FONETICA

Notiuni de fonetica
- se afirma,in sens general,ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de vedere fizic
- cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem
- in manualele scolare,notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fonem si
fonologie
- dupa modul si locul de articulare,sunetele se clasifica in :

 vocale
 semivocale
 consoane
I.VOCALE,SEMIVOCALE,CONSOANE VOCALE SEMIVOCALE CONSOANE
1.Sunetele a ĕ surde sonore
- sistemul fonetic este alcatuit din 33 de ã ĭ
sunete
î (â) ŏ p b
- sunetele se clasifica in :
e ŭ t d
 vocale (7 V)
i k g
 semivocale (4 Sv)
 consoane (22 C) o f v

- acestea nu trebuie confundate cu cele 31 u s z

de litere
ş j
2.Vocalele
č (ce,ci) ğ (ge,gi)
- sunt sunetele la a caror articulare aerul
k` (che,chi) g` (ghe,ghi)
iese liber,fara sa intampine nici un obstacol
h m
- acestea se produc prin vibratia corzilor
vocale ţ n
- vocalele sunt sunete care se rostesc fara l
ajutorul altor sunete si pot forma singure
silabe r

- a, ã, î (â) sunt numai vocale (pline sau plenisone)

1
3.Semivocalele
- au acelasi simbol grafic ca si vocalele,rostindu-se si ele fara ajutorul altor sunete,dar nu pot
alcatui singure silabe
- pot construi o silaba doar grupandu-se impreuna cu o vocala sau cu o vocala si o alta
semivocala
- semivocalele intra in alcatuirea diftongilor si a triftongilor
- e,i,o,u pot fi vocale pline sau semivocale (ĕ, ĭ, ŏ, ŭ)
- vocalele se transforma in semivocale atunci cand indeplinesc conditiile tabelului de mai jos :

VOCALE SEMIVOCALE REGULI

a ĕ e – sta inainte sau dupa a si o

ã ĭ i – sta inainte sau dupa a, ã, î,â,e,o si u

î (â) ŏ o – sta inainte de a

e ŭ u – sta inainte si dupa a, ã, î,â,e si o

- pentru a face diferenta intre vocala si semivocala,cuvantul trebuie despartit obligatoriu in

silabe
- ca si exemplu de vocale si semivocale putem lua tabelul de mai jos :

VOCALE SEMIVOCALE EXEMPLU

e 1.bere 5.deal 1.be-re (e-V;e-V) 5.deal (e-Sv;a-V)

i 2.copil 6.rai 2.co-pil (o-V) 6.rai (a-V;i-Sv)

o 3.somn 7.soare 3.somn (o-V) 7.soa-re (o-Sv;a-V;e-V)

u 4.metru 8.metrou 4.me-tru (e-V;u-V) 8.me-trou (e-V;o-V;u-Sv)

3.Consoanele
- sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete,neputand forma singure silaba decat cu

2
ajutorul unei vocale
- vocalele sunt :
b,c/ č (ce,ci),k` (che,chi)/,d,f,g/ ğ (ge,gi),g` (ghe,ghi)/,h,j,k,l,m,n,p,q,r,s,ş,t,ţ,v,w,x,z
II.DIFTONG,TRIFTONG,HIAT
1.Diftongul
- este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala,rostite in cadrul aceleiasi silabe
- diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-a spus,ti-a scris etc)
 diftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a doua cuvinte :
Ti-ar placea asta ? ti-ar -> tiar (i-Sv;a-V) In structura “ti-ar” apare diftongul [ia]
- ca si exemple de diftongi,putem lua :
mai -> ai (a-V;i-Sv)
mei -> ei (e-V;i-Sv)
floare -> floa-re (o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.diftongi ascendenti (sau urcatori)
b.diftongi descendenti (sau coboratori)
A.Diftongii ascendenti
- au semivocala pe primul loc si vocala pe locul al doilea (Sv + V)
- drept exemplu de diftongi ascendenti,avem :
iarna -> iar-na (i-Sv;a-V)
moara -> moa-ra (o-Sv;a-V)
B.Diftongii descendenti
- au vocala pe primul loc si semivocala pe locul al doilea (V + Sv)
- drept exemplu de diftongi descendenti,avem :
crai -> ai (a-V;i-Sv)
gutui -> gu-tui (u-V;i-Sv)

