FIZIO Examen

Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază
cu: maturizarea întârziată a scheletului;

nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
nivele ridicate ale tireotropinei (TSH în sânge);
nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în
sânge; retard mental;
Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;
Accelerarea VSH-lui este determinata de:

forma de disc biconcav a hematiilor;
creșterea încărcării electronegative a membranei
hematiei; reducerea globulinelor și creșterea albuminei
plasmatice; creșterea numărului de hematii;
scăderea numărului de hematii;
Accelerarea VSH-ului este determinată de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor
plasmatice; reducerea globulinelor și creșterea albuminelor
plasmatice; creșterea încărcării electronegative a membranei
hematiei; creșterea hematocritului;
reducerea globulinelor și fibrinogenului plasmatice;
Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor
plasmatice; anemie;
forma de disc concav a hematiilor;
reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice;
creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;
Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare:
alfa-1-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
nicotinici colinergici;
Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

sinapsele neuro neuronale din ganglionii simpatici; sinapsele
neuro neuronale din ganglionii parasimpatici; sinapsele
terminale, neuro efectoare simpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare parasimpatice din intestinul
subțire; sinapsele terminale, neuro efectoare somatice din intestinul subțire;
8. Acidificarea duodenului va determina:
scăderea secreției de suc gastric prin intermediul
secretinei; creșterea secreției de suc gastric;
scăderea evacuării gastrice;
creșterea contracției colecistului prin intermediul
secretinei; creșterea contracției sfincterului Oddi;
Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă

presupune: aplatizarea cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate

presupune: relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor al cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
Acomodarea se realizează prin contracția:

cristalinului;
ligamentului suspensor al cristalinului;
mușchiului ciliar;
mușchiului radial al irisului;
mușchiului circular al irisului;
Acomodarea se realizează prin: variația

convexității cristalinului; modificarea
unghiurilor de reflectare a luminii; variația
puterii de refracție a corpului vitros; variația
puterii de refracție a corneei; variația puterii
de refracție a umoarei apoase;
Acțiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

crește transportul de aminoacizi prin membrana celulară;
crește sinteza proteinelor;
produce catabolism proteic;
promovează mobilizarea grăsimilor din țesutul adipos; promovează
depunerea grăsimilor la nivelul țesutului adipos;
Activarea factorului XII al coagulării este determinată

de: contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina; trombină;
fibrină;
Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face
prin: contact cu suprafețele electropozitive;
fără prezenţa prekalikreinei;
prezenţa kininogenului cu greutate moleculara
mică; contact cu plăcuțe agregate și colagenul;
tromboplastina tisulara;
Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:

eliberarea oxitocinei;
scăderea frecventei cardiace; mărește
temperatura corpului; mărirea
presiunii sangvine; inhibiția
motilitatll tractului digestiv;
Activarea nucleelor hipotalamusului anterior

provoacă: mărirea presiunii sangvine;
senzația de sațietate;
eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
scăderea frecvenței cardiace;
micșorarea temperaturii corpului;
Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o distanță minimală intre
ele; are valoarea de 30 secunde de arc;
este maximă la nivelul foveei centrale;
este minimă la nivelul foveei centrale;
se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
Adaptarea fotochimică la întuneric

presupune: creșterea concentrației de pigmenți
vizuali; scăderea cantității de pigmenți
fotosensibili; scăderea concentrației de
vitamina A; descompunerea pigmentului vizual;
creșterea concentrației de vitamina A;
Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

creșterea forței de contracție și debitului cardiac, fără modificarea dimensiunilor;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor
miocardice;
creșterea forței de contracție și debitului cardiac prin hipertrofia mușchiului cardiac;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;
Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu

EXCEPȚIA:
este un mecanism extrinsec;
frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos
vegetativ; este un mecanism intrinsec;
forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de
temperatură;
Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

stimulare a secreției glucagonului;
stimulare a glicogenolizei în mușchi și ficat;
stimularea secreției insulinei;
inhibiție a secreției insulinei;
stimularea glicogenogenezei;
Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

stimularea secreției de glucagon;
stimularea secreției de insulină;
stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
inhibarea secreției de cortizol;
inhibarea secreției de insulină;
Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

este un mecanism extrinsec;
frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
este un mecanism intrinsec;
pentru aceiași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă
și de temperatură;
25. Adrenalina și noradrenalina acționează pe receptorii:

alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
nu influențează receptorii mentionați;
Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la

nivelul: corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
fibrelor postganglionare simpatice;
hipofizei anterioare; paratiroidelor;
Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția

uneia: corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și
corticale; hipofizare;
Albuminele plasmatice au următoarele

roluri: transportul de Cu2+ şi Fe2+;
transportul de hormoni liposolubili;
determină 80% din presiunea hidrostatică;
determină presiunea coloidosmotică în proporţie de
80%; transport de antibiotice;
Aldosteronul produce la nivelul tubului

urinifer: reabsorbția sodiului;
secreția de potasiu;
secreția ionilor de hidrogen;
reabsorbția potasiului;
reabsorbția calciului;
Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la

întuneric: se realizează în 1-6 minute;
este completă după 1 oră; (defapt e 30-40 minute dar nu este alta varianta)
se realizează prin descompunerea substanței fotochimice;
se realizează prin recompunerea substanței fotochimice;
pragul de excitabilitate al receptorilor vizuali crește;
Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 50 ori;
percepe bine culorile;
sensibilitatea conurilor creste de 50-70 ori;
Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile

plămânilor: prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;
fibrinoliza;
conversia angiotensinei I în angiotensină II;
eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și
oxitocinei; menținerea echilibrului fluido-coagulant;
Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2:

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;
dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
este transportat, în principal, ca compus carbaminic;
pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;
Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a

sângelui: este determinată mai mult de solubilitatea O2;
este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
este determinată mai mult de pH-ul sângelui; este
determinată mai mult de CO2 din hematii; este
determinată mai mult de temperatura sângelui;
Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază;
Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări ;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune
mediopontină;
Reduce durata inspirației;
Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;
este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;
este localizat în partea inferioară a punții
este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;
Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2: este

mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
nu diferă de cel al CO2;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;
Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

scade în cursul efortului fizic intens;
scade în cursul acidozei metabolice;
nu se modifică în cursul efortului fizic;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în
lipide;
crește în cursul efortului fizic;
Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației; este cea mai
mică în sângele arterial;
Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul
inspirației; este cea mai mare în sângele arterial;
Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
capacitatea de saturare a Hb cu O2;
capacitatea de transport a CO;
afinitatea Hb pentru CO2;
capacitatea de disociere a HbO2;
gradientul de presiune parţială a CO2;
Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;
Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în
plasmă; carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;
Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:

40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;
Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:

este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;
este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;
este 64 mm Hg între alveole și capilarele;
între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;
între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;
Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

este constituit în special de neuroni expiratori;
este responsabil în special pentru expirația forțata;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii
auxiliari; activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;
Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației

forțate: este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt pasive;
ambele faze sunt active;
expirația este pasivă în poziția clinostatică;
Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt active;
ambele faze sunt pasive;
expirația devine activă în poziţie ortostatică;
Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilație:

hipercapnie, hiperoxie și acidoză respiratorie;
normocapnie şi hipoxie;
hipocapnie şi alcaloză respiratorie;
hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie;
hiperoxie și acidoză metabolică;
Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

este egală cu presiunea transpulmonară;
devine mai negativă;
devine mai pozitivă;
este egală cu presiunea intraalveolară;
este egală cu presiunea din atmosferă;
Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

este mai mica fața de presiunea atmosferica la inspirație și la
expirație; este mai mai mică fața de presiunea atmosferică la expirație;
este egală cu presiunea atmosferică la expirație;
este mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație;
este mai mare fată de presiunea atmosferică la expirație și inspirație;
Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de

bază: este generat de centrul pneumotaxic;
este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cortexul motor;
este generat de hipotalamusul și sistemul limbic;
Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de

bază: este generat de centrul pneumotaxis;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cerebel;
este generat de centrul respirator bulbar;
este generat de nucleul parabronhial;
Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa;
scade tensiunea superficială la interfața dintre lichidul și aerul alveolar; excesul de de
surfactant la copiii născuți prematur provoacă colabarea alveolelor tensiunea superficială
este direct proporțională cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină; este format de
alveolocite de tip I;
Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
prin transport activ;
prin transport cu cărăuși;
Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

