1) AUSTRIA

Organizarea statului
-In 1918 Austria a trecut de la monarhia constitutionala la republica.
-Statul federal este compus, din provincii autonome, denumite landuri( 9 ca numar)
-Constitutia Federala, precizeaza domeniile in care Parlamentul Federal elaboreaza legi.
-Puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie si landuri
- Landurile participa la procesul legislativ la nivelul federal, deoarece au membri in Bundersrat si sunt implicate in
procesul de elaborare a pachetului legislativ.
-Conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal (Bundesprasident) ales in mod direct de catre cetateni
pe o perioada de 6 ani. Realegerea este posibila o singura data. Presedintele Federal raspunde in fata Parlamentului.
-Parlamentul poate initia proceduri legale impotriva Presedintelui, in cazul in care Constitutia este incalcata. Aceasta
situatie poate conduce la demiterea Presedintelui.
- Presedintele Federal nu are autoritate administrative si, in principiu, poate actiona doar in acord cu propunerile
Guvemului Federal.
-Presedintele Federal indeplineste functii administrative in general, de reprezentare in relatie cu alte state si de
colaborare in relatie cu Guv. Federal.

Sistemul administrativ
- in Austria exista o administratie federala indirecta si un sistem administrativ puternic descentralizat.
-Austria este o republica federala parlamentara, formata din 9 landuri. Fiecare land are propria sa Constitutie,
parlament si guvern propriu.
-Principala atributie a Administratiei Federale este elaborarea legilor.
-Federatia are propriul sau aparat administrativ.
-administrate federala indirecta si un sistein administrativ descentralizat.
-Fiecare land are responsabilitate proprie pentru realizarea propriilor atributii administrative si pentru sarcinile
delegate de reprezentii administratiei federale.
-autoritatea landurilor este limitata de instructiunile Guvernului Federal, care urmareste intreaga activitate
desfasurata de acestea. Fiecare nivel guvernamental este imputernicit sa stabileasca propriul sistem de taxe, dar si taxe
comune impreuna cu instilutii situate pe alte niveluri dar intre care exista relatii potrivit Constitutiei.
-Ca rezultat al acestor relatii a fost conceput un sistem de transfer interguvernamental, care permite acoperirea
costurilor implicate de functionarea sistemului administrativ la nivelul landurilor si derularea proiectelor sociale
-Transf interguvernamentale se materializeaza doar daca Guvernele landurilor pot demonstra econ si social
necesitatea transferului.

Autoritatea judecatoreasca
- Institutiile ce fac parte din autoritatea judecatoreasca sunt independente.
-Judecatorii pot sa-si exercite liber activitatea si pot fi mai degraba transferati decat demisi din functie.
-Legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil, care contin principiile legale generale.
-Autoritatea jud se executa la fiecare nivel prin intermediul unor curti
Structura Curtii Federale
-Toate curtile in Austria sunt Curti Federale. In legile civile si legile penale care reprezinta o categoric distincta exista
trei niveluri ale justitiei
-Exista 3 tipuri de curti: Curtile la nivel de district; Curtile la nivel de land; Curtile de jurati.
-Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de district sau land, iar cea mai inalta instanta este Curtea Suprema
din Viena.
-Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala, daca problemele respective sunt de natura
constitutionala sau de catre Inalta Curte Administrativa si de Birourile Administrative Independente in fiecare land,
daca problemele sunt de alta natura. Sesizarile pot fi facute la curtile mentionate dupa parcurgerea tuturor procedurilor
administrative de apelare.
Autoritatea legislativa
-Parlamentul Federal este format din doua Camere: Nationalrat si Bundesrat.
-Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat.
-Initiativa legislativa in Austria au parlamentul si guvemul.
- Propunerile legislative sunt transmise catre Nationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor
federale.
-Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre Nationalrat prin intermediul reprezentantilor guvernelor federale.
In afara de autoritatea legislativa, membrii Parlamentului participa in cadrul executivului la derularea catorva
activitati. Fundamentarea bugetelor este una din cele mai importante activitati la care participa si membrii Nationalrat-
ului.Guvernul federal trebuie sa elaboreze un proiect de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat cu zece
saptamani inainte de sfarsitul anului fiscal in curs. Ambele Camere sunt imputernicite sa examineze activitatea
Guveniului Federal, sa intervieveze membrii Guvemului si sa solicite toate informatiile relevante despre modul in
care este exercitata autoritatea, respectiv puterea executive.
Fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru exercitarea autorilatii legislative. Membrii
Parlamentului la nivel de land sunt alesi direct pentru un interval de timp, care variaza cu prevederile constitutional ale
fiecarui land; de obicei acesta este de cinci ani. Guvemul Federal se poate opune legisladei land-ului, daca se considera
ca aceasta contravine intereselor federale, dar decizia finala este fomulata cu participarea si, implicit, acordul
parlamentului landului. Pe de alta parte, potrivit Constitutiei Federale, fiecare land are dreptul sa protesteze la Curtea
Constitutionals daca acesta considera ca o lege federala incalca autoritatea sa.

Structurile asociate
Toate propunerile avizate de Parlamentul Federal si de cel al landului sunt studiate de catre Comisiile Parlamentare.
Exista comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor, si comisii ad-hoc,
care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat. Structura ambelor comisii reflecta puterea relativa pe
care partidele politice o au in Parlament. La nivel federal, comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa
participe la discutii direct ori prin reprezentand. Propunerile formulate la nivelul comisiilor sunt prezentate in plenul
sedintei parlamentare doar atunci cand comisia considera ca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate
prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentantul sau.
Una din cele mai importante comisii ale Nationalrat-ului este "Comisia Principala" ai carei membri sunt alesi
de Nationalrat proportional cu reprezentarea. Rolul comisiei este sa colaboreze cu administratia pe probleme cum ar fi
stabilirea preturilor in monopolurile de stat. Fara acordul membrilor nu poate fi adoptata nici o decizie in sectoarele
respective.
Sistemul electoral
Presedintele Federal este ales prin vot universal. Pentru a deveni presedinte un candidat trebuie sa intruneasca mai mult
de 50 procente din totalul voturilor exprimate. Daca nici unul din candidati nu intruneste acest procentaj urmeaza sa
se desfasoare un al doilea scrutin.
Votul pentru Presedintele Federal este obligatoriu doar in landuri. Membrii Nationalrat-ului si reprezentantii
landurilor sunt alesi de cetateni potrivit sistemului de reprezentare proportional. Votul nu este obligatoriu. Oricine a
implinit varsta de 18 ani are dreptul sa voteze si orice persoana care a implinit varsta de 21 ani poate fi un candidat la
alegeri.

Autoritatea executiva
-Puterea legislativa si executiva sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei intre Federatie si guvernele
landurilor
-in cele mai multe cazuri realizarea sarcinilor administrative este delegata catre autoritatile de la nivelul landurilor.
-Fiecare guvern trebuie sa suporte costul propriei sale activitati. Cea mai mare parte a taxelor sunt taxe mixte. Guvernul
federal colaboreaza cu conducerea landurilor cu municipalitatile pentru a modifica aceste taxe. Fiecare nivel
guvernamental insa poate avea propriul sau sistem de taxe.
Guvernul federal (central)
-Potrivit Constitutei Cancelarul Federal, Vicecancelarul si ministerele federale sunt implicate in cele mai importante
activitati administrative ale Federatiei.
-Cancelarul Federal este numit de catre Presedintele Federal. El este, de regula, si lider al majoritati partidelor din
Parlament.
-El are o functie foarte importanta, aceea de coordonare a activitatilor implicate de realizarea intregii politici
guvemamentale si are dreptul constitutional de a propune Presedintelui Federal numirea sau demiterea ministrilor..
-Vicecancelarul este imputemicit sa acfioneze ca reprezentant pentru Cancelarul Federal, in cadrul propriei sfere de
responsabilitate
Biroul sefului guvernului
- Biroul Cancelarului Federal este format din opt rnembri, numiti pe considerente politice.
-. Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze Cancelaria Federala, formata dintr-un numar de peste 1000 de
persoane.
-Ministerele federale au acelasi statut cu celelalte ministere. In ultimii ani au fost integrate doua ministere in Cancelaria
Federala: Ministerul pentru Activitatile Femeilor si Ministerul Reformei Federale si Administrative si doua
secretariate de stat pe langa Cancelarul Federal.
-Una dintre cele mai importante functii ale Cancelariei Federale este coordonarea activitatilor administrative
realizata de unul din cele sase departamente din Cancelaria Federala.
-Departamentul de Servicii de pe langa Cancelaria Federala exercita functia de coordonare, in special pentru initiativele
reprezentantilor landurilor pe problemele generale care implica schimbari in Constitutie..
-Politica statului este realizata de catre Consiliul de Ministri (Cabinetul Primului Ministru) condus de catre
Cancelarul Federal.
-Ministerele Federale sunt egale in competente si responsabilitati in fata Parlamentului si prin reprezentantii lor
raspund pentru activitatea ministerului lor si a oricarui alt birou din subordinea acestuia.
Guvernele regionale ale landurilor
-Guvernul landului exercita puterea executiva in domenii distincte, intre anumite limite. -Guv land-urilor au competente
si responsabilitati specifice in fiecare domeniu de interes public general si raspunde de modul de gestionare a rezolvarii
nevoilor specifice in majoritatea domeniilor.
-Administrajiile landurilor sunt divizate in districte
-La nivelul land-urilor conducerea guvernelor e asigurata de un guvernator iar la nivelul districtului conducerea
apartine unui comisionar al districtului.
-Pentru toate problemele care trebuie rezolvate de autoritatile de la nivelul districtului, comisionarul districtului este
responsabil in fata Guvenatorului
-fiecare guvern de la nivel de land stabileste propriul sistem de taxe si impozite prin care acopera majoritatea
resurselor financiare.
Guvernul local
-Comunitatile locale sunt conduse de un consiliu local ales prin vot direct si de catre Primar care este ales de consiliul
local. In comunitatile mai mari, primarul este asistat de autoritatea locala.
-Comunitatile se bucura de un considerabil grad de independenta in solutionarea problemelor locale si au
responsabilitate pentru drumurile locale, asigurarea necesarului de apa, pentru functionarea scolilor primare,
proiectarea lucrarilor de construcfie zonale.

2) BELGIA
Organizarea statului
-Belgia este un stat independent inca din 1830.
-stat federal, unitar cu 3 nivele de guvernare:
 federal,
 regional
 local.
-diviziunile administrative: 11 provincii, 3 regiuni si 589 municipalitati.
- Belgia este un stat federal ce functioneaza ca o monarhie constitutionala –parlamentara.
-are una din cele mai vechi Constitutii din lume (acum 2 ani s-a modificat)
-Comunitatile si Regiunile au competenta de a stabili relatii cu strainatatea in cadrul chestiunilor pe care le
administreaza.
-Belgia este o monarhie constitutional si ereditara, conform Constitutiei din 1831.
- Belgia reuneste 3 regiuni care se bucura de o larga autonomie si 3 comunitati lingvistice.
- Puterea legislativa este exercitata de Rege si un Parlament bicameral, format din Senat si Camera Reprezentantilor
-Puterea executiva, detinuta nominal de catre rege, este exercitata de un Cabinet, condus de un Prim-Ministru numit de
Rege. La recomandarea primului ministru regele numeste si ceilalalti ministri.
Coroana garanteaza unitatea autoritajii statului asigurand legatura dintre cele trei ramuri: juridica, legislativa si
executiva. Coroana se implica mai mult in relatiile diplomatice si in problemele din domeniul fortelor armate.
Sistemul administrativ
In Belgia, sistemul administrativ este structural pe niveluri de reprezentare .
Autoritatea judecatoreasca
- se bazeaza pe sist. De drept civil influentat in teoria constitutionala engleza:controlul jdiciar al actelor legislative.
-Cadrul legislativ ramane exclusiv de competenta guvemului national (federal), ceea ce nu limiteaza rolul important al
curtilor, respectiv Curtea de Arbitraj si Curtea de Justitie a Comisiei Europene.
-la Curtea de Casatie – judecatorii sunt alesi pe viata de catre Guvern.
Structura Curtilor
- judecatorii curtilor si tribunalelor au independenta decizionala fiind separati de celelalte doua ramuri ale autoritatii
din Belgia, respectiv executiva si legislativa.
-Organizarea juridica este uniforma pe tot cuprinsul teritoriului belgian si este reflectata de continutul legilor.
-. Exista cinci Curti de Apel pentru provincii si mai multe instante care desfasoara activitatea la nivel local.
-Toti judecatorii sunt numiti de Coroana .
Curtile speciale
-Belgia dispune de un Consiliu de Stat care:
-supervizeaza activitatea Guvernului si a Parlamentului.
solutioneaza diferentele dintre administratie si cetateni determinate de aplicarea unor decizii administrative.
. Ei sunt numiti de Coroana dupa ce au fost recomandati de Senat si Camera Reprezentandlor.
- Belgia are o Curte de Arbitraj care are competenta de a revizui cadrul juridic si de a solufiona conflictele de competente dintre
diferite autoritati in functie de prevederile cadrului legislativ existent.
Autoritatea legislativa
Legislativul are o structura format din:
-Guvern, Senat , Camera Reprezentandlor
-Oricare din cele trei componente ale sistemului legislativ poate initia legi, dar cele mai multe dintre propuneri sunt formulate
de reprezentantii Guvernului.
-Camerele Parlamentului au aceleasi competente, responsabilitati dar si atributia de a monitoriza permanent actiunile Guvemului.
- S en a t u l este reinnoit la fiecare patru ani, mai putin in situatiile cand este dizolvat inainte de expirarea termenului.
Camera Reprezentantilor este considerata Prima Camera a Parlamentului. Are 212 deputati, alesi pentru 4 ani si
reinnoiti la fiecare patru ani, mai putin in cazurile in care este dizolvata.

Structuri Asociate
-Fiecare camera isi desfasoara activitatea in sesiuni permanente.
-Pentru dezbaterile problemelor din domeniul financiar-bugetar, Camera Reprezentantilor este asistata de Curtea
Auditorilor, ai carei membrii sunt alesi si care au misiunea de a verifica nivelul veniturilor si structura cheltuielilor
publice achitate de Stat, Comunitati, Regiuni, Provincii si de un numar de reprezentanji ai institutiilor publice.
Autoritatea executiva
Este important sa remarcam distinctia care se face in Belgia intre:
-institutiile nafionale, care sunt implicate cu precadere in furnizarea sdrviciilor publice descentralizate de la nivel local
(provincii si municipalitati); institutiile comunitatilor de limba; institutiile regionale.

Guvernul central
-Primul Ministru este numit de Coroana si are libertatea de a-si alege membrii Cabinetului pentru a forma Guvernul.
- Primul Ministru este membru al celui mai puternic partid din Camera Reprezentantilor. El inainteaza propuneri
Coroanei nu numai pentru numirea ministrilor dar si pentru secretarii de stat, alesi in urma dezbaterilor care au loc
cu seful partidelor din coalitie.
In cadrul Guvernului Central functioneaza urmatoarele institutii: Biroul Sefului Guvernului; Cancelaria; Consiliul de
Ministri; Biroul Consultative; Departamentul Central de Management; Ministerele; Alte compartimente; Departamentul
de Reprezentare Nivel Central a Compartimentelor de la Nivel Local
Aparatul Primului Ministru reuneste 100 persoane numite in mod liber de Primul Ministru.
-Alaturi de acest birou functioneaza Cancelaria Primului Ministru formata din functionari publici permanenti care ofera
Primuiui Ministru suportul necesar exercitarii functiilor sale iar reprezentantilor din sectorul privat informatiile necesare
continuarii initiativelor incepute.
Consiliul de Ministri
-Consiliul de Ministri trebuie sa reuneasca un numar egal de ministri vorbitori de limba franceza si flamanda. Ministrii pot fi
asistati de unul:sau mai multi Secretari de stat care nu fac parte din Cabinet.
-Primul Ministru are un rol esential in cadrul sistemului deoarece el nu exercita o autoritate ierarhica in relatie cu ministrii
dar este un fel de Suveran care exercita autoritatea morala asupra membrilor guvernului. Membrii Consiliului de
Ministrii se reunesc de obicei o data pe saptamana pentru a adopta decizii pe baza de consens..
-Alaturi de Consiliul de Ministrii functioneaza si Consiliul Guvernamental creat de ministrii sj secretarii de stat care se
intalnesc de cateva ori pe an, in special cand trebuie dezbatute probleme speciale.

