Sunteți pe pagina 1din 6

Asimptote

Fie f : D → R , D  R , a  R punct de acumulare, a  D. D=R\ a sau D=(a,…)] sau ([….,a)

Def 1 Spunem că dreapta x=a este asimptotă verticală la stânga a lui f dacă lim f ( x ) =  .
x→a
xa

dreapta a lui f dacă lim f ( x) = 


x→a
x a

Obs.1 Semnul limitei se stabilește din tabelul de semn al numitorului funcției


2 Dreapta x=a este o dreapta paralela cu Oy, deci verticală.

Definitie. Spunem că dreapta x=a este asimptotă verticală a lui f dacă este asimptotă verticală la stânga,
la dreapta sau ambele.

Def 2 Fie funcția f : D → R , astfel încât + ( sau − ) este punct de acumulare al lui D.
Sp. că dreapta y=b este asimptota orizontală a lui f spre + ( sau − ) dacă lim f ( x) = b, b  R .
x→  

Dacă f are asimptotă orizontală nu studiez asimptota oblica; altfel, studiez asimp.
oblică.
Fie f : D → R , D  R , unde D conține un interval de forma (a,  ), a  R sau ( −  ,b), b  R .

Definitie. Spunem că dreapta y = mx + n este asimptotă oblică spre   a functiei f dacă distanța
dintre dreaptă și grafic, tinde către 0, când x tinde către +  , adică lim [f ( x ) − mx − n] = 0
x→  

Teorema. Dreapta y = mx + n este asimptota oblica la ramura spre   a lui f daca si numai daca
f (x)
m, n  R (m, n sunt finite) unde m = lim , n = lim [f ( x ) − mx ], m  0 .
x→   x x→  

1) Pentru determinarea asimptotei oblice se procedeaza astfel:

f ( x)
- calculăm m = lim ;
x→ x
- dacă m este finit, calculăm n = lim [f ( x ) − mx ] ;
x→ 
- dacă și n este finit atunci dreapta y = mx + n este asimptotă oblică a lui f spre + 

Daca +∞ nu face parte din domeniul de definitie, atunci nu avem


asimptota orizontală și nici asimptotă oblică la +∞. Similar pentru -∞.
SE VA REȚINE CE ESTE MARCAT CU VERDE

1
Asimptote

• Asimptota orizontala

Se numeste asimptota orizontala la +∞, o dreapta oriontală y=a, daca lim f(x) = a
x→

Se numeste asimptota orizontala la -∞, o dreapta orizontala y=b, daca lim f(x) =b
x→
Daca +∞ nu face parte din domeniul de definitie, atunci nu avem
asimptota orizontala la +∞. Similar pentru -∞.

• Asimptota verticala Este o dreapta verticala x=c, daca lim f ( x) = 


x →c

• Asimptota oblica Studiu la +∞:


Daca +∞ nu face parte din domeniul de definitie, atunci nu avem asimptota oblica la +∞.
Daca +∞ face parte din domeniul de definitie dar am stabilit deja ca avem asimptota orizontala la
+∞ atunci sigur nu avem asimptota oblica la +∞, deoarece functia nu poate avea simultan doua
asimptote +∞.
Daca +∞ apartine domeniului de definitie si lim f ( x) =  inseamna ca la +∞ nu avem asimptota
x →

orizontala. In acest caz se verifica daca eventual exista asimptota oblica la +∞.

Se calculeaza m = lim f(x)


x→

Daca obtinem m finit ,se continua cu calcularea lui n = lim f ( x) − mx . Daca si n este finit,
x →

putem concluziona ca exista asimptota oblica la +∞ si anume dreapta oblica y = m · x + n .

Se studiaza in mod similar existenta asimptotei oblice la -∞.


Practic se procedeaza
astfel:
1. Se stabileste domeniul de definitie, care se scrie ca reuniune de intervale.
2. Se calculeaza valorile functiei, respectiv limitele functiei la capetele domeniului de definitie.
3. Se stabilesc asimptotele analizand valorile functiei, respectiv valorile limitelor obtinute si
definitiile asimptotelor, prezentate anterior.
Se observa ca asimptotele orizontale si cele oblice pot apare la + ∞ sau la - ∞, iar asimptotele
verticale pot apare la capete de intervale diferite de +- ∞. Unele functii au asimptote, iar altele
nu.

