenților marini în modelarea reliefului litoral;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele lagunelor și limanelor maritime de pe litoralul românesc;
R. lagune:............................................................................................................................................................ .
R. limane maritime:............................................................................................................................................. .
C. Litoralul românesc al Mării Negre
Citiți fragmentul referitor la litoralul românesc din manual [„C. Litoralul românesc al Mării
Negre”, pag. 32, Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. lungimea țărmului (sau litoralului) românesc; R........................................................................................... .
b. numărul și numele sectoarelor în care a fost împărțit litoralul românesc;
R.......................................................................................................................................................................... .
c. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de nord;
R............................................................................................................................................................................
50
............................................................................................................................................................................. .
d. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de sud;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. numele unor stațiuni turistice situate la Marea Neagră.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Temă. Pe baza fragmentului din manual, marcat cu litera D [„D. Alte caracteristici ale platformei
continentale”, pag. 32, Edit. Corint], arătați, pe câteva rânduri, importanța economică a platformei
continentale.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Gloria este prima platformă de foraj marin realizată de România. Programul de valorificare a
resurselor din platforma continentală a Mării Negre a început în anul 1972, în cadrul Institutului Român
pentru Cercetări Marine din Constanţa. Platforma, construită la şantierele Navale din Galaţi şi dotată cu
instalaţii şi utilaje realizate la Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Câmpina, Oradea, Bârlad, Cluj-Napoca, Roman,
Arad şi Ploieşti, a fost lansată la apă la 9.11. 1975, la 72 mile marine de ţărm şi a început activitatea de
forare la 16.09.1976, la adâncimea maximă a apei de 90 m. În urma forajelor, descoperirea hidrocarburilor a
avut loc în 1980, iar la 7.05.1987 a fost penetrat zăcământul petrolifer. Gloria este o platformă
autoridicătoare cu 4 picioare, lungi de 122 m, din zăbrele din material tubular. Cu picioarele fixate în mâl
până la 6 m, platforma poate rezista la vânturi cu viteze maxime de până la 164 km/h, la valuri cu
amplitudini maxime de 12 m şi cu perioade de 10 s [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României.
Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 118].
    
51
Fișa de lucru: Clima. Factorii genetici
Clima* României este temperat-continentală moderată, cu nuanțe de tranziție.

Pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent și a textului din manual, „A. Factorii care
determină și influențează clima” [Edit. Corint, pag. 36], explicați rolul factorilor care determină
și influențează clima României.
a) Poziția geografică a țării pe paralela de 45o latitudine nordică.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b) Poziția aproape centrală în interiorul continentului.

R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c) Radiația solară are valori cuprinse între 130 kcal/cm2/an, în sud, și 115 kcal/cm2/an, în
nord.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d) Circulația generală a maselor de aer.
• predominant din vest:....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• din nord și nord-est:.......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
•din sud:..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
* Clima = situația medie a atmosferei pe o suprafață întinsă și pe un interval mare se timp.
52
e) Relieful carpatic.
• altitudinea:......................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• văile montane:.................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• depresiunile:.....................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f) Diferența de latitudine între sudul și nordul țării, de aproximativ 5o.

R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g) Marea Neagră.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
h) Omul.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Temă. Arătați rolul omului în modificarea climei din regiunea în care locuiți.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
53
Fișa de lucru: Clima. Caracteristicile elementelor climatice
A. Regimul și repartiția temperaturii aerului

Temperatura medie anuală a aerului scade de la sud (peste 11oC în Lunca Dunării) la nord
(8,5oC în nordul Podișului Moldovei) și odată cu creșterea altitudinii (circa 6oC la 1.000 m, 0oC la
2.000 m și -2,8oC pe Vârful Omu).
Temperaturi medii anuale de peste 11oC se înregistrează în estul Podișului Dobrogei, în
Delta Dunării și în sudul Câmpiei de Vest. În Câmpia Română temperaturile sunt de 10-11oC, în
nordul Câmpiei de Vest, de 9oC, iar în Podișul Moldovei și în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, de 8-9oC.
Temperaturile extreme ale aerului înregistrate pe teritoriul țării sunt următoarele:
temperatura maximă absolută este de 44,5oC și s-a înregistrat la stația meteorologică Ion Sion
(lângă Brăila) – la 10.08.1951 –, iar temperatura minimă absolută de -38,5oC la Bod (în Depresiunea
Brașov) – la 25.01.1942.
a. sensul scăderii valorilor temperaturilor în funcție de latitudine și de altitudine;
R.......................................................................................................................................................................... .
b. temperatura medie a aerului în Lunca Dunării; R......................................................................................... .
c. temperaturile medii ale aerului în Câmpia de Vest; R.................................................................................... .
d. temperatura medie a aerului în Delta Dunării; R.......................................................................................... .
e. temperaturile medii ale aerului în Podișul Moldovei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R................ .
f. temperatura medie a aerului la 2.000 m și la 2.500 m altitudine; R............................................................... .
g. temperatura maximă absolută și locul unde s-a înregistrat;
R.......................................................................................................................................................................... .
h. temperatura minimă absolută și locul unde s-a înregistrat.
R.......................................................................................................................................................................... .
Analizați harta „România. Temperatura medie a lunii ianuarie” de mai jos [pag. 55] și
scrieți în fişa de lucru:
a. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Română; R....................................................................... .
*
b. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Carpații Meridionali; R................................................................. .
c. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Munții Apuseni; R........................................................................ .
d. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Podișul Dobrogei; R...................................................................... .
e. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Moldovei; R...................................................................... .
Izotermă = linie ce unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului [după M. Ielenicz (coord.),
*
54
f. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Subcarpații Moldovei; R................................................................ .
g. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R...................................... .
h. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia de Vest; R......................................................................... .
i. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Dealurile de Vest. R........................................................................ .
Analizați harta „România. Temperatura medie a lunii iulie” de mai jos [pag. 56] și scrieți în
fişa de lucru:
a. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Română; R.............................................................................. .
b. temperaturile medii ale lunii iulie în Carpații Meridionali; R....................................................................... .
c. temperaturile medii ale lunii iulie în Munții Apuseni; R............................................................................... .
d. temperaturile medii ale lunii iulie în Podișul Dobrogei; R............................................................................ .
e. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Moldovei; R............................................................................ .
f. temperaturile medii ale lunii iulie în Subcarpații Curburii; R....................................................................... .
g. temperaturile medii ale lunii iulie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R............................................ .
h. temperaturile medii ale lunii iulie în Podişul Getic; R................................................................................... .
i. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia de Vest; R................................................................................ .
j. temperaturile medii ale lunii iulie în Dealurile de Vest; R.............................................................................. .
k. temperaturile medii ale lunii iulie în Munții Banatului. R........................................................................... .
55
B. Precipitațiile atmosferice
Pe teritoriul României cade, în medie, o cantitate de precipitații de circa 640 mm/an. Acestea
scad cantitativ de la vest la est (630-650 mm/an în Câmpia de Vest, 450-600 mm/an în Câmpia
Română și sub 400-450 mm/an în Podișul Dobrogei) și cresc în altitudine (1.000 mm/an la înălțimi
de 1.000 m și 1.200-1.400 mm/an pe vârfurile montane înalte). În Dealurile de Vest cad 700-800
mm/an, iar în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, între 550 (în vest) și 850 mm/an (est).
Cea mai mare cantitate medie anuală de precipitații din România este de 1.631,5 mm și se
înregistrează la Stâna de Vale (în Munții Apuseni, într-o depresiune situată la poalele munților
Vlădeasa și Pădurea Craiului), iar cea mai mare cantitate de precipitații căzute în 24 ore a fost de
530,6 mm și s-a produs în localitatea C. A. Rosetti (în Delta Dunării), la 30.08. 1924.
a. sensul scăderii valorilor precipitațiilor medii anuale în România;
R.......................................................................................................................................................................... .
b. cantitatea medie anuală a precipitațiilor în țara noastră; R........................................................................... .
c. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Câmpia de Vest; R.................................................................... .
d. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Câmpia Română; R................................................................. .
e. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R................................ .
f. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor în Dealurile de Vest; R................................................................. .
g. cantităţile medii anuale ale precipitațiilor la 1.000 m altitudine și pe vârfurile montane înalte;
R.......................................................................................................................................................................... .
56
h. valoarea și locul în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipitații;
R.......................................................................................................................................................................... .
i. valoarea și locul în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitații căzute în 24 ore.
R.......................................................................................................................................................................... .
C. Vânturile (regimul eolian)

Pe suprafața României vânturile sunt diferite ca direcție și intensitate. Prin suprafața pe care
se manifestă și prin frecvență se evidențiază Vânturile de Vest, vânturi permanente care bat în
părțile centrală și vestică ale țării.
Local, se manifestă: Crivățul – vânt geros iarna –, care bate la est de Carpații Orientali (în
Podișul Dobrogei, în jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române); Austrul – vânt cald –, bate în sud-
vestul țării; Nemira – vânt rece –, pătrunde iarna din est pe văile Carpaților Orientali*; Coșava,
pătrunde în Banat din sud și sud-est; föehnul – vânt cald și uscat – care coboară pe versanții
Carpaților în sud-vestul și sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei**, în depresiunile
submontane din Subcarpați etc.; brizele montane se formează pe versanții văilor mari din Carpați;
brize marine, care se manifestă în Delta Dunării și în Zona litorală.
a. numele vântului permanent care bate în vestul și centrul țării; R................................................................. .
b. numele vântului care pătrunde din est prin văile Carpaților Moldo-Transilvani; R.................................... .
c. caracteristicile Crivățului și regiunile geografice în care bate; R.....................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele vântului care bate în vestul Podișului Getic și în Câmpia Olteniei; R............................................. .
e. numele vântului cald care coboară pe versanții Munților Apuseni în sud-vestul Depresiunii Colinare a
Transilvaniei; R................................................................................................................................................... .
f. locurile în care bat brizele montane și brizele marine. R...................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Temperatura maximă a aerului înregistrată pe teritoriul României a fost de 38,5oC._____ R.c.: ................ .
2. În România, temperatura aerului crește de la nord la sud._____ R.c.: ......................................................... .
3. În Podișul Dobrogei, precipitațiile medii anuale au valori de 550-650 mm._____ R.c.: .............................. .
4. Cantitățile de precipitații din Carpații Meridionali scad de la poale spre vârfuri._____ R.c.: ………......... .
5. Vântul Mare bate în Depresiunea Făgărașului._____ R.c.: ………........................…............................... .
    
* În sudul Carpaților Moldo-Transilvani și în nordul Carpaților Curburii.

** Föehnul care bate în Depresiunea Făgăraș a fost numit Vântul Mare.
57
Fișa de lucru: Clima. Nuanțele climatice
Clima României nu este omogenă pe întreaga sa întindere. Din cauza multitudinii de factori
care determină clima țării noastre, se deosebesc două categorii de nuanțe climatice: etajele climatice
și sectoarele/regiunile cu diferite influențe climatice.
A. Etajele de climă

Etajele climatice sunt determinate de altitudinea reliefului. Climatul de litoral și deltă,
specific celor două regiuni geografice, se caracterizează prin temperaturi mai ridicate în timpul
iernii și precipitații reduse. Clima de câmpie se evidențiază prin temperaturi ridicate (10-11oC) și
precipitații reduse (450-600 mm/an). Climatul de dealuri și podișuri cuprinde două subetaje:
dealuri și podișuri joase, până la 500 m altitudine (cu temperaturi de circa 8-9oC și precipitații de 600-
700 mm/an), și dealuri și podișuri înalte, între 500 și 800 m (cu temperaturi de circa 6-7oC și
precipitații de 700-900 mm/an). Climatul montan, la 800-1.800 m altitudine, se evidențiază prin
temperaturi care scad (6-2oC) și precipitații care cresc (1.000-1.200 mm/an) cu altitudinea. Climatul
alpin, la peste 1.800-2.000 m altitudine, cu temperaturi sub 0oC, cu ierni geroase, cu precipitații
bogate (1.200-1.400 mm/an, frecvent sub formă de zăpadă) și cu vânturi puternice. Climatul
depresionar, prezent în marile depresiuni intramontane, se caracterizează prin inversiuni termice
și prin precipitații de 600-700 mm/an.
a. factorul care determină etajele climatice; R.................................................................................................... .