Birourile Consultative
-Consiliul Economic Central -este creat pentru a aviza sau a fonnula propuneri de solutionare a principalelor probleme
existente in economia belgiana. Membrii consiliului trebuie sa fie consulteti intotdeauna inainte de a se lua o decizie
importanta in domeniul economic.
-Consiliul National de Munca functioneaza pentru a aviza si a formula sugestii de solutionare a problemelor in domeniul
securitatii sociale, pentru a negocia continutul contractelor nationale aplicabile in toate sectoarele de activitate.
-Biroul de Planificare -raporteaza atat Primului Ministru cat si Ministrului Economiei sj Planificarii fiind considerat ca o
unitate de cercetare guvemamentala in domeniul economic;
-Comisia de Finante si Banci -asista guvemul si formuleaza propuneri referitoare la o ordine a prioritatilor in adaptarea
sau completarea cadrului legislativ in domeniul financiar-bancar;
-Consiliul Superior de Finante - este responsabil pentru monitorizarea aplicarii politicii in domeniile fmanciar, bugetar,
monetar.
Rcprezentarca administratiei centrale la nivel local
-Fiecare Provincie este condusa de un Consiliu ales prin vot direct in acelasi timp cu membrii Senatului.
-Guvemul central este reprezenlat la acest nivel printr-un guvemator numit de Coroana, care participa la reuniunile
Consiliului si are autoritate in problemele de securitate §i protectie civila.
-Fiecare municipalitate este condusa de un Consiliu ales direct pe o perioada de 6 ani.
-Guvemul central este reprezentat de un Primar numit de Coroana, care de obicei este unul din consilieri. Primarul este
responsabil pentru ordine publica si securitate. El este §eful politiei locale si conduce sedintele Consiliului ori de cate ori se
organizeaza astfel de reuniuni la acest nivel.
Guvernele locale
-sunt componente ale autoritatii executive se constituie la nivel de regiuni -Guverne Regionale si comunitati - Guveme ale
comunitatilor Guvernul Regional.
-Fiecare egiune are un Consiliu din care fac parte deputatii federali si senatorii alesi direct de cetatenii din regiune.

Guvernul comunitatii
-Fiecare din Comunitatile Franceza si Flamanda are propriul Consiliu care reuneste un numar de deputati federali si
senatori alesi direct,care reprezinta aceste grupari lingvistice in vina din cele doua Camere.
-Consilierii aleg dintre membrii lor ministrii pentru executivul constituit la acest nivel.
- Resursele financiare ale Comunitatilor provin din: proiecte finanjate de Guvernul Central, licente pentru spatii de
emisie radio si TV, cota parte din taxele percepute de Guvernul Central, taxe pe proprietate si imprumuturi.
Guvernul local este reprezentat la nivel de provincii si municipalitati care impreuna formeaza autoritatea locala.
Fiecare provincie primeste de la guvemul regional cota parte din taxele pe proprietate si taxele percepute la nivelul
provincial. Pentru a acoperi unele nevoi financiare administratia provinciilor apeleaza la imprumuturi care sunt
supervizate de Regiune.

3) FINLANDA
Finlanda este impartit in 12 provincii distincte, dintre care una este autonoma, si anume Insula Alaska.
Forma de guvernamant intalnita in Finlanda este republica prezidentiala, inca din anul 1919 cand a fost adoptata
Constitutia. Astfel puterea legislativa este detinuta de un presedinte ( ales pe 6 ani) si de un parlament unicameral
format din 200 de membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva este detinuta de un
presedinte care numeste un Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim-ministru.

Autoritatea judecatoreasca
Sistem legislativ fundamentat pe legea civila, astfel toate legile, ordonantele si regulamentele din care se compun
acest sistem explica prevederile Constitutiei.
Structura curtilor
Cele mai importante autoritati judice:
 Curtea Suprema – pt problemele de natura civila si/sau penala
 Curtea Administrativa Suprema – pt problemele specifice sistemului administrativ
In ceea ce priveste Curtea Suprema mentionam faptul ca aceasta este impartita in Curti Generale, care la randul lor
sunt de 2 tipuri: districtuale si de apel la care si adauga si curtile organizate la nivel local.
CS este formata dintr-un presedinte si consilieri legali (juristi). Presedintele este numit de presedintele republici.
Curtea Administrativa Suprema colaboreaza la niv local cu agentiile administrative si curtile administrative de sector.
Autoritatea Legislativa
Parlamentul este unicameral compus din 200 de membri alesi prin vot direct pt o perioada de 4 ani.
Membrii aleg un Speaker si 2 adjuncti ai acestuia. Acestia impreuna cu sefii comisiilor au rolul de a planifica
activitatea parlamentului
Parlamentul este subdivizat in 13 comisii, fiecare comisie fiind alcatuita din 17 membrii. Cea mai importanta comisie
este cea Financiara care are misiunea de a elabora bugetul de stat, urmatoare in ordina importantei este cea
Constitutionala care examineaza apiori constitutionalitatea legilor.
Activitatea Parlamentului este controlata de catre Guvern si de alte institutii publice. /Proiectele dezbatute de
Parlament pot fi trimise de catre Guvern sau pot fi initiate de catre parlamentari.
Autoritatea executiva
Constituia prevede faptul ca ac autoritate este divizata intre Presedintele Republicii si Guvernul acesteia format din
Primul Ministru si Ministii care formeaza impreuna Consiliul de Stat.
Presedintele numeste candidatul sau la functia de Prim Ministru, insa daca aceasta din urma nu are succes in formarea
Guvernului, Presedintele are dreptul de a numi un alt cadidat. Primul Ministru si Ministii sunt nominalizati de catre
Presedinte si au un mandat de 4 ani.
Biroul Primului Ministru este alcatuit din 170 de persoane, activitatea acestuia fiind de natura administrativa pentru a
putea mentine functionalitatea Guvernului prin programarea sedintelor, traducerea materialelor, prelucrarea acestora
etc.
Biroul Primului Ministru este alcatuit din 3 componente: Departamentul General; Compartimentul de
Informare;Grupul de Planificare
Ministerele
In numar de 13, toate alcatuiesc Consiliul de Stat a carui misiune consta in pregatirea continutului proiectelor de legi
care urmeaza a fi inaintata Parlamentului, in numele presedintelui.
Activitatea lor se desfasoara in sedinte saptamanale formale conduse de Primul Ministru.
Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale, dintre care la amintim pe primele 3 in ordinea
importantei lor: Comisia de Finante, Comisia de Afaceri Externe si Comisia de Politica Economica.
Mai exista o sedinta a ministrilor, de data aceasta informala si confidentiala, care are loc tot o data pe saptamana si
care poarta denumirea de „Scoala de Seara”. La aceste intruniri se dezbat probleme de natura politica si se contureaza
mai multe variante de decizii care ulterior vor fi analizate.
Cele mai importante functii din cadrul Guvernului din Finlanda sunt cele detinute Ministerul Finantelor,
Departamentul de Management Public, Agentia Administrativa de Dezvoltare (alc din 80 de pers care ofera
consultantasi pregateste resursele umane care isi desfasoara activitatea in cadrul celorlalte agentii guvernamentale) si
Ministerul Public (reuneste 35 de pers avand sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a manag public si
coordonare activitatilor Consiliului de Stat).
Fiecare minister este condus de 1 sau mai multi ministri, functionarul cu cel mai inalt rang in minister fiind Secretarul
General. Sunt divizate in aprox 4-7 departamente conduse de un sef de departament.
Reprezentarea administratiei centrale la nivel local 12 provincii
Organizarea la nivel local este asigurata de un Birou Administrativ care este divizat in departamente si compartimente
specializate pe mai multe activitati: culturale, de invatamant, asistenta sociala etc. Acest Birou Administrativ are
sarcina de a indeplini sarcinile Guvernului la nivel regional si de a mentine o legatura permanenta cu Guvernul
La nivel local sunt organizate mai multe comisii, ca de ex: Consiliul dse Politica Regionala, Consiliul pentru Protectia
Mediului, Consiliul pentru Problemele Tinerilor, Consiliul de Coordonare a Birourilor Administrative si a altor
Autoritati Regionale.

Guvernul local
Nu exista o administrare guventamentala la nivel regional, dar se constituie Federatii Municipale (aprox 400 ca
numar) pe dif domenii cum ar fi sanatatea si educatia.
Municipalitatile: 460 de municipalitati divizate in 2 categ: comunele si orasele
Acestea colecteaza taxele si primesc suport financiar de la bugetul de stat pt a-si aplica propriile initiative.
Responsabilitate principala o constituie furnizarea serv publice catre cetateni pe domenii cum ar fi: sanatatea,
educatie si asistenta sociala

Avocatul poporului si partidele politice

Avocatul poporului e numit de Parlament pe o perioada de 4 ani; acesta este asistat de un adjunct si un grup format
din aprox 30 de pers. Sarcina principala a acestuia o constituie examinarea si controlarea legalitatii sistemului
admnistrativ si justetea deciziilor curtilor.
Cancelarul pe Problm Juridice (Procurorul General) raspunde pt exercitarea controlului legislativ dar si asupra
birourilor ministerelor si Consiliului de Stat. El participa la sedintele Consiliului de Stat.
Mai exista si alti avocati ai poporului care desfasoara activitate in diverse sectoare administrative ca de exemplu: AP
pt Securitatea Datelor, AP pt Consumatori, AP pt Egalitate, AP pt Pacienti si AP pt Copii.
Exista 7 partide politice: Partidul de Centru, Partidul Social Democrat Finlandez, Partidul National de Coalitie, Alinta
de Stanga, Partidul Popular Suedez, Verzii, Uniunea Crestina Finlandeza.

4) DANEMARCA
ORGANIZAREA STATULUI:
- Cf. Constitutiei adoptate in 1849 (revizuita in 1953)- Danemarca este o monarhie constitutionala
- puterea legislativa este exercitata de monarhul ereditar si un Parlament unicameral (179 membri, alesi prin vot
direct, mandat de 4 ani)
- puterea executiva este exercitata de monarh, printr-un Cabinet condus de un prim-ministru (Cabinetul este
raspunzator in fata Parlamentului)
- separarea puterilor in stat este foarte clar definita in Constitutia din 1953. Constitutia prevede:
Parlamentul poate forta demisia unui ministru, dar pe de alta parte Primul-ministru poate sa dizolve Parlamentul
Ministrii aplica legislatia Parlamentului pe baza interpretarii proprii, dar Parlamentul are diferite modalitati pentru a
controla ministerele.
Curtile sunt imputernicite, ca in baza cadrului legislativ existent, sa decida in orice probleme care tin de modul de
exercitare a autoritatii executive.
Judecatorii sunt numiti de Ministerul Justitiei si nu pot fi demisi decat de Curtea de Judecata.

AUTORITATEA JUDECATOREASCA
- Danemarca nu poseda un Cod de Procedura Civila (spre deosebire de majoritatea statelor)- toata legislatia s-a
prezentat sub forma unor statute speciale elaborate pe domenii distincte (inca din 1683, de la Codul Danez al Regelui
Christian al V-lea)
- Regulamentul administratiei Publice (elaborat in 1985)- precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune
pentru institutiile din sistemul administrativ.
- Atributii curti:
Curtile sunt imputernicite sa verifice legalitatea deciziilor administrative (o pers. care doreste sa conteste validitatea
unei decizii trebuie sa se prezinte in fata curtii cu argumentare speciala, detaliata si temeinica)
pot sa hotarasca invaliditatea unei decizii administrative daca aceasta este in contradictie cu normele prevazute in
statute sau daca apar situatii ce favorizeaza anumite grupuri de pers. in detrimentul altora)
au competenta de a aprecia daca prevederile unui statut sunt incompatibile cu Constitutia
- Structura curtilor:
Curtea Suprema – functioneaza ca o curte de apel in toate cazurile
Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaa cazurile penale si civile ce implica dreptul de proprietate
Curtile Legale in numar de 84 care solutioneaza problemele minore in cazurile civile si penale
- Regulile referitoare la structura organizatorica si principiile de functionare ale Curtilor sunt definite de
Regulamentul de Administrare a Justitiei

*- În sistemul juridic danez, nu există curţi constituţionale; toate curţile se pot pronunţa asupra constituţionalităţii
legilor
*- Revizuirea constituţiei din 1953 instituie un parlament unicameral şi permite accesul la tron şi pentru femei
*- Revizuirea Constituţiei porneşte de la propunerea Parlamentului, cu acceptul Guvernului, fiind supusă votului
Electoratului

AUTORITATEA EXECUTIVA:
- este exercitata de membrii Consiliului de Stat (ministrii) si este supervizata de Regina
- MINISTRII:
au responsabilitate politica in executarea regulamentelor sin sectoarele unde-si desfasoara activitatea pot delega
sarcini, competente si responsabilitati catre directorii permanenti ai agentilor, in special deca sunt si membrii ai
Parlamentului fiecare Ministru are competenta sa fundamenteze decizii in propriul sector de activitate (rareori
problemele sunt decise formal pe intregul Cabinet)
- ministerele formeaza Cabinetul condus de Primul Ministru care este numit de Regina, in urma derularii unei
proceduri specifice (fostul prim-ministru sfatuieste Regina sa consulte separat sefii partidelor politice solicitandu-le
un punct de vedere in legatura cu numirea unui politician care sa actioneze ca „investigator regal” implicat direct in
toate procesele de negociere politica- rezultatul negocierilor este sintetizat intr-un raport inaintat Reginei)
-ministerele (19) isi desfasoara activitatea in sedinte programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand sunt
inscrise pe ordinea de zi aproape 30 de teme pt dezbatere- aici sunt aprobate toate hotararile si propunerile care
urmeaza a fi inaintate Parlamentului de catre Cabinet (intreaga responsabilitate pentru elaborarea acestora apartine
ministrului de resort)
- pt dezbateri se constituie comitete de sedinta (din ele fac parte functionarii publici cu rang inalt si pers. cu functii
similare in sistemele administrative din alte state)- componenta lor este stabilita in cadrul sedintelor Cabinetului
-ministerele au o structura de tip ierarhica, avand mai multe componente:
conducerea apartine unui Secretar Permanent
fiecare departament este impartit in Divizii, conduse de un Secretar Asistent (in cele mai multe departamente
Diviziile sunt combinate in cadrul ramurii si atunci sunt conduse de catre un Secretar Adjunct)
cele mai multe ministere au in subordine Directii (acestea desfasoara activitati de supervizare, acordare de licente,
subventionare etc)
cele mai importante directii sunt: Directia de Contabilitate a Guvernului, Biroul Danez de Statistica, Directia de Taxe
si Accize, Administratia Nationala de Pescuit si Navigatie
unele ministere includ diverse institutii de servicii subordonate departamentelor sau directiilor- cele mai multe dintre
ele functioneaza pe langa Ministerul Culturii(muzee, biblioteci, arhive, teatre)
- PRIMUL MINISTRU:
este de fapt pers. care decide structura Cabinetului
are o influenta majora asupra procesului decizional in special in fundamentarea si implementarea politicilor specifice
fiecarui domeniu dar si in procesul de obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de-o parte si intre
membrii coalitiei majoritate si repreentantii opozitiei pe de alta parte
Principalele sarcini, competente si responsabilitati: numirea si/sau demiterea ministrilor, intretinerea relatiei intre stat
si mijloacele media, solutionarea problemelor aparute in Insulule Feroe sau in Groelanda, promovarea unor programe
speciale, cum ar fi cele de debirocratizare a sistemului administrativ care in cele mai multe cazuri sunt coordonate de
Departamentul de Management si Personal
-acesta este asistat de un birou numit Biroul Primului Ministru , mult mai redus ca numar de functionari (15) decat
cele existenta in Regatul Unit, Germania sau Franta (membrii acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice ci au cel
mai inalt nivel de pregatire ca functionari publici).
- autoritatea executiva este completata de cateva Consilii care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau Parlament-
au o functie de coordonare in cadrul sistemului ( ex. Consiliu pt Politica in Domeniul Stiintei si Planificarii, Consiliul
pt Promovarea unui Statut Egal intre Femei si Barbati)
- impartirea atributiilor intre Guvernul Central si autoritatile regionale a fost si este o problema foarte dezbatuta
- Guvernul Central este reprezentat la nivel local printr-un Prefect (cu responsabilitati in ceea ce priveste legile civile
si cele referitoare la familie)
-GUVERNUL REGIONAL:
Cf. Constitutiei, Municipalitatile au dreptul de a conduce activitatea la acest nivel – au o anumita independenta
sectoare administrative de la nivelul comitatelor si municipalitatilor : sistemul de sanatate, problemele pers. cu
handicap, invatamantul secundar, probleme de mediu, planificare regionala, cultura si arta, constructii si intretinerea
cladirilor
-activitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar din taxe (60%), proiecte la nivel central
(20%), venituri din alte activitati (20%).
-autoritatea executiva la acest nivel este exercitata de Consiliile Comitatelor- membrii sunt alesi prin vot direct pentru
o perioada de 4 ani. Aceste Consilii aleg un primar al Comitatului dintre cei care fac deja parte din Consiliu (acesta
are dubla functie: seful Consiliului si al administratiei la acest nivel)
-la nivel local se constituie 5 comisii: Comisia de Finante condusa de un Primar, Comisia pentru probleme in
domeniul culturii si educatiei, Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu, Comisia pentru securitate
sociala si sanatate, Comisia pentru administrarea spitalelor
-celalalt nivel al administratiei este format din Municipalitati (275). Conducerea administrativa intervine pt
solutionarea problemelor in urm. Domenii: asistenta sociala, servicii de stomatologie pt copii, serviciile caselor de
sanatate, asistenta zilnica pentru copii, invatamant primar, inspectia alimentelor etc
-exercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii si intreprinderi intermunicipale in
domeniile :chimiei, asigurarilor, pregatiri de personal, cercetarii, distributiei gazului etc.