3
2.Triftongul
- este gtupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale,rostite in cadrul aceleiasi
silabe
- triftongul se poate alcatui si din trei sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-au zis)
 triftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a mai multor cuvinte :
Mi-ai adus cartea ? mi-ai -> miai (i-Sv;a-V;i-Sv) In structura “mi-ai” apare triftongul [iai]
- ca si exemple de triftongi,putem lua :
leoaica -> le-oai-ca (o-Sv;a-V;i-Sv)
traiai -> tra-iai (i-Sv;a-V;i-Sv)
inimioara -> i-ni-mioa-ra (i-Sv;o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.triftongi centrati
b.triftongi progresivi
A.Triftongii centrati
- au vocala intre semivocale (Sv + V + Sv)
- drept exemplu,avem :
vreau -> eau (e-Sv;a-V;u-Sv)
B.Triftongii progresivi
- au vocala dupa semivocale (Sv + Sv + V)
- drept exemplu,avem :
creioane -> cre-ioa-ne (i-Sv;o-Sv;a-V)
 In cuvintele care contin consoanele č (ce,ci),ğ (ge,gi),k` (che,chi),g` (ghe,ghi) nu exista
diftongi sau triftongi care sa inceapa cu literele e sau i.
diftong : ceata -> cea-ta = c`a-ta (nu are diftong)
geam -> geam = g`am (nu are diftong)
triftong : ziceau -> zi-ceau = zi-c`au (nu are triftong)
vegheau -> ve-gheau = ve-g`au (nu are triftong).

4
3.Hiatul
- este format din doua vocale alaturate aflate in silabe diferite
- ca si exemplu,putem lua :
aur -> a-ur (a-V;u-V)
teatru -> te-a-tru (e-V;a-V)
biolog -> bi-o-log (i-V;o-V)
- vocalele care se gasesc in hiat pot fi :

 de acelasi fel :
/a-a/ : contraatac -> con-tra-a-tac (a-V;a-V)
/e-e/ : idee -> i-de-e (e-V;e-V)
/i-i/ : fiinta -> fi-in-ta (-//-)
/o-o/ : alcool -> al-co-ol (-//-)
/u-u/ : asiduu -> a-si-du-u (-//-)

 diferite :
/a-e/ : aer -> a-er (a-v;e-V)
/a-i/ : tain -> ta-in (a-V;i-V)
/a-o/ : aorta -> a-or-ta (-//-)
/a-u/ : cauteriza -> ca-u-te-ri-za (-//-)
/ã-i/ : fãinã -> fã-i-nã (-//-)
/a-u/ : paun -> pa-un (-//-)
/e-a/ : ideal -> i-de-al (-//-)
/e-i/ : peisaj -> pe-i-saj (-//-)
/e-o/ : teologie -> te-o-lo-gi-e (-//-)
/e-u/ : muzeul -> mu-ze-ul (-//-)
 Atentie la literele care nu redau vocale,ci semivocale !
ziuã -> zi-uã (i-V;u-Sv;ã-V) In cuvantul “ziuã” exista diftongul [uã],nu exista hiat !

5
III.CORESPONDENTA DINTRE SUNETE SI LITERE
1.Corespondenta dintre sunete si litere
- de regula,exista o corespondenta intre sunetele si literele aceluiasi cuvant,ele fiind egale :

cuvant litere sunete cuvant litere sunete

ou 2 2 pagina 6 6

lac 3 3 calator 7 7

elev 4 4 veverita 8 8

munte 5 5 doctorita 9 9

- uneori aceasta corespondenta nu se respecta

- literele e,i,o,u,noteaza atat vocale cat si semivocale corespunzatoare :
erou,vrea,iar,os,oase,bun,cadou
- o litera poare reprezenta simultan doua sunete :