EX REZOLVATE:
( x + 3)( x − 1)
2
Probl 1: Se consideră funcţia f: D →R, f(x) = .Să se determine asimptotele acesteia.
x2
Soluție: D = R-{0}.Căutăm asimptote orizontale spre + ∞ şi - ∞.
lim f(x) = + ∞  nu există asimptotă orizontală spre +  .
x →

lim f(x) = - ∞  nu există asimptotă orizontală spre - ∞.


x → −

Deci căutăm eventuală asimptotă oblică. Pentru aceasta calculăm:

2
( x + 3)(x − 1)
2
f ( x)
m = lim = lim =1
x → x x → x3
 x 3 + x 2 − 5x + 3 − x 3  x 2 − 5x + 3
n= lim( f ( x) − mx ) = lim  = lim = 1.  d1: y = x + 1 asimptotă oblică
x → x →
 x2  x → x2
spre +  .
Analog y = x + 1 asimptotă oblică spre -  .
Asimptotele verticale. Pentru aceasta calculăm limitele laterale în x = 0.
3
lim f ( x) = = +.
x →0 0+
x0
 d2: x = 0 asimptotă verticală.
3
lim f ( x) = = +.
x →0 0+
x 0

Probl 2: Să se determine parametrul real a  0 astfel încât graficul funcţiei să admită o singură asimptotă
verticală
x2 +1
f : D →R, f(x) = 2 .
x + ax + a
Soluție: Unde căutăm asimptotele verticale?
În punctele de acumulare ale domeniului de definiţie al funcţiei care nu aparţin domeniului. Adică în
punctele în care se anulează numitorul.
Deci ce condiţie trebuie să punem? Ecuaţia x2 + ax + a = 0 să aibă o singură rădăcină reală.
Condiţie: ∆ = 0;
∆ = a2 – 4a  a2 – 4a = 0  a1= 0 nu convine şi a2= 4. Deci a = 4. D = R-{- 2}.

Probl 3: Să se determine numerele reale a, b pentru care dreapta y = 2x + 3 este asimptotă oblică spre
4 x 2 + ax + 1
+ ∞ pentru funcţia f : D → R , f(x) = .
bx + 1
Soluție: Ce condiţii se impun?
, n = lim f ( x) − mx .
f ( x)
m = 2, n = 3 unde m = lim
x → x x →

a 1
x2 4
f( x ) 4x 2 ax 1 x x2 4 4
m lim lim lim 2 b 2.
x x x x(bx 1) x 1 b b
x2 b
x

4x 2 ax 1 4x 2 2x (a 2)x 1 a 2 a 2
n lim f( x ) 2x lim lim 3 a 8.
x x 2x 1 x 2x 1 2 2

Probl 4: Să se determine a, b  R, astfel încât graficul funcţiei f : R→ R,


1
f(x) = 3 ax 3 + bx 2 să admită dreapta de ecuaţie y = 2x - ca asimptotă oblică.
3
= 2, n = lim( f ( x) − mx ) = − .
f ( x) 1
Soluție: Condiţie m = lim
x → x x → 3

3
b
x3 a +
f ( x) x
m = lim = lim = 3 a  3 a = 2  a = 8, deci f(x) = 3
8 x 3 + bx 2 .
x → x x → x
(
n = lim 3 8 x 3 + bx 2 − 2 x = lim ) 8 x 3 + bx 2 − 8 x 3
=
x → x → 3
(8x 3
+ bx )
2 2
+ 2 x 8 x + bx + 4 x
3 3 2 2

bx 2 b b 1 S: a = 8, b = - 4.
= lim =  = −  b = −4.
x →   b
2
b  12 12 3
x 2 3  8 +  + 2 3 8 + + 4 
  x x 
 

