Consumatorul

51. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun
economic, până la saturaţie:
a) Umg creşte şi UT scade;
b) Umg rămâne constantă şi UT scade;
c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT;
d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT;
e) Umg descreşte.

52. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun

economic, până la saturaţie, utilitatea totală este:
a) pozitivă şi descrescătoare;
b) negativă;
c) zero;
d) descrescătoare;
e) pozitivă şi crescătoare.

53. Reprezintă bunuri complementare:

a) margarină-unt;
b) benzină-motorină;
c) miere-zahăr;
d) autoturism-benzină;
e) gaz metan-lemn.

54. Reprezintă bunuri substituibile:

a) autoturism-benzină;
b) calculator-program soft;
c) unt-margarină;
d) stilou-cerneală;
e) mixer-energie electrică.
55. Până la punctul de saturaţie, utilitatea marginală obţinută prin
consumul succesiv din acelaşi bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.

56. Consumul unui bun economic nu este influenţat în mod direct de:
a) situaţia de ansamblu a economiei;
b) preferinţele consumatorilor;
c) costurile fixe de producţie;
d) condiţiile natural-geografice;
e) veniturile consumatorilor.

57. Până la punctul de saturaţie, utilitatea totală obţinută prin

consumul succesiv din acelaşi bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.

58. Utilitatea totală este maximă atunci când:

a) UmgA=UmgB;
b) UmgA/PB=UmgB/PA;
c) UmgA/UmgB=PA;
d) UmgA/PA=UmgB/PB;
e) UmgB/UmgA=PA/PB.
59. Un individ dispune de un venit disponibil Vd=20 u.m. El
consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m.
În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de
consum care asigură echilibrul consumatorului este:
a) 2X şi 3Y;
b) 4X şi 8Y;
c) 3X şi 2Y;
d) 8X şi 4Y;
e) 2X şi 5Y.

60. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=5+3Qx, unde Qx

reprezintă cantitatea consumată din bunul X. Utilitatea
marginală a bunului X este:
a) 2;
b) 3;
c) 1;
d) 4;
e) 5.

61. Un consumator raţional va alege să consume cantităţi din două

bunuri corespunzător cărora:
a) utilitatea totală a fiecărui bun este maximă;
b) utilitatea marginală a fiecărui bun este maximă;
c) raportul utilitate marginală/preţ este maxim pentru fiecare bun;
d) raportul utilitate totală/preţ este maxim pentru fiecare bun;
e) raportul utilitate marginală/preţ este identic pentru fiecare bun.

62. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl

constituie:
a) aprovizionarea corespunzătoare cu factori de producţie;
b) utilitatea bunurilor economice;
c) o cantitate corespunzătoare de monedă;
d) o organizare optimă a activităţii de producere a bunurilor;
e) utilitatea în sens general.
63. Raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantităţi
determinate dintr-un bun şi nevoile sale în condiţii date de loc
şi timp exprimă:
a) caracterul obiectiv al utilităţii;
b) caracterul subiectiv al utilităţii;
c) utilitatea totală;
d) utilitatea marginală;
e) utilitatea individuală.

64. Atunci când se consumă succesiv unităţi din acelaşi bun,

intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:
a) scade;
b) nu se modifică;
c) creşte;
d) poate să crească sau să scadă;
e) se accentuează.

65. Utilitatea marginală ce se poate obţine prin consumul unor

unităţi succesive din acelaşi bun este:
a) constantă;
b) crescătoare şi pozitivă;
c) întotdeauna negativă;
d) crescătoare şi negativă;
e) descrescătoare.

66. Are un caracter subiectiv:

a) determinarea salariului;
b) delimitarea bunurilor economice de cele libere;
c) evaluarea productivităţii muncii;
d) aprecierea utilităţii economice;
e) gruparea resurselor în primare şi derivate.
67. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci
când:
a) cumpără bunuri pe baza experienţei precedente;
b) alege bunuri numai sub influenţa publicităţii;
c) alegerea bunurilor se bazează pe criterii de eficienţă;
d) face alegeri doar pe criterii ecologice;
e) cumpără bunuri la întâmplare.

68. Un consumator raţional obţine maximum de satisfacţie atunci

când:

a) UmgA = UmgB ;
PB PB
UmgA PA
b) = ;
UmgB PB

PA UmgB
c) = ;
PB PA
d) PA = PB ;

e) UmgA = UmgB.