cuvant x=cs x=gz cuvant x=cs x=gz

axa /acsa/ - exaspera - /egzaspera/

exemplu - /egzemplu/ excavator /ecscavator/ -

excursie /ecscursie/ - exact - /egzact/

examen - /egzamen/ existent - /egzistent/

exercitiu - /egzercitiu/ exorcita /ecsorcita/ -

exploziv /ecsploziv/ - exemplar - /egzemplar/

expansiv /ecspansiv/ - sufix /sufics/ -

exclude /ecsclude/ - executiv - /egzecutiv/

excursie /ecscursie/ - prefix /prefics/ -

exersa - /egzersa/ afix /afics/ -

2.Litera î (â)
- sunetul î este redat prin î din i la inceput si la sfarsit de cuvant,cat si in interiorul cuvintelor
compuse sudate,in care,al doilea cuvant incepe cu î dar si a cuvintelor derivate cu prefixe de la
un cuvant care incepe cu î (început,coborî,bineînteles,neîntrecut etc)
- iar prin î (â) din a in celelalte cuvinte (cântec,când,coborând etc)

6
3.Litera x
- se scrie x :

 in neologisme,nume proprii,cuvinte uzuale (neologisme cu o oarecare vechime in limba

si incluse in vocabularul uzual al vorbitorilor instruiti) : ax,box,excursie,exemple,mixer,
pix,Alexandru,Alexandrescu etc

 intre vocale : exact,examen,examina; pronuntate corect [egzact,egzamen,egzamina]

- se scrie cs :

 in vechi imprumuturi din greaca,germana,slava sau in creatii pe teren romanesc :

cocs,imbacsit,imbacsire,imbacseala,micsandra,ticsi,ticsit,ticsire,lincs,rucsac,vacs,vacsuri,
vacsuit,vacsuire,vacsuiala
- se scrie gz :

 in cuvantul zigzag (un compus sudat)

- litera x transcrie :
a.sunetul dublu [ks] (cs) :

 la inceput de cuvant,inainte de o vocala : xilofon

 la sfarsit de cuvant : ax,box,fax
 la pozitie intervocalica (intre vocale) : axa,boxa,noxe
 urmat de consoane : extemporal,extern,extraordinar
b.sunetul dublu [gz] :

 de obicei,in pozitie intervocalica (intre vocale) : exemplu (egzemplu),examen

(egzamen),auxiliar (augziliar)
4.Grupurile de doua litere (ce,ci,ge,gi)
- transcriu :
a.un singur sunet (c sau g) :

 cand sunt urmate de o vocala :

ceara -> cea-ra = c`a-ra (5l,4s)
ciolan -> cio-lan = c`o-lan (6l,5s)
geam -> geam = g`am (4l,3s)

7
  cand se afla la sfarsitul cuvantului,fara sa formeze silaba :
baci -> baci = bac` (4l,3s)
fagi -> fagi = fag` (4l,3s)
 in aceasta situatie,e si i nu reprezinta sunete,motiv pentru care nu apar in transcrierea
fonetica a cuvintelor respective
 ele au numai rol de litere ajutatoare
b.doua sunete (ce,ci sau ge,gi) :

 cand sunt urmate de o consoana :

central -> cen-tral (7l,7s)
circuit -> cir-cu-it (7l,7s)
cercetare -> cer-ce-ta-re (9l,9s)

 cand formeaza singure silaba :

ce (pronume relativ – interogativ) -> ce (2l,2s)
ci (conjunctie) – ci (2l,2s)
cetatean -> ce-ta-tean (8l,8s)
girofar -> gi-ro-far (7l,7s)
zece -> ze-ce (4l,4s)
 in aceste situatii,literele e si i au dublu rol :
 reprezinta sunete de sine statatoare (vocale plenisone,silabice),si de aceea apar in
transcrierea fonetica a cuvintelor respective
 in acelasi timp ele sunt si litere ajutatoare (necesare realizarii consoanelor c si g)

 existenta lor in cuvinte implica unele precizari cu caracter ortografic :

 se scrie ce,ge inainte lui a : ceafa,ceara,geam,geanta
 se scrie ci,gi inaintea lui o sau u : cioc,ciur,gioarsa,giuvaer
5.Grupurile de trei litere (che,chi,ghe,ghi)
- transcriu :
a.un singur sunet (k` sau g`) :

 inainte de o vocala :

