2.

Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;

2. Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;

3. Accelerarea VSH-lui este determinata de:

forma de disc biconcav a hematiilor;
creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;
reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice;
creșterea numărului de hematii;
scăderea numărului de hematii;

3. Accelerarea VSH-lui este determinata de:

forma de disc biconcav a hematiilor;
creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;
reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice;
creșterea numărului de hematii;
scăderea numărului de hematii;

10. Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:

relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor al cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;

10. Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:

relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor al cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;

11. Acomodarea se realizează prin contracția:

cristalinului;
ligamentului suspensor al cristalinului;
mușchiului ciliar;
mușchiului radial al irisului;
11. Acomodarea se realizează prin contracția:
cristalinului;
ligamentului suspensor al cristalinului;
mușchiului ciliar;
mușchiului radial al irisului;
mușchiului circular al irisului;

mușchiului circular al irisului;

12. Acomodarea se realizează prin:

variația convexității cristalinului;
modificarea unghiurilor de reflectare a luminii;
variația puterii de refracție a corpului vitros;
variația puterii de refracție a corneei;
variația puterii de refracție a umoarei apoase;

12. Acomodarea se realizează prin:

variația convexității cristalinului;
modificarea unghiurilor de reflectare a luminii;
variația puterii de refracție a corpului vitros;
variația puterii de refracție a corneei;
variația puterii de refracție a umoarei apoase;

14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;

14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;

20. Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

creșterea forței de contracție și debitului cardiac, fără modificarea dimensiunilor;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
creșterea forței de contracție și debitului cardiac prin hipertrofia mușchiului cardiac;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;

20. Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

creșterea forței de contracție și debitului cardiac, fără modificarea dimensiunilor;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
creșterea forței de contracție și debitului cardiac prin hipertrofia mușchiului cardiac;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;

27. Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și corticale;
hipofizare;

27. Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și corticale;
hipofizare;

32. Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;
fibrinoliza;
conversia angiotensinei I în angiotensină II;
eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;
menținerea echilibrului fluido-coagulant;

32. Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;
fibrinoliza;
conversia angiotensinei I în angiotensină II;
eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;
menținerea echilibrului fluido-coagulant;

33. Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;
dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
este transportat, în principal, ca compus carbaminic;
pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;

33. Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;
dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
este transportat, în principal, ca compus carbaminic;
pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;

34. Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

este determinată mai mult de solubilitatea O2;
este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
este determinată mai mult de pH-ul sângelui;
este determinată mai mult de CO2 din hematii;
este determinată mai mult de temperatura sângelui;

34. Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

este determinată mai mult de solubilitatea O2;
este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
este determinată mai mult de pH-ul sângelui;
este determinată mai mult de CO2 din hematii;
este determinată mai mult de temperatura sângelui;

36. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;
este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;
este localizat în partea inferioară a punții
este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;

36. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;
este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;
este localizat în partea inferioară a punții
este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;

37. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
nu diferă de cel al CO2;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;

37. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
nu diferă de cel al CO2;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;

38. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

scade în cursul efortului fizic intens;
scade în cursul acidozei metabolice;
nu se modifică în cursul efortului fizic;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în lipide;
crește în cursul efortului fizic;

38. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

scade în cursul efortului fizic intens;
scade în cursul acidozei metabolice;
nu se modifică în cursul efortului fizic;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în lipide;
crește în cursul efortului fizic;

42. Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;

42. Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;

43. Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în plasmă;
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;

43. Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în plasmă;
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;

44. Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;

44. Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;

45. Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:

este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;
este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;
este 64 mm Hg între alveole și capilarele;
între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;
între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;

45. Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:

este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;
este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;
este 64 mm Hg între alveole și capilarele;
între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;
între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;
46. Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:
este constituit în special de neuroni expiratori;
este responsabil în special pentru expirația forțata;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari;
activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;

46. Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

este constituit în special de neuroni expiratori;
este responsabil în special pentru expirația forțata;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari;
activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;

47. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației forțate:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt pasive;
ambele faze sunt active;
expirația este pasivă în poziția clinostatică;

47. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației forțate:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt pasive;
ambele faze sunt active;
expirația este pasivă în poziția clinostatică;

48. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt active;
ambele faze sunt pasive;
expirația devine activă în poziţie ortostatică;

48. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt active;
ambele faze sunt pasive;
expirația devine activă în poziţie ortostatică;

50. Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

este egală cu presiunea transpulmonară;
devine mai negativă;
devine mai pozitivă;
este egală cu presiunea intraalveolară;
este egală cu presiunea din atmosferă;

50. Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

este egală cu presiunea transpulmonară;
devine mai negativă;
devine mai pozitivă;
este egală cu presiunea intraalveolară;
este egală cu presiunea din atmosferă;

52. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxic;
este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cortexul motor;
este generat de hipotalamusul și sistemul limbic;

52. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxic;
este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cortexul motor;
este generat de hipotalamusul și sistemul limbic;

53. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxis;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cerebel;
este generat de centrul respirator bulbar;
este generat de nucleul parabronhial;
53. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:
este generat de centrul pneumotaxis;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cerebel;
este generat de centrul respirator bulbar;
este generat de nucleul parabronhial;

54. Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa;
scade tensiunea superficială la interfața dintre lichidul și aerul alveolar;
excesul de de surfactant la copiii născuți prematur provoacă colabarea alveolelor
tensiunea superficială este direct proporțională cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină;
este format de alveolocite de tip I;

54. Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa;
scade tensiunea superficială la interfața dintre lichidul și aerul alveolar;
excesul de de surfactant la copiii născuți prematur provoacă colabarea alveolelor
tensiunea superficială este direct proporțională cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină;
este format de alveolocite de tip I;

55. Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
prin transport activ;
prin transport cu cărăuși;
55. Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:
prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
prin transport activ;
prin transport cu cărăuși;

56. Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

CO2 facilitează formarea HbO2;
este transportat mai mult ca compus carbaminic;
este transportat mai mult fizic dizolvat;
este transportat mai mult în formă de bicarbonați;
nu este corelat cu cantitatea de bicarbonaţi;

56. Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

CO2 facilitează formarea HbO2;
este transportat mai mult ca compus carbaminic;
este transportat mai mult fizic dizolvat;
este transportat mai mult în formă de bicarbonați;
nu este corelat cu cantitatea de bicarbonaţi;

57. Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație normală:
este capacitatea inspiratorie;
este volumul expirator de rezervă și volumul curent;
este volumul inspirator de rezervă;
este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
este capacitatea pulmonară totală;

57. Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație normală:
este capacitatea inspiratorie;
este volumul expirator de rezervă și volumul curent;
este volumul inspirator de rezervă;
este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
este capacitatea pulmonară totală;

58. Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

sunt în aerul atmosferic;
sunt în aerul expirat;
sunt în aerul alveolar;
sunt în sângele venos;
sunt în sângele arterial;

58. Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

sunt în aerul atmosferic;
sunt în aerul expirat;
sunt în aerul alveolar;
sunt în sângele venos;
sunt în sângele arterial;

62. Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
dieta în potasiu crește;
fluxul sanguin tubular distal crește;
nivelul circulant al aldosteronului creşte;
reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
excreția ionilor organici crește;

62. Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
dieta în potasiu crește;
fluxul sanguin tubular distal crește;
nivelul circulant al aldosteronului creşte;
reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
excreția ionilor organici crește;

63. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai exactă a
filtratului glomerular la om?
clearance-ul inulinei;
clearance-ul PAH-lui;
clearance-ul creatininei endogene;
concentraţia creatininei plasmatice;
ureea sanguină exprimată în azot;

63. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai exactă a
filtratului glomerular la om?
clearance-ul inulinei;
clearance-ul PAH-lui;
clearance-ul creatininei endogene;
concentraţia creatininei plasmatice;
ureea sanguină exprimată în azot;

65. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este maxim?
capsula Bowman;
tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;

65. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este
maxim?
capsula Bowman;
tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;

75. Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
crește rata filtrării glomerulare;
crește excreția de Na+;
crește excreția de apă;
creşte diametrul arterei renale;

75. Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
crește rata filtrării glomerulare;
crește excreția de Na+;
crește excreția de apă;
creşte diametrul arterei renale;

76. Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

Glomerulului;
tubului contort proximal;
porțiunii subțiri a ansei Henle;
porţiunii groase a ansei Henle;
tubul collector cortical;

76. Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

Glomerulului;
tubului contort proximal;
porțiunii subțiri a ansei Henle;
porţiunii groase a ansei Henle;
tubul collector cortical;

77. Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul tubului contort
proximal este:
reabsorbţia activă a glucozei;
reabsorbţia activă a amoniacului;
reabsorbţia activă a Na+-lui;
hormonul antidiuretic;
presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;

77. Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul tubului
contort proximal este:
reabsorbţia activă a glucozei;
reabsorbţia activă a amoniacului;
reabsorbţia activă a Na+-lui;
hormonul antidiuretic;
presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;

78. Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;

78. Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;

80. Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;

80. Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;

81. Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
tubul contort proximal;
ramura descendentă a ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;

81. Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
tubul contort proximal;
ramura descendentă a ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;

82. Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;
tubul distal;

82. Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe
în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;
tubul distal;

83. Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:

cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector;
crește eliminarea apei libere;
crește clearance-ul osmolar;
scade filtrarea glomerulară;

83. Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:

cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector;
crește eliminarea apei libere;
crește clearance-ul osmolar;
scade filtrarea glomerulară;

84. Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei tubulare, unde
presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
tubul contort proximal;
portiunea descendentă a ansei Henle;
portiunea ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal;
vârful ansei Henle;

84. Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei tubulare, unde
presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
tubul contort proximal;
portiunea descendentă a ansei Henle;
portiunea ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal;
vârful ansei Henle;

87. Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei:
tubul contort distal;
tubul contort proximal;
porțiunea subțire a ansei Henle;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector cortical;

87. Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei:
tubul contort distal;
tubul contort proximal;
porțiunea subțire a ansei Henle;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector cortical;

90. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma:
capsula Bowman;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
tubul colector cortical;

90. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma:
capsula Bowman;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
tubul colector cortical;

91. Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută:
tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
tubul colector cortical;

91. Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută:
tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
tubul colector cortical;

93. Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o creștere a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
volumului plasmatic;
presiunii arteriale medii;
debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;

93. Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o creștere
a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
volumului plasmatic;
presiunii arteriale medii;
debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;

97. Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
agenţi agonişti β-adrenergici;
creşterea presiunii în arteriolele aferente;
prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;

97. Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
agenţi agonişti β-adrenergici;
creşterea presiunii în arteriolele aferente;
prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;

99. Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
tubul contort distal;
tubul contort proximal;
toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul substanței;
tubul collector cortical;
ansa Henle;

99. Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
tubul contort distal;
tubul contort proximal;
toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul substanței;
tubul collector cortical;
ansa Henle;

100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc pentru
următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;

100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc pentru
următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;

101. Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;

101. Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;

102. Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;

102. Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;

107. Alegeți afirmația corectaă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:

tubul contort distal;
tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul collector;
ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;
107. Alegeți afirmația corectaă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:
tubul contort distal;
tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul collector;
ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;

108. Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:

vâscozitatea creşte, când temperatura scade;
vâscozitatea creşte proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant;
vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație;
scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
vâscozitatea scade, când temperatura creste;

108. Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:

vâscozitatea creşte, când temperatura scade;
vâscozitatea creşte proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant;
vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație;
scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
vâscozitatea scade, când temperatura creste;

189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:
volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
majoritatea anionilor sunt anorganici;
o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;

189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:
volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
majoritatea anionilor sunt anorganici;
o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;

268. Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la nivelul:

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;

268. Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la nivelul:

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;
277. Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:
Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Radicalul tiocianat (SCN);
Lizozim;

277. Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Radicalul tiocianat (SCN);
Lizozim;

284. Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;

284. Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;

289. Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;

289. Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;

294. Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

III;
II;
I;
IV;
V;
294. Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:
III;
II;
I;
IV;
V;

311. Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;

311.Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;

313. Capacitatea Pulmonară Totală:

Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximă;
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;

313.Capacitatea Pulmonară Totală:

Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximă;
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;

316. Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;

316.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;
317. Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:
cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
intestinul subțire;
rinichi;
pulpa dentara;

317.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
intestinul subțire;
rinichi;
pulpa dentara;

347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;
347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;

349. Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului pancreatic;

tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
lipaza;

349.Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului pancreatic;

tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
lipaza;

352. Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
352.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;
colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;

357. Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;

357.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;

362. Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;

362.Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;

367. Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;

367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;

457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de acțiune ;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;

457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de acțiune ;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;

458. Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:
celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;

458. Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:
celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;

463. Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;

463. Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;

468. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

468. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

469. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

469. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

503Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii alfa-2-adrenergici;
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
receptorii beta-3-adrenergici;

503Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii alfa-2-adrenergici;
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
receptorii beta-3-adrenergici;

544Ce numim anizocorie:

Anomalie a refracției ochiului;
dereglarea vederii cromatice;
creșterea presiunii intraoculare;
diametrul diferit al pupilelor;
dereglarea acomodării;

544Ce numim anizocorie:

Anomalie a refracției ochiului;
dereglarea vederii cromatice;
creșterea presiunii intraoculare;
diametrul diferit al pupilelor;
dereglarea acomodării;

558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în:

 compartimentul de lichid intracelular;
compartimentul de lichid interstiţial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cerebrospinal

558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în:

compartimentul de lichid intracelular;
compartimentul de lichid interstiţial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cerebrospinal

561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;

561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;

571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se
afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;

571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla
la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;

572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

lega factorul XII;
împiedica activitatea factorului XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
se metaboliza foarte lent;
572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
lega factorul XII;
împiedica activitatea factorului XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
se metaboliza foarte lent;

573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;

573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;

577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație

prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;

577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație prin

stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;

578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:

oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;

578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației: ?

oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;

579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;

579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;

583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:

sistemul nervos simpatic;
sistemul nervos somatic;
sistemul nervos parasimpatic;
mecanisme hormonale;
sistemul limbic;

583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:

sistemul nervos simpatic;
sistemul nervos somatic;
sistemul nervos parasimpatic;
mecanisme hormonale;
sistemul limbic;

585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat:

în cadrul reacțiilor posturale;
hipertermie și febră;
direct prin căile corticospinale;
în actul deglutiției;
în reflexele de tuse și strănut;

585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat:

în cadrul reacțiilor posturale;
hipertermie și febră;
direct prin căile corticospinale;
în actul deglutiției;
în reflexele de tuse și strănut;

586Corecția astigmatismului poate fi efectuata:

cu lentile concave;
prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului;
cu lentile cilindrice;
folosind preparate farmacologice;
cu lentile convexe;
586Corecția astigmatismului poate fi efectuata
cu lentile concave;
prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului;
cu lentile cilindrice;
folosind preparate farmacologice;
cu lentile convexe;

591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;

591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;

595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezenta bilei;
la început mărește apoi micșorează;

595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezenta bilei;
la început mărește apoi micșorează;

596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator:

nu se modifica;
se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
apare surditatea totala;
scade esențial;
creste esențial;

596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator:

nu se modifica;
se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
apare surditatea totala;
scade esențial;
creste esențial;
 599 De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali:
fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;

599 De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali:

fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;

600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali:

de la receptorii retinei;
de la receptorii urechii interne;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;

600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali:

de la receptorii retinei;
de la receptorii urechii interne;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;

601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate:

reflexele miotatice propriu-zise
reflexele miotatice positive
reflexele miotatice negative
reflexele miotatice inversate
reflexele de flexie

601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate:

reflexele miotatice propriu-zise
reflexele miotatice positive
reflexele miotatice negative
reflexele miotatice inversate
reflexele de flexie

609Deutreanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;

609Deutreanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;

611Diabetul zaharat tip I se datorește:

excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;

611Diabetul zaharat tip I se datorește:

excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;

615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;

615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;

623Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;

623Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;

653Funcția primara a ganglionilor bazali este:

integrarea senzoriala;
memoria de scurta durata;
realizarea mișcărilor complexe invațate;
 controlul neuroendocrin;
somnul lent

653Funcția primara a ganglionilor bazali este:

integrarea senzoriala;
memoria de scurta durata;
realizarea mișcărilor complexe invațate;
controlul neuroendocrin;
somnul lent

680Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;

680Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;