b. numele etajelor climatice; R..............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. caracteristicile climatului de litoral și deltă; R.................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. caracteristicile climatului etajului de câmpie; R..............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri joase; R.................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri înalte; R.................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g. caracteristicile climatului montan; R...............................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
h. caracteristicile climatului alpin; R................................................................................................................. .
i. caracteristicile climatului depresionar. R..........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
58
B. Sectoarele de influență climatică
Pe fondul climatului temperat-continental A. Clima cu influențe oceanice, în centrul
al României, barajul orografic al Munţilor Carpaţi României (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest,
determină formarea a șase sectoare cu nuanţe Munții Apuseni, Depresiunea Colinară a
regionale generate de influenţele climatice Transilvaniei etc.) este moderată termic și mai
exterioare. umedă.
B. Clima cu influențe submediteraneene,
Citiți textul alăturat (→) și scrieți, în fișa
în sud-vestul țării (în Banat și în sud-vestul
de lucru, numele influențelor climatice și
Olteniei), mai caldă și mai umedă, cu ploi de
principalele caracteristici ale acestora.
toamnă și ierni blânde.
R..................................................................................... C. Clima cu influențe de ariditate, în estul
țării (cea mai mare parte a Podișului Moldovei,
........................................................................................
estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei etc.),
........................................................................................ cu ierni foarte reci, veri fierbinți și secetoase și
cu ploi puține cu caracter torențial.
........................................................................................
D. Clima cu influențe scandinavo-baltice,
........................................................................................ în nordul României (în Maramureș, Obcinele
Bucovinei, Podișul Sucevei etc.), cu ierni cu
........................................................................................
temperaturi foarte scăzute și cu precipitații
........................................................................................ bogate.
E. Clima cu influențe pontice, în lungul
........................................................................................
litoralului, pe o fâșie cu lățimi de 25-30 km,
........................................................................................ moderată termic, cu brize marine și cu
umiditate ridicată.
........................................................................................
F. Clima cu influențe de tranziție, în
........................................................................................ sudul țării, între Jiu și Argeș-Sărata, cu
precipitații care scad cantitativ spre est [după
........................................................................................
S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 49; I.
........................................................................................ Mărculeț, Cătălina. Mărculeț, Aspecte privind
clima Europei şi a României, Liceul – prezent și
........................................................................................
viitor, Vol. V, Bucureşti, 2008, pag. 21].
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................... .
Arătați,
pe harta murală a României, regiunile cu influențe climatice oceanice,
submediteraneene, de ariditate, scandinavo-baltice, pontice și de tranziție.
59
Analizați reprezentările grafice de mai jos, care redau temperaturile medii lunare
multianuale (A.) și precipitațiile medii lunare multianuale (B.) de la o stație meteorologică din
România, și scrieți în fișa de lucru:
A. A. TEMPERATURILE MEDII LUNARE

a. valoarea minimă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
R. ......................................................................
......................................................................... .
b. valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
R. ......................................................................
......................................................................... .
B. B. PRECIPITAȚIILE MEDII LUNARE
a. valoarea minimă a precipitațiilor medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
R. ......................................................................
......................................................................... .
b. valoarea maximă a precipitațiilor medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
R. ......................................................................
......................................................................... .

Pe baza cunoștințelor acumulate, completați propozițiile de mai jos:
1. Temperaturile medii sub 0oC sunt caracteristice etajului climatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Influențele climatice din Podișul Sucevei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Brizele marine sunt specifice climei cu influențe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Precipitațiile de 450-600 mm/an sunt caracteristice climatului de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Temperaturile foarte scăzute și precipitațiile .bogate sunt caracteristice climei cu influențe . . . . . .
....................
6. Influențele climatice din Câmpia Transilvaniei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
 Temă. Utilizând hărțile de la paginile 37, 38 și 39 din manual [Edit. Corint], caracterizați clima
regiunii în care locuiți, precizând: temperatura medie anuală, precipitațiile medii anuale, influența climatică
și etajul climatic.
...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
60
Fișa de lucru: Hidrografia. Factorii care determină și
influențează hidrografia. Dunărea
Apa reprezintă un element vital al mediului nostru. Țara noastră are numeroase râuri, dar pe
vreme de secetă devine un stat sărac în apă. Din Munții Carpați izvorăsc circa 80% din râurile
patriei, iar Dunărea – care se varsă în Marea Neagră – colectează, direct ori indirect, majoritatea
acestora.
A. Factorii care determină și influențează rețeaua hidrografică
Citiți textul din manual, referitor la factorii care determină și influențează hidrografia [„A.
Factorii care determină și influențează hidrografia”, pag. 41, Edit. Corint], și scrieți în fișa de lucru:
a. elementele care compun hidrografia României; R.............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. factorii care determină caracteristicile apelor continentale și modul prin care acționează. R..........................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

De-a lungul timpului, omul a modificat mult rețeaua hidrografică. În România a desecat
suprafețe mari mlăștinoase (în Câmpia de Vest, Balta Brăilei etc.), a construit numeroase baraje și
diguri (formând numeroase lacuri), a creat canale prin care apa se scurge în alte direcții (Canalul
Crișurilor, Canalul Dunăre–Marea Neagră), canale pentru irigații etc. și a coborât ori a ridicat
nivelul unor pânze freatice [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 44].
Pe baza textului de mai sus (), scrieți, în fișa se lucru, modalitățile prin care omul a
influențat hidrografia României:
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Dunărea
Citiți textul din manual referitor la Dunăre [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint] și scrieți în
fișa de lucru:
61
a. lungimea fluviului şi locul ca lungime şi debit între fluviile Europei;
R.......................................................................................................................................................................... .
b. munţii din care izvorăşte, direcţia generală de curgere şi Marea în care se varsă fluviul;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. numele ţărilor străbătute de fluviu; R………...................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele capitalelor străbătute de fluviu; R………...........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. lungimea fluviului pe teritoriul României; R................................................................................................. .
f. numele celor patru sectoare ale Dunării de pe teritoriul României; R..............................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Citiți textele din manual referitor la sectoarele Dunării [„B. Dunărea”, pag. 41, Edit. Corint]
și scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale fiecărui sector:
1. Sectorul Baziaş–Porţile de Fier (Defileul Dunării).
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
2. Sectorul Porţile de Fier–Călăraşi („Lunca” Dunării).*

R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
3. Sectorul Călăraşi–Brăila („Bălţile” Dunării).**
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
* Lunca fluviului ajunge până la 20-25 km lăţime.

** Pe acest sector, Dunărea asigură un pescaj de până la 2 m.
62
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
4. Sectorul Brăila–Marea Neagră (Dunărea Maritimă).***
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Analizați schița de mai jos și completați elementele geografice marcate cu numere, de la

1 la 5.

1. Dunărea are direcția generală de curgere de la:
a. est la vest b. nord la sud c. vest la est
2. Fluviul Dunărea trece prin țara numită:
a. Cehia b. Croația c. Slovenia
3. Pe teritoriul României, cursul Dunării are lungimea de:
a. 1.055 km b. 1.075 km c. 1.095 km
4. Sectorul Dunării care asigură un pescaj de 7 m se numește:
a. „Bălțile” Dunării b. Dunărea Maritimă c. „Lunca” Dunării
5. Balta Ialomiței este situată în sectorul Dunării numit:
a. Baziaș–Porțile de Fier b. Brăila–Marea Neagră c. Călărași–Brăila
    
*** Cu un pescaj de 7 m.
63
Fișa de lucru: Hidrografia. Râurile interne
A. Caracteristicile rețelei hidrografice
Râurile principale formează, pe hartă, o rețea hidrografică radiară (divergentă). Lungimea

totală a apelor curgătoare este de aproximativ 100.000 km, iar numărul celor mai lungi de 5 km
depășește 4.000.
Citiți textul referitor la caracteristicile rețelei hidrografice din manual [pag. 42, Edit.
Corint] şi scrieţi în fişa de lucru:
a. numele grupelor în care au fost ordonate râurile interioare; R........................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de vest; R.......................................................... .
c. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de sud; R............................................................ .
d. numele râurilor care colectează apele curgătoare din grupa de est; R.......................................................... .
e. numele locurilor în care se varsă râurile dobrogene; R................................................................................ .
f. numele celor mai lungi opt râuri interne; R......................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g. numele râurilor care transportă cele mai mari cantități de apă; R...................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Principalele artere hidrografice
Analizați harta „Sectoarele Dunării, râurile principale și bazinele hidrografice” [fig. 1, pag.
43, Edit. Corint] din manual și scrieți în fișa de lucru:
a. numele râurilor care prin unire formează Someșul; R.................................................................................. .
b. numele Crișurilor, de la nord la sud; R......................................................................................................... .
c. numele afluenților râului Mureș; R..................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele afluenților râului Jiu; R..................................................................................................................... .
e. numele afluenților râului Olt; R......................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. numele unui afluent al râului Vedea; R......................................................................................................... .
g. numele unui afluent al râului Argeș; R......................................................................................................... .
h. numele unui afluent al râului Ialomița; R................................................................................................... .
64
i. numele afluenților râului Siret; R.....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
î. numele unui afluent al râului Prut; R............................................................................................................ .
Arătați, pe harta murală a României, râurile: Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul
Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Suceava, Moldova,
Bistrița, Buzău, Bârlad, Prut, Jijia și Casimcea.
false (F). Dacă afirmațiile sunt false, scrieți voi răspunsul corect.
1. Râul Mureș face parte din grupa de vest._________ Răspunsul corect: ................................................ .
2. Râul Teleorman se varsă în Olt._________ Răspunsul corect: ................................................................ .
3. Râul Moldova este afluent al Prutului._________ Răspunsul corect: .................................................... .
4. Râul Argeș se varsă în Dunăre. _________ Răspunsul corect: ................................................................ .
5. De la nord la sud, Crișurile sunt ordonate astfel: Crișul Alb, Crișul Repede și Crișul Negru.
_________ Răspunsul corect: ............................................................................................................................ .
6. În râul Prut se varsă Jijia. _________ Răspunsul corect: ........................................................................... .
 Temă. Pe baza textului de mai jos,

delimitați pe harta alăturată grupele de râuri ale RÂURILE ROMÂNIEI
României, în funcție de direcția de curgere și
locul de vărsare.
 Gr. Posea [pag. 46, Edit. ALL]
ordonează râurile după direcția de curgere,
modul de colectare și regimul de scurgere în
cinci grupe:
1. râurile din grupa de vest sunt colectate
de Tisa și prezintă viituri de iarnă (Vișeul,
Someșul, Barcăul, Crișurile, Mureșul și
Bega);
2. râurile din grupa de sud-vest
(bănățeană) se scurg către sud-vest și se
varsă direct în Dunăre (Timiș, Caraș, Nera și  După trasarea limitelor dintre grupe, colorați:
Cerna); • Cu albastru deschis, grupa de vest;
3. râurile din grupa de sud se scurg spre • Cu galben, grupa de sud-vest;
sud și sud-est și sunt colectate de Dunăre • Cu verde deschis, grupa de sud;
(Drincea, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița și • Cu portocaliu, grupa de est;
Călmățui); • Cu mov, grupa de sud-est.
4. râurile din grupa de est sunt colectate de
Siret și Prut;
5. râurile din grupa de sud-est (dobrogeană) se varsă în lacurile din zona litorală (Telița, Taița,
Slava, Casimcea etc.).
    
65
Fișa de lucru: Hidrografia. Lacurile.
Apele subterane și izvoarele
A. Lacurile
În România se găsesc peste 3.400 de lacuri (circa 2.300 fiind naturale), care ocupă aproximativ
1% din suprafața țării
Pe baza textului din manual [„A. Lacurile”, pag. 44, Edit. Corint], scrieți în fișa de lucru
numele principalelor tipuri de lacuri de pe teritoriul României și exemplificați.
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
• ............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Arătați, pe harta murală a României, lacurile: Sfânta Ana, L. Roșu, Snagov, Căldărușani,
Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol, Tașaul, Mangalia, Porțile de Fier I și II, Izvorul Muntelui,
Vidra, Vidraru, Stânca-Costești și Cefa.
66
 Cu ajutorul hărții „România – principalele tipuri de lacuri” [pag. 45, Fig. 1, Edit. Corint]
și a Atlasului Geografic Școlar, redați pe harta de mai jos: arealele cu lacuri între dune de nisip (cu
portocaliu), arealele cu lacuri în depresiuni de tasare (cu galben), arealele cu lacuri glaciare (cu albastru),
Lacul Sfânta Ana, Lacul Roșu, Lacul Bâlea, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, Lacul Snagov, Lacul Zăton,
Lacul Ursu, Laguna Razim-Sinoie, Lacul Ighiu, Lacul Mostiștea, Lacul Techirghiol, Lacul Cefa, Lacul
Porțile de Fier I, Lacul Vidraru, Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Stânca-Costești și Lacul Vidra.
 Lectură
Avram Iancu sau Ocna Pustie, cel mai adânc lac din România (132,5 m), este situat în oraşul Ocna
Sibiului, în Culoarul Visei. Lac format pe masiv de sare, Avram Iancu se află pe locul celei mai mari saline
din regiune, închisă încă din 1817. A început să se formeze după 1850, procesul definitivându-se prin 1890.
Cuveta sa are formă circulară şi atinge adâncimea maximă de 132,5 m. Suprafața luciului de apă este de
1.320 m2, iar volumul său se ridică la 26.772 m3. Salinitatea oscilează între 180-200 g/l, la suprafaţă şi 300
g/l la fund, iar fenomenul de heliotermie este frecvent. Datorită salinităţii ridicate, apa lacului este utilizată
pentru băile din localitate [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, București, 2010, pag. 35].
B. Apele subterane și izvoarele
Apele subterane se împart în ape freatice și ape de adâncime sau captive.