Probl 5: Să se determine a, b  R, astfel încât funcţia f : R- {b}→ R,


ax 2 + 2 x
f(x) = să aibă asimptota oblică şi asimptota verticală concurente în punctul A(1, 4).
x−b
Soluție: Cum interpretăm problema?
Punctul A(1, 4) aparţine asimptotei verticale  d1: x = 1 asimptotă verticală  x = 1 rădăcină a ecuaţiei
x – b = 0  1 – b = 0  b = 1.
Determinăm ecuaţia asimptotei oblice în funcţie de a.
f ( x) ax 2 + 2 x
m = lim = lim =a
x → x x → x ( x − 1)

ax 2 + 2 x − ax 2 + ax (a + 2) x
n = lim( f ( x) − ax ) = lim = lim = a + 2.
x → x → x −1 x →  x −1
 d2 : y = ax + a + 2 asimptotă oblică spre + ∞ (analog spre - ∞)
A(1, 4)  d2  coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei.
 a + a + 2 = 4  2a = 2  a = 1. S: b = 1, a = 1.

EXERCIȚII PROPUSE:

4 − 3x 2
1. Fie f:[1,  ) → R, f(x) = . Verificaţi că graficul funcţiei f admite o asimptotă spre +  .
x3
R: y=0 as. Oz.
x3 −1
2. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R - { -1} → R, f(x) = 3 .
x +1
R: x=-1 as vert; y=1 as. Oz.
2x + 5
3. Determinaţi asimptotele la graficul funcţiei f: R - { - 4/3} → R, f(x) = .
3x + 4
R: y=2/3, x=-4/3 as vert spre 
4. Determinaţi asimptotele ( verticale, orizontale, oblice ), funcţiilor: f: D → R,( D  R ), în cazurile:
2x 2 x2 + x +1 2 x 2 + 5x 3x 2 − 2 x
a) f(x) = 2 ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;d) f(x) = ;
x −1 x x−3 x +1
x+2 x2 + 3 x2 + 2 x
e) f(x) = ; f) f(x) = ; g) f(x) = ; h) f(x) = x ;
x−2 3x + 2 2x + 5 x +1
2x + 1
i) f(x) = .; j) f(x) = x − x 2 − x ; k) f(x) = x + x 2 − x ; l) f(x) = xe x ;
x −1
2

m) f(x) = ln ( 9 – x2 ); n) f(x) = ln( x 2 − 1) ; o) f(x) = ln ( 4 – x/2+x )


R. a)x=1, x=-1 as. vert,y=2 as oriz; b) x=0 as vert,y=x+1 as oblică c) x=3 as vert, y=2x+11as oblică;

4
d)x=-1 as vert, y=3x-5 as oblică e) x=2 as vert la dreapta, y=1 a oriz spre+ 
f) atenție la scoaterea de sub radical – MODUL-VEZI CAIET EX CU LIMITE CU RADICALI CAZUL
/

5. Aflaţi domeniul de definiţie şi asimptotele funcţiei de mai jos:

3x 2 x −1
f (x ) = 2 f (x ) = 13. f ( x ) =
x
1. ; 7. ; ;
x +1 x −1 x +1
2. f (x ) = 2
x3
; 8. f (x ) =
x2 +1
; 14. f (x ) = x − 3 x 3 − 1
x −1 x 1
15. f (x ) = 2 ;3− x
f (x ) = 9. f (x ) = x 2 + 1 − x ;
1
3. ;
x+2 16. f (x ) = x − 2arctgx
10. f (x ) = ln( x + 1) − ln x ;
f (x ) = 2− x
2x
4. ; x +1 17. f (x ) = arctg
11. f (x ) = x .
x −1 ;
2+ x
x e
f ( x) = 18. f ( x ) =
5. ln x
x2 ;
( x − 1)( x − 3) 12. f (x ) = ; x
x2 x−2
6. f (x ) = 19. f (x ) = arcsin
2x
;
x−2 1+ x2