AUTORITATEA LEGISLATIVA:
- reprezentata de catre Parlament (Folketing)- cf. Constitutiei din 1953- reuneste 179 de membri alesi direct pe 4 ani
(2 sunt alesi din Groelanda si 2 din Insulele Feroe)
- uneori pot avea loc alegeri dupa 2 sau 3 ani (intre 1971-1988 au avut loc 9 runde de alegeri)
- Constitutia contine un set de reguli pentru functionarea Parlamentului (cele mai multe se refera la procedurile
legislative)
- alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile Permanente sau Temporale (ad-hoc- sunt cele mai multe)
- Agenda intalnirilor membrilor Comisiilor permanente este impartita in doua :Sedinte Ordinare si Sedinte Speciale
- in acest cadru se contureaza variantele de legi si alte acte normative in urma unor dezbateri pe domenii si probleme
specifice; sedintele constau intr-un dialog permanent care inseamna intocmirea de rapoarte catre ministere pt primirea
unui raspuns
- existe 22 de Comisii Speciale, dintre care se disting 3 prin specificul activitatii desfasurate:
Comisia Afacerilor Externe- potrivit Constitutiei exercita autoritate in afacerile internationale informand permanent
Cabinetul (acesta putand sa consulte comisia aceasta inainte de a lua decizii de importanta majora pt politica externa
a tarii)
Comisia de Relatii cu Piata- analizeaza si informeaza permanent Guvernul despre schimbarile care au loc pe Piata
Comunitatii Europene
Comisia de Finante- este imputernicita sa autorizeze schimbarile in structura bugetului impreuna cu Parlament.

DUPA 2007
*- Danemarca este impartita in 5 regiuni si un total de 98 de municipalitati. Regiunile au fost create la 1 ianuarie 2007
ca parte componenta a Reformei Municipale Daneze 2007 cu scopul de a inlocui cele 13 tinuturi existente anterior. In
acelasi timp, municipalitatile mai mici au fost integrate in unitatile administrative mai mari reducand numarul de
municipalitati de la 270 la 98. Zona cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o reprezinta serviciul national de
sanatate. Spre deosebire de fostele comune, regiunile nu au voie sa perceapa taxe sau impozite, iar serviciul de
sanatate este finantat in principal de o taxa nationala de 8%(sundhedsbidrag) combinata cu fonduri atat de la guvern
cat si de la municipalitati.Consiliul fiecarei regiuni este alcatuit din 41 de politicieni alesi in urma alegerilor
municipale daneze 2005. Majoritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin 20.000 locuitori desi exista si
exceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele Faroe fac parte din Regatul Danemarcei ele dispun de
autonomie adminstrativa si in mare parte se autoguverneaza, fiecare avand doi reprezentanti in parlament.
*- Ca în multe alte monarhii, există şi în Danemarca discuţii privind rolul şi funcţia monarhiei, dar tonul general este
mult mai liniştit decât cel din alte regate. Monarhia daneză este constituţională, ceea ce înseamnă că monarhul nu
poate exercita acte politice în mod independent. Deşi monarhul semnează toate actele, acestea intră în vigoare numai
după ce sunt contra-semnate de un ministru de cabinet.
*- Monarhia a fost iniţial electivă, dar în practică alegerea cădea în general în sarcina primului moştenitor al
monarhului regal. În schimb, regele trebuia să semneze o cartă de încoronare ce reglementa balanţa puterii dintre el şi
oamenii lui. Când s-a introdus monarhia ereditară în 1660-1661, monarhia a devenit Absolutism Regal. Succesiunea,
care se baza pe principiul primului născut de sex masculin, a intrat în vigoare în Legea Regală din 1665, lege ce
reglementa de asemenea afacerile interne ale casei regale în alte moduri.Constituţia democratică de la 5 iunie 1849 a
schimbat statutul monarhiei din absolut în constituţional. Actul de Succesiune de la 27 martie 1953 a introdus
posibilitatea succesiunii feminine, ceea ce a permis actualei Regine să succeadă la tron.

5) ELVETIA
ORGANIZAREA STATULUI:
- cf Constitutiei adoptate in 1874 (amendata in 1978 , o noua Constitutie a intrat in vigoare in 2000): Elvetia este o
republica federala parlamentara
- cele 26 de cantoane si semicantoane au drepturi suverane (fiecare are propria sa Constitutie, parlament si guvern)
-referendumul, desfasurat la nivel comunal, cantonal sau national, asigura participarea directa a cetatenilor la luarea
deciziilor
-puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral (Adunarea Federala) formata din Consiliul Statelor si
Consiliu National
-puterea executiva este exercitata de Consiliul Federal (compus din 7 membri, in general alesi dintre membrii
Adunarii Federale, pentru un mandat de 4 ani). Seful statului este ales de Adunarea Federala dintre membrii
Consiliului Federal pentru un an.Constitutia prevede realegerea acestuia si a vice-presedintelui 9ales tot pe un an de
zile din Consiliul Federal)
- cetatenii elvetieni exercita indirect puterea in procesul electoral atunci cand aleg membrii Adunarii Federale, care
ulterior aleg Guvernul federal (Consiliul federal)
- Democratia se exercita direct prin:
numai printr-un referendum obligatoriu se poate decide integrarea amendamentelor propuse de Guvernul Federal la
Constitutie
initiativa populara in care 100.000 de cetateni pot solicita o modificare in continutul Constitutiei
referendumul optional in care 500.000 de cetateni sau 8 cantoane pot solicita votarea unor amendamente la continutul
unor legi/ decrete
- Constitutia Elvetiei reuneste cateva principii fundamentale, printre care egalitatea in fata legilor federale, pe care tb.
Sa le respecte toate cantoanele; in afara de acestea, cantoanele se organizeaza autonom.

*- Constitutia primeaza fata de orice alt fel de acte normative. Ea prezinta o particularitate in raport cu constitutiile
celorlalte state democratice: ea nu poate sa „controleze constitutional”legile federale , ceea ce inseamna ca Tribunalul
Federal nu poate abroga, pe cauza de neconstitutionalitate o lege care a fost votata de catre Parlament (abrogarea se
poate face daca o lege federala este contrara dreptului international). O alta particularitate este ca aceasta este in mod
regulat revizuita (prin referendum)
*- Constitutia a avut drept model Constitutia SUA si de ideile Revolutiei Franceze. Constitutia de la 1848 reliefa in
primul rand principiul subsidiaritatii.Constitutia a avut o serie de modificari si introduceri (de exemplu posibilitatea
de referendum). La 18 aprilie 1999, revizuirea totala a fost acceptatade catre populatie (59,2%) si de catre cantoane
(12 cantoane si 2 semicantoane din 20 cantoane et 6 semicantoane). Ea a inlocuit vechea Constitutie federala din
1874 si subliniaza drepturi fundamentale care nu aveau precedent in vreo lege din Elvetia.
*-Constitutia prevede ca
Elvetia ca stat protejeaza libertatea si drepturile oamenilor si asigura independenta si siguranta tarilor (cred ca se
refera la cantoane); ea favorizeaza prosperitatea comuna , dezvoltarea durabila, diversitatea culturala a
tarilor/cantoanelor si garanteaza o egalitate de sanse cat mai mari cu putinta (acestea sunt traduse din Constitutie- si
cred ca sunt principiile de baza).

AUTORITATEA JUDECATOREASCA
- este puternic influentata de separatia dintre legislatia federala si cea a cantoanelor (atunci cand exista un conflict,
legea federala surclaseaza legea cantonului)
- principiile de baza pentru legea civila si penala sunt uniforme, dar sist. Legislativ difera de la un canton la altul
- STRUCTURA CURTILOR: Tribunal Federal, Curtea Federala de Asigurari si Curtile Militare
- Tribunalul Federal: cea mai inalta curte a tarii, situat in Lausanne, are competente juridice in ceea ce priveste
problemele civile si penale, falimentul firmelor si/sau aplicarea legilor administrative; este format din 30 de
judecatori
- Curtea Federala de Asigurari: situata la Lucerne, este o institutie autonoma si independenta a Tribunalui Federal,
formata din 9 judecatori
- in cele mai multe cantoane exista 3 niveluri de dezbatere a cazurilor din legea civila:

 Justitia Pacii
 Curtea Districtuala
 Inalta Curte a Districtului
- in cazurile penale, in functie de gravitatea faptului, intervine mai intai justitia pacii/ judecatorul politiei, apoi curtea
districtului si inalta curte a cantonului (tribunalele politiei au puterea de a impune sentinta finala
- Curtile administrative nu exista in toate cantoanele, dar in acestea exista si functioneaza comisii speciale (aceste
comisii fac parte din administratia cantonului, dar membrii sunt independenti ca judecatori)
- judecatorii cantonului sunt in cea mai mare parte alesi, pe termen det de cetateni sau parlamentul cantonului –
mandatul se poate reinnoi

*- pe site-ul oficial al parlamenmtului apar ca tribunale urmatoarele: Tribunal federal, Tribunalul federal penal,
Tribunalul administrativ federal, Tribunalul federal de asigurari, Comisiile de recurs, Jurisprudenta autoritatilor
administrative a Confederatiei, Tribunalele cantoanelor.

AUTORITATEA LEGISLATIVA:
- este reprezentata de Adunarea Federala, care exercita autoritatea suprema a Confederatiei, formata din doua camere:
Consiliul National ( format din 200 deputati alesi direct la fiecare 4 ani, numarul lor este determinat de numarul
cetatenilor din cantoane)
Consiliul Statelor ( format din 46 deputati si reprezinta de fapt camera cantoanelor, fiecare canton este reprezentat de
2 membrii iar semicantoanele de un membru)
- deputatii nu primesc salarii pentru activitatea desfasurata in Adunarea Federala, dar primesc o diurna pentru fiecare
zi consumata in sedinta (cei mai multi dintre ei nu sunt politicieni de profesie)
- cele doua camere au aceleasi drepturi si obligatii
-Adunarea Federala:
exercita competente in domeniul legislativ, financiar (aproba bugetul anual de stat)
alege in plen membrii Consiliului Federal, judecatorii Tribunalului Federal si ai Curtii Federale de Asigurari,
Cancelarul Confederatiei si Conducatorul armatei-Generalul
la nivelul cantonului, cea mai inalta institutie administrativa care functioneaza este Parlamentul Cantonului (format
din Consiliul Cantonului , Marele Consiliu)
AUTORITATEA EXECUTIVA:
- fiecare nivel al administratiei este autonom si in principal independent in exercitarea atributiilor constitutionale
- principalele domenii de activitate ale Guvernului Federal sunt: afacerile externe, aparare, securitate sociala dar se
implica si in agricultura, transport pe drumurile nationale
- Cantoanele sunt responsabile pentru educatie, sanatate, exercitarea autoritatii juridice
-Municipalitatile se ocupa de protectia mediului, asigurarea resurselor cu apa si energie,
-fiecare nivel guvernamental acopera cheltuielile necesare din venituri fiscale si din taxe de proprietate. Autoritatile
locale sunt dustinute dpdv financiar de Guvernul federal, de la care primesc o cota parte calculata in functie de
capacitatea financiara a fiecarui canton si municipalitate

- GUVERNUL FEDERAL:
- potrivit constitutiei in Consiliul Federal nu trebuie sa fie alesi mai mult de un membru dintr-un canton
- in timp s-a creat obiceiul ca unele cantoane , ca Berne si Zurich, sa fie reprezentate in Consiliu, de altfel un membru
din cantonul cu populatie vorbitoare de lb. franceza si din cel cu lb. italiana.
- Consiliul Federal isi defasoara activitatea in sedinte o data pe saptamana, dar orice membru poate solicita o
intrevedere (deciziile sunt luate cu majoritate de voturi- daca se intruneste cvorumul necesar)
- Cancelaria Federala: reuneste cam 100 persoane; functioneaza sub autoritatea Consiliului Federal; Ofera personalul
necesar acestuia pentru a-si exercita atributiile
membrii cancelariei colaboreaza si cu Adunarea Federala- Camcelaria vazuta ca o institutie de legatura intre cele
doua puteri; membrii Cancelariei participa la sedintele Consiliului federal dar nu au drept de vot; are atasat Biroul
Central pentru Documentare (care are aprox. 350 pers); Cancelaria este implicata in planificare si elaborare de audite
la solicitarea membrilor Consiliului Federal- fiind si institutia de legatura intre Consiliu federal si cantoane
-Ministerele – sunt de fapt 7 departamente administrative, fiecare fiind condus de un membru al Consiliului federal
(care este si adjunct pentru un alt depoartament)
- consilierii federali sunt obligati sa accepte distribuirea responsabilitatii pt departamente.
-fiecare departament are un Secretariat General, condus de un Secretar General care este functionar public si
pastreaza postul chiar daca apar schimbari in structura departamentului
- Consiliul Federal
are competente decizionale in procesul de distributie a responsabilitatii
supravegheaza modul de organizare al departamentelor si al autoritatii federale
-GUVERNELE LOCALE
- In Elvetia nu exista reprezentare federala la nivel local 9adica al cantoanelor)
-Administrarea cantoanelor-
cantoanele sunt responsabile pt propria lor organizare, a.i. tb sa se asigure o buna colaborare intre municipalitati, dar
si mentinerea ordinii si linistii, a unor rel. bune intre Stat si Biserica, intre furnizarii de servicii de sanatate si
conditiilor in institutiile sanitare
cantoanele supravegheaza executia celor mai multe dintre legile federale
uneori administratia cantoanelor este supervizata de administratia federala
puterea executiva si administrativa este exercitata de un Consiliu de Stat, ales de cetateni pt o perioada det (acesta are
aceeasi organizare ca si Consiliul Federal- presedinte ales anual de catre cetateni, parlamentele cantoanelor, guvernele
lor sau de participantii la Landsgemainde-sedinta deschisa cu toti cetatenii cu drept de vot si are un rol consultativ, 5-
9 membrii fiecare conducand cate un departament al cantonului, in cele mai multe cazuri consilierii sunt politicieni)
formele de colaborare intre cantoane sunt prevazute de Constitutie
- Municipalitatile:
exista in jur de 3021 de municipalitati care exercita o dubla functie administrativa- ele reprezinta autoritatea
executiva la nivel local, respectiv guvernele cantoanelor
organizarea lor potrivit gradului de autonomie variaza de la canton la caonton- de obicei isi maqnifesta autonomia in
ceea ce priveste organizarea autoritatilor locale, elaborarea politicilor locale si org politiei la acest nivel
majoritatea au o Adunare a Comunitatii sau o sedinta deschisa la care participa in mod regulat toti cetatenii
cele mai mari municipalitati aleg un parlament propriu si au introdus instrumente cariate de exercitare directa a
democratiei
autoritatea executiva este un grup consultativ reunit in Consiliul Municipal, ales de obicei de cetateni si condus de un
Presedinte al Municipalitatii- spre deosebire de nivelul federal sau cel cal cantoanelor presedintele respecta principiul
„ primus inter pares”, are o pozitie centrala in cadrul sistemului cu o mare competenta administrativa si decizionala.
Districtul este nivelul administrativ de baza si este reprezentat de un grup politic aflat in legatura permanenta cu
municipalitatea. Administratia centrala a cantonului este reprezentata in district.