Citiți textul din manual, referitor la apele subterane [„B. Apele subterane și izvoarele”, pag.
44, Edit. Corint], și scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale apelor freatice și de
adâncime.
• Apele freatice. R..............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
67
..............................................................................................................................................................................;
...............................................................................................................................................................................
• Apele de adâncime. R....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Apele subterane apar la zi sub formă de izvoare sau extrase prin foraje.
Izvoarele minerale reprezintă ape încărcate cu gaze și/sau săruri minerale, care ies la
suprafață, uneori și cu temperaturi ridicate (ape termale). În țara noastră se găsesc peste 2.000 de
astfel de izvoare și sunt carbogazoase și bicarbonatate (în regiunea lanțului vulcanic, la Vișeu de
Sus, Bilbor, Borsec, Zizin etc.), feruginoase carbogazoase (la Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc, Buziaș
etc.), sulfuroase (în Subcarpați, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei), sărate (Cacica, Slănic
Moldova, Târgu Ocna, Slănic-Prahova ș.a.), iodurate (Bazna, Sărata-Monteoru, Berca) și
radioactive (Covasna, Tușnad, Băile Felix etc.).
Apa plată este nemineralizată și lipsită de impurități și de germeni patogeni și nu se
alterează. Astfel de ape se găsesc în Munții Vlădeasa (la Izvorul Minunilor), în Carpații Orientali și
în Podișul Mehedinți [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 48-49].
a. ce sunt apele minerale; R..................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. tipurile de ape minerale prezente pe teritoriul României; R.............................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. ce sunt apele plate și unde se găsesc pe teritoriul țării noastre. R....................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Lectură
Căliman-Harghita, cea mai bogată aureolă mofetică, se înscrie în aria vulcanică a Carpaţilor Moldo-
Transilvani. În cadrul ei se disting mai multe izvoare cu ape bicarbonatate, sodice, clorurate calcice şi slab
bromo-iodurate, hipotermale etc., la Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Bilbor, Tuşnad, Bixad, Bodoc, Borsec,
Bilbor, Toşorog, Bodoc, Zizin, Biborţeni etc. În regiune, aceste izvoare aureolei mofetice au determinat
înfiinţarea mai multor staţiuni balneare: Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Jigodin, Tuşnad, Malnaş, Zizin,
Biborţeni etc. [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia,
București, 2010, pag. 72-73].
    
68
Fișa de lucru: Hidrografia. Marea Neagră
Citiți textul de la pagina 46 din manual [Edit. Corint] şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru
Marea Neagră:
a. tipul de mare; R............................................................................................................................................... .
b. continentele între care se află situată; R......................................................................................................... .
c. cea mai mare peninsulă și cel mai mare golf; R............................................................................................... .
d. formele care compun relieful mării; R..............................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. adâncimea platformei continentale; R............................................................................................................. .
f. adâncimea abruptului continental; R.............................................................................................................. .
g. bilanțul apelor mării; R................................................................................................................................... .
h. numărul straturilor de apă și adâncimile acestora; R......................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
i. numele curenților acvatici; R........................................................................................................................... .
j. sensurile curenților de „descărcare” și de „compensare”; R.............................................................................
............................................................................................................................................................................. .
k. elementele care compun biodiversitatea mării; R..............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Din cauza lipsei curenților verticali, în Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu
proprietăți diferite. Pe baza textului din manual, completați caracteristicile celor două straturi de
apă din schița de mai jos, precizând: 1. valorile salinității, 2. gazele dizolvate și 3. prezența ori
lipsa viețuitoarelor.
69
Analizați harta „Marea Neagră – adâncimi, curenți și principalele porturi” din manual [Fig.
1, pag. 46, Edit. Corint] și scrieți în fişa de lucru:
a. numele celei mai mari insule din Marea Neagră; R....................................................................................... .
b. adâncimea maximă a Mării Negre;* R............................................................................................................ .
c. numele strâmtorii care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov; R................................................. .
d. numele principalelor porturi de la Marea Neagră și statele pe teritoriile cărora se găsesc. R.........................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

Încă din Antichitate, Marea Neagră a permis țărilor riverane să realizeze legături comerciale,
aceste relații accentuându-se în secolul XX. Din platforma nord-vestică, România și țările vecine
exploatează zăcămintele de petrol și gaze naturale, iar clima locală și plajele au favorizat
dezvoltarea multor stațiuni de odihnă și turism. De asemenea, bogata faună piscicolă găzduită de
Marea Neagră este în bună măsură valorificată [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 60-
61].
Pe baza textului de mai sus (), scrieți în fișa se lucru importanța economică a Mării Negre.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Marea Neagră este o mare:
a. continentală b. interinsulară c. mărginașă
2. Față de Marea Neagră, România este situată în:
a. est b. sud c. vest
3. Platforma continentală a Mării Negre coboară până la adâncimi de:
a. 200 m b. 400 m c. 600 m
* S. Neguț și colab. [Edit. Humanitas, pag. 59] indică adâncimea maximă de 2.245 km.
70
4. Curenții circulari din Marea Neagră sunt generați de:
a. cutremure (seisme) b. vărsarea Dunării c. vânt
5. Stratul de apă inferior este lipsit de viață din cauza:
a. O2 b. CO2 c. H2S
 Lectură
Marea Neagră este cea mai izolată mare a Oceanului Planetar și cu cele mai multe denumiri avute
de-a lungul timpului. Este poziţionată între Europa şi Asia Mică, fiind aproape închisă din cauza
comunicării sale foarte dificile cu Oceanul Planetar: prin Strâmtoarea Bosfor  30 km lungime, 660-3.300 m
lăţime şi 33 m adâncime minimă  cu Marea Marmara, mai departe, prin Strâmtoarea Dardanele cu Marea
Egee şi, în continuare, cu Marea Mediterană, de unde, prin Strâmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul
Atlantic, iar prin Canalul Suez se poate ajunge în Marea Roşie şi Oceanul Indian. Ea a purtat în decursul
istoriei numeroase denumiri  Akhshaena = întunecată, închisă la culoare; Pontus Axeinos = Marea Ostilă,
Neospitalieră; Pontus Euxeinos = Marea Ospitalieră; Bar al Tarabazunda = Marea Trapezuntului; Bahr al
Kirim = Marea Crimeei; Bahr al Rus = Marea Ruşilor; Mare Maggiore = Marea cea Mare; Kara Deniz =
Marea Neagră  şi a avut cea mai radicală schimbare de nume  din Axeinos = Inospitalieră, în Euxeinos =
Ospitalieră. Denumirea actuală (Marea Neagră) concordă cu cea dată, în timpuri străvechi, de populaţiile
indigene de sciţi, Akhshaena având înţelesul de întunecată. Grecii antici au denumit-o iniţial Axenos
(inospitalieră sau ostilă), cel mai probabil prin adaptarea numelui indigen la propriul limbaj, dând sensul cel
mai potrivit cu faptul că, la începuturi, nu cunoşteau această mare cu ierni aspre şi furtuni necruţătoare, dar
şi cu populaţii locale crude şi ucigaşe cu străinii. După întemeierea oraşelor colonii de-a lungul coastelor ei
(precum Histria, Tomis şi Callatis din secolele VII-VI î. Hr., pe actualul ţărm românesc) i-au schimbat
numele în sensul opus, Euxeinos (ospitalieră). În evul mediu, geografii arabi o menţionau pe hărţi cu
denumirile: Bahr al Tarabazunda (Marea Trapezuntului), indicând drumul comerţului oriental prin cetatea
Trapezunt, Bahr al Kirim (Marea Crimeei), evidenţiind importanţa Peninsulei Crimeea şi Bahr al Rus
(Marea Ruşilor), reflectând preocupările bizantinilor cauzate de incursiunile piraţilor nordici în secolele X şi
XI. Din secolul XIII, prin denumirea dată de popoarele turco-tătare  Kara Deniz  se reia sensul primordial
de negru, întunecat, dar şi de mare, puternic, temut. Mai târziu, acest ultim înţeles, este dat de navigatorii
genovezi şi veneţieni şi de domnii munteni şi moldoveni prin denumirea de Mare Maggiore, respectiv,
Marea cea Mare. După cucerirea Constantinopolelui (1453), închiderea navigaţiei străine prin strâmtori şi
preluarea controlului lor de Imperiul Otoman, s-a impus denumirea actuală Kara Deniz, în limba română
Marea Neagră [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia,
București, 2010, pag. 148-149].
    
71
Fișa de lucru: Vegetația, fauna și solurile
A. Vegetația naturală și fauna
Citiți textul de mai jos (), referitor la factorii care au determinat variația și distribuția
vegetației.
Poziția geografică a țării noastre permite interferența caracteristicilor climatului temperat-
oceanic cu cel temperat-continental și unele influențe din sudul sau nordul României. Aceasta a
determinat tipul de vegetație zonală și extinderea arealelor diferitelor specii vegetale și animale
din acele locuri peste teritoriul României*.
Relieful, alcătuit din câmpii, podișuri, dealuri și munți, cu dezvoltarea în altitudine până la
2.544 m, a impus condiții de viață diferite (mai ales climatice), care au determinat etajarea
vegetației [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62].
O importanță locală în modificarea și răspândirea biodiversității mai au: caracteristicile
rețelei hidrografice, substratul geologic, tipul de sol și activitățile desfășurate de om**.
În răspândirea faunei, un loc important îl ocupă vegetația, care îi asigură hrană și adăpost.
a. importanța poziției geografice și a reliefului în distribuția vegetației și faunei României;
• Poziția geografică. R..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• Relieful. R...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. factorii de importanță locală în distribuirea biodiversității;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. rolul vegetației în răspândirea faunei. R...........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
* „În est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii
sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei etc.” [după S. Neguț și colab., Edit.
Humanitas, pag. 62].
** „Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea vegetației
naturale de pe spații întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai
mare (plantații de molid în locul pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monumente ale naturii”
[după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62].
72
 Identificați și scrieți în fișa de lucru activitățile umane care au determinat reducerea
arealelor cu vegetație naturală din regiunea în care locuiți.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Pe teritoriul României se întâlnesc: zona stepei și silvostepei, zona de pădure (între 200 și
1.800 m altitudine) – cu trei etaje: stejarului (200-500 m altitudine), fagului (500-1.200 m) și coniferelor
(1.200-1.800 m) – și zona alpină (la înălțimi mai mari de peste 1.800 m). La contactul dintre etajele
forestiere, sunt păduri de amestec.
Pe baza textului din manual [pag. 48] și a figurii numărul 1 [„Repartiția vegetației naturale”,
Edit. Corint, pag. 49], scrieți în fișa de lucru arealele ocupate de zonele sau etajele de vegetație și
speciile de plante și animale caracteristice acestora.
1. Zona de stepă și silvostepă;
• Stepa:
Poziția geografică/localizare: ................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: ...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Animale caracteristice: .........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• Silvostepa:
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
2. Zona de pădure;
• Etajul stejarului:
............................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: ............................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
73
............................................................................................................................................................................. .
• Etajul fagului:
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
• Etajul coniferelor:
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
............................................................................................................................................................................. .
1. Zona alpină;
• Etajul subalpin:
Poziția geografică/localizare (1.800-2.000 m altitudine): ....................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: jneapăn, ienupăr, afin, merișor.
• Etajul pajiștilor/pășunilor subalpine:

Poziția geografică/localizare (la peste 2.000 m altitudine): .................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Plante caracteristice: ierburi mărunte.

Animale caracteristice: vulturul și ................................................................................................................... .
Citiți textul de mai jos () referitor la vegetația azonală*** și fauna.

„În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți
joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă,
mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și
dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți
există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturate, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație
cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de
salcâmi. În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic,
cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc.” [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 64-
65].
Azonal = care nu formază o zonă. Termenul se folosește la vegetație și soluri [după M. Ielenicz (coord.),
***
74
Faunistic, se distinge fauna acvatică (cu diferite specii de pești) din râuri și lacuri (păstrăvi în
apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în
Dunăre), precum și din Marea Neagră [după O. Mândruț, Edit. Corint, pag. 48, și S. Neguț și
colab., Edit. Humanitas, pag. 66].
a. asociațiile/tipurile de vegetație azonală din România;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. speciile de plante caracteristice zăvoaielor;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. speciile de plante caracteristice asociațiilor submediteraneene;
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. speciile de pești caracteristice:
• apelor de munte; R........................................................................................................................................... .
• apelor de câmpie; R........................................................................................................................................... .
• Dunării. R........................................................................................................................................................ .
B. Solurile
Pe baza cunoştințelor acumulate până în prezent, scrieți în fișa de lucru definiția solului și
principala sa caracteristică.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Pe baza textului din manual [„B. Solurile”, Edit. Corint, pag. 48], scrieți în fișa de lucru:
a. clasele și tipurile de soluri de pe teritoriul României;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. regiunile geografice și unitățile de relief în care se evidențiază:
• molisolurile; R.................................................................................................................................................
75
............................................................................................................................................................................. .
• argiluvisolurile; R...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• cambisolurile; R...............................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• spodosolurile.**** R...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Pe baza cunoștințelor acumulate, completați tabelul de mai jos corelând zonele de

vegetație cu fauna și solurile.
Zone/etajele de Regiunile/arealele Componentele Fauna Solurile
vegetație pe care le ocupă floristice
1. Stepa
2. Silvostepa
3. Pădurea
a) Etajul stejarului
b) Etajul fagului
c) Etajul coniferelor
4. Zona alpină
    
Începând din anul 2003, molisolurile sunt numite cernisoluri, argiluvisolurile – luvisoluri, iar
****
spodosolurile – spodisoluri.
76
Fișa de lucru: Populația. Numărul populației și
evoluția numerică.
Densitatea populației și repartiția ei geografică
A. Numărul populației și evoluția numerică
România are în prezent un număr de 20,1 milioane locuitori.