8
cheama -> chea-ma = k`a-ma (6l,4s)

 cand se afla la sfarsitul cuvantului,fara sa formeze silaba :

perechi -> pe-rechi = pe-rek` (7l,5s)
unghi -> unghi = ung` (5l,3s)
 in aceste grupuri,atat h cat si e,i sunt litere ajutatoare (contribuie la formarea
consoanelor k` si g`),neavand valoare fonetica a cuvintelor respective
b.doua sunete (k`e,k`i,g`e,g`i) :

 inainte de o consoana :
chem -> chem = k`em (4l,3s)
chip -> chip = k`ip (4l,3s)
ghem -> ghem = g`em (4l,3s)
ghinda -> ghin-da = g`in-da (6l,5s)

 cand formeaza singure silaba (oriunde in cuvant) :

chelie -> che-li-e = k`e-li-e (6l,5s)
chiciura -> chi-ciu-ra = k`i-c`u-ra (8l,6s)
pereche -> pe-re-che = pe-re-k`e (7l,5s)
ghetus -> ghe-tus = g`e-tus (6l,5s)
ghiocel -> ghi-o-cel = g`i-o-cel (7l,6s)
veghe -> ve-ghe = ve-g`e (6l,4s)
ghionoaie -> ghi-o-noa-ie = g`i-o-noa-ie (9l,8s)
 in aceste grupuri,h este numai litera ajutatoare,lipsita de valoare fonetica,motiv pentru
care nu este marcata in transcrierea fonetica
 in schimb,e si i reprezinta vocale silabice

 h – este mereu litera ajutatoare la grupurile de trei litere (che,chi,ghe,ghi)

 e si i – sunt vocale silabice sau litere ajutatoare in grupurile de doua litere (ce,ci,ge,gi)
sau trei litere (che,chi,ghe,ghi)

9
6.Literele duble
- noteaza,de regula,o realitate fonetica,fie ca este vorba de vocale,fie de consoane
- cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct,in silabe diferite :
contra-animal,lice-e,fi-ind,zo-ologie,perpetu-u
- la consoane este vorba :
a.fie de repetarea aceleiasi consoane in cuvintele compuse : kilogram-metru si in derivate cu
prefixe : in-nora,inter-regn,post-traumatic,trans-siberian
b.fie de consoane diferite notate prin aceeasi litera : ac-celera /ak-celera/,ac-cent /ak-cent/,
vac-cina /vak-cina/
7.Alternantele fonetice
- sunt modificarile suferite de sunete (vocale,semivocale,consoane) in diferite forme ale
aceluiasi cuvant sau prefix : poarta-porti,greseala-greseli,asez-aseaza
- alternantele pot fi :
a.vocalice (apofonia) – cand se modifica o vocala :

 vocala – vocala
a/ã – sare/saruri,mare/maret,taie/taiem
a/e – fata/fete,fata/fete,pata/pete,sa vada/sa vezi
ã/e – mar/meri/tanar/tineri,vad/vezi
â/i – cuvant/cuvinte,tanar/tineri/tinerel,vand/vinzi
o/u – sora/surori,mort/muritor,port/purtam

 semivocala/semivocala
ŭ/i – bou/boi,meu/mei,dau/dai

 diftong/diftong
aŭ/aĭ – ferastrau/ferastraie
ĭa/ ĭe – iarba/ierburi
iu/ii – solstitiu/solstitii,portocaliu/portocalii

 vocala/diftong
e/ĕa – istet/isteata,trece/treaca

10
o/ŏa – cot/coate,frumos/frumoasa,pot/poate
 cand intr-o silaba avem doi i (ii),primul i este vocala (intotdeauna) iar al doilea i este
semivocala (intotdeauna)
exemplu : portocalii -> por (123)-to(45)-ca(67)-lii(890)
123 -> p-c,o-v,r-c
45 -> t-c,o-v
67 -> c-c,o-v
890 -> b-c,i-v,i-sv
 la cuvintele gen copii si portocalii :
 scriem cu doi i (ii) :
copii frumosi
 i(1) – v,i(2) – sv por-to-ca-lii,co-pii
pereti portocalii

 scriem cu trei i (iii) :