6) FRANTA
Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala fapt prevazut in Constitutia tarii.
Este o republica prezidentiala, astfel puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din:
Senat (321 membrii ales pe o perioada de 9 ani, de catre un colegi electoral alc din delagatii Adunarii Nationale si
reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale)
Adunarea Natioanla (577 membrii, 555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari ales prin vot direct pe o perioada
de 5 ani)
Puterea executiva este exercitata de un presedinte ales prin vot direct pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani, acesta
este cel care numeste Consiliul de Ministii condus de un Prim Ministru.
Autoritatea judecatoreasca
Curtile sunt de 2 tipuri: curti juridice (se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie) si curti administrative (care
se afla in subordonarea Consiliului de Stat)
Curti Juridice. Pentru cazurile civile exista Instantele de judecata, Curtea Suprema si Curtile de Apel. Pentru cazurile
penale exista Curtile de Politie pentru savarsirea de crime si pt alte pedepse exista Tribunalele de Corectie
Aceste curti juridice cuprind mai multe instante specializate: Tribunalele Comerciale, Biroul de Conciliere.
Curtile Administrative. Exista Curti Administrative de Apel si Curtile Specializate cum ar fi: Curtea de Conturi,
Curtea Regionala de Conturi
Autoritatea legislativa
Parlamentul este bicameral: Adunarea Nationala (aleasa pe 5 ani prin vot direct universal) si Senatul (ales prin vot
universal indirect de catre grupul electoral „grands electeurs”) – mandatul de senator este acordat pe o perioada de 9
ani, insa 1/3 din Senat se reinnoieste la fiecare 3 ani. Spre deosebire de Adunarea Nationala Senatul nu poate fi
dizolvat.
Adunarea Nationala are putere de decizie finala
Structurile Adunarii Nationale si ale Senatului sunt: Comitetul de Aprobare, Comitetul de Selectie si Comitetele
de Ancheta si Control.

Sistemul electoral
Se organizeaza 2 runde de vot pt un singur candidat.
Franta e impartita in 587 de centre de vot
Un membru al parlamentului trb sustinut de cel putin 100.000 de alegatori.

Autoritatea executiva
E divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru. Presedintele nominalizeaza candidatii pt posturile din
activitatile civile si militare, de la cel mai inalt nivel al statului. Consilierii de stat, prefectii si directorii din
administratia publica sunt nominalizati de Consiliul de ministrii.

Guvernul Central
Seful Guvernului este Primul Ministru; acesta este numit de catre Presedintele Republicii si este responsabil pentru
actiunile Guvernului.
Guvernul este format din PM, un numar de ministre si secretariatele de stat.
Nici un membru al Guvernului nu poate fi membru al Parlamentului
Exista aprox 20 de ministere alcatuite din departamente
Secretariatul General al Guvernului detine un rol central in derularea procedurilor administrative intreprinse de
Guvern. Membrii acestuia lanseaza propuneri Parlamentului si verifica legalitatea documentelor semnate de
Presedinte si de Primul Ministru.
Structuri aflate sub autoritate Primului Ministru: Directia Generala pt Administratie si Servicii Publice, Centrul
Interministerial de Informatica Administrativa, Serviciul de Informare si Difuzare, Secretariatul General pt Aparare
Nationala, Secretariatul General pt Cooperare Internationala
Ministerele – Departamentele
Pot fi creata sau dizolvate prin decret
Sunt conduse de catre un ministru, care poate si asistat de ministrii delegati sau secretari de stat.
Ministrul poate emite ordine pt aplicarea legilor
Departamentele externe sunt dublu subordonate, ministerului de resort si prefectului

Autoritatile regionale
-22 de regiuni libere administrate de Consiliile alese. La acestea se mai adauga 4 districte aflate in strainatate
Fiecare regiune are un grup de consultanta economica si comitele sociale formate din personalitati in domeniile:
munca, economic, social.
-Prefectul regiunii reprezinta statul
-Autoritatile departamentale
-Districtele exista inca din timpul Revolutiei Franceze
-Exista 96 de districte la care se adauga 4 in strainatate
-Entitati teritoriale: Adunarea aleasa si Consiliul General. Consilierii Generali sunt alesi pe 6 ani.

Avocatul poporului si partidele representative:

- Este cunoscut ca Mediatorul Republicii/National.
- Mediatorul Republicii e o autoritate independenta desemnata pe 6 ani printr-un decret al Consiliului de
Ministrii. Acesta nu poseda un mandat revocabil si nu primeste instructiuni de la Guvern.
- Orice persoana poate formul o plangere catre acest Mediator
- MR e asistat de un delegat general. EL are delegatii in fiecare district
- Intocmeste un raport anual

7) GERMANIA
 Republica federala, constitutie adoptata din 1949
  Seful statului: presedintele federal ( ales pe 5 ani)
 Structura administrative policentrica; sistem cooperare la nivel federal

Autoritatea judecatoreasca
Curti ordinare cuprind:
- Curtea locala
- Curtea regionala
- Inalta curte regionala
- Curtea federala de justitie
Aria de responsabilitate:
-probleme penale, civile FARA legile referitoare la munca si domeniul jurisdictional liber, voluntar.
*In 5 landuri din Est – in locul curtii locale activeaza Curtea de conturi care preia din competentele curtii regionale si
Inaltei curti regionale.
Curtile pentru munca cuprind:
- Curtea locala de munca
- Curtea regionala de munca
- Curtea federala de munca
- Curtile administrative cuprind:
- Curtea locala administrativa
- Inalta curte administrativa
- Curtea administrativa federala
Aria de responsabilitate:
Procedurile ce se aplica in cazul legilor admnistrative FARA cele care se afla sub jurisdictia Curtilor Fiscale si
Sociale si care dispun de o lege constitutionala
Curtile sociale:
- Curtile sociale locale
- Inalta curte sociala
- Curtea federala sociala
Curtile fiscale:
- Curtea financiara
- Curtea fiscala federala

Cea mai INALTA curte din Germania – CURTEA FEDERALA CONSTITUTIONALA

Aria de responsabilitate:
- Vegheaza respectarea legilor de baza
- Examineaza legislatia federala si a landurilor
- Poate dizolva un partid (daca activitatea acestuia contravine prevederilor constitutionale)
Mod de alcatuire:
- 2 Camere cu cate 8 magistrati ( 4 alesi de Bundestag si 4 de Bundesrat)
- Magistratii sunt alesi pe 12 ani, fara posibilitate de realegere

Autoritatea legislativa – Parlamentul

- 2 Camere: Bundestag ( Adunarea Federala) + Bundesrat ( Consiliul Federal)
- Adunarea Federala:
-are 662 membri alesi pe 4 ani prin reprezentarea proportionala si majoritate simpla
-atributie principala: controlul activitatii Guvernului
-alege Cancelarul federal
Consiliul Federal:
- Are 69 membri alesi din cele 16 landuri
- Membrii fac parte din guvernele landurilor sau sunt delegati ai acestora
Fiecare land are min 3 reprezentati ( desi cele mai cunoscute landuri au chiar si 6)
Propunerile pot fi facute de orice deputat al Consiliului Federal, sau de Guvernul Federal; daca se intruneste
majoritate, propunerea se duce la Adunarea Federala; in cazul in care cele 2 camere nu cad de acord se constituie –
Comisia de Mediere (din membri ai ambelor camere)
*fiecare land are Parlament si Guvern Local
*la nivelul fiecarui land se aplica „principiul suveranitatii”, conform caruia Parlamentul Federal nu poate obiecta
legile propuse de Parlamentul Local

Autoritatea executiva
Este asigurata de Guvernul federal a carui functie principala e sa pregateasca deciziile politice si legislative, iar
responsabilitatile administrative sunt delegate catre landuri
Exista 3 nivele ale administratiei: federal, land si local
Fiecare nivel are autonomie legala si este independent de realizarea prevederilor constitutionale, asumandu-si
responsabilitatea pentru propriile activitati
Aprox 75% din legile federale sunt indreptate catre guvernele landurilor si cele locale si trebuie implementate de
acestea
Domeniile in care sunt formulate aceste legi sunt: relatii internationale, finante federale, serviciul postal federal,
transporturile feroviare federale, fortele armate federale, apele federale si flotila, controlul de trafic aerian si politia
federala
Personalul care asigura serv publice este alc din functionari permanenti si persoane fara drept de greva
Serviciul public are o structura uniforma ( sistem omogen) pe 4 niveluri:
 Servicii la cel mai inalt nivel
 Servicii derulate la niveluri intermediare
 Servicii la nivel mediu
 Servicii la nivel inferior.
Functionarii permanenti sunt platiti si se supun legii federale.

Guvernul la nivel central

Cancelarul Federal, conducatorul guvernului , e ales de Adunarea Generala cu responsabilitati formale
Cancelarul numeste membrii guvernului si conduce activitatea guvernului determinad coordonatele politicii ce
urmeaza a fi implementate
Cancelarul determina gradul de responsabilitate a fiecarui minister
Daca membrii parlamentului doresc sa acorde votul de neincredere cancelarului, acestia trebuie in acelasi timp sa
aleaga si succesorul lui. (pe baza majoritatii simple)
*”principiul ministerial”: fiecare minister opteaza pentru politica sa si are responsabilitatea proprie in cadrul
ministerului sau.
- Cancelaria federala ( din 1989) are 500 membri – structura e similara cu cea a ministerelor.
- Ministerele: conduse de un ministru, asistate de un birou de personal (persoane civile), secretariate de stat
parlamentare (format din membrii ai parlamentuui) + ½ secretariate de stat proprii.
Guvernul regional
Politica generala este fundamentata de Seful guvernului (Primul Ministru al landului) +birourile sale
Au propria legislatie si fac aprox 75% propunerile pentru legile federale.
Au 3 niveluri de organizare administrativa:
superior, direct subordonate ministerului
mediu, sarcini pentru districtul administrativ din land conduse de un comisar de district
Inferior, autoritati specifice landului
Finantare proprie din: taxe landului pe proprietate, succesiune si pe venit.
50% din venituri de la corporatii si taxe pe venit .
Guvernul local
2 niveluri ale autoguvernarii locale:
Municipalitatea
Comitatele/Districtele (>100 000loc)
Se aplica principiul subsidiaritatii
Membrii consiliilor locale sunt alesi prin vot direct
Autoritatile locale sunt responsabile cu problemele locale (ex: serviciul social local, baze sportive, spitale)
Au in responsabilitate: implementarea legislatiei federale si a landului

8) GRECIA
- republică parlamentară (parlament unicameral, 300 membrii, ales pe 4 ani).
- Constituție – din 1975 (1986)
- Șeful Statului: Președintele Republicii Elene ales de Parlament pentru maxim două mandate a câte 5 ani.
Consiliul Republicii (condus de președinte, format din foștii președinți democrați, primul ministru, liderul opoziției,
prim-miniștrii guvernelor care s-au bucurat de încrederea parlamentului).

Autoritatea judecătorească
Două tipuri de curți: instanțe (civile și penale) și administrative.
Instituții ale autorității judecătorești:
 Curtea de Apel – intervine în cazuri civile și penale, instituția cu cea mai înaltă autoritate;
 Consiliul de Stat – curtea supremă pentru probleme de ordin administrativ, rol comparabil cu cel al Curții de
Apel. Acționează în special în cazurile de abuz de putere.
 Curtea de Conturi (1833) – curte administrativă specială, intervine în cazuri de pensionare, urmărire a situației
financiare a agențiilor publice, identifică și rezolvă situațiile în care statul este prejudiciat.
 Consiliul de Stat și Curtea de Conturi – după model francez, membrii sunt magistrați și nu funcționari publici.
 Curtea Supremă Specială (1975)
- verifică validitatea rezultatelor referendumurilor și alegerilor;
- decide în caz de incompatibilități de funcții publice
- soluționează conflicte dintre curți și autoritățile administrative
- soluționează conflicte dintre Curtea de Conturi și alte instituții

Autoritatea legislativă
Aparține Parlamentului, unicameral, cu 300 de deputați aleși pe o perioadă de 4 ani.
Vârsta minimă pentru deputați: 25 ani. Manadatele nu pot fi cumulate.
Din cele 300 de locuri, 12 sunt rezervate pentru Deputații de Stat. Aceștia nu sunt aleși potrivit procedurii electorale.
Inițiativa legislativă: aparține Parlamentului și Guvernului. În cazul legilor ce implică aspecte de ordin financiar,
determinare de venituri și cheltuieli, aspecte care țin de administrarea patrimoniului statului, acestea pot fi inițiate
doar de Guvern.
Adunarea Națională poate fi dizolvată de Președintele Republicii – în cazul unui vot de neîncredere dat Guvernului
sau membrilor Guvernului semnat de 61% din deputați.
Activitatea – desfășurată în comisii parlamentare, analizează proiecte de acte normative. Domeniile în care acționează
comisiile: cultural, apărare națională, afaceri externe, economic, social, administrație publică, ordine publică și
justiție, producție și comerț. Comisiile sunt formate din 40-50 membrii.
Comisiile pot decide audierea unor persoane: funcționari publici, reprezentanți ai autorităților locale, sindicate,
experți, atunci când se solicită intervenția sau Parlamentul consideră necesară implicarea lor.
Decizii – luate prin votul majorității membrilor, în ședințe care nu sunt publice. Comisiile se constituie ad-hoc, când
desfășurarea activității legislative implică inițierea lor. De obicei sunt dizolvate după încheirea misiunii pentru care s-
au constituit.
Un alt tip de de comisii sunt cel de Cercetare, care intervin în investigarea unor cazuri de interes public.

Autoritatea executivă
-e asigurată de Președintele Republicii și Guvernului
Guvernul e condus de Prim Ministru, care este numit de președinte
Primul ministru este președintele partidului care a câștigat majoritatea în alegeri
PM-ul este ales direct de către populație, spre deosebire de Președintele Republicii care e ales prin vot indirect.
Dacă nu există majoritate, PM-ul e ales după următoarea procedură: Președintele solicită șefului partidului cu
majoritate relativă să formeze un guvern agreat de Adunarea Națională. (durează 3 zile)
Funcțiile PM:
 Asigură unitatea și coordonarea activității guvernului
 Conduce administrația publică conform politicii guvernului
 Urmărește implementarea conținutului legilor
 Propune înființarea sau desființarea unui minister/ numirea sau demiterea unui ministru
 Arbitreaza neînțelegerile care au loc între membrii Cabinetului PM
 Numește secretarul de stat + serviciile independente
Serviciile sub autoritatea PM:
Biroul PM : are 130 membri care sunt numiți prin decret pe PM publicat într-un ziar oficial
Secretariatul Cabinetului: serviciu administrativ, are 15 membri care au rolul de supervizare (pregătesc și urmăresc
aplicarea deciziilor guvernului, programează ședințele cabinetului, publică articole în jurnale oficiale).
Cabinetul: e alc din PM, Vice- Președintele guvernului, miniștrii, miniștrii adjuncți, miniștrii fără portofoliu.
Ministerele
Conform Constituției, ministerele obligatorii sunt: finanțelor, economie națională și justiție.
Au 21 ministere.
Există și Comitetul Interministerial pt Prețuri (alc din miniștrii Economiei Naționale, Finanțelor, Agriculturii,
Comerțului și Industriei, Cercetării și Tehnologiei.
Consiliul de Stat e instituția supremă care tratează cazurile din sistemul administrativ
Administrațiile la nivel local
Administrația are 3 niveluri:
- Districte (subprefectură, canton și eparhie)
- Departamente, conduse de un Prefect (reprezentatul direct al guvernului), fiind numit/demis direct de către
Guvern, se subordonează Ministerului Public
- Regiuni, condus de un secretar general de regiune care este Șeful Consiliului Regional (are în sarcină
planificarea, coordonarea și dezvoltarea regională)
Consiliul Regional e alcătuit din : prefecți, șefii departamentelor constituite, Șeful Consiliul General + reprezentanții
uniunilor locale din municipalități
Consiliul de Departament: tratează problemele sociale, economice și profesionale.
Consiliul de Departament poate decide, consulta și planifica.
Guvernul Local
Are subunități administrative locale (demi și kinotites)
Grecia are 5921 municipalități (361 demi și 5560 kinotites)
Municipalitățile sunt administrate de Consiliile Municipale și Primari ( pt demi ) și Șefi ( pentru kinotites), aleși prin
vot direct universal pe 4 ani.
Consiliul municipal are 11-42 membri pt demi și 7-11 membri pt kinotites.
Responsabilitățile autorității locale sunt:
Exclusive: rețelele de aprovizionare cu apă, sistemele de canalizare, drumurile, podurile și serviciile de curățenie.
Cooperative: promovare în domeniu economic, social, cultural, turistic.
Centre de sănătate, școli, biblioteci.

9) MAREA BRITANIE
Regatul Unit al Marea Britanie este
-o monarhie constitutionala;
-un dtat unitar, cu diferente majore intre componentele sale sub aspect structural, administrativ
-un stat multinational, format din: Marea Britanie, compusa din: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Autoritatea juridică
nu are o Curte Constituţională, nu are un sistem unitar de Curţi şi nu are o separare clară a legilor private şi publice.
managementul public se derulează potrivit unor legi administrative, şi potrivit deciziilor Curţii Comunităţii Europene
(E.C.)
Nu există un Ministru al Justiţiei, ca în celelalte ţări europene.
În Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia puterile administrative care acoperă sistemul legislativ şi juridic sunt divizate în mod
deliberat între diferitele autorităţi.