În ultimele decenii, numărul populației țării noastre a înregistrat o perioadă de creștere și
una de scădere numerică.
Analizați graficul EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
alăturat („Evoluția numerică
a populației României”) și
a. intervalul cu creștere numerică
a populației;
R................................................. .
b. intervalul cu scădere numerică
a populației;
R................................................. .
c. anul în care România a avut
cel mai redus număr de locuitori
(15,8 mil.);
R................................................. .
d. anul în care România a înregistrat cel mai mare număr de locuitori (23,2 mil.).
R................................................. .
Evoluția numerică a populației României a fost influențată de mișcarea naturală* și de
mișcarea migratorie**. Bilanțul natural*** al populației țării a înregistrat numeroase fluctuații, ca
urmare a situațiilor economice din diferitele momente istorice și a politicilor demografice ale
statului român.
Analizați graficul de mai jos („Evoluția bilanțului natural din România”) și scrieți în fișa
de lucru:
a. intervalul cu bilanț natural pozitiv; R............................................................................................................ .
b. valoarea maximă a bilanțului natural și anul în care s-a înregistrat;
* Mișcarea naturală a populației = schimbările produse în numărul și structura populației, ca urmare a

nașterilor și deceselor [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag.
197].
** Mișcarea migratorie a populației = transformările produse în numărul și structura populației, ca urmare a
schimbărilor domiciliului permanent [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint,
București, 1999, pag. 197].
*** Bilanțul natural al populației (sporul natural) = diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor,
calculată pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp. Este exprimată în valori relative (‰)
[după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 50].
77
EVOLUȚIA BILANȚULUI NATURAL DIN ROMÂNIA
R.................................................... .
c. intervalul cu bilanț natural

negativ;
R.................................................... .
d. valoarea minimă a bilanțului

natural și anul în care s-a
înregistrat.
R................................................. .
 Pe baza informațiilor avute și a cunoștințelor dobândite până în prezent, încercați să

identificați cauzele care au determinat intervalul cu bilanț natural negativ din România.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
În România, după anul 1989 EVOLUŢIA EMIGRAŢIEI POPULAŢIEI

numărul celor care au părăsit definitiv GERMANE DIN ROMÂNIA ÎNTRE 1985-1997
țara a fost mai mare decât al celor care germani
70000
s-au stabilit. La acest proces a
contribuit și emigrarea unor minorități 60000
etnice, cum a fost cea germană. 50000
Analizați graficul alăturat (→) și 40000
scrieți, în fișa de lucru, cele mai mari 30000

valori ale emigranților germani și anii
20000
în care s-au înregistrat.
10000
R...................................................................
0
an
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
.................................................................... .
 Lectură
Populaţia germană din România este foarte eterogenă. Saşii, germanii din Transilvania, cunoscuţi în
documente ca Flandreuses, Teutonici şi Saxones, au fost colonizaţi de maghiari în secolele XII-XIII, din
regiunile situate la vest de valea Rinului, cu menirea de a crea orașe pe care să le poată exploata prin
impozite. Au fost grupaţi în sudul şi nordul provinciei, în regiunile Sibiului, Braşovului, Târnavelor şi
Bistriţei, unde au fost împărţiţi în scaune şi districte săseşti. Tot în Transilvania, în regiunea oraşului Sibiu,
au mai fost aduşi landleri (secolul al XVIII-lea), cunoscuţi şi sub numele de transmigranţi. În secolele XVII-
XIX au mai fost colonizaţi de austrieci şvabii bănăţeni şi sătmăreni, aduşi ca agricultori din regiunea
Würtenberg, ţipţerii din Maramureş, ca prelucrători în lemn, şi germanii din Bucovina, iar de către ruşi
germanii din sudul Basarabiei şi Dobrogea. Șvabii, germanii din Banat, originari din Boemia, au ajuns în
provincie în trei mari faze de colonizare – carolina, tereziana şi iozefina – şi au înfiinţat numeroase aşezări în
centrul, nord-vestul şi în regiunile miniere şi forestiere montane [după I. Mărculeț, 1930-2002. Aspecte
privind germanii din România, Historia, nr. 88, București, 2009, pag. 72].
78
B. Densitatea populației și repartiția ei geografică
Densitatea medie a populației României este de 84,4 loc./km2.

Populația țării nu este uniform răspândită. Diferențele de densitate sunt determinate de
gradul de favorabilitate al condițiilor naturale și de unele cauze de ordin istoric, economic etc.
Analizați figura 2 – „Dinamica populației (valori și areale generalizate)” – din manual
[Edit. Corint, pag. 48] și scrieți în fișa de lucru:
a. principalele regiuni geografice cu densitate mai mare de 150 loc./km2;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. principalele regiuni geografice cu densitate mai mică de 50 loc./km2.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Citiți textul de mai jos (), referitor la distribuția populației pe teritoriul României.
După cum s-a văzut, pe cuprinsul României se găsesc unele diferențieri în răspândirea
geografică a populației, determinată de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale, precum și
de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori mai mari ale densității populației peste media
pe țară se întâlnesc în: a) regiunile de câmpie, deal și podiș, cu relief relativ neted, cu bogate și
variate resurse naturale (petrol, gaze naturale, cărbuni, sare, soluri fertile etc.) și cu veche și
permanentă populare; b) unele depresiuni colinare (Rădăuți, Câmpina, Pucioasa etc.) și
intramontane joase (Brașovului, Maramureșului, Petroșani ș.a.); c) regiunile cu spor natural ridicat
(în Podișul Moldovei și în Subcarpații Moldovei); și d) arealele cu puternică dezvoltare a industriei
(sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, regiunea Capitalei, Galați–Brăila etc.). Densități mai
scăzute se întâlnesc în aria montană (din cauza condițiilor naturale mai puțin favorabile dezvoltării
așezărilor omenești), în cea mai mare parte a Podișului Dobrogei (din cauza insuficienței apei și a
condițiilor istorice vitrege) și în Delta Dunării (care este acoperită în proporție de circa 85% de apă)
[după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 72-73].
a. factorii care favorizează concentrarea populației pe teritoriul României;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. factorii defavorabili concentrării populației pe teritoriul României.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
79
Fișa de lucru: Populația. Structura populației României
Structura populației poate fi privită sub mai multe puncte de vedere: pe sexe și grupe de vârstă,
națională, pe medii, confesională etc.
A. Structura pe sexe și grupe de vârstă
1. Structura pe sexe a populației României este de 48,6% bărbați și 51,4% femei.

Încercați să explicați ponderea mai mare a femeilor în România. R......................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
2. Structura pe grupe de vârstă redă mărimea și proporțiile diferitelor contingente sau grupe de
populații.
Analizați tabelul alăturat
STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ
(→) și scrieți, în fișa de lucru,
GRUPA DE Populație Populație Populație
proporțiile populației:
VÂRSTĂ tânără adultă vârstnică
• tinere: .............................................; (ANI) (0-24) (25-64) (≥65)
• adulte: ............................................; PROPORȚIA 28,2 55,7 16,1
(%)
• vârstnice: ....................................... .
Încercați să explicați necesitatea creșterii ponderii populației tinere în România. R........

...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Analizați diagrama PIRAMIDA VÂRSTELOR* PENTRU ANUL 2011

alăturată (→) și scrieți în
fișa de lucru:
a. sexul (masculin sau
feminin) cu cea mai mare
pondere în cadrul populației
tinere;
R..............................................;
b. sexul (masculin sau

feminin) cu cea mai mare
*Piramida vârstelor (piramida pe grupe de vârstă și sexe) = diagramă liniară prin care sunt reprezentate
grafic, în mod simetric, o caracteristică cantitativă și una calitativă. Bilateral, pe verticală sunt redate grupele
de vârstă pe cele două sexe, iar pe orizontală, numărul de persoane [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de
geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 239].
80
pondere în cadrul populației vârstnice; R............................................................................................................;
c. intervalul cu cea mai redusă natalitate. R ..................................................................................................... .
B. Structura națională sau etnică
Populația României este compusă majoritar STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI (%)

din români (peste 80%), ceea ce îi conferă țării ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011
statutul de stat național unitar. Alături de români
trăiesc mai multe minorități naționale.
Analizați diagrama alăturată (→) și scrieți,
în fișa de lucru, primele patru etnii din structura
etnică a României și ponderile acestora.
R........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
........................................................................................ .
Citiți textul de mai jos (), referitor la minoritățile etnice de pe teritoriul României.
Maghiarii din România locuiesc în centrul țării (în județele Harghita, Covasna și Mureș) *, în
vestul acesteia (județele Cluj, Sălaj ș.a.) și în județele de la granița cu Ungaria (Satu Mare, Bihor și
Arad). Romii, originari din India și Pakistan, sunt prezenți în întreaga țară și formează comunități
mai mari în regiunea Capitalei (inclusiv județul Ilfov), în județele Mureș, Dolj, Sibiu etc.
Ucrainenii, rușii și lipovenii sunt mai numeroși în nordul țării și în Delta Dunării, sârbii și croații,
în Banat, iar slovacii, în Crişana. În Dobrogea sunt prezente comunități mai mari de turci și tătari.
a. regiunile geografice și județele cu mari concentrări ale populației maghiare;
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. regiunea geografică și județele cu mari concentrări ale populației rome; R.....................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. regiunea geografică în care se găsesc comunități de turci și tătari; R............................................................ .
d. regiunile geografice cu comunități de ucraineni, ruși și lipoveni; R................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. regiunea geografică în care sunt concentrări de slovaci; R............................................................................. .
* Maghiarii din județele Harghita și Covasna și o parte dintre cei din județul Mureș sunt descendenții
secuilor maghiarizați. Conform lui J. Nouzille [1995, pag. 77], secuii sunt la rândul lor, cel mai probabil,
descendenți ai tribului kabar (cu structură tribală de tip turcic) care s-au răsculat împotriva cazarilor și s-au
alăturat maghiarilor înainte de cucerirea, de către aceștia, a regiunii intracarpatice [I. Mărculeț, Cătălina
Mărculeț, Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observații geodemografice,
Comunicări Științifice, VI, Edit. Samuel, 2007, pag. 290].
81
f. regiunea geografică în care sunt concentrări de sârbi și croați; R................................................................... .
C. Structura pe medii (rural și urban)
Analizați diagrama alăturată (→) și STRUCTURA PE MEDII A POPULAȚIEI

scrieți, în fișa de lucru, proporțiile populației ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011
României pe cele două tipuri de medii.
• rural: R..................................................................
• urban: R............................................................... .
Creșterea populației urbane de la 21,4%

în 1930, la 50 în 1985 și la 54% în 2011 s-a
datorat mai multor factori, cum sunt: a) sporul
natural mai ridicat al populației orașelor, b)
atragerea de către așezările urbane a unui număr
însemnat de persoane din sate, îndeosebi ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole și a industrializării
orașelor, și c) trecerea unor sate mai dezvoltate în categoria orașelor.
Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercați să explicați:
1. Sporul natural mai ridicat din mediul urban:
2. Efectul mecanizării agriculturii asupra mobilității teritoriale a populației din așezările rurale
C. Structura confesională
Așa cum indică ultimul recensământ (2011), după religie, cea mai mare parte a populației
României este creștin-ortodoxă.
Analizați tabelul de mai jos () și scrieți, în fișa de lucru, primele opt religii de pe teritoriul
României, ca număr de credincioși.
STRUCTURA CONFESIONALĂ A POPULAȚIEI ÎN ANUL 2011
Religia Număr Religia Număr
credincioși credincioși
Ortodoxă 16.307.004 Adventistă de ziua a șaptea 80.948
Romano-catolică 870.774 Musulmană 64.337
Reformată 600.932 Unitariană 57.686
Penticostală 362.314 Martorii lui Iehova 49820
Greco-catolică 150.593 Creștină după Evanghelie 42.495
Baptistă 112.850 Creștină de rit vechi 32.558
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
    
82
Fișa de lucru: Așezările omeneşti. Așezările rurale şi tipologia lor
Aşa cum dovedesc săpăturile arheologice şi alte mărturii, spaţiul românesc este un teritoriu
de străveche şi continuă locuire. În prezent, în România se găsesc circa 13.000 de sate şi 320 de
oraşe.
A. Aspecte generale
Aşezările rurale sau satele sunt acele comunităţi umane care trăiesc în grupuri puţin
numeroase, în gospodării individuale şi care desfăşoară, predominant, activităţi agricole.
Pe baza textului din manual [„A. Aspecte generale”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți, în fișa de
lucru, elementele componente ale satelor.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Tipologia aşezărilor rurale
Satele româneşti diferă ca mărime, formă, structură etc. şi sunt grupate în cadrul a 2.800 de
comune.
I. Clasificarea satelor după numărul de locuitori. După acest criteriu, satele se pot grupa
astfel: mici, mijlocii, mari şi foarte mari.*
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după numărul de locuitori”, Edit. Corint,
pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, numărul locuitorilor caracteristic fiecărei categorii.
a. mici: R............................................................................................................................................................. .
b. mijlocii: R........................................................................................................................................................ .
c. mari: ** R.......................................................................................................................................................... .
d. foarte mari:*** R............................................................................................................................................... .
II. Clasificarea satelor după forma vetrei.

Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după formă”, Edit. Corint, pag. 64], scrieți,
în fișa de lucru, tipurile de forme ale vetrelor şi factorii/condiţiile care au determinat geneza
acestora.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
* Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64] distinge o categorie de sate „foarte mici (sub 100 locuitori)”.
** între 1.500 şi 4.000 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78].
*** peste 4.000 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78].
83
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
III. Clasificarea satelor după structură. Structura aşezărilor rurale reprezintă modul de
grupare/poziţionare a gospodăriilor în teritoriu. Se evidenţiază trei tipuri de sate: risipit, răsfirat şi
adunat.
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după structură”, Edit. Corint, pag. 64],
scrieți, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de sate.
 satul risipit; R....................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 satul răsfirat; R..................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 satul adunat; R…...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Analizați harta „Repartiţia după structură a aşezărilor rurale”, din manual [Edit. Corint,
Fig. 1, pag. 65], și completați, în fișa de lucru, tipurile de sate (după structură) caracteristice
unităţilor/subunităţilor de relief de mai jos:
• Grupa Făgăraş: R………………………………. . • Podişul Sucevei: R……………………………….. .
• Câmpia Olteniei: R………………………………. . • Delta Dunării: R………………………………… .
• Subcarpaţii Getici: R..…………………………… . • Podişul Getic: R………………………………….. .
• Podişul Dobrogei: R..……………………………. . • Podişul Mehedinţi: R…………………………..… .
•Câmpia de Vest: R………………………………... . • Munţii Apuseni: R………………………………. .
IV. Clasificarea satelor după activităţile economice.
84
Pe baza textului din manual [„Clasificarea satelor după activităţile economice”, Edit. Corint,
pag. 64], scrieți, în fișa de lucru, tipurile de aşezări rurale după principalele ocupaţii economice ale
locuitorilor.
R............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Aşezărilor rurale le sunt caracteristice activităţile:
a. agricole b. industriale c. comerciale
2. Satele de mărime mijlocie numără:
a. între 500 şi 1.500 locuitori b. între 1.500 şi 3.000 locuitori c. peste 3.000 locuitori
3. Satele dezvoltate în lungul unui drum principal sunt de formă:
a. dreptunghiulară b. liniară c. poligonală
4. În cadrul aşezării rurale, locuinţele sunt concentrate în cadrul:
a. extravilanului b. moşiei c. vetrei
5. Funcţiile economice ale satelor sunt de:
a. activităţile populaţiei b. forma vetrei c. numărul locuitorilor
6. În Podişul Sucevei predomină satele:
a. adunate b. răsfirate c. risipite
7. Satele de tip crâng sunt caracteristice:
a. Câmpiei Bărăganului b. Munţilor Apuseni c. Podişului Getic
8. Satele adunate sunt majoritare în:
a. Podişul Getic b. Subcarpaţii Getici c. Subcarpaţii Transilvaniei
 Vreau sa ştiu mai multe!

Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64-65] identifică şi descrie trei tipuri regionale de sate: carpatic,
subcarpatic şi de câmpie.
a) Tipul carpatic variază de la adunat (în depresiuni), la risipit (pe culmi). Are ca specific
satele foarte mici (crânguri), care urcă în altitudine până la 1.200-1.400 m. Predomină funcţia
zootehnică (de creştere a animalelor), urmată de cea de cultivare a plantelor.
b) Tipul subcarpatic este dominat de satele înşirate în depresiuni, pe aliniamente de contact, în
bazinete de versant şi, mai rar, pe culmi. Sunt majoritare satele răsfirate, dar sunt prezente şi sate
adunate şi risipite. Aceste sate au funcţii agro-pomicole, viticole şi, uneori, industriale.
c) Tipul de câmpie este prezent în văi şi pe interfluvii (câmpuri). Satele de câmpie au structuri
şi texturi variate (predominant geometrice) şi funcţii preponderent agricole.
    
85
Fișa de lucru: Așezările omeneşti. Așezările urbane. Tipuri de orașe
A. Vechimea și evoluția așezărilor urbane
În prezent, rețeaua urbană a României este formată din 320 de orașe. Pe teritoriul țării, cele
mai vechi așezări urbane au apărut încă din Antichitate (Histria, în sec. VII î.Hr.).
Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 62] și figura 1 („Clasificarea orașelor în
funcție de vechime”) [Edit. Corint, pag. 63], scrieți în fișa de lucru:
a. numele orașelor grecești (sec. VII-VI î.Hr.) de pe teritoriul României; R........................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. numele a opt orașe daco-romane; R..................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. numele principalelor orașe din perioada feudală, astfel:
• numele a cinci orașe din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R...................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• numele a cinci orașe din Câmpia de Vest și Dealurile de Vest; R......................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• numele a patru orașe din Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei; R..........................................................
............................................................................................................................................................................. .
• numele a șase orașe din Subcarpații Getici, Podișul Getic și Câmpia Română; R............................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele a patru orașe din epoca modernă; R.....................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. numele a două orașe declarate după 1950. R.................................................................................................. .
B. Clasificarea orașelor
Așezările urbane pot fi clasificate după mai multe criterii:

I. Clasificarea orașelor după mărimea demografică: orașe foarte mari (cu peste 1 milion de
locuitori), orașe mari (între 100.000 și 350.000 locuitori), orașe de mărime mijlocie (între 50.000 și
100.000 locuitori), orașe mici (între 20.000 și 50.000 locuitori) și orașe foarte mici (sub 20.000 locuitori).
 Se dau orașele: Alba Iulia, Bacău, Bârlad, Bistrița, Blaj, Brașov, București, Calafat,
Caransebeș, Câmpina, Cernavodă, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Deva, Fălticeni, Fetești, Iași,
Mediaș, Oradea, Orăștie, Ploiești, Rădăuți, Roman, Sibiu, Sighetu Marmației, Slatina, Slobozia,
Timișoara, Tulcea și Vaslui.
Cu ajutorul hărții „Clasificarea orașelor după mărime” din manual [Fig. 1, Edit. Corint,
pag. 69], separați/clasificați orașele de mai sus () după mărimea demografică.
86
• orașe foarte mari: R.......................................................................................................................................... .
• orașe mari: R......................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• orașe de mărime mijlocie: R...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
II. Clasificarea orașelor după formă și structură. Se disting tipurile: semicircular (Brăila),
radiar și circular (București, Ploiești), dreptunghiular (Drobeta-Turnu Severin), linear și digital
(Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc).
 Localizați, pe harta murală a României, orașele menționate mai sus: Brăila, București,
Ploiești, Drobeta-Turnu Severin, Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc.
III. Clasificarea orașelor după activitățile economice. După acest criteriu pot fi identificate:
orașe cu caracter complex (cu mai multe activități economice și servicii), orașe cu activități industriale
(cu 1-2 ramuri industriale), orașe cu activități de servicii (noduri feroviare, porturi, stațiuni balnearo-
climaterice, stațiuni montane etc.) și orașe cu activități agricole (sunt mici și sunt situate,
predominant, în regiunile în câmpie).
 Se dau orașele: Adjud, Arad, Baia Mare, Bârlad, Bistrița, Blaj, București, Buzău, Carei,
Cluj-Napoca, Curtea de Argeș, Fetești, Focșani, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Mangalia, Medgidia,
Mediaș, Motru, Pașcani, Petroșani, Rădăuți, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Slatina, Târgoviște, Târgu
Neamț, Turda și Zalău.
Cu ajutorul hărții „Clasificarea funcțională a orașelor (2000)” din manual [Fig. 2, Edit.
Corint, pag. 69], separați/clasificați orașele de mai sus () după activitățile economice.
• orașe mari: R......................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
87
 Temă. Cu ajutorul hărții „Orașele României” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 66-67],
scrieți, în fișa de lucru numele orașelor reședință de județ marcate, pe harta de mai jos („România. Orașele
reședință de județ”), cu numere.
1. ....................... 2. ....................... 3. .......................
4. ....................... 5. ....................... 6. .......................
7. ....................... 8. ....................... 9. .......................
10. ....................... 11. ....................... 12. .......................
13. ....................... 14. ....................... 15. .......................
16. ....................... 17. ....................... 18. .......................
19. ....................... 20. ....................... 21. .......................
22. ....................... 23. ....................... 24. .......................
25. ....................... 26. ....................... 27. .......................
28. ....................... 29. ....................... 30. .......................
31. ....................... 32. ....................... 33. .......................
34. ....................... 35. ....................... 36. .......................
37. ....................... 38. ....................... 39. .......................
40. .......................
    
88
Fișa de lucru: Așezările omeneşti. Caracterizarea geografică a
orașului București
Municipiul Bucureşti, capitala României (cu o suprafaţă de 228 km2 și 1.883.425 locuitori, în
anul 2011), este situat în partea de sud a ţării, la intersecţia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordică
cu meridianul de 26o4’50’’ longitudine estică.
 Pe baza textului alăturat (→), pentru  Relieful. Municipiul București se află situat
relieful Municipiulu București, precizați: în partea centrală a Câmpiei Române, numită
a. numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, Câmpia Vlăsiei (subunitatea Câmpia
în care se află Municipiul București; Bucureștiului). Câmpia Bucureștiului s-a format
R.............................................................................. . prin acumulări de roci sedimentare: loess,
b. valoarea altitudinii minime și valoarea nisipuri, argile nisipoase și, mai rar, pietrișuri.
altitudinii maxime; În arealul Capitalei relieful are altitudini
cuprinse între 61 și 90 m.
R.............................................................................. . Câmpia Bucureștiului este constituită dintr-o
c. numele rocilor din care este format relieful; succesiune de trei câmpuri (interfluvii) separate
R......................................................................... . de văi (Colentinei și Dâmboviței) cu lunci și
d. numele câmpurilor care formează Câmpia terase: Câmpul Băneasa, la nord de râul
Bucureștiului. Colentina, Câmpul Colentina, între râurile
Colentina și Dâmbovița, și Câmpul Cotroceni-
R................................................................................
Berceni, la sud de râul Dâmbovița. Pe suprafețele
................................................................................. . interfluviilor s-au format crovuri.
 Pe baza textului și diagramei alăturate  Clima. Regiunea Municipiului București

