Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Etapele proiectarii:
1. Predimensionare
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unui zid.
Observatie:
Dimensiunile se pot alege din catalog ziduri de sprijin (IPTANA) in functie de tipul acestuia.
a b d

Df

m:1

B
Alegerea adancimii de fundare:
 D f  H ingh  10  20cm
 fundatia trebuie sa fie amplasata in teren stabil si teren bun de fundare

2. Verificarea zidului de sprijin

Zidul de sprijin trebuie verificat la:
 Lunecare
 Capacitate portanta
 Rasturnare
 Sectiuni periculoase
Explicatii:
Ce inseamna starile limita ultime si care sunt acestea?
EQU: Pierderea echilibrului structurii sau a terenului considerat ca şi corp rigid
 răsturnare

STR: Cedare internă si deformaţii excesive în structură sau în materialele structurale

cedare structurală – rezistentă în secţiuni periculoase
deformaţia excesivă a elemetelor structurale
GEO: Cedare sau deformaţii excesive ale terenului
 lunecare
 Capacitate portantă teren
 Stabilitate generală (se tratează împreună cu STR)
 Deformaţie teren
- tasare
- rotire
UPL: Cedare datorită subpresiunii apei

HYD: Umflare hidraulică, eroziune internă şi afuiere în sol cauzate de gradienţi hidraulici
 afuiere mal
 curgerea inacceptabilă a apei prin sau pe sub perete
 transport inacceptabil al particulelor de pământ prin sau pe sub pereţi

1
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

 modificarea inacceptabilă ale N.A.S.

Ce inseamna un caz de proiectare?.

Un set de coeficienti partiali de siguranta grupati
CAZURI DE PROIECTARE

Caz 1:
Combinaţia 1: A1 + M1 + R1
Combinaţia 2: A2 + M2 + R2
Caz 2:
Combinaţia: A1 + M1 + R2
Caz 3:
Combinaţia: (A1*/ A2†) + M2 +R3
A1* - pentru încărcări structurale
A2† - pentru încărcări geotehnice

Ce inseamna un coeficient partial de siguranta?.

Coeficienti partiali de siguranta:
Pentru actiuni:
Fd   F  Frep , Frep    Fk
Pentru parametrii materialului(geotehnici):
X
XD  k
M
Pentru rezistente:
R
RD  k
R
2.1 Verificarea la lunecare conform SR EN 1997-1

Principiul verificarii

Actiunile orizontale Hd care produc efectul deplasarea zidului trebuie sa fir mai mici decat rezistenta la
lunecare a zidului (a terenului de fundare de sub talpa zidului)

Hd

Vd

R d =Vd

Note:
1.Fiecare verificare a zidului se face pentru starile limita ultime ce pot apare folosind unul din cazurile
de proiectare din SR EN 1997-1 (Cap 2.4.7.3.4.2).
2.Verificarea la lunecare se face in starea limita ultima GEO.
3.Pentru verificarea la lunecare se recomanda folosirea coeficientilor partiali de siguranta pentru
CP1.2 (A1+M1+R1).

2
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Stabilirea coeficientilor partiali de siguranta pentru CP1.1

Actiuni:
 G  1.35 pentru actiuni permanente (favorabile/nefavorabile)
 Q  1.5 pentru actiuni variabile (nefavorabile)
Parametrii geotehnici:
  '  1.00 pentru unghiul de frecare interna efectiv
 c '  1.00 pentru coeziunea efectiva
   1.0 pentru greutatea volumica
Rezistenta totala a pamantului:
 R,h  1.0 pentru rezistenta la alunecare
 R,v  1.0 pentru capacitate portanta
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici :
k
d  valoarea de calcul a greutatii volumice

tan  'k
tan  'd  valoarea de calcul a ungiului de frecare efectiva
 '
c' k
c' d  valoarea de calcul a coeziunii efective
 c'

Evaluarea presiunilor active si a impingerii pamantului:

Coeficientul de impingere activa pentru fiecare strat (dupa teoria Coulomb):

cos 2    
ka 
sin      sin     
2

cos   cos      1 
2

 cos      cos     

+
-

- +

Daca  sau  au valori negative atunci se vor introduce in relatie   si  

Coeficientii de impingere se gasesc si in „Proiectarea fundatiilor” , A. Popa ,IPCN, 1987, Pag. 68.
Presiunea activa intr-un punct:
q
k

p
a

pa   Q  qk k a   G   di  hi  k a  2  c' d  k a 

3
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Diagrama de impingere activa:

q
k
K p
a1 a1.0
d1
c' 1
d1
d1 h
Pa1v P
x a1 1
Pa1h
p
a1.1
K p
a2 a2.0
d2 P'
a2v P'a2
c'
d2 h2 P'
2 P''
a2v P''
a2
a2h 2
d2 P''
a2h
y p
a2.1
x