Autoritatea legislativă
Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, format din:
Camera Comunelor si Camera Lorzilor .
- Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European.
- Parlamentul este autoritatea legislativă supremă, nimeni nu are voie să amendeze legile aprobate de Parlament.
- Comisiile Departamentale Speciale (14 la nr) se ocupă cu urmărirea implementării efective a legilor, analizează
probleme speciale, intocmesc rapoarte, iar ministrii de resort sunt invitaţi să participe la lucrările lor. Comisia Publică
de Contabilitate se ocupă cu investigarea modului în care sunt utillizate fondurile băneşti aprobate de Parlament.
- Au fost constituite trei astfel de comisii speciale,care analizează legile primite de la Comisia Europeană evidenţiind
implicaţiile asupra celorlalte componente ale cadrului legislativ şi politicii MB.
-Camera Lorzilor are câteva astfel de comisii speciale, cea mai importantă este Comisia pentru Legislaţie, care
examinează implicaţiile deciziilor legislative şi administrative, interesându-se mai puţin de aspectele politice.

AUTORITATEA EXECUTIVĂ
Şeful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului (coaliţiei) care a câştigat alegerile. Este
nominalizat de Regină care invită liderii partidelor politice care conduc majoritatea în Camera Comunelor pentru a-i
consulta în vederea formării unui Guvern.
Primul Ministru conduce şedinţele Cabinetului(aprox 80 pers), selectează miniştrii şi are puterea să-i demită,
intervine în orice probleme politice apărute la nivel de departament şi răspunde timp de 15 minute de două ori pe
săptămană la întrebările membrilor Camerei Comunelor, care acoperă mare parte din activitatea guvernamentală,
formulează puncte de vedere referitoare la politica externă şi la alte iniţiative politice.
Primul Ministru este şi Ministrul pentru Servicii Publice. Are responsabilitate formală pentru Serviciile de Securitate,
selectează persoanele care urmează să primească distincţii şi are competenţe şi responsabilităţi majore pentru a
exercita unele prerogative regale.
Atribuţii: întreţinerea legăturii cu departamentele guvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele
probleme particulare de care este interesat (de ex. aspectele de politică economică), facilitarea procesului de
comunicare a Primului Ministru cu mass - media, desfăşurarea serviciilor de secretariat şi de interes privat pentru
Primul Ministru.
Primul Ministru a constituit Biroul Serviciilor Publice care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest birou
este responsabil ,,inter alia” pentru problemele de management al resurselor umane din toate organizaţiile aparţinand
serviciilor publice.

MINISTERELE – DEPARTAMENTELE
- principalele componente prin care Guvernul îşi fundamentează şi exercită politica proprie.
- sunt conduse de un membru in Cabinetul Primului Ministru şi de un grup de miniştri juniori (junior ministers) care
au responsabilităţi în domeniul politicii departamentului.
-sunt create şi funcţionează sub prerogativele puterii regale. Există şi departamente nonministeriale, care nu aparţin
ministerului, dar acestea sunt conduse de către un Birou sau de către un Director General.
- Componentele Regatului Unit se diferenţiază din punctul de vedere al structurii departamentale.
Scoţia are propria sa structură administrativă pentru agricultură, mediu, pescuit, sănătate, asistenţă socială,
administraţie locală, justiţie şi dezvoltare economică. Cea mai mare parte din funcţiile pe care le exercită membrii
acestor departamente sunt desprinse din atribuţiile Biroului şi este condus de către un Ministru de Cabinet. Lordul
Avocat este principalul reprezentant al Legii şi Coroanei în Scoţia, responsabil pentru informarea Guvernului şi
pentru fundamentarea legislaţiei scoţiene.
Ţara Galilor nu are un pachet distinct de legi pentru conducerea administrativă, multe dintre ele sunt comune cu cele
din Anglia. Cu toate acestea, Ţara Galilor are o structură administrativă proprie cu un departament de stat, numit
Biroul Ţării Galilor, care este condus de către Secretarul de Stat pentru Ţara Galilor, în persoana unui Ministru de
Cabinet.
Irlanda de Nord, are propriul său Guvern şi Parlament. Se apreciază că acest statut este temporar. Actualul Guvern al
Irlandei de Nord se divizează în două. Biroul Irlandei de Nord este condus de miniştri, care sunt ai Regatului Unit.
Irlanda de Nord are propriile sale partide politice şi partide ale Regatului Unit. Începând din 1985 are propria sa
structură administrativă stabilită pe baza unui Acord Nord - Irlandez.
Anglia este condusă de un Guvern ale cărui atribuţii sunt bine structurate. Nu există guverne regionale, există 49 de
districte nemetropolitane, conduse de către consilieri aleşi ai districtului, şi 6 districte metropolitane. Domeniile de
care se ocupă aceste instituţii administrative locale sunt: planificare strategică, învăţământ, poliţie, stingerea
incendiilor şi servicii de asistenţă socială. Alţi 369 de consilieri îndeplinesc funcţii la nivel local, în special în
urmatoarele domenii: îngrijirea sănătăţii, planificare, locuinţe.

Avocatul Poporului si partidele reprezentative

Avocatul Poporului sau un Delegat/Comisionar al Parlamentului pt administratie.
Investigheaza nemultumirile populatiei fata de administratie
Comisarul are acces la lucrarile tuturor departamentelor administrative si poate face cercetari la taote nivelurile
guvernamentale, dar nu are drept de analiza asupra deciziilor politice, intocmeste un raport anual catre Parlament
Recent a fost instituit si un Comisar pt Serviciile de Sanatate care identifica problemele existente in acest sistem si le
transmite institutiilor publice abilitate spre solutionare.
La nivel local exista Comisionarul Independent pt administratia locala in Anglia, Scotia si Irlanda de Nord.
Principalele partide politice in Regatul Unit sunt :
- Partidul Conservator ;
- Partidul Laburist ;
- Partidul Liberal-Democrat ;
- Partidul National Scotian ;
- Partidul National Galez ;
- Partidul National Irlandez.

10) NORVEGIA
Monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar de guvernamant (conform constitutiei din 1814
Din 1991, rege este Herald V
Este impartita in 19 regiuni administrative

Autoritatea legislativa:
-apartine Parlamentului : STORTING (Stortinget)
Parlamentul :
169 de membri (dupa alegerile din 2005), alesi pentru 4 ani
Membrii sunt alesi prin reprezentare proportionala din cel 19 regiuni
19 locuri sunt alocate pe primcipii nationale pentru a face reprezentarea in parlament corespondenta cu votul popular.
Este unicameral
La prima intalnire dupa alegeri este divizat in doua parti: LAGTING si ODELSTING (dupa alegerile din 2009 se
doreste a se renunta la aceasta impartire, fapt stipulat in modificarea Constitutiei din 2007)
In Lacting (un fel de camera superioara) intra ¼ din cei alesi, iar in Odelsting 3/4 (o camera inferioara).
Impartirea este reglementata de Constitutie (dupa 1814 in Lacting intrau cei in varsta si cei cu experienat cea mai
mare)
Drumul legilor: hotararea este propusa de Guvern sau Odelsting proiectul este aprobatse transmite catrea
Lactingaproba sau respige(de cele ami multe ori respinge cu argumente)este analizat si corectat de
Odelstingtransmis catre Lacting. Daca un proiect e respims de doua ori  Sotorning se reuneste in sesiune plenara
si sa hotarasca cu o majoritate de 2/3.
Se constituie in 12 comisii
-membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orienatarea politica, dimensiunea grupului politic si dupa criteriu
regional.
Dezbat doar probleme de competenta lor
Nu au competente decizionale
Au un rol important in procesul decisional
La lucrarile lor pot participa experti, specialisti, reprezentanti ai organizatiilor.

Autoritatea executiva
Primul Ministru (Jens Stoltenberg):
Sef al Cabinetului
- Numit de Rege
- Trebuie sa fie in relatii bune cu Parlamentul (care este superior Guvernului)
- Responsabil pentru transpunerea politicii partidului pe care il reprezinta
- Supervizeaza initiativele ministerelor din cadrul Cabinetului
- Urmareste obtinerea consensului in cadrul reuniunilor
- Urmareste asigurarea suportului partidelor si grupurilor de interes
- Purtator de cuvant in Storting.
Exista un Birou al Prim Ministrului:
- Mai putin de 25 de personae
- 6 sunt numite politic
- 3 secretari de stat
Rol:
- Facilitarea introducerii de proceduri pentru supervizarea activitatii ministrilor
- Informeaza permanent stortingul despre activitatea ministrilor
Sedintele cabinetului:
- De 2 ori pe sapatamana
 - Dureaza 2-3 ore
- Se dezbat mai mult de 7 probleme de pe ordinea de zi
Ministrii trebuie sa anunte dinainte problemele dezbatute sis a faca un rezumat al acestora pe care sa il trimita
Biroului Prim MInistrului
In cazuri in care sunt implicate probleme financiare este necasara in rezumat si parerea Ministrului de Finante

In Cabinet functioneaza Comisii:

 Permanente care pregatesc materialele pentru sedinte
 Ad-hoc pentru dezbaterea anumitor probleme

Ministerele
In numar de 19 (in 2008), au Secretariate de Stat, iar secretarii participa prin exceptie la sedintele Cabinetului.
Exista Secretari de stat (numiti pentru un mandat) si secretari generali permanenti.
Fiecare minister este format din departamente a cate 20-40 persoane.
Departamente diviziuni sectiuni  grupuri, conduse de: director general sau seretar permanent asistent
director general director general adjunct  sef de divizie.
Departamenetele
- unitati de baza in cadrul minsterelor
- au sarcini mixte
- 16 ministri: Fac toti parte din Cabinet
 Sunt responsabili politic si juridic pentru aplicarea deciziilor Prlamentului
 Circa trei din ei sunt numiti de Rege in Consiliul lui.
-la nivel local Guvernul este reprezentat de Guvernatorul Regiunii: responsabilitate admnistrativa directa pentru
probleme de: asistenta social si familiala, aparare civila, protectia mediului, planificarea ctivitatilor in zona.
-Coordoneaza activittatile altor institutii ale Guvernului central de la nivel local.
-Supervizeaza deciziile din cadrul Consiliilor Municipale.
-Subordonat din punct de vedere administrativ Ministerului Muncii si Administratiei Guvernamentale.
Unele sarcini ale guvernului sunt realizate in teritoriu de agentii ale Guvernului central.
Guvernul regional
In 19 districte/regiuni
Doar in 18 exista Consilii Districtuale
Membri alesi pe 4 ani
15 din membrii sai formeaza Biroul Executiv al Districtului
Consiliul alege un sef care prezideaza Consiliul si Biroul
Se afla sub controlul Guvernului central.
Ofera servicii ce nu pot fi oferite de Guvernul Central.
Atributiile le sunt prevazute in mare parte de Constitutie
Atributii :
 Administrare spitale si servicii de sanatate, retele scoli si invatamant secundar
 Construire si intretinere retele drumuri
 Coordonare transport public local
 Planificare regionala
 Activitatea administratie zonale e finantata din venituri proprii, proiecte finatate de Guvernul Central si alte
activitati
Guvernul local:
In timp multe din atributiile Guvernului regional au trecut la cel local/ al municipalitatilor.
Se afla sub controlul Guvernului regional.
Municipalitatile:
Guvernate de Consiliu Municipal ales la 4 ani13-85 de membri
Membrii aleg un sfert dintre ei pentru a forma Biroul executive si un sef care sa prezidze consiliul si biroul.
Consiliul alege si comisii pentru: administrarea scolilor, a domeniului social, pt activitati de control.
Consiliul si bugetul municipal sunt supervizate de Guvernatorul Regiunii.
Fiecare municipalitatea trebuie sa isi aleaga un Sef executiv responsabil cu adminstrare si informarea cetatenilor in
legatura cu problemele economice.
Autoritatea judecatoreasca
Sistemul legislative face distinctia intre legea civila si penala
Legea penala e reglementata de:
Codul penal (1902)
Actul de procedura penala
Problemele din administratia publica sunt regelementate prin Actul de admnistratie publica
Structura curtilor:
 Curtea suprema (Hoyesterett):
18 judecatori permanenti si un sef al justitiei:
Pronunta sentinta in ultima instanta
Poate intervene in divergentele dintre Guvern si Prlament
Inalta curte cu 5 institutii juridice
 Curtile districtuale: 96 de districte juridice
 Curti de conciliere
 Curtile abordeaza toate tipurile de cazuri
Daca o sentinta a Curtii districtului este apelata, merge la inalta curte si dupa la curtea suprema.
Exista cateva curti speciale:
Tribunalul pentru securitate sociala
Curtea pentru probleme de munca
Avocatul poporului:
Ales pentru 4 ani
Trebuie sa intervina de cate ori cetatenii au de suferit din cauza nedreptatilor din partea institutiilor administrative
Poate cerceta cazuri din proprie initaitiva
Are competenta in aproape tot sectorul public
Este avocat civil
Partidele politice principale:
- Partidul muncii
- Partidul social de stanga
- Partidul conservator
- Partidul crestin democrat
- Partidul progresist
- Partidul de centru

11) OLANDA
Organizarea statala:
Monarhie constitutionala ereditara (conform Constitutiei modificate in 1983)
System de guvernare parlamentar
Are sub auoritate provinciile autonome: Aruba si Antilele olandeze.
Seful statului: Monarhul (Queen Beatrix):
Este inviolabil
Formeaza noul Cabinet, numind un “formateur” si in “informateur” care ofera informatiile necesare primului
Comportamentul sau este supravegheat de ministri
Are un Cabinet al Reginei cu functii de procedura si supervizare
Are un Comisionar in fiecare regiune numit si demis prin decret regal care conduce Consiliul provinciei si Executivul
acesteia si este implicat in servicii ce tin de apararea civila. Asigura coordonarea compartimentelor din administratia
centraa ce fnctioneaza la nivel local si formuleaza recomandari pentru numirea primarilor si sefilor de politie din
provincii.

Autoritatea legislativa
Parlamentul Olandei:
Se numeste Statul General
E format din doua camere: Prima Camera si a Doua Camera
Prima Camera: Formata din 75 de membri alesi din membrii celor 12 consilii provinciale cu Mandat de 4 ani
- Are functie de control si revizuire  deciziile camerei II sunt analizate de prima
- Membrii nu au o oregatire speciala si desfasoara activitati suplimentare pentru care primesc diurne
- Seful camerei primeste salariu fix
- Conrine 19 comisii permanente si 2 speciale
A doua camera: 150 de membri alesi direct cu Mandat de 4 ani
- Mai importanta din punct de vedere politic decat prima
- Are dreptul de a initia legi si de a le amenda
- Este alcatuita in mare parte din profesionisti
Cea mai importanta functie este aceea de exercitare a autoritatii legislative
Principala competenta: monitorizeaza activitatea Guvernului: poate iterpela membrii Guvernului direct sau in scris
- Initiaza cercetari parlamentare
- Formeaza comisii:
- Poate propune motiuni
Exista 29 de comisii permanente: fiecare comisie are secretar
Seful camerei II decide numarul de membri din comisii, pentru care consulta prezidiul camerei si partidele politice
Propunerile legislative: sunt facute in mare parte de Guvern
Propunerile sunt discutate in cele 29 de comisii impreuna cu ministrul respectiv implicat
La vot participa ambele camere
Cand propunerea e acceptata de camera II, e trimisa spre discutii in comisii in camera I
In plen ia decizia referitoare la propunere darn u are dreptul sa faca modificari
Dupa aprobare, monarhul confirma propunerea legislativa  se publica in Ziarul National.
Camere sunt sustinute de Secretari si echipele lor.
Secretarii sunt numiti de camera
Nu pot fi membri ai parlamentului
Pregateste si redacteaza deciziile camerei pentru obtinerea avizelor tehnice de procedura, asistarea sefilor camerei
Secretarul sustine organizatoric camera
Sunt circa 400 de persoane implicate in camera II
Mebrii Parlamentului, Consiliului de stat, Consiliilor provinciale si municipale pot practica cumul de functii publice
La nivelul regiunilor exista Consilii provinciale alcatuite din membri sdin camera II

Autoritatea executiva
Reprezentata de Guvernul Central, Guvernul Regional si Guvernul local
Seful Guvernului  Primul Ministru:
Liderul poplitic al partidului castigator
Are functii de reprezentare si coordonare, in mare parte
Pozitia sa este de mai mica importanta deoarece:
Structura Cabinetului olandez se bazeaza pe o puternica coalitie in care se exercita un puternic leadership
Membrii Guvernului colaboreaza foerte mult
Ministerele si ministrii au autonomie ridicata
Are superioritate politica, nu si formala
Cabinetul:
Format de un “formateur” (de regula viitorul Prim MInistru) cu suportul camerei II
Se constituie 14 comisii ministeriale permanente:
Constituite din ministri, secretari de stat si alte oficialitati
Se formeaza in domenii ca: aparare, economic, social, stiinta, tehnologie, politica informationala, relatii externe, etc.
In cadrul guvernului, un rol important are directia Generala de Mangement Public:
Urmareste obtinerea de eficienta, eficacitate si calitate
Coordoneaza modul de functionare a administratiei
Pregatirea si asistarea executarii si evaluarii politicii in domeniul informational si organizational, etc.