Copiii au plecat.
 i(1) – v,i(2) – sv,i(3) – articol (v) co-pi-ii,por-to-ca-li-ii
Portocaliii pereti au cazut.
 la cuvintele cu literele repetate,fiecare litera transcrie un sunet :
copii (5l,5s),copiii(6l,6s),licee(5l,5s),acnee(5l,5s),portocaliii(11l,11s)
b.consonatice :

 consoana/consoana
d/z – brad/brazi
d/j – oglinda/oglinjoara,vested/vesteji
s/ş – bas/basi,gras/grasi
t/ţ – frate/frati,lat/lati
z/j – manz/manji,viteaz/viteji
c/č – sac/saci,duc/duci
g/ğ – fag/fagi,drag/dragi

11
c/k` - bloca/blochez
g/g` - larg/larghete
IV.SILABA,DESPARTIREA IN SILABE
1.Silaba
- o vocala sau o grupare de sunete care are o vocala,pronuntata cu un singur efort
respirator,formeaza o silaba
 fiecare silaba are obligatoriu o vocala
- silaba poate fi formata :

 dintr-un sunet (o vocala) :

idee -> i-de-e
poezie -> po-e-zi-e
apa -> a-pa

 din mai multe sunete ale aceluiasi cuvant :

flacaiandru -> fla-ca-ian-dru
scoala -> scoa-la

 din doua cuvinte intregi rostite impreuna :

Nu-i acasa.
Ne-am dus la rau.

 dintr-un cuvant intreg impreuna cu inceputul sau sfarsitul altui cuvant :

El mi-arata cum sa rezolv tema.
Arunca-mi mingea !

 din sfarsitul unui cuvant cu inceputul altui cuvant :

Vino-aici.
- silabele pot fi de doua feluri :

 silabe inchise (se terrmina intr-o vocala)

lumina -> lu-mi-na

 silabe deschise (se termina intr-o consoana)

12
dornic -> dor-nic
- raportat la numarul de silabe din care sunt compuse,cuvintele pot fi :

 monosilabice (alcatuite dintr-o singura silaba) : tac,mac,bac,cal,sac

 plurisilabice (alcatuite din doua sau mai multe silabe) : casa->ca-sa,scolarita-> sco-la-ri-
ta,canalizare->ca-na-li-za-re
 in fiecare silaba exista o vocala si numai una.
 Numarul de silabe intr-un cuvant este egal cu numarul de vocale :
poet -> po-et = [p-c,o-v,e-v,t-c] (4l,4s,2 silabe)
caiet -> ca-iet = [c-c,a-v,i-sv,e-v,t-c] (5l,5s,2 silabe)
2.Despartirea cuvintelor in silabe
a.regula vocalelor
- doua vocale intregi (plenisone) alaturate se afla in hiat,adica formeaza doua silabe diferite :
aude -> a-u-de
real -> re-al
fiinta -> fi-in-ta
zoologie -> zo-o-lo-gi-e
licee -> li-ce-e
 V+V=V–V
- regula ramane valabila chiar si in gruparile in care intre cele doua vocale se rosteste in mod
clar o semivocala,neredata insa grafic :
aer -> a-[i]-er
poet -> po-[i]-et
vie -> vi-[i]e
lua -> lu-[u]a
 nu formeaza silaba separata i scurt (i) situat dupa consoane :
oa-meni,lupi,pomi,dormi
 i final formeaza vocala intreaga,deci silaba,atunci cand :
 se afla dupa o consoana urmata de l sau r : co-dri,as-tri,sim-pli,a-fli
 reprezinta marca (sufixul) infinitivului verbelor de conjugarea a IV-a : a fu-gi,a pri-be-gi, a
ve-ni

13
b.regula diftongilor si triftongilor
- o semivocala aflata intre doua vocale,formeaza diftong cu vocala a doua,ceea ce inseamna ca
este inclusa in silaba urmatoare :
caiet -> ca-iet (o-v,i-sv,e-v)
roia -> ro-ia (o-v,i-sv,a-v)
doua -> do-ua (o-v,u-sv,a-v)
 V + Sv + V = V – Sv,V
- acelasi lucru se intampla si cu semivocala aflata intre o vocala si un diftong descendent (Sv-V);
se alatura vocalei intregi din diftong,formand triftong,respectiv,silaba separata cu acesta :
croiai -> cro-iai (o-v,i-sv,a-v,i-sv)
(o-v,iai-triftong)
suiau -> su-iau (u-v,i-sv,a-v,u-sv)
(u-v,iau-triftong)
 V + TRIFTONG = V – Sv,V,sV
 semivocala aflata la sfarsitul cuvantului dupa o vocala,formeaza evident diftong sau
triftong si,implicit,silaba cu acesta
c.regulile consoanelor
- o consoana aflata intr doua vocale,formeaza silaba cu vocala a doua
 V + C + V = V – C,V
apa -> a-pa (a-v,p-c,a-v)
masa -> ma-sa (m-c,a-v,s-c,a-v)
pana -> pa-na (p-c,a-v,n-c,a-v)
- regula ramane valabila si cand in locul uneia dintre vocale se gaseste un diftong sau triftong :
carau -> ca-rau (c-c,a-v,r-c,a-v,u-s)
haina -> hai-na (h-c,a-v,i-sv,n-c,a-v)
coate -> coa-te (c-c,o-sv,a-v,t-c,e-v)
- reprezentand sunetele [cs] sau [gz],ca si atunci cand grupurile ch si gh noteaza o singura
consoana :
a-xa,ta-xi,e-xem-plu

14
u-re-chea,pe-re-che,ve-ghe
- in aceste cazuri silabele ortografice marcheaza modul real de silabisire,adica silabele fonice
(ac-sa,tac-si,eg-za-men,u-re-k`a)
- doua consoane aflate intre doua vocale sau grupuri silabice formeaza silabe diferite,fiecare
consoana alaturandu-se vocalei (grupului vocalic) de langa ea
- altfel spus,despartirea se face intre cele doua consoane
 V + C + C + V = V,C – C,V
carte -> car-te (c-c,a-v,r-c,t-c,e-v)
pasta -> pas-ta (p-c,a-v,s-c,t-c,a-v)
banca -> ban-ca (b-c,a-v,n-c,c-c,a-v)
- fac exceptie de la aceasta regula grupurile consonatice formate din b,c,d,f,g,h,p,t,v + l sau r
- in cazul acestor grupuri (bl,br,cl,cr etc) despartirea se face inaintea celor doua consoane :
tabla -> (t-c,a-v,b-c,l-c,a-v) ta-bla
cuprins -> (c-c,u-v,p-c,r-c,i-v,n-c,s-c) cu-prins
atlas -> (a-v,t-c,l-c,a-v,s-c) a-tlas
- trei sau mai multe consoane aflate intre doua vocale sau grupuri vocalice se despart dupa
prima consoana :

 grupuri de trei consoane :

maistru -> (m-c,a-v,i-sv,s-c,t-c,r-c,u-v) mais-tru
cinste -> (c-c,i-v,n-c,s-c,t-c,e-v) cin-ste

 grupuri de patru consoane :

construi -> (c-c,o-v,n-c,s-c,t-c,r-c,u-v,i-sv) con-stru-i
- fac exceptie de la aceasta regula urmatoarele grupuri formate din trei consoane (!!!) :
lpt,mpt,ncs,nct,ncv,ndv,rct,rtf,stm
- in cazul acestora,despartirea se face dupa a doua consoana :
delincvent -> (d-c,e-v,l-c,i-v,n-c,v-c,e-v,n-c,t-c) de-linc-vent
astmatic -> (a-v,s-c,t-c,m-c,a-v,t-c,i-v,c-c) ast-ma-tic