6. Determinaţi a, b  R, astfel încât funcţia:


 f : R − 3 → R

a)  ax 2 + bx + 2 , să admită asimptota oblică: y = 2x + 1, spre +  ,(-  ). a=2, b=-5
 f ( x ) =
x−3
 f : R − 2 → R

b)  ax 2 − bx + 4 , să admită asimptota oblică: y = 3x + 1, spre +  ,( -  ). a=3, b=5
 f ( x ) =
x−2
ax 2 + 2a + bx
c) f : D → R f ( x) = admite asimptota y = a 2 x + 2 a=0 nsau 1, b=2 sau 3
x −1

7. Determinaţi asimptotele ( verticale, orizontale, oblice), ale funcţiei:

 f :D→R  f :D→R
 
a)  x − 2 . b)  x−4 .
 f ( x) = x − 1  f ( x) = x − 3
8. Aflați nr reale a şi b aî. dreapta y = 2x + 3 este asimptotă spre  pt. f : D → R, D= domeniul
x + x2 −1
maxim de definiţie, f(x) = .
ax + b
ax 2 + bx + 2
9. Aflați a, b, c  R aî. f : D → R, D domeniul maxim de definiţie şi f(x) = 2 să aibă
x + 2x + c
o unică asimptotă verticală şi graficul funcţiei să nu intersecteze asimptota orizontală.
x 2 − 3 (x − 1) + k , dreapta y = 1 să
2
10. Determinați parametrul real k aî. pt funcţia f : R → R, f(x) = 3

fie asimptotă orizontală spre + ∞.


11. Fie f : D → R definită prin formula f(x) = 4 x 2 + bx + c .
Determinaţi parametrii reali b, c astfel încât graficul funcţiei f să admită asimptota oblică de

5
ecuaţie y = - 2x – 1 la - ∞ şi funcţia f să aibă un extrem egal cu 2.
x2 + 2
12. Fie f : R\{2} →R, f ( x) = a) Să se calculeze lim f ( x) . b) determină f'(x)
x−2 x →

c) rezolvă ecuaţia f’(x ) = 0 d) Să se stabilească asimptotele la grafic


x 2 + ax + 5
13. Fie f: R → R, f(x) = , a  R. Aflați ecuaţia asimptotei spre +  ,-  la Gf, pt. a = 0.
x2 +1
R: y= nu are as. oriz.; as. ob. y=x spre  ; y=-x spre - 
14. Fie f:R → R, f(x) = x 2 − x . Arată că graficul funcţiei f, admite o asimptotă spre -  .

15. Fie f:R → R, f(x) = 3 x 3 + 3 x 2 − 4 . Aflați asimptota oblică a graficului funcţiei spre  .
16. Fie f:R → R, f(x) = 2x + ln( x2 + x + 1). Arată că Gf nu admite asimptotă oblică spre +  .
1
17. Fie f:(0,  ) → R, f(x) = ln2x. Să se determine asimptotele graficului lui f.
2
1

18. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R → R, f(x) = e .


* x

2x + 1
19. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R - { -1, 0} → R, f(x) = .
x ( x + 1)
2 2

20. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R → R, f(x) = x – ln( ex + 1).


2+ x
21. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: ( - 2; 2) → R, f(x) = ln .
2− x
22. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R → R, f(x) = arctg x – arcctg x, spre +  .
23. Arată că graficul funcţiei f: R → R, f(x) = arctg x, admite asimptotă, spre +  .
x2 + x +1
24. f:R – { - 1} → R, f(x) = . Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +  , la Gf.
x +1
1 1 1
25. Fie mulţimea A = R– { 1, 2, 3, … , 2009} şi f:A → R,f(x) = + + ...+ .
x −1 x − 2 x − 2009
Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f.
25. Fie f:R → R, f(x) = 3 x 3 + 3 x 2 + 2 x + 1 - 3 x 3 − x + 1 . Arată că Gf admite asimptotă spre +  .
x 2 + 5x + 3
26. Fie f ( x ) = 2 .
x + 4x + a
a) Determinați asimptotele orizontale la graficul funcției f .
b) Aflați a  R astfel încât f să admită o singură asimptotă verticală.
27. Aflați a, b  R astfel încât dreapta de ecuație y = 2 x − 1 să fie asimptotă oblică a funcției
ax 2 + bx + 1
f : R − 1 → R , f ( x ) = .
x −1