Ministerele:
Sunt in numar de 17
Impartite in: directii generale  divizii  oficii sectiuni
Sunt asistate de secreatriate generale conduse de un secretar si adjunctul sau, functionari publici permanenti fara
orientare politica
Deleaga o parte din responsabilitati secretariatelor generale
Ministrii:
Au autonomie generala in functie de domeniile pe care le conduc
Raspund in fata Statului General pentru toate actiunile Guvernului
Membrii Cabinetului nu pot practica cumul de functii publice
Reprezentarea administratiiei centrale la nivel local se face prin intermediul unor servicii guvernamentale
descentralizate:
Furnizeaza informatii despre activitatea ministerelor pana la nivel regional
Formuleaza recomandari pentru ministere si instantele regionale
Evalueaza, supervizeaza, inspecteaza
Investigheaza, cerceteaza
Desfasoara activitati tehnice

Guvernul regional:
Teritoriul tarii e divizat in 12 provincii, ce pot fi dizolvate de catre Statul General
Este condus de Comisionarul Reginei
Resursele provi din taxe si contributii ale Guvernului central
Guvernul local:
-647 de municipalitati conduse de:
Consiliul Municipal (membri alesi direct si autonomi in realizarea sarcinilor), Executivul Municipiului si Primarul
orasului (numit prin decret regal; pe 6 ani; poate fi numit in localittai diferite in alte mandate)
Primarul este presedintele consiliului si al executivului
Are competente independent numai in privinta politiei si mentinerea ordinii publice
Resursele municipalitatilor: taxe si transferuri de la Guvernul central

Autoritatea judecatoreasca
- Sistem administrativ amplu
- Nu are: Curte Admnistrativa suprema si Constitutionala
- Nu exista jurisdictie prin jurii
- Asistenta juridical este asigurata de judecatori profesionisti, numiti de Guvern pe viata
Sistemul de curti:
 Curtea Suprema a Olandei
 Curti de apel
 Curti de provincie
 Curti ale municipalitatilor
Exista curti:
 Civile
 Penale
System amplu de institutii juridice in cadrul sistemului admunistrativ:
Consiliul central de apel : 10 consilii de apel si 10 curti de servicii civile, Instante de contecios administrative, Curtea
de apel pentru comert si industrie, Sectia juridica a consiliului de stat

Avocatul poporului
Exista din 1982
Ofera protectie cetatenilor fata de autoritatile publice
Este numit de Camera II pe 6 ani
Are pozitie independenta garantata de lege
Copetenta limitatta la Guvernul, la activitatea comisionarului reginei si a primarului
Unele municipalitati mari au propriul avocat

12) POLONIA
Organizarea statului
Polonia este republica in care este prezent modelul mixt al sistemului parlamentar prezidential;
In plan adm este impartita in 16 voievodate, 308 poveate comunale si orasenesti, 2489 de gmine;
Gmina – unitate de baza a componentei adm-teritoriale a tarii; condusa de Consiliul gminei si carmuirea (reprez
puterea executiva).
Poveatul – unitatea impartirii adm-teritoriale a tarii la niv doi; > 20 gmine; conducerea e compusa din; consiliul
poveatului si carmuirea poveatului.
Voievodatul – cea mai semnificativa unitate adm-terit; org de conducere: Seimicul voievodatului si Carmuirea
voievodatului.
Autoritatea legislativa:
exercitata de un parlament bicameral: Senat- camera superioara (100 membrii alesi prin vot direct pe 4 ani) si Seim-
camera inferioara (460 membrii --||--);
- indatorirea principala a parlam este stabilirea drepturilor prin aprobarea legilor si ratificarea conventiilor
internationale; are dr sa numeasca inaltii functionari.
Senatul: - nu are initiativa legislativa, revizuieste si propune amendamente la actele adoptate de Parlament.
Seimul/ Dieda: - hotarasete forma finala a oricariu act legislativ;
stabileste dreptul prin votarea legilor care sunt doc. de drept de cel mai inalt nivel, al 2 lea dupa Constitutie;
voteaza bugetul statului; decide asupra resurselor si ch publice:
dizolvarea Seimului inainte de terminarea mandatului e posibila doar in unele cazuri speciale descrise in Constitutie;
prelungirea mandatului este si ea posibila, dar doar in cursul aplicarii dreptului martial sau cu 3 de luni inainte de
sfarsitul mandatului.
- Seimul si Senatul aleg din cadrul lor un presedinte al camerei si vicepresedinti, care formeaza un prezidiu;
- Presedintele Seimului este ales ca reprezentant suprem al camerei inferioare a Parlamentului; prerogativele sale sunt
conducerea dezbaterilor camerei si reprezentarea Seimului in exterior;
- ambele camere creeaza si comisii parlamentare – permanente, care au drept scop pregatirea proiectelor din domeniul
legislatiei si controlului – in prezent functionează 41 de comisii (27 in Seim si 14 in Senat);
- membrii Seimului pot de asemenea forma grupuri parlamentare, care necesita cel putin 3 membri;
- parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel putin cincisprezece membri; se bucura de imunitate pe
perioada legislativa;

Autoritatea executiva:
este reprezentata in Polonia prin Presedinte si Consiliul Ministrilor;
Preşedintele:
- este ales prin vot universal pentru cel mult 2 mandate de 5 de ani;
pentru a castiga alegerile, un candidat trebuie să obtina o majoritate simpla (mai mult de 50%);
conform Constitutiei, Presedintele este reprezentantul suprem al statului in relatiile interne si externe, este
comandantul Fortelor armate ale Republicii Poloneze, garanteaza inviolabilitatea si indivizibilitatea teritorului statal,
precum si respectarea Constitutiei;
principalele sale atributii sunt: promulgarea legilor acceptate de Parlament, ratificarea tratatelor internationale,
numirea judecatorilor, acordarea cetateniei sau folosirea dreptului de clemenţa;
poate sa intervina direct in procesul legislativ prin exercitarea dreptului sau de veto;
numeste si revoca ambasadorii, atribuie distinctii, are dr de gratiere;
desemneaza candidatii pt postul de Prim Ministru, are dr de a dizolva Parlamentul in cazul in care acesta este
incapabil sa aprobe legea bugetului sau sa formeze guvernul;
organul consultativ al Presedintelui in cazuri de siguranta statală este Consilul Sigurantei Nationale;
in cazuri importante pentru interesul statului poate convoca Consiliul Cabinetului – o sedinta la care acesta participa
impreuna cu membrii Consiliului Ministrilor;
organul auxiliar al Presedintelui, care il ajuta in executarea datoriilor este Cancelaria Presedintelui RP;
Consiliul Ministrilor (guvernul):
este organul colectiv al puterii executive si este raspunzator fata de Seim;
este compus din: prim-ministru, vicepremieri, ministri si sefii comitetelor;
este responsabil de politica interna si externa a statului;
sistemul de creare a guvernului este descris in Constitutia Republicii Poloneze (prima Constitutie scrisa in Europa – 3
Mai 1791), conform careia Presedintele desemnează Consiliul Ministrilor impreuna cu Primul Ministru; premierul
este obligat sa prezinte in Seim, intr-o perioada de 14 de zile de la numirea sa, un program de guvernare prin care cere
un vot de incredere; daca guvernul nu obtine votul de incredere, Seimul, intr-o perioada de 14 de zile, alege Primul
Ministru si ministrii conform unor principii asemanatoare;
prim-ministrul supravegheaza colectivitatile teritoriale in limitele si formele prevazute de Constit. si legile speciale;
este superiorul ierarhic al personalului din administratia guvernamentala; poate fi deputat; nu poate fi sef al
administratiei prezidentiale, nu poate exercita fct de presedinte al Camerai Supreme de Control, de presedinte al
bancii nationale si nici de raportor al drepturilor cetatenesti.
Controlul administratiei comunelor, comitatelor si a judetelor il detine prefectul, aflat sub controlul unui tribunal
administrativ.
Administratia comunelor raspunde la toate problemele pb referitoare la viata locuitorului comunei. Consiliul
comunal, votat in alegerile generale, alege primarul.
Adm comitatului raspunde de probleme pb referitoare la viata locuitorului comitatului, votat in alegeri generale,
numeste conducerea si starostele.
Adm judetului este responsabila de strategia si dezvoltarea judetului
Independent de adm judeteana este prefectul, reprezentantul guvernului in zona, desemnat de Primul Ministru.
Prefectul raspunde in fata Consiliului de Ministri pt ordinea pb si securitatea din judet.

Autoritatea judecatoreasca:
Organele puterii judecatoresti sunt: Curtea Suprema de Justitie, judecatoriile locale, regionale, orasenesti si curtile de
apel, precum si tribunalele (militare si administrative – tribunale administrative regionale si Curtea Suprema
Administrativa) impreuna cu Tribunalul de Stat si Tribunalul Constitutional acestea formeaza puterea judecatoreasca
independenta de celelalte puteri in stat.
- tribunalele judeca litigiile in numele Republicii Polonia, toti judecatorii si membrii tribunalelor supunandu-se
numai Constitutiei si legilor;
- judecatorii nu pot fi membri de partid politic ori de sindicat si nu pot desfasura activitati publice care
contravin principiilor de independenta a tribunalelor si a judecatorilor;
- judecatorii curtii supreme sunt numiti de catre Presedinte la propunerea Consiliului National al Magistraturii;
Curtea Suprema asigura supravegherea activitatii tribunalelor de drept comun, tribunalelor militare si celor
administrative; vegheaza asupra respectarii prevederilor Constit. de catre titularii de functii publice;
alaturi de C.S. functioneaza Tribunalul Constitutional, care solutioneaza litigiile preivind constituirea legilor cu
Constit. si asigura interpretarea lor.

Exista o tripla separatie a puterilor in stat:

- Executivul cu prim-ministrul si Presedintele Rep. Poloniei;
- Autoritatea legislativa cu Parlamentul;
- Autoritatea judiciara cu institutiile justitiei.

13) PORTUGALIA
Organizarea statului:
- Portugalia este o republica parlamentara, stat unitar, care reuneste o parte insulara Madeira si arhipelagul Azorelor;
- este format din regiuni autonome cu propriile lor aparate guvernamentale, regulamente si siteme adm si politice;
- partea continentala reuneste 18 districte, fiecare fiind condus de un reprezentant al Guvernului Central – Guvernator
Civil;
- in regiunile autonome Ministerul Republicii pentru regiune coordoneaza activit departamentelor Guv Central care
function la acest nivel;
- Guv Regional Autonom – raspunde din pct dvrd politic in fata Adunarii Regionale; presedintele este numir de
ministrul pt regiune in functie de rezultatul alegerilor;
- Guv local – municipalitatile: - 305, din care 275 cu >3000 loc; cuprind: Adunarea Municipalitatii (formata in
principal din reprezentanti alesi si alti membrii care conduc districtele; voteaza bugetul pt municipalitate) si Consiliul
Orasului (colegiu executiv al municipalitatii ales de electoratul municipalitatii; condus de lider, cel care obt cele mai
multe voturi); municipalitatile sunt responsabile pt asigurarea cu apa, servicii de canalizare, ajutoare in domeniul
social, cultural, invatamant primar, intretinerea drumurilor publice;
- districtele: - 4135 si joaca un rol minor in guvernarea locala; rolul lor este de a sustine administratia si sunt
reprezentate de Adunarea Districtului;
- aceste 2 entitati au autonomie proprie si dreptul de a-si defini legislatia, regulamentele.

Autoritatea legislativa:
- este divizata intre Adunarea Republicii si Guvern;
Adunarea Republicii: structura cu autoritatea suprema, isi exercita puterea atat separat cat si independent de
presedinte, guvern si curti;
- poate destutui un guvern prin neacordarea votului de incredere, de a acuza presedintele, de a modifica legile
tarii, de a amenda Constitutia;
Constitutia ii acorda competente legislative largi si un control semnificativ asupra bugetului, dreptul de a autoriza
guvernul sa creasca impozitele si sa acorde imprumuturi, dreptul de a ratifica tratate si alte tipuri de acorduri
internationale si obligatia de a aproba sau respinge deciziile presedintelui de a declara razboi sau a semna un
armistitiu; poate sa analizeze si sa aprobe un program guvernamental;
230-235 membrii alesi prin vot universal pe 4 ani; membrii nu au voie sa faca parte din mai mult de 2 comitete;
Cea mai mare parte a activit se realiz in comitete permanente sau ad-hoc; acestea examineaza propunerile legislative;
odata ce un comitet a aprobat un proiect de lege, acesta va fi citit a 2 a oara si se va vota in plen intr-o sedinta
speciala.

Autoritatea executiva:
Guvernul desfasoara activit la 2 niv: central si local; in afara de acestea exista 2 regiuni autonome care au putere
legislativa, pol, adm (Azore, Madeira);
Presedintele:
ales prin vot majoritar pe 5 ani si nu poate ocupa mai mult de 2 mandate;
este seful statului, poate instala si destitui guverne si poate exercita o influenta considerabila asupra scenei politice;
indatoriri: conducerea suprema a fortelor armate, promulgarea legilor, declararea starii de asediu, acordarea gratierii,
numirea in functii inalte si destituirea inaltilor oficiali din posturile lor, numeste primul ministru dupa consultarea
partidelor reprezentate in Adnunarea Republici

Primul Ministru:
seful guvernului, gestioneaza problemele curente ale natiunii, alege sau aproba numirea ministrilor din cabinet si le
coordoneaza activitatea, conduce operatiunile fortelor armate desi presedintele este oficial comandantul sef;
este independent, ales indirect pe 4 ani, este liderul celui mai numeros partid din parlament;
poate solicita un vot de incredere din partea parlamentului, dar poate sa fie inlocuit din functie in cazul unui vot
negativ de incredere sau printr-o schimbare a conducerii din cadrul partidului sau;
coordoneaza si orienteaza activitatea pt toate ministerele, supervizeaza functionarea Guvernului si dezvoltarea
relatiilor sale cu institutiile statului.
Consiliul de Ministri:
cea mai inalta institutie din stat reprezentativa pt autorit executiva;
majoritatea ministrilor provin din parlament si apartin de regula partidului cel mai important din coalitie, cel al
Primului Ministru, iar restul, celorlalte partide;
are functii atat administrative cat si politice fiind responsabil pt securitatea si apararea nationala si implementarea
politicilor guvernamentale;
are dreptul sa adopte legislatie in ariile de responsabilitate ale parlamentului;
este responsabil atat individual cat si colectiv pt actiunile sale, in primul rand in fata Primului Ministru si apoi in fata
parlamentului;
ministrul cu cele mai importante puteri este ministrul de finante care pregateste bugetul si supravegheaza gestiunea
resurselor financiare ale celorlalte ministere;
in structura Guvernului Central exista 2 Consilii Speciale de Ministri: Consiliul de Ministri pt Probleme Economice si
Consiliul de Ministri pt Problemele Comunitatii.

Autoritatea judecatoreasca:
exercitata prin intermediul Curtilor care sunt independente si respecta intocmai continutul legilor si pot refuza
aplicarea unor regulamente care sunt considerate neconstitutionale;
Curtea Constitutionala: - este responsabila pt rezolvarea sesizarilor referitoare la continutul legilor; este formata din
13 judecatori, 10 sunt numiti de Adunarea Nationala a Republicii, iar ceilalti 3 sunt cooptati de primii; presedintele
acesteia este alea de judecatorii care formeaza Curtea; decide cu privire la capacitatea presedintelui de a indeplini
functiile prezidentiale; analizeaza legalitatea si institutionalitatea actelor administrative;
Curti Juridice:- instantele de judecata – prima instanta, a 2 a instanta si Curtea Suprema de Justitie( “cea mai inalta
curte”, coordoneaza sistemul curtilor care se ocupa de cazurile civile si penale), sunt curti care exercita jurisdictie
asupra problemelor care se refera la legea civila, comerciala, penala, de munca si din domeniul marinei; curtile primei
instante sunt specializate in functie de domeniile in care se incadreaza problematica analizata;
Curtile Administrative: - Curtea Administrativa Suprema ( examineaza comportam din pct de vdr al activit in
domeniile fiscal si administrativ ale institutiile statului, gestioneaza aspectele ce tin de disputele adm-ve), prima
sectiune si Curtile Administrative ale primei instante;
Curtile Fiscale: - Curtea Administrative Suprema, a doua sectiune si Curtile fiscale pt prima si a 2 a instanta, sunt
responsabile pt judecarea divergentelor aparute ca urmare a problemelor de ordin adm si de aplicare a taxelor
prevazute de lege;
Curtea de Control: - ofera un punct de vedere despre aspectele de contabilitate, securitatea sociala, contabilitatea
regiunilor autonome, analizeaza legalitatea cheltuielilor pb si ofera un punct de vedere despre contabilitate,
procedurile folosite pt inregistrare si continutul prevederilor legislative in vigoare;
Curtile Militare: - sunt judecate cazurile de crime sau abateri de la regulamentele in vigoare.