15
3.Despartirea dupa structura
- se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi) analaizabile (formate in limba romana) sau
imprumutate :

 compuse :
dreptunghi -> drept-unghi = drept-unghi
dinapoi -> din-apoi = di-na-poi

 derivate cu prefixe :
analfabet -> an-alfacet = an-al-fa-bet
postuniversitar -> post-universitar = post-u-ni-ver-si-tar
subordona -> sub-ordona = sub-or-do-na

 derivate cu sufixe (numai atunci cand radacina cuvantului se termina cu o consoana,iar

sufixul incepe tot cu o consoana) :
pustnic -> pust-nic
varstnic -> varst-nic
V.ACCENTUL,CACOFONIA
1.Accentul
- este rostirea mai intensa a unei silabe
- in mod obijnuit,acesta nu se marcheaza in scris
- accentul,cade cel mai adesea,pe ultima si penultima silaba
- se clasifica astfel :
a.accent oxiton (pe ultima silaba)
actor -> ac-tor (o)
terminat -> ter-mi-nat (a)
b.accent paroxiton (pe penultima silaba)
casa -> ca-sa (a)
masina -> ma-si-na (i)
c.accent proparoxiton (pe antepenultima silaba)
repede -> re-pe-de (e)

16
pivnita -> piv-ni-ta (i)
d.pe a patra sau a cincea silaba (de la sfarsit spre inceput)
veverita -> ve-ve-ri-ta (e)
nouasprezece -> no-ua-spre-ze-ce (o)
 cele mai multe cuvinte au accent proxiton sau oxiton
- fiind liber,accentul poate avea,in unele situatii,rolul de a deosebi intre ele doua cuvinte ori
doua forme gramaticale ale aceluiasi cuvant;astfel de cuvinte si forme gramaticale care se scriu
la fel dar se pronunta diferit,se numesc omografe :
a.Ioana este vesela(1),pentru ca a primit vesela(2) noua.
1.vesela (adjectiv-bucuroasa)
2.vesela (substantiv-vase de bucatarie)
b.Aduna(1) jucariile !Ii spune mama copilului.;Acesta isi aduna(2) jucariile,apoi merse la culcare.
1.aduna (imperativ)
2.aduna (perfect simplu)
 omografele nu trebuie confundate cu acele cuvinte care pot avea o dubla
accentuare;dintre acestea,la unele,ambele variante de accentuare sunt considerate
literare (antic/antic,profesor/profesor,trafic/trafic) la altele,doar una din variante este
acceptata de normele ortoepice ale romanei literare (caracter nu caracter,simbol nu
simbol,sever nu sever)
 exista si nume proprii care se pot accentua in doua feluri
(Stefan,Stefan,Miron/Miron,Lugoj/Lugoj)
 pentru o simplificare a gasirii accentului,cuvintele se despart in silabe,se cauta acea
silaba care se aude mai tare,iar din acea silaba se alege vocala,deoarece accentul pica pe
vocala
2.Cacofonia
- este sonoritatea suparatoare a unor silabe alaturate,de multe ori cu tenta vulgara
- utilizarea virgulei intre cele doua nu este eificienta,asadar nu este recomandabila,pentru ca
sunetele respective raman alaturate in continuare
- evitarea cacofoniei se face prin intermediul catorva parti de vorbire,cum ar fi :
decat,drept,faptul ca,asemenea,intrucat (in loc de pentru ca),articole prolitice ori pur si simplu
reformuland enuntul

17
- cele mai frecvente cacofonii sunt : la/la,sa/sa,ca/ca,ca/ce (ci),ca/ca,cu/co,ca/co,ca/cu,ca/cand,
cii/ru,pul/a
- drept exemplu,putem lua urmatoarele propozitii :
Astazi facem ora de chimie la laborator.
Astazi facem ora de chimie in laborator.

Aceasta este o politica care enerveaza electoratul.

Aceasta politica enerveaza electoratul.

Regret ca colegii mei nu sunt de acord.

Regret ca nu sunt de acord colegii mei.
 antonimul pentru cuvantul cacofonie este eufonie,care inseamna succesiune
armonioasa de sunete,efect auditiv placut
 norma literara,condamna folosirea lui ca si (sau a lui ca,virgula) in loc de ca pentru
evitarea cacofoniilor (si cu atat mai mult cand acest pericol nu exista),in constructii de
tipul ca si consilier/ ca,virgula,consilier – care po fi inlocuite prin constructii directe
precum “a fost numit consilier” sau “l-a luat drept consilier” ori “in calitate de consilier”

18