(→), pentru clima Municipiulu București, este situată în climatul temperat-continental, la
precizați: contactul dintre influențele climatice de ariditate
a. tipul de climă în care se încadrează Municipiul cu cele de tranziție. Aici, durata de strălucire a
București; Soarelui este de 2.242 ore/an, iar radiația solară
R.............................................................................. . globală, de aproximativ 125,5 kcal/cm2/an.
b. durata strălucirii Soarelui; Temperaturile medii anuale au valori cuprinse
între 10,5oC, la periferia orașului, și 11,5oC, în
R.............................................................................. .
c. valorile medii anuale ale temperaturilor și partea centrală, iar precipitațiile, între 580 mm, la
precipitațiilor în partea centrală a orașului; periferie, și 590 mm, în partea centrală.
Vânturile au frecvența mai mare dinspre
R.............................................................................. . nord-est și est, iar în timpul iernii bate Crivățul
d. regiunile cu temperaturile cele mai scăzute; (vânt rece și uscat) care poate genera viscol.
R......................................................................... .
e. valoarea maximă a temperaturii medii lunare și REGIMUL TEMPERATURILOR MEDII
luna în care se înregistrează; LUNARE MULTIANUALE
R.............................................................................. .
f. valoarea minimă a temperaturii medii lunare și
luna în care se înregistrează;
R.............................................................................. .
g. direcțiile dominante ale vânturilor.
89
R.............................................................................. .  Apele. Dâmboviţa, unul dintre cele două
 Pe baza textului alăturat (→), pentru râuri care străbat capitala, are izvoarele în Munţii
apele Municipiulu București, precizați: Făgăraş şi în Munţii Leaota și după un curs,
a. numele apelor curgătoare care străbat Capitala; predominant pe direcţia nord-vest–sud-est, se
varsă în râul Argeş, cu un debit mediu de 13,3
R.............................................................................. .
m3/s. Alimentarea sa este preponderent nivo-
b. locul din care izvorăște Dâmbovița, direcția de
pluvială (70%), iar regimul de scurgere se
curgere și râul în care se varsă;
caracterizează prin viituri mari de primăvară,
R................................................................................ vară şi toamnă şi prin perioade cu ape foarte mici
................................................................................... vara şi iarna.
Pentru stoparea frecventelor inundaţii (1532,
................................................................................. . 1673, 1774, 1798, 1864, 1893, 1932, 1948, 1975, 1979
c. perioada în care a fost amenajată Dâmbovița și în ș.a.) s-au iniţiat o serie de lucrări de amenajare
ce a constat amenajarea; care au început încă din 1775 (sub domnia lui Al.
R................................................................................ Ipsilanti). În perioada 1985-1989 au fost proiectate
şi executate lucrările de amenajare complexă a
................................................................................... Dâmboviţei: Acumularea Lacul Morii (241,6 ha)
................................................................................. . şi cuva de ape curate şi caseta de ape uzate.
d. în ce a constat amenajarea râului Colentina; Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un
debit mediu de 2,39 m3/s şi o cantitate medie de
R.............................................................................. . aluviuni în suspensie de 0,094 kg/s – prin
e. numele a trei lacuri amenajate pe râul Colentina. lucrările de regularizare (începute în anul 1933) a
R................................................................................ fost transformat într-o salbă de lacuri. Dintre
acestea, pe teritoriul oraşului Bucureşti se găsesc
................................................................................. .
16 lacuri (Străulești, Băneasa, Herăstrău, Tei ș.a.).
Citiți textul de mai jos (), referitor la evoluția Municipiului București*.
Oraşul Bucureşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459,
într-un act domnesc dat de Vlad Ţepeş pentru a întări mai multe moşii unor boieri olteni. Însă,
urmele de locuire pe acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei.
Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut ca în secolul XVI oraşul Bucureşti să devină
prima reşedinţă domnească a Ţării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în plan
secundar. În anul 1574, juristul parizian Pierre Lascalopier găseşte oraşul înconjurat cu „trunchiuri
mari de copaci înfipţi în pământ unul lângă altul şi legaţi între ei cu grinzi în curmeziş”. Străzile erau
podite cu grinzi de copaci.
În secolul XVII, pe lângă vechiul centru comercial de la curtea domnească („Târgul
dinlăuntru”) se dezvoltă alte două noi centre comerciale: „Târgul Cucului” (în jurul bisericii Sfântul
Gheorghe Nou) şi „Târgul de sus” (având ca arteră principală „uliţa mare”, azi strada Lipscani). Tot
în această perioadă încep să se dezvolte marile artere de circulaţie ale oraşului — Podul Beilicului
(azi Calea Şerban Vodă), Podul Târgului de Afară (azi Calea Moşilor), Podul Mogoşoaiei (azi Calea
Victoriei), Podul Calicilor (azi Calea Rahovei) şi Podul de Pâmânt (azi Calea Plevnei) — şi a fost
ridicat primul han bucureştean: Hanul Şerban Vodă.
Dezvoltarea aşezării s-a realizat şi sub raport social şi cultural. Astfel, a fost înfiinţată
tipografia mitropoliei**, Academia domnească — prima instituţie de învăţământ superior din Ţara
Românească (cu predarea în limba greacă) — şi Spitalul Colţea.
* Textul a fost preluat parțial din articolul Municipiului Bucureşti – aspecte istorico-geografice, [autori: I.
Mărculeţ, Graţianca Vlăsceanu, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34-35].
** Prima carte tipărită de tipografie a fost „Cheia Înţelesului”, la 1678.
90
În a doua parte a secolului XIX au loc importante prefaceri edilitar-urbanistice şi culturale: 
în 1863 a fost introdus iluminatul cu gaz***;  în 1882 încep lucrările de canalizare a Dâmboviţei, de
aliniere a străzilor şi de amenajare a pieţelor;  în 1888 a fost construită uzina electrică de la
Grozăveşti;  în 1896 a fost introdus tramvaiul electric (folosindu-se şi cel cu tracţiune animală).
Partea centrală a oraşului a fost dotată cu construcţii impunătoare: Palatul C.E.C.-ului (între 1875-
1900), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Băncii (1884-1885), Ateneul Român (1886-1888) ş.a.
În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial oraşul Bucureşti îşi modifică radical
structura. Unele pieţe (Piaţa Palatului, Piaţa Gării de Nord, Piaţa Universităţii, Piaţa Unirii ş.a.) sunt
transformate în complexe arhitecturale, iar zonele mărginaşe şi spaţiile virane au fost înlocuite cu
cartiere în care predomină blocurile (Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca, Bucureştii Noi, Balta Albă,
Drumul Taberei, Militari, Colentina, Berceni, Progresul ş.a.). Tot acum, tradiţia industrială (legată
iniţial de morărit, textile, tăbăcărie etc.) cunoaşte o transformare rapidă prin construirea de noi
întreprinderi de mari dimensiuni şi cu structură variată. În anul 1979 s-a dat în exploatare prima
linie de metrou.
Însă, deşi de-a lungul timpului evoluţia Bucureştiului a cunoscut şi perioade de regres
cauzate de războaie (distrus de turci în 1595, ocupat de turci în 1848, bombardat în cele două
războaie mondiale etc.), revolte (răscoala seimenilor şi dorobanţilor din 1655, revoluţia condusă de
Tudor Vladimirescu în 1821), ciumă (molima din 1813-1814 a secerat aproape 30.000 de vieţi),
cutremure — la 26.X.1802 (s-au prăbuşit multe case şi Turnul Colţei), la 10.XI.1940 (cca. 1.000 de
morţi), la 4.III.1977 (32 de blocuri s-au prăbuşit, iar peste 100 au fost avariate) etc., suprafaţa
orăşenească a cunoscut o extindere aproape continuă:  în secolele XIV-XV vatra aşezării ocupa
malul stâng al Dâmboviţei, având în partea centrală Curtea Domnească;  în secolul XVI oraşul se
încadra între actuala Piaţă a Universităţii, colina Mitropoliei şi actuala stradă Brezoianu;  în 1944
intravilanul capitalei era situat între lacurile Colentinei (la nord), Lacul Văcăreşti (la sud), Şoseaua
Pantelimon (la est) şi aliniamentul Ciurel-Ghencea (la vest);  în preajma anului 1980 Municipiul
Bucureşti ocupa o suprafaţă de 22.670 ha, iar în prezent, de cca. 22.800 ha.
a. anul atestării documentare; R......................................................................................................................... .
b. modul de fortificare din sec. XVI; R..................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. numele centrelor comerciale din oraș în sec. XVIII; R......................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numele primei instituții de învățământ superior din Țara Românească;
R.......................................................................................................................................................................... .
e. anul în care a fost introdus iluminatul cu gaz; R........................................................................................... .
f. anul în care a fost introdus tramvaiul electric; R............................................................................................ .
g. numele a zece cartiere cu blocuri construite în a doua jumătate a sec. XX; R.................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................... .
*** Din anul 1882 este introdus, sporadic, și iluminatul electric.
91
h. suprafața actuală a Municipiului București. R.............................................................................................. .

I. Analizați schița alăturată (→) și scrieți, în fișa
de lucru, numele câmpurilor marcate cu numerele I, II și
III.
I. .............................................................................................. .
II. ............................................................................................ .
III. ........................................................................................... .
MUNICIPIUL BUCUREȘTI. SCHIȚA

GEOMORFOLOGICĂ: 1. interfluviu; 2. terase;
3. luncă; 4. versant/mal; 5. martor de eroziune;
6. crovuri; 7. cotă; 8. limita intravilanului.
II. În coloana A sunt numele vechi ale unor străzi din București, iar în coloana B, numele
actuale. Stabiliți corespondența dintre numele vechi ale străzilor cu cele actuale.
A B
____a. Podul Belicului 1. Calea Dorobanților
____b. Podul Calicilor 2. Calea Moșilor
____c. Podul Mogoșoaei 3. Calea Prahovei
____d. Podul de Pământ 4. Calea Rahovei
____e. Podul Târdul de Afară 5. Calea Șerban Vodă
6. Calea Victoriei
 Lectură
Amenajarea complexă a râului Dâmboviţa a fost realizată abia în perioada 1985-1989, când au
fost executate acumularea Lacul Morii, cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Aval de lac, albia râului a
fost amenajată tip cuvă betonată, având secţiunea trapezoidală. Pe acest sector, debitul maxim evacuat este
de 70 m3/s, iar albia a fost împărţită în mai multe biefuri – Grozăveşti (lung de 1.720 m), Ştefan Furtună
(886 m), Eroilor (559 m), Operetă (1.896 m), Mrăşeşti (1.463 m), Timpuri Noi (583 m), Mihai Bravu (962
m), Vitan (2.007 m), Sere (630 m), Popeşti (4.110 m) şi Glina (190 m) – cu ajutorul nodurilor hidrotehnice
(11 la număr), creându-se lucii de ape cu adâncimi cuprinse intre 1,5–4,5 m. Lăţimea ei variază între 16–30
m la fund şi 34-44 m la nivelul splaiurilor [după I. Mărculeț, Grațianca Vlăsceanu, Municipiului
Bucureşti – aspecte istorico-geografice, Funigei, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34].
Palatul Parlamentului, numit până în 1989 Casa Poporului, este cel mai mare edificiu din
România. Construcţia de dimensiuni „faraonice”, realizată în Bucureşti în ultimul deceniu de existenţă al
regimului Ceauşescu, are lungimea de 270 m, lăţimea de 245 m, înălţimea de 86 m, adâncimea de 92 m şi
suprafața construită la sol de 66.000 m2. Clădirea dispune de cca. 1.000 de încăperi, din care: 440 birouri,
peste 30 de săli şi saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte. După
1989, sălile şi saloanele au primit numele unor evenimente fundamentale ori a unor personalităţi marcante
din istoria românilor. Aici funcţionează Camera Deputaţilor (din 1994) şi Senatul României (din 2004)
pag. 190-191].
    
92
Fișa de lucru: Organizarea administrativ-teritorială
România este organizată în județe, municipii, orașe și comune.

Unitatea administrativ-teritorială specifică spațiului românesc, atestată încă din perioada
formării țărilor române este județul. Numele său provine din termenul latin indicum, care însemnă
judecată.
În organizarea spațiului românesc s-au evidențiat patru momente: 1. prima lege de
organizare administrativ-teritorială (1862), în patru regiuni corespunzătoare provinciilor istorice;
2. în reforma din 1926, teritoriul țării a fost împărțit în 71 de județe (cu plăși); 3. în anii ’50, în
România se găseau 18 regiuni și 177 de raioane (organizare specifică modelului sovietic); 4. Din
anul 1968 s-a revenit la organizarea pe județe [Gr. Posea, Edit. Humanitas, pag. 72-73].
a. numele termenului latin de la care provine numele de județ; R..................................................................... .
b. numărul județelor la reforma din anul 1926; R............................................................................................. .
c. anul în care s-a revenit la organizarea pe județe. R........................................................................................ .
Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 74], scrieți în fișa de lucru:
a. definiția județului; R.........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. numărul actual al județelor din România; R.................................................................................................. .
c. definiția municipiului; R...................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. numărul actual al municipiilor din țara noastră; R....................................................................................... .
e. definiția comunei; R..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. numărul actual al comunelor din România. R................................................................................................ .
Analizați DOC 1 din manual [„Principalele elemente ale organizării administrative: suprafața,
populația, reședințele de judeș și indicativele auto” (redate sub formă de tabel), Edit. Corint, pag. 74] și
a. numele celor mai întinse patru județe, în ordinea descrescătoare a suprafeței; R............................................
............................................................................................................................................................................. .
b. numele celor mai populate patru județe, în ordinea descrescătoare a numărului locuitorilor. R....................
93
............................................................................................................................................................................. .
Analizați harta de mai jos („Județele României”). Cu ajutorul figurii 1 din manual
[„România – organizarea administrativ-teritorială”, Edit. Corint, pag. 75], completați căsuțele din
tabelul de mai jos, care reprezintă numele județelor marcate, pe harta „Județele României”, cu
numere.
1. 2. 3.
4. 5. 6.
7. 8. 9.
10. 11. 12.
13. 14. 15.
16. 17. 18.
19. 20. 21.
22. 23. 24.
25. 26. 27.
28. 29. 30.
31. 32. 33.
34. 35. 36.
37. 38. 39.
40. 41.
94
Cu ajutorul profesorului de la clasă, arătați pe harta administrativ-teritorială a României
județele țării în funcție de provinciile istorice: Banat, Bucovina, Crișana-Maramureș, Dobrogea,
Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania.