Sistemul legislativ si juridic portughez este bazat pe dreptul civil roman si a fost influentat intr-o mare masura de
sistemul francez

14) ROMANIA
Conform Constitutiei este: stat national, suveran si independent, unitary si indivizibil, iar forma de guvernamant este
republica. Statul se organizeaza conform principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si
judecatoreasca.

Autoritatea judecatoreasca Romania dispune de o Curte Suprema de Justitie, organul juridic cel mai important.
Hotararile se iau de presedinte la recomandarea CSM-ului(Consiliul Superior al Magistraturii). Sistemul juridic
romanesc functioneaza pe 4 niv:
Judecatorii instante locale
Tribunale instante judetene
Curtea de Apel
Curtea Suprema de Justitie care solutioneaza apelurile finale impotriva deciziilor luate de Curtile de Apel sau
impotriva altor decizii in cazurile prevazute de lege, aceasta judeca si cazurile in care sunt implicatii si marii
demnitari.
Ministerul Justitiei este organismul administratiei publice central de specialitate, care exercita atributii prevazute de
lege in domeniul administratiei sistemului juridic, al executarii pedepselor si al respectarii prevederilor legale de catre
Ministerul Public.
Constitutia Romaniei a reinstituit CSM-ul, organism al autoritatii juridice cu atributii de conducere si jurisdictie
disciplinara. Alegerea membrilor CSM-ului se face direct in cadrul adunarilor generale ale magistratilor pe nivele de
instant, lista lor fiind inaintata spre birourile permanente ale Camerei Dep si Senatului spre audiere in sedinta
comuna.
Alte institutii care tin de puterea juridica in stat, subordonate in mare parte Min. de Justitie, sunt:
Institutul National al Magistraturii infiintat in scopul pregatirii specific a viitorilor judecatori, procurori si pt
perfectionarea magistratilor activi, acesta institutie este essential implicata in reforma justitiei, constituind
fundamental carierei de magistrate.
Institutul National de Criminologie pt a asigura prevenirea si combaterea criminalitatii pe baze stiintifice
Institutul National de Expertiza Criminologica are ca ob de active efectuarea expertizei crimin.
Directia Generala a Inchisorilor supervizeaza activitatea de executare a pedepselor
Curtea Constitutionala pt asig respectarii constitutionalitatii legilor
Curtea de Conturi pt controlul financiar.

Autoritatea legislativa e repr de un Parlament bicameral format din Camera Deputatilor (334 de membri) si camera
superioara Senat(137 de membri)- in legislatura 2004-2008. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de
reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de
un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Structurile interne
ale fiecarei camere sunt constituite din
Biroul permanent compus din: presedinte, 4 vicepresedinti, 4 secretari si chestori
Comisiile parlamentare alcatuite pe baza configuratiei poliyice a fiecarei camere. Rolul ac consta in eleborarea
rapoartelor si avizelor privind documentele ce urmeaza a fi puse in dezbaterea camerei.
Se por infiinta si comisii ad-hoc pt dezbaterea problemelor specific.

Autoritatea executiva este reprezentata de Guvern condus de primul ministru. PM are in subordine ministrii
desemnati de presedinte si validati de catre parlament.Tot in aceasta structura de autoritate intre si Consiliul de
Ministrii.
Administratia centrala – e repr de presedinte, la ac niv puterea legislative e condusa de presedintii Senatului si
Camerei Dep, iar puterea executive condusa de primul ministru.
Presedintele este ales prin vod direct pt cel mult 2 mandate de 5 ani, dreptul la vot este universal si se poate exercita
de la 18 ani. El reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a
tarii, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice. Presedintele nu poate fi membru
al unui partid si nu poate indeplinii nici o alta functie publica sau private.
Presedintele se bucura de imunitate, desemneaza un candidat pt fct de prim ministru si numeste guvernul pe baza
votului de incredere acordat de Parlament. Acesta poate fi suspendat din functie de Camera De psi Senat in sedinta
comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dp consultarea Curtii Constitutionale.
Administratia publica locala se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii
serviciilor publice. Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in commune si orase
sunt consiliul local si primarul ales. Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de
consiliul local in principalele domenii de activitate si in limita mijloacelor financiare de care dispune.
La nivel local si judetean serviciile publice sunt: servicii publice cu character administrative( paza, protective
civila s.a.); servicii publice sociale, culturale, de educatie, tineret si sport si servicii publice de gospodarire
comunala.Veniturile administratiei publice se clasifica in: venituri fiscale, nefiscale si din capital.

15) ITALIA
republică parlamentară.
este împărţită în 20 de regiuni care se bucură de o largă autonomie.

Autoritatea juridică
Constituţia italiană stabileşte că există o separare a autorităţii între executiv- responsabil pentru implementarea legilor
şi juridic- responsabilă pentru a urmări dacă aceste legi sunt aplicate corect atât în ce priveşte cetăţenii cât şi între
aceştia şi administraţia publică.
Structura curţilor
există două tipuri de curţi:
Ordinare: civile şi penale
Administrative
Fiecare are cel puţin două niveluri de judecată.
sunt independente de celelalte autorităţi ale statului, activitatea lor este reglementată de Consiliul Superior de Justiţie, ai
cărui judecători pot fi numiţi politic.
Curtea Constitutionala este compusă din 15 judecători numiţi pentru nouă ani care nu pot fi reînnoiţi, o treime numiţi de
Preşedintele Republicii, o treime de Parlament şi o treime de membrii curţilor ordinare şi administrative.
Consiliul de Stat - cea mai înaltă instituţie juridică administrativă, al cărui Preşedinte este numit de Preşedintele
Republicii. Are funcţie consultativă.
Curtea de Conturi, responsabilă pentru exercitarea controlului "ex ante" asupra regularităţii actelor administrative şi a
controlului "ex post" pentru urmărirea modului de gestionare a resurselor publice.

Autoritatea legislativă
Iniţiativa legislativă în Italia aparţine:
Guvernului;
Camerei Deputaţilor;
Senatului;
Adunărilor Regionale;
Consiliului Naţional pentru Economie şi Probleme de Muncă;
Cetăţenilor dacă această dorinţă este exprimată în scris şi este susţinută de cel puţin 50000 de votanţi.
Parlamentul este bicameral, format din Camera Deputaţilor şi Senatul Republicii, avand aceeasi autoritate şi funcţii
identice: fiecare lege trebuie să fie aprobată de ambele camere, ceea ce se numeşte in Italia "bicameralism perfect".
Membrii camerelor sunt aleşi pentru 5 ani şi pot fi eliberaţi din funcţii înainte de expirarea mandatului dacă nu reuşesc să
formeze majoritatea guvernului.
Camera Deputaţilor este compusă din 630 deputaţi aleşi prin vot direct universal, vârsta lor trebuie să fie peste 25 de ani.
Senatul Republicii este format din 315 senatori aleşi plus senatorii aleşi pe viaţă ( primul Preşedinte al Republicii şi cinci
senatori numiţi de Preşedintele Republicii), aleşi la nivelul regiunilor cu vârsta mai mare de 40 ani.
Camera Deputaţilor are 14 comisii permanente, cu aproximativ 45 de membri, structurate în subcomisii şi subcomisii ad-
hoc. Senatul are 12 comisii, fiecare cu câte 30 de membri structuraţi pe subcomisii, subgrupuri şi grupuri de lucru.
Comisiile Parlamentare au autoritate în a dezbate actele normative primite de la Guvern şi de a analiza propunerile
legislative formulte de către cealaltă cameră, frecvent sunt împuternicite să exercite direct putere legislativă,sunt
implicate în exercitarea funcţiei de control şi chiar derularea de investigaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de
Guvern.

Autoritatea executivă
se exercită prin Consiliul de Miniştri numit de Preşedintele Republicii dupa ce s-a consultat cu partidele politice.
Cele mai importante componente ale Biroului Preşedintelui Consiliului de Miniştri :
Subsecretarul Biroului Preşedintelui Consiliului de Miniştrii
Departamentele, cu sarcini de coordonare, responsabile pentru activităţi desfăşurate în sectoare specifice. Unele ministere
sunt conduse de miniştri fără portofoliu, echivalent cu un ministru de stat care coordonează activitatea dintre diferite
sectoare.
Secretariatul General.
Biroul Preşedintelui
Consiliul de Miniştri include:
- Consiliul de Cabinet
- Conferinţa Permanentă a Regiunilor Statului.
- Consiliul Superior al Administraţiei Publice şi Scoala Superioară de Administraţie Publică

Consiliul de Miniştri este principala instituţie de fundamentare a deciziilor, responsabilă pentru toate proiectele
Guvernului care urmează a fi aprobate înainte de prezentarea în Parlament. Exercită şi putere legislativă aprobând decrete
şi hotărâri în cadrul Consiliului.
Ministerul pentru Planificare Economică şi Buget are atribuţii pentru coordonarea procesului de formulare şi
implementarea programelor de infrastructură din sectorul public.
Cea mai importantă comisie este Comisia Interministerială pentru Planificare Economică condusă de Ministrul pentru
Planificare Economică şi Bugetară.
Responsabilităţile ministerelor pot fi modificate în funcţie de priorităţile în politicile publice.
Guvernele locale
În fiecare din cele 92 provincii există un Prefect al Republiciinumit de Consiliul de Miniştri care garanteaza ordinea
publică şi intervină în cazurile de dezastre naţionale.
Fiecare municipalitate are un secretar municipal ataşat, care se subordonează direct Ministerului Public,el supervizeză şi
coordonează administraţia la nivel local.
Guvernul central numeşte un Comisar Guvernamental pentru fiecare regiune, responsabil pentru controlul funcţiilor
administrative delegate de stat regiunilor şi pentru coordonarea la nivel regional, a funcţiilor statului şi administraţiei
regionale.

Guvernul regional
Există 21 de regiuni, 15 cu statut ordinar şi 6 cu statut special
La acest nivel se organizează Consiliul Regional, instituţia cu cele mai mari competenţe în regiune, are putere legislativă.
Regiunile se bucură de o considerabilă libertate în ceea ce priveşte administrarea şi organizarea, deoarece fiecare regiune
are propriul ei statut, au putere legislativă substanţială, ele pot iniţia legi în acele domenii pentru care au competenţe.
Instituţiile prin care se realizează guvernarea în Italia la acest nivel, al municipalităţilor şi provinciilor sunt Consiliul şi
Junta (executivul). Consiliul alege şeful executivului, care este Primarul municipalităţii şi Preşedintele Junt-ei.
Municipalităţile sunt responsabile pentru administrarea următoarelor domenii la acest nivel:
educaţie în grădiniţe; şcoli primare; cultură; distribuiţia de apă; curăţenia oraşului; control de trafic, transport şi
dezvoltare economică.
Provinciile sunt responsabile pentru construirea şi întreţinerea drumurilor provinciei, dar şi asumarea unui rol în cultură şi
protecţia mediului.

16) SPANIA
1. ORGANIZAREA:
Spania este o monarhie parlamentara care cuprinde 50 provincii grupate in 17 regiuni autonome si teritoriile
dependente, posesiunile spaniole din nordul Africii.
Cele 17 regiuni se bucura de o larga autonomie, avand organe legislative si executive proprii
Coroana este institutia care cuprinde Seful Statului si nu este integrata in niciuna din autoritatile statului
Potrivit Constitutiei, regele are 2 tipuri de functii :
- generice
- specifice
Functii generice :
- simbol al unitatii statului
- reprezentare in relatiile internationale
- arbitru
Functii specifice :
- avizarea + promulgarea actelor parlamentare ( Regele nu poate sa refuze promulgarea kiar dc este total impotriva
acesteia )
- convocarea + demiterea Parlamentului si initierea alegerilor generale
- initierea referendumului national potrivit Constitutiei
Regele mai are urmatoarele atributii ( privind implicarea in exercitarea autoritatii executive ) :
- propune catre Parlament si numeste Seful Guvernului (Primul Ministru), dupa consultarea cu partidele politice
- numeste si revoca membrii Guvernului, la propunerea Primului Ministru
- contrasemneaza decretele aprobate de consiliul de Ministri; actele regelui trebuie sa fie semnate de Seful
Guvernului (Primul Ministru) si de ministrul care le promoveaza
- poate prezida sedintele Consiliului de Ministri la cererea Presedintelui Guvernului( Primul Ministru)
- regele este comandantul fortelor armate cu toate ca puterea sa este una formala si nu poate decide singur
- detine o mare parte din Academia Regala.
Justitia este administrata in numele Regelui, care, potrivit legii, are putere de gratiere.

2. AUTORITATEA JUDECATOREASCA:
Curtea Suprema – superioara celorlalte curti, are competenta de a interveni atunci cand celelalte curti nu o pot face
( drepturi constitutionale si interpretari ale Curtii Constitutionale)
Curtea Constitutionala – este independenta ( din acest motiv nu intotdeauna este considerata parte a autoritatii
juridice); sentintele ei pot anula orice lege sau reglementare legala kiar si sentinte ale Curtii Supreme
Exista 4 tipuri de curti de justitie : civila, penala, administrativa si a muncii, fiecare cu cel putin 2 niveluri.
Sistemul juridic este unitar pt toata tara dar este organizat la nivel regional si fiecare regiune are propriul sau sistem
de curti, incluzand Inalta Curte Regionala.

3. AUTORITATEA LEGISLATIVA:
Este exercitata de catre un parlament bicameral numit Adunarea Nationala (Cortes Generales) si format din :
Congresul Deputatilor (350 de membri, alesi prin vot direct)
Senat (208 membri alesi prin vot direct si 47 alesi de parlamentele regionale)
Spania este un exemplu de sistem bicameral imperfect, in care puterea camerelor nu este egala
Mandatul Parlamentului este de 4 ani.
Parlamentul national aproba bugetul anual si controleaza activitatile guvernului
Parlmanetul isi desfasoara activitatea in cadrul comisiilor si numai in plen camerele isi exercita toate atributiile
parlamentare
Comisiile st compuse din membri alesi de grupurile parlamentare si reprezinta puterea partidelor in camera
Fiecare comisie are propriile ei functii in ceea ce priveste propunerile si initiativele legislative
Exista comisii legislative si nonlegislative dar si comisii ad-hoc stabilite pt obiectivele specifice

4. AUTORITATEA EXECUTIVA :
Este exercitata de Consiliul de Ministri, condus de un Presedinte (prim-ministru),desemnat de rege si aprobat de
Adunarea Nationala.
Ceilalti ministri st numiti de primul ministru
Consiliul de Stat (23 membri) este organul consultativ suprem
Seful Guvernului :
primeste titlul de Presedinte al Guvernului (Prim Ministru) si este Presedinte al Consiliului de Ministri
este superior ierarhic fata de ceilalti membri ai guvernului
este propus si numit de Rege
are puterea de a nominaliza si skimba toti ministrii si poate propune demiterea Parlamentului
Vicepresedintele Guvernului isi asuma exercitarea functiilor prezidentiale in caz de deces, boala sau absenta
Presedintelui
Consiliul de Ministri reprezinta Guvernul. Puterea Consiliului de Ministri implica managementul general al politicii
interne si internationale, administratiei civile, militare si apararii statului
Consiliul de Ministri este cel mai inalt grup de fundamentare a deciziilor administrative si are ca functii principale :
in politic – elaboreaza politica interna + internationala
in legislativ – are responsabilitate pt aprobarea decretelor, legilor si hotararilor de Guvern inainte de prezentarea in
Parlament
in administrativ + economic – reproiecteaza structura organizatorica a sistemului si formuleaza propunerea de buget
In mod traditional, Statul este reprezentat la nivel local prin guvernatori; in fiecare provincie este un guvernator civil
In fiecare Comunitate Autonoma (regiune) exista un Delegat al Guvernului Central, care nu are autoritate peste
administratia regionala, insa functiile lui st de a coordona si ghida administratia civila a statului la nivelul
provinciilor.