p a1.0   Q  q k  k a1   G  2  c1d ' k a1


p a1.1   Q  q k  k a1   G   1d  h1  k a1  2  c1d ' k a1 
p a 2.0   Q  q k  k a 2   G   1d  h1  k a 2  2  c 2 d ' k a 2 
p a 2.1   Q  q k  k a 2   G   1d  h1  k a 2   2 d  h2  k a 2  2  c 2 d ' k a 2 
Impingerea activa pe fiecare strat:
x
Pa1  p.a1.1 
2
h2
P' a 2  p a 2.0  h2 P' ' a 2   p a 2.1  p a.2.0  
2
descompunerea impingerii dupa orizontala si verticala
Pa.i..H  P.ai  cos   i 
Pa.i..V  P.ai  sin    i 
Calculul actiunii orizontale:
H d   Pai.H
Calculul actiunii verticale:
Vd   G  Gz  Gdren  Gu    Pai.V

Evaluarea rezistentei la lunecare:

V ' d  Vd  cos   H d sin 
 proiectia fortelor după planul de lunecare al zidului.
H ' d  H d  cos   Vd sin 

4
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Vd
Hd
R p,d=0 V'd

R'd
H'd
Rezistenta la lunecare este data de relatia:
V '  tan  ' cvd
R' d  d
 R ,h
unde ungiul frecarii efective este:  'cvd   ' d frecare pamant-pamant.
2
 ' cvd   ' d frecare pamant-beton.
3

Verificare la lunecare: H ' d  R' d

2.2 Verificarea la capacitate portanta conform SR EN 1997-1

Principiul verificarii
Presiunea efectiva la talpa fundatiei data de actiunile verticale (greutate proprie, sarcini verticale
variabile) nu trebuie sa depaseasca presiune admisa de teren (capacitatea portanta).

Vd

Rd
Note:
1. Verificarea la capacitate portanta se face in starea limita ultima GEO.
2. Pentru verificarea la lunecare se recomanda folosirea coeficientilor partiali de siguranta pentru
CP1.1 (A1+M1+R1).
Pentru evaluarea presiunii active si a impingerii pamantului se folosec relatiile de la punctul 2.1
Reducerea actiunilor cu valoare de calcul in centrul de greutate al talpii fundatiei.
Actiunea verticala:
Vd   G  Gz  Gdren  Gu    Pai.V
Actiunea orizontala:
H d   Pai.H
Momentul incovoietor:
M ed   PaiH  y ai   PaiV  xa   Gk  xki

5
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

unde:
y ai bratul fortei PaH masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei
xa bratul fortei PaV masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei.
x ki bratul fortei Gk masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei

Calculul capacitatii portante

Se face cu relatia:
Rd / A'  cd 'N c  bc  sc  ic  q'N q  bq  sq  iq  0.5   'B'N   b  s  i
unde:
c' d coeziunea terenului de sub talpa zidului de sprijin
B' latimea efectiva a fundatiei
' greutatea volumica a pamantului de sub talpa fundatiei
q' suprasarcina de calcul care actioneaza la talpa fundatiei
Factorii adimensionali sunt prezentati in tabelul urmator
Tabel. Factorii adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare
Nq e tan  '  tan 2 45   ' / 2

Capacitate portantă N N q  1 
1
tan  '
c

Nγ 2  ( N q  1)  tan  ' si    ' / 2

bq=bγ (1    tan  ' ) 2

Înclinarea bazei fundaţiei
bc bq  (1  bq ) /( N c  tan  ' )
sq 1  ( B' / L' )  sin  ' 1  sin  '
Forma fundaţiei sγ 1  0,3  ( B' / L' ) 0,7
sc (sq  N q  1) /( N q  1)
iq [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m
Înclinarea încărcării iγ [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m1
ic iq  (1  iq ) /( N c  tan  ' )
m  mB  [2  ( B' / L' )] /[1  ( B' / L' )] daca H acţionează pe direcţia B’
m  mL  [2  ( L' / B' )] /[1  ( L' / B' )] daca H actionează pe direcţia L’
m  m  mL  cos 2   mB  sin 2  H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’

Calculul suprasarcinii

q'
q'  D f  

6
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Observatii
1. Forma fundatiei este data de dimensiunile L si B , L are lungimea unui tronson (5-6m), dar
verificarile se fac pentru 1m de zid .
2. Unghiul  pe care fundatia il face cu orizontala se masoara in radiani.
Calculul dimensiunilor reduse (efective) ale fundatiei:

L'  L Vd Vd
B'  B  2  eB Med <==> e

B/2 B/2 B'/2 B'/2

unde :
M
e B  ed
Vd
A'  B 'L'

Verificarea la capacitate portanta: Vd A'  Rd A'

2.3 Verificarea la rasturnare conform SR EN 1997-1

Principiul verificarii
Efectul destabilizator de forma unui moment de rasturnare produs de impingerea pamantului sa nu
depaseasca efectul stabilizator de forma unui moment de stabilizare dat de greutatea zidului si a
drenului din spatele zidului.