1. În prezent, pe teritoriul României se găsesc 41 de județe._____ R.c.: .......................................................... .
2. Cel mai întins județ din țara noastră este Timiș._____ R.c.: ........................................................................ .
3. Comunele au în compunere unul sau mai multe orașe._____ R.c.: .............................................................. .
4. Municipiul București se află situat în interiorul județului Călărași._____ R.c.: ….....................…......... .
5. Județul Tulcea se află în provincia istorică Oltenia._____ R.c.: ………........................…........................... .
 Lectură
Hunedoara este judeţul cu cele mai multe municipii (7) şi cu cea mai mare pondere a populaţiei
urbane (74,99%, în 2011) din România. Este situat în partea central-vestică a țării la contactul dintre
Carpaţii Meridionali (la sud) şi Carpaţii Occidentali (la nord și vest). Până la Marea Unire din 1 Decembrie
1918, județul avea în compunere doar patru oraşe: Deva, Haţeg, Hunedoara şi Orăştie. Recensămintele
ulterioare indică următoarea evoluţie a sistemului urban: până în 1930 celor patru aşezări urbane existente
se alătură oraşul Petroşani, iar până în 1941, oraşele Brad şi Lupeni. Apoi, până în anul 1956, datorită
exploatării huilei în Bazinul Petroşani şi industrializării forţate, oraşelor vechi li s-au adăugat alte şase nou
înfiinţate: Aninoasa, Petrila, Vulcan, Uricani, Simeria şi Călan. Până în 1977, localitatea Aninoasa a fost
transformată în comună, iar până în 1992 a devenit din nou oraş. În 1992 județul Hunedoara avea în
alcătuire trei municipii – Deva, Hunedoara şi Petroşani –, zece oraşe – Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg,
Lupeni, Orăştie, Petrila, Simeria, Uricani şi Vulcan – şi 56 de comune (cu 425 sate). În 1995, Brad şi
Orăştie au fost declarate municipii, în 2001 comuna Geoagiu a fost ridicată la rang de oraş, iar în 2003
localiățile Lupeni şi Vulcan au fost declarate municipii. În prezent județul deţine 14 oraşe, din care şapte
sunt municipii (Deva – reşedinţa judeţului, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Brad, Vulcan şi Lupeni) şi 55 de
comune (cu 457 sate) [după I. Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, București, 2010, pag. 129-130].
 Temă. Caracterizați geografic județul în care locuiți, precizând:

1. poziția geografică în cadrul României; R.................................................................................................. .
2. județele vecine, în funcție de punctele cardinale; R..................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
3. suprafața sa; R............................................................................................................................................... .
4. unitatea/unitățile de relief de pe teritoriul său; R.............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
5. temperaturile medii ale aerului; R............................................................................................................. .
6. precipitațiile medii anuale; R...................................................................................................................... .
7. două ape curgătoare; R................................................................................................................................ .
9. orașul reședință de județ; R........................................................................................................................ .
10. numărul locuitorilor. R.............................................................................................................................. .
    
95
Fișa de lucru: Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor
și creșterea animalelor
Agricultura cuprinde: cultura plantelor (cu circa 60% din totalul producției) și creșterea
animalelor (cu 40%).
A. Premisele naturale ale activităților agricole
Analizați textul de la pagina 77 din manual – „A. Premisele naturale ale activităților
agricole” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa de lucru:
a. definiția fondului funciar; R.............................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. importanța tereului arabil pentru țara noastră; R............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. importanța terenurilor situate în regiunile de câmpie; R.................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. măsurile luate în scopul utilizării aproape a tuturor terenurilor din câmpie; R.............................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. principalele activități agricole din regiunile de deal și podiș; R.......................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. principalele activități agricole din regiunile de munte. R................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
Analizați harta „Utilizarea terenurilor” din manual [Fig. 1, pag. 79, Edit. Corint] și scrieți
în fișa de lucru:
a. tipul de teren dominant în regiunile de câmpie, în dealurile și podișurile joase; R........................................ .
b. două categorii de terenuri dominante în regiunile montane; R...................................................................... .
............................................................................................................................................................................. .
c. tipul de vegetație din Delta Dunării. R.......................................................................................................... .
B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică
Analizați textul de la paginile 77 și 78 din manual – „B. Cultura plantelor și utilizarea lor
economică” [Edit. Corint] – și scrieți, în fișa de lucru, despre:
a. cultura cerealelor;
96
• speciile de cereale cultivate în România; R........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• principalele regiuni cerealiere; R........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• modul de utilizare a cerealelor; R.......................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• principalele platforme cu industrie a morăritului și panificației; R..................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. plantele tehnice;
• regiunile de cultivare a sfeclei de zahăr; R........................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• regiunile de cultivare a inului și cânepei; R......................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• centrele în care se produc textile din in și cânepă; R.........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• regiunile geografice și statele de unde este adus bumbacul; .............................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. cultura cartofului;
• regiunile geografice în care se cultivă cartoful; R..............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. cultura legumelor și leguminoaselor;

• regiunile în care se cultivă legume și leguminoase; R.......................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. cultura viței-de-vie (viticultură);

• principalele regiuni viticole; R...........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
• marile centre de vinificație; R............................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. cultura pomilor fructiferi (pomicultură);
• regiunile geografice cu mari bazine pomicole. R................................................................................................
97
...............................................................................................................................................................................
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, marcați pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 14,

următoarele podgorii: 1. Cotnari - Iași - Huși, 2. Nicorești - Ivești, 3. Panciu - Odobești, 4. Dealu
Mare, 5. Pitești, 6. Drăgășani, 7. din Sudul Olteniei, 8. Strehaia, 9. Arad - Teremia Mare - Buziaș,
10 Valea lui Mihai - Săcueni, 11. Târnavelor și Alba Iulia, 12. Niculițel, 13. Murfatlar, 14. Ostrov.
C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere
Analizați textul de la pagina 78 din manual – „C. Creșterea animalelor și utilizarea

produselor animaliere” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa de lucru:
a. regiunile de răspândire a bovinelor; R..............................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. centrele tradiționale de industrializare a laptelui; R........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. zonele importante de creștere a porcinelor; R.................................................................................................. .
d. centrele de industrializare a cărnii; R...............................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. regiunile de răspândire a ovinelor; R................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
98
............................................................................................................................................................................. .
f. centrele de prelucrare a lânii; R.........................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g. locul de creștere a păsărilor de curte; R.......................................................................................................... .
h. răspândirea apiculturii; R............................................................................................................................... .
i. regiunile cu sericicultură mai dezvoltată; R.................................................................................................... .
î. centrele de prelucrare a mătăsii naturale. R.................................................................................................... .
D. Regiunile agrogeografice
Activitățile agricole au anumite caracteristici legate de treptele de relief și de condițiile

climatice. Datorită acestui fapt, în România se pot distinge mai multe regiuni agrogeografice,
caracterizate de diferitele practici agricole predominante.
Analizați harta „Regiunile agricole” din manual [Edit. Corint, pag. 79, Fig. 2] și scrieți în
fișa de lucru:
a. regiunile cu agricultură mixtă*; R....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. regiunile cu predominarea pomiculturii, viticulturii și creșterii animalelor; R...............................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. regiunile cu agricultură montană, cu preocuparea creșterii animalelor; R.................................................... .
d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R.........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. regiunile piscicole. R....................................................................................................................................... .

1. Sericicultura este mai dezvoltată în Podișul Moldovei._____ R.c.: .............................................................. .
2. Podgoria Niculițel se găsește în Podișul Transilvaniei._____ R.c.: .............................................................. .
3. Bumbacul este importat din țări precum China și India._____ R.c.: ............................................................ .
4. Cea mai mare regiune piscicolă din România este Câmpia Bărăganului._____ R.c.: ……........................... .
5. Sibiul nu face parte din centrele de prelucrare a lânii._____ R.c.: ……………............................................ .
    
* Cultura intensivă a plantelor și creșterea animalelor.
99
Fișa de lucru: Industria. Industria energetică și
industria energiei electrice
A. Industria energetică
Industria energetică cuprinde exploatarea petrolului, a gazelor naturale, a cărbunilor, a

energiei eoliene și a apelor geotermale.
Analizați textul de la pagina 86 – „A. Industria energetică” – și figura 1 – „România – resurse
energetice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. regiunile de exploatare a petrolului; R...........................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. regiunile de exploatare a gazelor naturale (gaz metan și gaze asociate);
• gaz metan; R..................................................................................................................................................... .
• gaze asociate; R..................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. cărbuni (huilă și lignit);
• huilă; R............................................................................................................................................................. .
• lignit. R............................................................................................................................................................ .
Energia eoliană este mai intensă în Podișul Dobrogei, în estul Câmpiei Române, în regiunea
montană înaltă etc., iar sursele geotermale se găsesc, în special, în vestul țării, pe un aliniament
situat între Băile Felix și Buziaș.
B. Industria energiei electrice
Energia electrică este indispensabilă unei economii moderne, aceasta fiind folosită în celelalte
ramuri industriale, în agricultură, în construcții, în transporturi, pentru iluminatul public etc.
Pentru producerea sa, în România sunt utilizate variate resurse naturale: gaze naturale, cărbuni,
hidroenergie, energie nucleară etc.
Analizați textul de la pagina 86 – „B. Industria energiei electrice” – și figura 3 – „România –
principalele centrale electrice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. cele mai importante termocentrale; R.............................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. cele mai mari hidrocentrale și apele curgătoare pe care au fost amenajate; R............................................
...............................................................................................................................................................................
100
............................................................................................................................................................................. .
c. localitatea în care a fost amenajată singura centrală nucleară din țară. R.................................................. .

1. Gaz metan se exploatează din:
a. Podișul Dobrogei b. Podișul Mehedinți c. Podișul Transilvaniei
2. Hidrocentrala Vidraru este situată pe râul:
a. Argeș b. Bistrița c. Lotru
3. Huilă se găsește în Depresiunea:
a. Brașovului b. Maramureșului c. Petroșani
4. Din Podișul Getic se exploatează:
a. cărbune brun b. huilă c. lignit
5. Termocentrala Brazi este situată în:
a. Carpații Orientali b. Câmpia de Vest c. Câmpia Română
6. Din Platforma continentală a Mării Negre se exploatează:
a. cărbuni superiori b. petrol c. substanțe radioactive
7. Hidrocentrala Porțile de Fier I este situată îmtre România și:
a. Bulgaria b. Serbia c. Ungaria
8. O salbă de hidrocentrale a fost construită pe râul:
a. Bistrița b. Someșul Mare c. Târnava Mică
 Lectură
Ciunget este hidrocentrala cu cea mai mare putere instalată de pe râurile interioare din România (510
MW). Clădirea uzinei, amplasată în versantul stâng al Latoriţei (476 m altitudine), la circa 6 km amonte de
confluenţa cu Lotru, cuprinde: sala maşinilor, lungă de 106 m, lată de 17 m şi înaltă de 36 m. Primul
hidroagregat a intrat în funcţiune în 1972, al doilea în 1973, iar în 1974 a fost racordată cu întreaga
capacitate de producţie la sistemul energetic naţional. Principalele echipamente sunt: trei turbine de 1.704
MW fiecare, cu ax vertical, cumpărate de la firma Neyrpic-Alsthom (Franţa) şi trei generatoare trifazice de
185 MVA; caverna transformatoarelor, poziţionată paralel cu cea a hidrocentralei (la circa 20 m distanţă)
şi dotată cu trei transformatoare de 190 MVA; casa vanelor, plasată în amonte de sala maşinilor, în care
sunt instalate vanele sferice care închid distribuitoarele spre turbine. Din cauza locului de amplasare (la 110
m sub nivelul râului Latoriţa), la hidrocentrală se ajunge printr-o galerie de acces (tunel cu secţiunea de
32,4 m2 şi cu lăţimea la bază de 6,2 m) cu lungimea de 1.080 m şi cu panta de 10% şi printr-un puţ orb
(acces secundar)  lung de 140 m, cu secţiunea de 12 m2 , continuat cu o galerie orizontală lungă de 320 m
şi cu secţiunea de 13 m2. Echiparea cu astfel de turbine a fost impusă de căderea foarte mare a apei (între 761
şi 813 m, în funcţie de nivelul Lacului Vidra), hidroagregatele necesitând în exploatare valori ce depăşesc
500 m înălţime instalată. Acumularea care deserveşte hidrocentrala  Lacul Vidra  are un volum de 340
mil. m3, din care 300 mil. m3 îl reprezintă volumul util. Din lac, apa ajunge la uzina hidroenergetică prin
galeria de forţă, lungă de 1,32 km, cu un diametru de patru metri şi o înclinare de 32. Pentru a rezista
presiunii ridicate (80 atmosfere la turbine), galeria a fost blindată cu virole * cu grosimi între 32 şi 65 mm
pag. 79-80].
    