GUVERNELE REGIONALE :
Au fost constituite foarte recent in administratia spaniola
Potrivit Constitutiei, provinciile cu particularitati istorice, culturale si economice sunt organizate in Comunitati
Autonome, care depind dpdv financiar de veniturile proprii.
Distribuirea puterii intre Guvernul Central si cel local este prevazuta de Constitutie.

GUVERNELE LOCALE
Se constituie in provincii si municipalitati ( diviziunea provinciilor este relativ recenta, dar municipalitatile au existat
si inainte si st universal acceptate ). Exista 50 de provincii
Provinciile spaniole st create dupa modelul departamentelor napoleniene; ele st compuse dintr-un grup de
municipalitati si obiectivele lor st de a exercita functiile de baza dincolo de capabilitatile resurselor umane ale
municipalitatilor, sa garanteze buna desfasurare a serviciilor publice municipale in teritoriul provinciei si sa
coordoneze administratia locala cu administratiile si Comunitatile Autonome.
Municipalitatile st componenta organizationala de baza si se ocupa cu administrarea cimiterelor, alimentare si
distribuirea apei in retea, drumuri locale,iluminatul public, igienizarea orasului etc. Consiliul orasului alege prin vot
direct si universal Primarul dintre membrii sai
Resursele financiare provin din taxe proprii, de la stat si din contributiile autoritatilor autonome, transferuri dela
Guvernul Regional sau Local

17) SUEDIA
1. ORGANIZAREA
Este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare
Aparatul administrativ se diferentiaza de celelalte prin urmatoarele caracteristici :
Structura administrativa duala, orientata pe politica ministerelor si numeroase agentii executive independente
Descentralizarea puternica cu responsabilitati mari la nivelurile regional si local
Deosebirea dintre minister si agentie a accentuat rolul a doua institutii in procesul de fundamentare a deciziilor
administrative in Suedia si anume Cabinetul si Comitetele Guvernamentale.
Exercitarea puterii executive a Guvernului se concretizeaza in deciziile Cabinetului
Elaborarea unor propuneri care vizeaza activitatile din diferite domenii se face de catre Comitetele Guvernamentale
Constitutia suedeza se bazeaza pe 4 legi fundamentale :
Legea referitoare la modalitatile de guvernare, elaborata in 1974
Legea pentru succesiune, datand din 1810
Legea libertatii presei, elaborata in 1949
Legea referitoare la libertatea de exprimare
Seful Statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice
Regele are doar functii onorifice, cum ar fi cea de reprezentant oficial al Statului
Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului dar nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pt niciuna
din deciziile guvernamentale
De curand, rolul regelui este si acela de a propune noul Prim Ministru

2. AUTORITATEA JUDECATOREASCA
Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic
Cele mai importante st legile fundamentale care pot fi promulgate doar dupa ce au fost elaborate doua variante
decizionale ale ei. Apoi trebuie sa aiba loc un proces de alegere. Legea fundam nu poate fi amendata sau abrogata
decat dupa parcurgerea unei proceduri specifice
Urmatorul nivel in cadrul ierarhiei este ocupat de legile ordinare, pt care este ceruta doar o singura decizie a Riksdag-
ului (Parlamentul). O lege ordinara nu poate fi amendata ori abrogata decat de o alta lege ordinara
3. AUTORITATEA LEGISLATIVA
Este exercitata de un parlament unicameral – Riksdag – format din 349 membri, alesi prin vot direct, pt un mandat de
4 ani.
Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala. Acesta isi exercita
autoritatea bazandu-se pe principii democratice prin intermediul Cabinetului
Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un Purtator de Cuvant propriu si alti 3 purtatori de cuvant ai deputatilor.
Purtatorul de Cuvant, ca si coordonator al activitatii Parlamentului, provine din randurile membrilor Partidelor
Politice
SISTEMUL ELECTORAL – membrii parlamentului dar si ceilalti membri st alesi direct, in acelasi timp pt o perioada
de 3 ani potrivit sistemului de reprezentare proportionala. Varsta minima a persoanelor cu dreptde vot este de 18 ani.
Un partid trebuie sa castige cel putin 4% din votul exprimat pt a avea dreptul sa participe cu reprezentanti in
Parlament

4. AUTORITATEA EXECUTIVA
Este exercitata de Cabinet, condus de un prim-ministru, desemnat de presedintele Parlamentului si aprobat de
Parlament. Ceilalti membri ai Cabinetului st numiti de primul ministru
Exista o diviziune clara a responsabilitatii centrale intre Cabinetul Ministrilor si Agentii sau Birouri
Responsabilitati importante st atribuite guvernelor locale, respectiv municipalitatii si consiliilor de la nivel de district
Guvernul Central
Purtatorul de cuvant al Parlamentului consulta liderii partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora inainte
de a face propunerea pt numirea Primului Ministru iar Parlamentul voteaza aceasta propunere si o aproba dc
majoritatea este in gfavoarea ei. Primul Ministru numeste apoi ministrii Cabinetului.
Biroul Primului Ministru este format din aprox 55 de persoane si este divizat in Unitatea de Informare Politica si
Consultanta si Departamentul de Legislatie.
Competenta formala pt toate deciziile guvernamentale revine Cabinetului, care are o responsabilitate colectiva
Cabinetul este format din 13 ministri, fara Primul Ministru
Membrii Cabinetului st de obicei membri ai Parlamentului
Grupurile Consultative
Traditia suedeza pt abordarea problemelor pe termen lung este sustinuta de un sistem flexibil si pluralistIn procesele
de consultari publice st implicate grupuri si institutii de cercetare, care isi desfasoara activitatea pe langa diferite
universitati. Oricum doar cateva dintre aceste grupuri st intr-adevar implicate in procesul complex de analiza si
abordare a problemelor din sectorul public pe termen lung
Un astfel de exemplu este Divizia ptPolitica din cadrul Ministerului Finantelor, care elaboreaza previziunile pe
termen mediu ale economiei suedeze la fiecare 3 ani. Alte doua grupuri st organizate ca birouri permanente : Institutul
National de Cercetari Economice si Statisticile Suedeze
Guvernul poate apela si la comisii (comitete) de informare (consultare) si ancheta. Acestea st formate din membrii ai
Parlamentului, reprezentanti ai conducerii, ori ai altor organizatii interesate in problema analizata, experti in stiinte ori
reprezentanti ai grupurilor adeministrative. Numarul total de persoane implicate in asemenea activitati nu este mai
mare de 10.
Conducerea Centrala
Incepand din decembrie 1991, Ministerul Finantelor are responsabilitati depline pt administratia publica
In subordinea acestui minister se afla Agentia pt Dezvoltare Administrativa si
Biroul National de Revizie Contabila
Ministerul Finantelor are un rol important in domeniul resurselor umane si este organul cu responsabilitate centrala pt
coordonarea procesului de dezvoltare a tehnicii informationale in sectorul public

Ministerele – Departamentele
St, de regula, de dimensiuni mici, unele nu depasesc 200 persoane
Ministrii au ca atributie principala participarea la procesul de fundamentare a politicii Guvernului. Ei iau decizii si
pregatesc propunerile de politici publice. Ministerele st mici ca dimensiune si pt ca alaturi de ele opereaza numeroase
comisii si comitete. In prezent exista 13 ministere cu un numar aprox de 1700 angajati, fara Ministerul Afacerilor
Externe care reuneste aprox 800 persoane
Alte grupuri
Cateva sute de Agentii si Birouri de Stat de diferite tipuri formeaza serviciul civil
In afara acestor grupuri exista 80-90 birouri centrale si agentii care st incredintate cu putere decizionala de catre
Guvern; ele st independente , st conduse de catre un director general numit de catre Guvern pt 6 ani si inainteaza
Guvernului propuneri pt dezbatere
Exista de asemenea 7 corporatii care presteaza servicii publice
O alta forma de intreprinderi guvernamentale st Companiile de Afaceri controlate de catre Guvern, a caror activitate
este reglementata de legea privata
Conducerea centrala si locala
Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin birourile administrative de district conduse fiecare de catre un
Guvernator numitde Guvern pe 6 ani. Ceilalti membri ai Birourilor Administrative de District st numiti de Consilierii
districtului. Sarcina principala a acestora este sa reprezinte Guvernul central, in special, in problemele de planificare
regionala, de coordonare si de administrare la nivel de district
Consilierii districtului si municipalitatile sau comunele au un rol important in sectorul public. La acest nivel isi
desfasoara activitatea aprox 70 % din personalul care lucreaza in sectorul public.
Exista 23 de consilieri de district si 286 de districte municipale, conduse de catre un Consiliu ales.

18) TURCIA
Turcia este republica prezidentiala cu un regim politic multipartid si o democratie parlamentara. Este un stat unitar
centralizat a carui administrare teritoriala este guvernata de sistemul provinciilor care functioneaza potrivit
principiilor deconcentrarii, ceea ce explica faptul ca proviinciile sunt impartite in districte.
Seful ststului si al executivului este Presedintele Republicii, ales pentru un mandate de 7 ani de catre Marea Adunare
Nationala a Turciei, dintre membrii acesteia.Presedintele nominalizeaza Primul Ministru ;I la propunerea acestuia ,
nominalizeaza ministrii. El poate conduce sedintele Cabinetului daca apreciaza necesar, poate decide implicarea
fortelor armate si poate numi rectorii universitatilor si membrii Inaltului Consiliu pentru Educatie, precum si membrii
Inaltei Curti. Decretele si ordonantele semnate de Presedinte nu pot fi atacate. Are un birou format din 15 specialisti
care primesc sarcini direct de la acesta si se afla in subordinea Secretarului General al Presedentiei.

Sistemul administrativ
Autoritatea judecatoreasca
Exista un sistem de curti clar delimitate:
Curtea de conflicte jurisdictionale: decide in cazul conflictelor intre curtile juridica, administrative si militara;
Curtile de securitate ale statului se ocupa de cazurile penale si ofensele aduse securitatii statului;
Sunt cate trei niveluri pentru fiecare din cele doua tipuri de jurisdictie mentionate:
Curtile juridice – Inalta Curte de Apel;
Curtile administrative regionale: Consiliul de stat;
Tribunalul militar: Inalta Curte Militara de Apel (prima si ultima autoritate legislative pentru solutionarea cazurilor in
care este implicat serviciul militar)
Curtea Constitutionala este responsabila cu verificarea constitutionalitatii legilor, iar Consiliul Suprem al
Judecatorilor si Procurorilor este responsabil pentru admiterea, nominalizarea pe posturi si retitularizarea
judecatorilor si procurorilor.

Autoritatea legislativa
Initiativa legislativa apartine Parlamentului si Guvernului. Puterea legislative este exercitata de Marea Adunare
Nationala a Turciei formata din 450 de membrii alesi prin vot universal pt 5 ani.
Atributii, responsabilitati si competente ale Parlamentului:
Adopta, amendeaza sau abroga legile;
Dezbate, adopta sau respinge proiectele de buget;
Imputerniceste Consiliul de Ministrii sa promulge decrete, legi pt problem precise si perioade exacte de timp;
Declara starea de rezboi
Desfasurarea activitatii Parlamentului,in prima zi a lunii septembrie a fiecarui an, este sustinuta de Biroul
Presedintelui format din 4 vice-presedinti, 3 chestori si 7 membrii de secretariat toti alesi dintre membrii
Parlamentului pt 2 anii.Acesta rezolva conflictele referitoare la conducerea dezbaterilor si alegerilor generale.
Comisiile Consultative se reunesc sub conducerea echipei Presedintelui Marii Adunari Nationale si sunt formate din
din reprezentantii grupurilor partidelor poitice. Pentru ca partidele sa poata organiza un grup in parlament au nevoie
de cel putin 20 de locuri.Acestea formuleaza propuneri pentru desfasurarea activitatii Parlamentului. Mai exista alte
15 Comisii Parlamentare, nr memebrilor acestora fiind fixat de Parlament la propunerea Comisiilor Consultative,
fiind responsabile cu examinarea proiectelor de legi si propunerea de amendamente. Orice propunere legislative este
dezbatuta intai in comisii pt a fi trimisa Marii Adunari Nationale.Membrii, in special cei din opozitie, pot vota o
motiune de cenzura, pot adresa intrebari direct sau in scris si pot cere revizuirea continutului acestora.

Autoritatea executive
Este exercitata de Presedintele Republicii si de Consiliul de Ministrii. Seful Guvernului=Primul Ministru=Seful
Consiliului de Ministrii coordoneaza activitatea in diferite ministere, actioneaza ca un arbitru si asigura
implementarea politicii generale a guvernului.E nominalizat de Presedintele Republicii din 3 membrii ai Marii
Adunari Nationale. De obicei este seful partidului politic care a obtinut majoritatea in Parlament. Este asistat de aprox
20 de specialisti. Este responsabil pt conducerea Guvernului, fiind ajutat de un Sub-Secretariat, care are 5 sub-
secretari adjunct ice coordoneaza activitatea directorilor si a ministrilor din subordinea Primului Ministru.
Principalele compartimente din structura Guvernului: Directia Generala pentru Legislatie(pregateste continutul
proiectelor de legi, , schiteaza deciziile Consiliului de Ministrii, monitorizeaza activitatea guvernului, pregateste
raspunsurile la interpelarile adresate Primului Ministru); Directia Generala pentru Resurse Umane si Principii
(determina principiile pt functionarea aparatului de stat); Directia Generala pentru Pregatirea si Publicarea
Legislatiei;Directia Generala pentru Arhivele Statului; Presedintele pentru Probleme de securitate, cel pentru Relatii
Externe; pentru Activitatea Economica si Financiara; pentru Activitatea Culturala si Soaciala; Presedintele
Departamentului Administrativ si Presedintele Retelei Informatice.
Consiliul de Ministrii=Cabinetul este format din Primul Ministru, ministrii de stat sau ministrii fara portofoliu,
dintre care unul isi asuma responsabilitatea de Prim Ministru Adjunct. Consiliul este sustinut de o serie de comisii sau
consilii interministeriale, dintre care: Consiliul National de Securitate, Inalta Comisie pentru Coordonarea Industriei
de Aparare, Inalta Comisie pentru Stiinta si Tehnologie, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi s.a..

Ministerele pot fi create sau desfiintate doar potrivit legii.Acestea sunt reprezentate la 2 niveluri:
- nivelul provincial aflat sub autoritatea Guvernatorului caruia ministerul ii deleaga puterea
- nivelul districtului, sub autoritatea Guvernatorului adjunct care actioneaza ca un guvernator reprezentativ.
Tara este divizata in 74 de provincii si 831 de districte. Guvernatorul provinciei este responsabil pentru
mentinerea ordinii si securitatii publice in provincii, prin organizarea fortelor de securitate care se afla la ordinul sau.
Guvernatorul are autoritate sa controleze activitatea birourilor oficiale ale administratiei central care functioneaza in
provincie, iar Guvernatorul adjunct are responsabilitatea corespunzatoare dar la nivelul districtlui.
Guvernul regional nu exista, in afara acelor structuri deconcentratate din administratia central.
Guvernul local. In Turcia exista trei tipuri de guverne locale: administratiile speciale ale provinciei, municipalitatile
si comunele. Fiecare dintre acestea isi aleg reprezentantii care se constituie in administratiile speciale ale provinciei si
au competente decizionale. Organele reprezentative pentru administratia provinciilor sunt: Executivul, Guvernatorul
Provinciei care conduce Consiliul Provinciei, Consiliul Provinciei format din membrii alesi pe cinci ani si comisiile
constituite in provincie.
Municipalitatile sunt in numar de 2500 si reprezinta cel mai important nivel al Guvernului local. Organele
municipale sunt: Primarul (ales pt 5 ani prin vot direct pe baza simplei majoritati); Consiliul Municipal,
Compartimentul de management-luare a deciziilor (9-55 membrii alesi pt 5 ani) si Comisiile municipale. In anul 2984
au fost create 8 municipalitati si peste 40000 de comune cu propriul patrimoniu si cadru legislativ. Comunele sunt
conduse de Seful Comunei, ales pentru 5 ani si Consiliul Comunal al Batranilor.
In ceea ce priveste Avocatul Poporului , in Turcia nu exista in prezent o institutie corespunzatoare acestuia.
Pe 17 decembrie 2004 s-a luat hotararea de a incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana cu Turcia, cu toate
ca aceasta din urma impinge granitele estice ale Uniunii pana in Asia.Turcia mai are si in present de facut demersuri
pentru inceperea procesului de aderare la UE, unii oficiali europeni apreciau ca acest proces ar putea dura mai mult
de 10 ani.