Hd
Mdst Vd

Mstb
Note:
1.Verificarea la rasturnare se face in starea limita ultima EQU.
2.Pentru verificarea la lunecare se recomanda folosirea coeficientilor partiali de siguranta din anexa A
tabel 1 si tabel 2.(SR EN 1997-1)

Stabilirea coeficientilor partiali de siguranta pentru starea limita EQU

Actiuni:
 G ,stb  0.9 pentru actiuni permanente favorabile
 G ,dst  1.1 pentru actiuni permanente nefavorabile
 Q,std  0 pentru actiuni variabile favorabile
 Q,dst  1.5 pentru actiuni variabile nefavorabile

7
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Parametrii geotehnici:
  '  1.25 pentru unghiul de frecare interna efectiv
 c '  1.25 pentru coeziunea efectiva
   1.0 pentru greutatea volumica
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici :
k
d  valoarea de calcul a greutatii volumice

tan  'k
tan  'd  valoarea de calcul a ungiului de frecare efectiva
 '
c' k
c' d  valoarea de calcul a coeziunii efective
 c'
Impingerea intr-un punct este data de relatia:
 
pa   Q,dst  qk k a   G ,dst    di  hi  k a  2  c' d  k a
Se calculeaza presiunea si impingerea activa a pamantului folosind coeficinetii partiali de siguranta
pentru actiuni in cazul verificarii la starea limita ultima EQU (se calculeaza din nou presiunea si
impingerea pamantului).

Momentul destabilizator:
M dst,d   PaiH  y ai
unde: y ai bratul fortei PaH masurat din punctul de rasturnare al zidului.
Momentul stabilizator:
M stb,d   PaiV  xai   Gk  xki
unde: x a bratul fortei PaV masurat din punctul de rasturnare al zidului.
x ki bratul fortei Gk masurat din punctul de rasturnare al zidului.
Verificarea la rasturnare: M dst,d  M stb,d

2.4 Verificarea in sectiuni periculoase

Note:
1.Verificarea in sectiuni periculoase se face in starea limita ultima STR.
2.Coeficientii partiali de siguranta sunt identici pentru un caz de proiectare la starile limita ultime STR
si GEO. (se foloste diagrama de impingere pentru CP1.1.)

Sectiuni periculoase

8
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Zid de sprijin Zid de sprijin Zid de sprijin Zid de sprijin

talpa - beton armat beton simplu zidarie din piatra gabioane

a-a
a a a a
c b b-b
a a a a

c-c c b

Cazul zidului de sprijin din beton armat

Solicitarile in sectiunile a-a, b-b, c-c sunt momente incovoietoare
In sectiunea a-a momentul incovoietor este dat de diagrma de impingere activa care actioneaza pana la
nivelul sectiunii .pe o consola (elevatia incastrata in nod).

p
a1.1
p
a2.0
Med,a-a
p
a2.a-a

Med,c-c Med,b-b
p p
1 2

p
ef,min

p
ef,max

In sectiunile b-b si c-c momentele incovoietoare se obtin pe consolele actionate de fortele din figura de
mai sus.
V  6  eB 
p. min  d  1  
ef
max
B  1m  B 

p1   med  h1 p p2   med  h2 p ,  med - greutatea straturilor pe inaltimea h1p respectiv h2p luata ca medie
ponderata cu inaltimea stratului.

9
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

med h2p

med
h1p

Cu momentele de calcul stabilite in sectiunile a-a, b-b, c-c se pot calcula armaturile conform cu
prescriptiile SR EN 1992.

Cazul zidului de sprijin din beton simplu si zidarie din piatra.

Efortul vertical in sectiunea a-a (dat de greutatea proprie a zidului pana in sectiunea a-a)
Vd   G  Gk ,a a
momentul este dat de impingerea activa a pamantului
M ed ,a a   PaiH  y a a,i   Gk ,i  xki

p p
a1.1 a1.1
p p
a2.0 a2.0

Med V'd Med V'd

a a p
a2.a a a p
a2.a

b b
c p
min

p p
max max
Compresiune cu incovoiere fara intindere
Stabilirea efortului maxim de compresiune
2  Vd
 max 
3  c  1m
b M ed ,a  a
unde: c   eb , eb 
2 Vd
Verificarea se face cu relatia:  max  f cp ,d
daN
f cp ,d  20
cm 2
Compresiune cu incovoiere cu intindere
V  6  eB 
 min  d  1  
max
B  1m  B 
 max  f cd
 min  f ctd
f cd rezistenta la compresiune a betonului cu valoare de calcul
f ctd rezistenta la intindere a betonului cu valoare de calcul

10