*Virolă = cilindru format din foi de tablă sudate sau nituite, care intră în construcţia unei clădiri, a unui
rezervor etc.
101
Fișa de lucru: Sectorul terțiar. Transporturile și telecomunicațiile
A. Axe naturale cu importanță națională
România are o rețea diversificată de căi de comunicație: feoviare (circa 11.500 km), rutiere
(72.800 km), navigabile interne (1.690 km), maritime și aeriene.
 Căile de comunicație feroviare
Analizați textul de la pagina 98 – „Căile de comunicație feroviare” – și figura 1 – „Principalele
căi ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. direcția magistralelor feroviare; R.....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. principalele poduri feroviare; R........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. principalele puncte de frontieră; R....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R.........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. principalele magistrale feroviare și statele cu care fac legătura. R...................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Căile de comunicație rutiere

Analizați textul de la pagina 98 – „Căile de comunicație rutiere” – și figura 4 – „Principalele căi
rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. rincipalele rute internaționale; R.................................................................................................................... .
b. traseul rutei E60; R...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. traseul rutei E70; R...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
102
d. traseul rutei E85; R..........................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. principalele puncte de frontieră rutiere; R........................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. rețeaua de autostrăzi; R.....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g. principalele poduri rutiere și apele peste care au fost construite. R.................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Transporturile fluviale
Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile fluviale” – și figura 1 – „Principalele căi ferate
și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. unitățile acvatice pe care se efectuează transporturi fluviale; R.......................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. principalele porturi dunărene; R......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. porturile fluvio-maritime; R............................................................................................................................ .
d. principalele caracteristici ale Canalului Dunăre–Marea Neagră și importanța lui pentru navigația
fluvială. R..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Transporturile maritime
Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile maritime” – și figura 1 – „Principalele căi
ferate și porturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. porturile maritime ale țării; R...........................................................................................................................
103
............................................................................................................................................................................. .
b. porturile dunărene până la care pătrund vasele maritime mici. R...................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Transporturile aeriene
Analizați textul de la pagina 98 – „Transporturile aeriene externe” – și figura 4 – „Principalele
căi rutiere și aeroporturi” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru:
a. aeroporturile internaționale; R..........................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. alte aeroporturi. R.............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
 Transporturile speciale
Analizați textul de la pagina 98 din manual [Edit. Corint] și scrieți în fișa de lucru tipurile
de transporturi speciale.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
B. Telecomunicațiile
Telecomunicațiile reprezintă un sistem de transport a informațiilor la mare distanță.

Pe baza informațiilor acumulate până în prezent, scrieți, în fișa de lucru, sistemele de
telecomunicații cunoscute.
R............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Portul Giurgiu este de tip fluvio-maritim._____ R.c.: .................................................................................. .
2. Podul de la Ungheni a fost construit peste râul Siret._____ R.c.: ................................................................ .
3. Punctul de frontieră Siret este situat pe ruta E85._____ R.c.: ..................................................................... .
4. Sectorul rutier Pitești–București este ituat pe ruta E60._____ R.c.: ………................................................ .
5. În România se găsesc 8 magistrale feroviare._____ R.c.: ………...........................................…................... .
6. Canalul Dunăre–Marea Neagră are lungimea de 64 km._____ R.c.: ………........................…................... .
7. Sectoarele de râuri interne navigabile sunt pe Siret și Bega._____ R.c.: ………........................….............. .
8. Aeroportul Mihail Kogălniceanu se găsește în Timișoara._____ R.c.: ……........................…................... .
    
104
Fișa de lucru: Sectorul terțiar. Comerțul intern și turismul
Sectorul terțiar include activitățile economice care nu se materializează într-un produs:

comerțul, turismul, transporturile, telecomunicațiile, educația, cultura, sănătatea.
A. Comerțul interior
Comerțul interior cuprinde toate schimburile economice care se produc pe teritoriul național.
Analizați figura 2 din manual [„Structura comerțului interior după forme de proprietate”, Edit.
Corint, pag. 79,] și scrieți, în fișa de lucru, formele de proprietate din compunerea comerțului
interior din România și procentele acestora (%).
• ..........................................................................................................................................................................;
• ..........................................................................................................................................................................;
• ......................................................................................................................................................................... .
În cadrul vânzărilor de mărfuri se evidențiază produsele alimentare și bunurile de consum.
Analizați figura 3 din manual [„Structura vânzărilor pe grupe de mărfuri”, Edit. Corint, pag.
79,] și scrieți, în fișa de lucru, proporțiile (%) următoarelor grupe de mărfuri:
• produse agricole = . . . . . . . . . . • produse agricole brute = . . . . . . . . . .
• produse neagricole = . . . . . . . . . . • alte vânzări = . . . . . . . . . .
• bunuri de consum nealimentare = . . . . . . . . . . • alte mărfuri = . . . . . . . . . .
B. Turismul
România este considerată o țară cu un important potențial turistic, iar prin natura
activităților turistice se găsesc mai multe tipuri și categorii de turism, cum ar fi: balneoclimateric,
hibernal și al sporturilor de iarnă, litoral și cultural.
Analizați textul de la pagina 96 din manual – „B. Turismul” [Edit. Corint] – și scrieți în fișa
de lucru:
a. principalele stațiuni balneoclimaterice; R.........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. principalele stațiuni destinate turismului hibernal; R.....................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. principalele stațiuni destinate turismului litoral; R.........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. regiunile geografice și centrele urbane cu turism cultural; R..........................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. munți în care se practică drumețiile. R........................................................................................................... .
105
Analizați figura 1 din manual [„Regiuni, areale și centre turistice”, Edit. Corint, pag. 79,] și
a. orașele cu important potențial turistic din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R.....................................
...............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
b. orașele cu important potențial turistic din Dobrogea; R..................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
c. stațiunile montane din Valea Prahovei; R.........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
d. castelele de importanță turistică; R..................................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
e. mânăstirile și bisericile din Bucovina; R...........................................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
f. mânăstirile și bisericile din regiunea Târgu Neamț; R.....................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
g. mânăstirile și bisericile din Subcarpații Getici; R............................................................................................
............................................................................................................................................................................. .
h. localitățile cu biserici din lemn din Maramureș. R..........................................................................................
............................................................................................................................................................................. .

1. Stațiunea Băile Felix este pentru turism hibernal._____ R.c.: ...................................................................... .
2. Mânăstirea Putna se găsește în Dobrogea._____ R.c.: ................................................................................. .
3. Neptun și Eforie sunt stațiuni litorale._____ R.c.: ....................................................................................... .
4. La Bran a fost construită o mare biserică din lemn._____ R.c.: …...................................................…......... .
5. Stațiunea montană Bușteni a fost construită în Valea Prahovei._____ R.c.: ………........................…....... .
Știați că ...
•Băile Herculane este cea mai veche stațiune balneoclimaterică din țară? Își are originea în epoca
stăpânirii romane. Ea a fost vizitată de împărăteasa Austriei, Elisabeta („Sisi”), care a fost găzduită într-o
vilă construită în stil rococo.
•Eforie Sud este cea mai veche stațiune balneoclimaterică de pe litoralul românesc. Aici, primul hotel
și cele dintâi amenajări balneare au fost construite în 1892, dar a devenit stațiune în 1912. În perioada
interbelică a purtat numele de Carmen Silva (pseudonimul de poetă al reginei Elisabeta a României).
    
106
BIBLIOGRAFIE
Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii și tehnici didactice activizante, cu aplicare în geografie, Edit.
Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
Dumitru M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărculeţ I.: Bucureşti. Hărţi pentru studiul
orizontului local (Planşă), SC. NOBLE HOUSE DIDACT SRL, Brăila, 2009.
Erdeli Ge. (coord.), Cândea Melinda, Braghină C., Costachie S., Zamfir Daniela: Dicționar de
geografie umană, Edit. Corint, București, 1999.
Georgescu F.: Pagini din trecutul Bucureştilor, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 1959.
Giurcăneanu Cl., Muşat Iuliana, Ghica Gh.: Geografia României, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1996.
Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Facultatea
de Geografia Turismului, Sibiu, 1996.
Ielenicz (coord.), Comănescu Laura, Mihai B., Nedelea A., Oprea R., Pătru Iuliana: Dicționar de
geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999.
Marin Luminiţa, Anastasiu Viorela: Geografia României. Exerciţii geografice şi teste-grilă, Edit. ALL,
Bucureşti, 1997.
Mărculeț I.: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, nr. 88, București, 2009.
Mărculeț I.: Județul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-
14111-5, Voluntari, 2013.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României.
Observații geodemografice, Comunicări Științifice, VI, Edit. Samuel, 2007.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind geomorfologia şi hidrografia Municipiului Bucureşti,
Funigei, Nr. 10-11, București, 2007.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Aspecte privind clima Europei şi a României, Liceul – prezent și viitor,
Vol. V, Bucureşti, 2008.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Municipiului Bucureşti – Aspecte istorico-geografice, Funigei, Nr. 14-
15, București, 2009.
Mărculeț I. (coord.), Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.: Superlativele României. Mică
enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind particularităţile climatice ale Municipiului Bucureşti,
Funigei, Nr. 16-17, București, 2010.
Mărculeț I., Biriș Dorina: Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activități de învățare.
Clasa a IV-a, ISBN 978-973-0-15527-3, Blaj, 2013.
Mărculeț I.: Utilizarea fișei de lucru la clasa a V-a, pentru cunoașterea geografiei orizontului local
(Municipiul București), Funigei, Nr. 24-25, București, 2014.
Mândruţ O.: Geografia României, Edit. Corint, Bucureşti, 2000 şi 2008.
Mândruţ O.: România. Geografie regională, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, 2002.
Neguț S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a VIII-a, Edit. Humanitas
Educațional, 2010.
Nouzille J.: Transilvania – zonă de contacte și conflicte, Edit. Enciclopedică, București, 1995.
Posea Gr.: Geografia României, Edit. ALL, Bucureşti, 2000.
Roșu C. Al.: Geografia României. 1.100 întrebări-grilă, Edit. Carminis, Pitești, 1999.
Șerban Cătălina, Burcea Nela, Matasariu Liliana: Teste de geografie pentru clasa a VIII-a, partea I,
Edit. Mistral Info Media, București, 2007.
Tufescu V., Giurcăneanu Cl., Anastasiu Viorela: Geografia României, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2000.
***: Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București, 1983.
107
Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a
ISBN 978-973-0-18369-6
108

Geografia Romaniei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Romaniei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ

Editor VLAD VOICU

Prof. dr. IOAN MĂRCULEȚ

Prefață: prof. dr. CRISTINA GHIȚĂ

Editor VLAD VOICU

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Prof. dr. Cristina GHIȚĂ

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

c. Capul Roca = d. Capul Nord =

Analizați harta României de mai jos și scrieți în fișă:

a. punctele extreme ale României în funcție de poziția geografică (punctele cardinale);

b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul țării;

c. țările vecine României, în funcție de punctele cardinale;

Arătați, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în

A. Armonia și proporționalitatea reliefului

Pentru înțelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizați și

B. Formarea și evoluția reliefului

Analizați „Schița geologică generalizată și simplificată a României” din manual [Fig. 3,

A. Limite şi caracteristici generale

Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Orientali.

Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief”

• centru (până la Valea Trotuşului): …………………….................................................................................;

* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei.

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali

se întind Carpaţii ....................................................................................... sau Grupa Nordică.

În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ............................................................................. (la

nord) şi Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii ..........................................................................................

sau Grupa Centrală.

În sud, între Valea ……………….……. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii ……………………

sau Grupa ……………………. .

Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de

• vest: ………………....................., centru: ………………....................., est: …............….....………….. .

• din roci vulcanice: …………………………………………….......................................................………;

• din şisturi cristaline: ……………………………………………………....................................................;

• din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .

 numele a două depresiuni;

• Depr. ……………………….……….............. şi Depr. …............…………………….……… .

 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate;

• din roci vulcanice: …………………...............………………………………........................................…;

• din şisturi cristaline: ………………………....................................................……………………………;

• din fliş: ……………………………………………………......................................................................... .

 numele a trei depresiuni;

• Depr. ………………………..….., Depr. ….……..……………….… şi Depr. ..…..……………............ .

 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic.

 numele a opt munţi care intră în componenţa grupei;

 numele a două depresiuni;

• Depr. ……………………………… şi Depr. ……………………………… .

 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

Arătați, pe harta murală a României, poziția geografică a Carpaților Curburii, a Munților

A. Limite şi caracteristici generale

Arătați, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaților Meridionali.

• două tipuri de relief: ….............…………………........................................................................................... .

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali

Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa ............................................................... . Între această

grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ........................................, străbătută de râul Jiu.

Arătați, pe harta murală a României, grupele Carpaților Meridionali și depresiunile

Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de

 numele subunităţilor montane:  ........................................................,

 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

Arătați, pe harta murală a României, Culoarul Rucăr–Bran.