683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:

stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters);
transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
stimularea moto neuronilor α;
stimularea moto neuronilor γ;
683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters);
transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
stimularea moto neuronilor α;
stimularea moto neuronilor γ;

686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;

686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;
 693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;

693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;

697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;

697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;

698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;

703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;

703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;

711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

stimulează spermatogeneza;
stimulează secreția de testosteron în testicul;
inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
nu influențează secreția hormonala;

711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

stimulează spermatogeneza;
stimulează secreția de testosteron în testicul;
inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
nu influențează secreția hormonala;

722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:

lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;
722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:
lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;

726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă
de 300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min

726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă de
300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min

728În cazul ochiului emetrop:

avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție;
imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă);
imaginea se formează înaintea retinei;
imaginea este virtuala și e inversata;
imaginea reala și nu e inversata;
728În cazul ochiului emetrop:
avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție;
imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă);
imaginea se formează înaintea retinei;
imaginea este virtuala și e inversata;
imaginea reala și nu e inversata;

729În cazul ochiului hipermetrop:

axul ochiului este mai lung
imaginea se formează dupa retina
corneea este deformată;
cristalinul devine opac
puterea de refractie a ochiului creste

729În cazul ochiului hipermetrop:

axul ochiului este mai lung
imaginea se formează dupa retina
corneea este deformată;
cristalinul devine opac
puterea de refractie a ochiului creste

732În cazul ochiului prezbit:

scade elasticitatea cristalinului;
crește contractilitatea mușchilor ciliari;
cresc limitele de acomodare;
creste axul ochiului;
cristalinul devine opac;

732În cazul ochiului prezbit:

scade elasticitatea cristalinului;
crește contractilitatea mușchilor ciliari;
cresc limitele de acomodare;
creste axul ochiului;
cristalinul devine opac;

739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;

739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;

760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite
sistemului nervos central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;

760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite sistemului
nervos central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;

761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida
numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanța alimentara;

761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanța alimentara;

762. In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentrația unor ioni;
mediatorii;
inervația vegetativă;

762. In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentrația unor ioni;
mediatorii;
inervația vegetativă;

774. Intensitatea sunetelor se măsoară:

 în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;

774. Intensitatea sunetelor se măsoară:

în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;

779. La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;

779. La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;

780. La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;

780. La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;

788. Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
788. Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:
hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

789. Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

789. Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

794. Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
hipofizei posterioare;
hipotalamusul posterior;

794. Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
hipofizei posterioare;
hipotalamusul posterior;

800. Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

este prezentă atonia musculară;
predomina undele delta;
predomina undele beta;
are loc desincronizarea ritmului;
are loc sincronizarea ritmului;

800. Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

este prezentă atonia musculară;
predomina undele delta;
predomina undele beta;
are loc desincronizarea ritmului;
are loc sincronizarea ritmului;

816. Miopia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
 cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
816. Miopia se corectează cu lentile:
divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;

841. O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;

841. O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;

842. O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;

842. O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;

847. O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
847. O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;

857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;

857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;

865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;

865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;

866. Pentru formarea de micelii este necesară prezența:

fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
866. Pentru formarea de micelii este necesară prezența:
fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;

909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;

909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;

917. Presbiopia apare în rezultatul:

alungirii globului ocular;
scăderii elasticității cristalinului;
creșterii tensiunii intraoculare;
dereglării inervației mușchiului ciliar;
opacifierii cristalinului;

917. Presbiopia apare în rezultatul:

alungirii globului ocular;
scăderii elasticității cristalinului;
creșterii tensiunii intraoculare;
dereglării inervației mușchiului ciliar;
opacifierii cristalinului;

928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:

incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;
928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:
incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;

941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;

941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;

943. Protanomalia este:

lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;

943. Protanomalia este:

lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;

953. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
la creșterea elasticității cristalinului;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;

953. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
la creșterea elasticității cristalinului;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;

958. Reflexul de convergența presupune:

marcarea corectă a poziției obiectelor în spațiu ;
suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
modificarea poziției axelor optice ;
mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi;
suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ;

958. Reflexul de convergența presupune:

marcarea corectă a poziției obiectelor în spațiu ;
suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
modificarea poziției axelor optice ;
mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi;
suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ;