Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. L. Caragiale
Trenul de placere pleaca din Gara de Nord s�mbata dupa-amiazi, la orele trei fara
cinci. S�mbata, a?adar, de la amiazi, am�ndoua aceste doamne �ncep sa se
pregateasca de plecare. Madam� Georgescu este pe deplin stabilita asupra toaletei
sale: bluza vert-mousse, jupa fraise �cras�e ?i palaria asortata; umbre�lu?a a ro?
ie, manu?ile albe ?i demibotinele de lac cu catarama; ciorapii de matase varga?i,
�n lungul piciorului, o banda galbena ?i una neagra, despar?ite cu c�te un fir
staco�jiu. Cocoana Anica se-mbraca �n negru, a?a se-mbraca dumneei de c�nd a
pierdut pe raposatul Nicula; coloare deschisa n-a mai purtat, dec�t acuma, de
cur�nd, barej conabiu la cap. C�t despre puiul, nici nu mai �ncape discu?ie � el va
purta la Sinaia uniforma de ofi?er de v�natori ca prin?ul Carol. P�na sa
potriveasca mami?a pe madam� Georgescu, p�na sa-mbrace pe puiul ?i sa-i puie sabia,
iata ca s-a facut ceasul doua fara douazeci. La ceasurile doua fara un sfert, iata
ca sose?te ?i d. Georgescu cu un muscal cu cauciuc. Cum intra ?i da cu ochii de
gramam�, striga:
� La gara, gaspadin!
Dar d. Georgescu �i numara parale potrivite pentru un bilet de dus ?i-ntors clasa
III, ?i-i arata ghi?etul respectiv.
Peste c�teva minute, trenul zboara-nspre Carpa?i.
� H�h� !
Madam� Georgescu raspunde consoartelui tot a?a de laco�nic cum i-a raspuns ?i
d�nsul.
� C�t ?
Madam� Georgescu arata m�na cu cele cinci degete rasfi�rate: cinci � adica, o
bancu?a.
Treizeci de bani, tramvaiul de la Zece Mese p�na la gara: care va sa zica gramam�
are �nca douazeci de bani pentru ca sa cumpere doua legaturi de vi?ine la Comarnic.
?i-n adevar, le ?i cumpara, ?i le ?i man�nca pe jumatate p�na la Valea Larga, cu
s�mburi cu tot. Trenul sose?te la Sinaia regulat. Lume � destula. Dar cu toata-
mbulzeala, cine ?tie sa-?i faca un plan bine hotar�t nu se ratace?te niciodata.
Familia Georgescu ?tie perfect ce are sa faca pas cu pas ?i minuta cu minuta.
Astfel, madam� Georgescu, cu d. Georgescu ?i cu puiul se urca-n birja ?i merg drept
la parc, unde muzica militara c�nta cadrilul Les petits cochons, sa se asigure de o
odaie cu doua paturi la Regal; iar gramam� cu co?ul merge la Mazare, sa se asigure
de o odaie cu un pat: e at�t de aproape Mazare de gara, ca nu face pentru ca sa mai
dai parale la birja. D. Georgescu �nsa da unui baiat un ban, sa duca dupa gramam�
co?ul.
S-a �ntunecat� Lampile electrice �ncep a sclipi. Puiului i-e foame. D. Georgescu
lasa pe madam� Georgescu pe o banca �n aleea principala, unde e toiul promenadei de
lume buna, ?i pleaca cu puiul la gramam�. Fatalitate! La otel Mazare, i se spune ca
n-a fost odaie goala ?i ca a trimes-o pe jup�neasa la otel Manolescu, devale. D.
Georgescu coboara cu bravul ofi?e�ra? de v�natori, care este foarte obosit ?i
flam�nd. La Manolescu, iar fatalitate! n-a fost odaie goala, ?i a trimis-o pe
jup�neasa la otel Voinea, �n
� Pardon, zice d. Georgescu catre un domn care sta pe banca, n-a?i vazut un copila?
frumu?el, �mbracat �n uniforma ca prin?ul Carol?
� N-am bagat de seama; dar am auzit ca dama-i zicea �puiule� ?i baiatul �mami?ico�.
� �ncoace, raspunde domnul, arat�nd �nspre Mazare. Dama zicea ca-l duce pe puiul la
gramam�.
� A fost o dama cu baie?elul cu care a?i fost dv. ?i i-am spus tot cum v-am spus
dv., ca n-am avut odaie, ?i am m�nat-o la Voinea.
D. Georgescu suie ?i porne?te cu pas regulat catre Izvor. Ajunge foarte obosit ?i
asudat la Voinea� Fatalitate! La Voinea nu se afla nici madam� Georgescu, nici
puiul, nici gramam�, nici co?ul.
� Ce-i de facut?
Cu toata inteligen?a lui, d. Georgescu sta c�teva momente pe loc fara sa poata
raspunde la aceasta-ntrebare� Va trebui sa raspunza �nsa�
� Ce?
Pentru cine nu e deprins sa se ca?ere pe mun?i, put�nd trece ca o capra din valea
Prahovei �n a Ialomi?ei, Sinaia
� Adio, Mitica�
D. Georgescu �ndoie?te pasul� intra �n parc; cauta peste tot� Madam� Georgescu �
fatalitate! � nicaieri. Obosit, omul ?ade pe o banca, sa rasufle, ?i, pentru prima
oara, dupa o alergatura de cinci ceasuri, �njura �n g�nd� Pe cine?� Pe coana Anica�
Dumneei a facut toata �ncurcatura, dumneei face toate �ncurcaturile� Dar� nu strica
dumneei; el strica; nu trebuia s-o ia; trebuia s-o lase la Bucure?ti� ?ez�nd astfel
pe banca-n parc, �n prada unor g�ndiri destul de nefavorabile cocoanei Anichii, d.
Georgescu nu ia seama ca muzica a plecat ?i ca lumea �ncet-�ncet s-a strecurat,
merg�nd fiecare catra culcu?ul sau. A! e grozav sa ai fiin?e iubite, ratacite
departe de tine, ?i sa nu ?tii la un moment dat �n ce loc se afla, ce fac, ce li
se-nt�mpla, ce vorbesc, ce simt, ce g�ndesc despre tine� le e dor de tine, cum ?i-
este ?ie de ele ? etc. etc.
?i iar o �njuratura � de asta data la adresa tutulor celor trei fiin?e iubite pe
cari le cauta fara sa le gaseasca. Dar iata ca un glas simpatic �l treze?te pe d.
Georgescu din ur�tele-i g�nduri.
� Fire?te ca eu, daca nu ?tiu� De cinci ceasuri de c�nd umblu dupa dv.
� Dupa noi !� Ce spui, frate?� Dar la Oppler nu puteai sa vii?� A nemerit orbul
Braila� ?i d-ta�
� Pe cine ?
� Nu ?i-am spus?
� Dar puiul?
� L-am culcat.
� Unde?
� Nu ?i-am spus?
� Ei?!
� Nu zbiera a?a!� Ei! ne-a dat un pat pentru puiul �n odaie la copiii ei, ?i Mi?ii
i-a dat odaia lui Mi?u, ?i el doarme pe canapea �n antrelu?a�
� Unde?
� De cinci ceasuri de c�nd alerg dupa dv. ca un turbat, nu e destul? Nu mai ma duc.
� Du-te, Mialache mama! zice foarte rugatoare cocoana; o sa-i faci mare placere Mi?
ii ?i la to?i.
� Nu mai poci�
� O sa te caie?ti, Mialache!
� De ce sa ma caiesc?� Nu ma duc! n-o gasesc nici acolo� Mai bine, adu co?ul.
� Vezi, cocoana? zice d. Mialache lui gramam�. Vezi? daca ma luam dupa vorba d-tale
?i ma duceam ?i la Sf�nta Ana!