69. Satisfacţia suplimentară pe care speră că o va obţine un

consumator prin folosirea unei unităţi în plus din acelaşi bun
reprezintă:
a) utilitate totală;
b) nevoie umană;
c) utilitate marginală;
d) utilitate economică;
e) utilitate în sens general.
70. Utilitatea totală atinge punctul maxim atunci când:
a) preţul unitar scade;
b) utilitatea marginală este maximă;
c) utilitatea marginală este nulă;
d) utilitatea marginală este negativă;
e) utilitatea marginală creşte.

71. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă:

a) venitul consumatorului influenţează utilitatea totală;
b) curba cererii individuale nu depinde de preţul bunului;
c) când cantitatea consumată succesiv din acelaşi bun creşte,
utilitatea marginală resimţită de consumator scade;
d) preţul bunurilor influenţează utilitatea totală resimţită de
consumator;
e) între preţ şi cantitatea cerută există o relaţie inversă.

72. Utilitatea marginală, Umg, este dată de relaţia:

∆UT
a) Umg = ;
∆Q x
∆Q x
b) Umg = ;
∆UT
U
c) Umg = T ;
Qx
Q
d) Umg = x ;
UT
Qx
e) Umg = .
P
73. Un consumator raţional achiziţionează şi consumă două bunuri:
pâine şi lapte. Dacă raportul utilitate marginală-preţ pentru
pâine este 0,4, iar preţul laptelui este de 6.000 lei/litru, atunci
utilitatea marginală a laptelui este:
a) 2.200 unităţi de utilitate;
b) 2.300 unităţi de utilitate;
c) 2.400 unităţi de utilitate;
d) 15.000 unităţi de utilitate;
e) 1.500 unităţi de utilitate.

74. Un consumator achiziţionează două bunuri X şi Y ale căror

utilităţi marginale sunt 200 unităţi de utilitate, respectiv
250 unităţi de utilitate. Dacă atât preţul bunului X cât şi preţul
bunului Y sunt de 4.000 lei, atunci consumatorul:
a) va mări consumul din X şi va reduce consumul din Y;
b) va mări consumul din Y şi va reduce consumul din X;
c) va menţine consumul din ambele bunuri;
d) va mări consumul din ambele bunuri;
e) va reduce consumul din ambele bunuri.

75. În urma consumului succesiv a 7 unităţi din acelaşi bun, un

consumator obţine următoarele utilităţi marginale: 25, 20, 17, 13,
8, -3, -8. Utilitatea totală a primelor 6 unităţi consumate este:
a) 80 unităţi de utilitate;
b) 86 unităţi de utilitate;
c) 83 unităţi de utilitate;
d) 72 unităţi de utilitate;
e) 75 unităţi de utilitate.
76. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două
bunuri, X şi Y sunt date de relaţiile: UmgX = 20-3X,
UmgY =5-2Y. Dacă preţurile celor două bunuri sunt
PX = PY = 250 u.m., atunci programul de consum este:
a) 3X şi 7Y;
b) 3X şi 3Y;
c) 7X şi 7Y;
d) 7X şi 3Y;
e) 10X şi 10Y.

77. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul

unui bun substituibil Y este 24, preţul bunului X este de 3 u.m.,
iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a
bunului Y este:
a) 8 unităţi de utilitate;
b) 7 unităţi de utilitate;
c) 72 unităţi de utilitate;
d) 21 unităţi de utilitate;
e) 27 unităţi de utilitate.

78. Un individ consumă succesiv 5 unităţi din acelaşi bun

economic utilităţile marginale fiind: 15; 13; 11; 7; 2. Utilitatea
totală după primele 4 unităţi este:
a) 28;
b) 39;
c) 7;
d) 9;
e) 46.
79. În condiţiile în care raportul preţurilor pentru două bunuri X şi
Y, consumate de un individ este de 2, raportul utilităţilor
U mg X
marginale corespunzător utilităţii totale maxime este:
U mg Y
1
a) ;
2
b) 2;
c) 1;
d) 0,25;
e) 4.

80. Dacă prin consumarea celei de-a 6 unităţi din acelaşi bun
economic utilitatea totală creşte de la 24 la 28, utilitatea
marginală a acestei unităţi este:
a) 24;
b) 28;
c) 2;
d) 4;
e) 22.