CO2 facilitează formarea HbO2;
este transportat mai mult ca compus carbaminic;
este transportat mai mult fizic dizolvat;
este transportat mai mult în formă de bicarbonați;
nu este corelat cu cantitatea de bicarbonaţi;
Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație
normală:
este capacitatea inspiratorie;
este volumul expirator de rezervă și volumul curent;
este volumul inspirator de rezervă;
este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
este capacitatea pulmonară totală;
Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

sunt în aerul atmosferic;
sunt în aerul expirat;
sunt în aerul alveolar;
sunt în sângele venos;
sunt în sângele arterial;
Alegeți afirmația corecta. AMPc:

este mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei, produsă de
vasopresină, în tubul colector;
asigura excreția anormală de proteine din urină;
asigura constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent
de modificările presiunii arteriale;
este mesagerul secund din celulele care sintetizează renină;
intervine în mecanismul dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică
concentrația osmotică ridicată din zona medulară renala;
Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul collector;
excreţia anormală de proteine în urină;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent
de modificările presiunii arteriale;
celulele care sintetizează renină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
ridicată din medulară;
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele cauze determina o creștere a pragului
renal pentru glucoza?
scăderea ratei de filtrare glomerulară;
scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal;
administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei;
dieta;
insuficienta renala cronica;
Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

dieta în potasiu crește;
fluxul sanguin tubular distal crește;
nivelul circulant al aldosteronului creşte;
reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
excreția ionilor organici crește;
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai
exactă a filtratului glomerular la om?
clearance-ul inulinei; clearance-ul
PAH-lui; clearance-ul creatininei
endogene; concentraţia creatininei
plasmatice; ureea sanguină
exprimată în azot;
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la sfârșitul
tubului proximal decât la începutul acestuia?
Glucoza;
Creatinina;
Sodiul;
Bicarbonatul;
Fosfatul;
Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este
maxim?
capsula Bowman;
tubul contort
proximal; ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;
Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din
ultrafiltrat este maximă?
capsula Bowman; tubul
contort proximal;
ramura descendentă a ansei Henle;
vârful ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a nefronului este impermeabila pentru apă
indiferent de controlul hormonal al permeabilității?
tubul contort proximal; porțiunea
subțire a ansei Henle; porţiunea
groasă a ansei Henle; tubul
contort distal;
tubul collector;
Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubul contort proximal;
portiunea descendentă a ansei Henle;
portiunea ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
Alegeți afirmația corecta. Consumul de oxigen în

rinichi: scade, la creșterea fluxului sanguin;
este reglat de eritropoetina;
rămâne constant, la creșterea fluxului
sanguin; reflectă direct, nivelul de Na+
transportat; este mai mare în zona medulară;
Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort proximal are loc cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonate;
Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

secreţiei de renină;
secreţiei de hormon antidiuretic;
secreţiei de aldosteron;
secreției de hormon natriuretic;
producerii de angiotensina II;
Alegeți afirmația corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180
1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizați la ce nivel al
nefronului are loc reabsorbția maximă a apei:
tubul colector;
Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă nu depinde de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi; regiunea unde se găsește o
rețea capilară numai în corticala renală;
Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de

a: crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
crește rata filtrării
glomerulare; crește excreția de
Na+; crește excreția de apă;
creşte diametrul arterei renale;
Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:
Glomerulului;
tubului contort proximal;
porțiunii subțiri a ansei Henle;
porţiunii groase a ansei Henle;
tubul collector cortical;
Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul
tubului contort proximal este:
reabsorbţia activă a glucozei;
reabsorbţia activă a amoniacului;
reabsorbţia activă a Na+-lui;
hormonul antidiuretic;
presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează

prin: Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;
Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

regiunea unde are loc reabsorbția de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este aceeași ca pentru proteinele plasmei;
este o rețea capilară implicată în filtrare;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urine concentrate;
Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită

în: tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;
Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita
în:
ramura descendentă a ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
tubul collector;
Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul distal;
Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:

cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului
colector; crește eliminarea apei libere;
crește clearance-ul osmolar;
scade filtrarea glomerulară;
Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei tubulare,
unde presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
vârful ansei Henle;
Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor:

porțiunea subțire a ansei Henle;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector;
Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată de:
scăderea secreției hipotalamice de HAD;
scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul;
creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care
nu mai pot fi reabsorbite tubular;
scăderea reabsorbției tubulare de Na+;
cresterea osmolaritații plasmei datorită deficitului de HAD;
Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a
plasmei:
tubul contort distal; tubul contort
proximal; porțiunea subțire a
ansei Henle; porţiunea groasă a
ansei Henle; tubul collector
cortical;
Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară:

bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele
capsulei Bowman;
tubul colector;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
Alegeți afirmația corecta. Porțiunea ascendentă a ansei
Henle: reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă fată de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini
concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;
Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu
plasma:
capsula Bowman;
ansa Henle, porţiunea groasă
ascendentă; tubul contort distal
(porțiunea inițială); tubul collector;
Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este

crescută: tubul contort proximal;
ansa Henle, porţiunea groasă
ascendentă; tubul contort distal
(porțiunea inițială); tubul collector;
Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta:

tubul collector;
excreția anormală de proteine în urină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o
creștere a:
concentraţiei de K+
plasmatic; volumului
plasmatic; presiunii arteriale
medii; debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;
Alegeți afirmația corecta. Renina:

este secretată de celulele tubului proximal;
secreția sa duce la pierderea de Na+ și apă din plasmă;
secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
convertește angiotensinogenul la angiotensina 1;
converteşte angiotensina 1, la angiotensina II;
Alegeți afirmația corecta. Scăderea secreției de aldosteron poate determina:

scăderea reabsorbției tubulare a Na+;
creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
creșterea reabsorbției tubulare a Na+;
scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
nu influențează reabsorbția și filtrarea de Na+;
Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată primar
cu:
excreția ionilor de K+; excreția
ionilor de H+; reabsorbția
ionilor de Ca2+; reabsorbția
ionilor de HC03‾; reabsorbția
ionilor de P043‾;
Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
agenţi agonişti β-adrenergici;
creşterea presiunii în arteriolele
aferente; prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;
Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

tubul colector;
excreția anormală de proteine în urină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară;
Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul
substanței; tubul collector cortical;
ansa Henle;
Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc
pentru următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;
Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini
concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;
Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;
Alegeți afirmația corectă:

Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;
Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer, implicat în schimbul de gaze în repaus este
format din:
Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort;
Volumul curent și capacitatea reziduală funcționala minus volumul spațiului
mort;
Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort;
Volumul expirator de rezervă și volumul inspirator de rezervă minus volumul
spațiului mort;
Capacitatea totală minus volumul spațiului mort;
Alegeți afirmația corecta:

Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise;
Perioada refractara relativa - corespunde repolarizarii finale a cardiomiocitului;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa - implica canalele de Na+ dependente de Ach;
Alegeți afirmația corectă: În hipercapnie prelungită ventilația se normalizează deoarece:

se reduc bicarbonații în sânge;
se reduc bicarbonații în lichidul cerebrospinal;
crește eliminarea bicarbonaților cu urina;
crește bicarbonatul în lichidul cerebrospinal;
se diminuează permeabilitatea pentru CO2 a barierei hematoencefalice;
Alegeți afirmația corectaă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:

ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul collector;
ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;
Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:
vâscozitatea creşte, când temperatura scade;
vâscozitatea creşte proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant;
vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație;
scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
vâscozitatea scade, când temperatura creste;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la pneumotorax:

este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase;
presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis;
presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax
deschis;
poate fi asociat cu modificarea poziției organelelor mediastinului;
presiunea intrapleurală este mai mare decât cea atmosferica în pneumotorax valvular;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb, micșorând pH-ul eritrocitar și fixându-se
de lanțul β a dezoxi-Hb;
Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, cu reducerea cantității de Hb;
2,3- DPG constituie factor de adaptare în hipoxia produsă de tulburarea circulației în
țesuturi;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a
HbO2;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator dorsal:

primește aferente pin intermediul nervului vag și glosofaringian;
este responsabil în special pentru expirația forțată;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin moto-neuronii ce activează diafragmul;
activitatea este modulată de impulsaţia cu origine în chemoreceptori și baroreceptorii
aortici;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator ventral:

conține neuroni inspiratori și expiratori;
este responsabil pentru expirația activă;
este responsabil pentru expirația pasivă;
sporește activitatea în cadrul unei ventilații mărite;
determină includerea mușchilor respiratori auxiliari;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la hiperventilaţia voluntară:

roduce vasoconstricția vaselor cerebrale;
creste afinitatea Hb față de O2;
poate induce o pierdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale ;
produce hipoxie cerebrală;
diminuează stimularea chimică a centrului respirator;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:

la nivelul țesuturilor HCO3- este transportat în plasmă și Cl- trece în eritrocit;
la nivelul țesuturilor H2O și Cl- trec din eritrocit în plasmă;
la nivelul țesuturilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2CO3;
Hemoglobina leagă H+ rezultat din disocierea H2CO3, contribuind la menținerea pH-
ului;
Compușii carbaminici transportă 23% de CO2;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:

la nivelul plămânilor HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă;
la nivelul plămânilor, anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea
H2CO3 , ce contribuie la menținerea pH-ului sângelui;
la nivelul plămânilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2O şi
CO2 din H2CO3;
abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contribuie la
menținerea pH-ului;
sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la volumul respirator curent:

este inclus în capacitatea inspiratorie;
reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator;
este de aproximativ 500 ml;
este inclus în volumul inspirator de rezervă;
are valori variabile în funcție de talia individului;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la aceeași

valoare a presiunii transpulmonare:
este același în timpul inspirației și expirației;
este mai mare în timpul inspirației;
este mai mare în timpul expirației;
se micșorează odată cu creșterea complianţei pulmonare;
se mărește odată cu creșterea complianţei pulmonare;
Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:

prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
poate rezulta din hipoproteinemie;
poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:

prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
poate rezulta din hipoproteinemie;
poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

rezulta din funcția fusului muscular;
rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;
este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;
este cauzat de tensionarea tendonului;
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
se mai numește reflexul miotatic;
se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare
scheletice extrafusale;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
este declanșat de creșterea tensiunii in tendonul mușchiului scheletic;
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului

muscular:
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei
centrale a fibrei INTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale
a fibrei EXTRAFUSALE;
este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului

muscular:
reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile
primare;
reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70 m/sec;
Alegeți afirmațiile ce NU caracterizează circulația pulmonară:

este un circuit cu presiune scăzută;
are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului;
în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;
arterele au o musculatură netedă redusă;
este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;
Alegeți afirmațiile ce NU sunt proprii volumului rezidual:

împreună cu volumul expirator de rezervă formează capacitatea funcționala reziduală;
aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă;
aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;
poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;
aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei
toracice;
Alegeți afirmațiile corecte:

Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.
La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul
proximal.
Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.
Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal.
Tubii proximali asigura reabsorbția din urina primara a aminoacizilor.

Zgomotul 1 are o durată de 0,08-0,12sec ;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial ;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda R;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda Q ;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70 Hz și o durata de 0,05-0,10 sec ;
Zgomotul 2 debutează odată cu închiderea valvelor semilunare aortica și
pulmonara ;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 2 intercostal parasternal ;
Zgomotul 2 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda P;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;
Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor

spinali:
stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru propagarea laterala a semnalului;
Alegeți afirmațiile corecte despre celulele Renshaw:

Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;
Reprezinta niște neuroni situați în apropierea neuronilor senzitivi;
Au funcție excitatorie asupra neuronilor;
Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;
Au funcție de a focaliza semnalul primar;
Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

este influențată de elementele figurate;
depinde de numărul de particule solvite;
depinde de volumul de apă plasmatică;
diferă de presiunea osmotică a sângelui;
este 80% din valoarea ei revine NaCl;
Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune
reabsorbției;
Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează
reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează
reabsorbției;
Alegeți afirmațiile corecte privind receptorii auditivi:

sunt receptori cu sensibilitate primara;
sunt receptori cu sensibilitate secundara;
potențialul generator apare în celulele senzitive;
potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara:

pH-ul salivar este intre 6-8;
Bicarbonat (HCO3-) nu este secretat de celule ductale;
Contine haptocorina;
Bicarbonat (HCO3-) este secretat de celule acinare;
Contine fosfolipaza;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorilor periferici:

sunt stimulați de Pa O2 80-90 mm Hg;
sunt stimulați la un pH arterial <7.25;
sunt stimulați de pH arterial 7.4;
sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;
sunt stimulați de creșterea Pa CO2;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:

 structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui
acestora;
căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;
bronhiolele nu determină rezistența la fluxul de aer;
prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;
alveolele servesc numai pentru schimbul de CO2;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

include volumul expirator de rezerva;
include volumul curent;
nu include volumul spațiului mort;
include volumul rezidual;
nu include volumul rezidual;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:

este localizat în partea inferioară a punții;
este localizat în partea superioară a punții;
la excitare are loc stop respirator;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
la distrugere are loc stop respirator;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în partea inferioară a punții;
este localizat în partea superioară a punții;
stimulează inspirația;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxemie:

sunt localizați în mușchi respiratori;
sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic;
impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringian;
sunt localizați în organe cu metabolism intens;
sunt localizați în punte;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:

produce scăderea presiunii intrapleurale;
produce creșterea presiunii intrapleurale;
produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
produce micșorarea tracțiunii elastice a plămânului;
micșorează presiunea intraabdominală;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului;
reflectă reducerea afinității Hb față de O2 ;
este produsă de creșterea pH-ului;
este produsă de scăderea pH-ului;
indică creșterea afinității Hb pentru O2;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-
DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei:

produce vasodilatație cerebrală;
produce vasoconstricție cerebrală;
reduce PO2 alveolar;
reduce pCO2 alveolar;
măreşte pO2 alveolar;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;
mărește rezistența opusă fluxului aerian prin bronhoconstricție;
dilată vasele pulmonare;
reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară;
constrictă vasele pulmonare;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge;
Este afectată de pH-ul sângelui;
Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;
Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;
Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG);
Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului:

deficiența mărește complianţa pulmonară;
deficiența reduce tensiunea superficială;
deficiența reduce complianţa pulmonară ;
deficiența reduce elastanţa pulmonară;
deficiența mărește elastanţa pulmonară ;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:

este pe seama contracției mușchilor toracali și abdominali;
se implică elasticitatea ligamentelor și cartilajelor costale;
este pe seama contracției mușchilor intercostali interni și a diafragmului;
este pe seama elasticitatii pulmonare;
expirația este pasivă numai în poziția clinostatică;
151.Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul respirației:

mușchii abdomenului participă la expirație normală;
mușchii intercostali externi participă la inspirație normală;
mușchii diafragmului participă numai în expirație forțata;
mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțata;
mușchii intercostali interni participă la expirație forțata;
152.Alegeți afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:

presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămânului;
tensiunea superficială alveolară se mărește;
153.Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:

este egală cu PaO2 din alveole;
este mai joasă ca PaO2 din alveole;
este 95 mm Hg;
depăşeşte PaO2 din alveole;
este 104 mm Hg;
154.Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală:

Este egală cu presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă presiunea
transpulmonară; Este mai negativă la inspirație;
Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă histereza;
155.Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:

Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg;
Mecano-receptorii arteriali, și cardiaci afectează activitatea centrilor
respiratori; CO2 stimulează chemoreceptorii periferici;
156.Alegeți afirmațiile corecte referitor la ritmul respirator:

centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul
rahidian;
mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
respirația continuă și dacă toate aferentele nervoase sunt
întrerupte; principalul mușchi respirator este diafragma;
în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi;
157.Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:

micșorează complianţa pulmonară;
mărește tensiunea superficială intra-alveolară;
asigură stabilitatea alveolelor;
provoacă atelectaza alveolelor;
scade tensiunea superficială intraalveolară;
158.Alegeți afirmațiile corecte referitor la spațiul mort anatomic:

este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150
ml); reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice;
reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală;
159.Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:

este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive;
nu asigură stabilitatea formei alveolelor;
împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip II;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip I;
Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o capacitate

pulmonară totală de 6,0 l:
capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,5 l;
volumul curent 0,5 l;
volumul curent de repaus este de circa 1,0 l;
capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
volumul expirator de rezervă, poate fi de circa 1,5 l;
161.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză metabolică :

pH plasmatic foarte ridicat;
pH plasmatic foarte scăzut;
pCO2 mărit;
pH plasmatic apropiat de normal;
conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză mixta:

pCO2 mărit;
pH plasmatic apropiat de normal; conținut
scăzut de bicarbonat plasmatic;
Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză respiratorie:

pCO2 mărit;
conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
Alegeți afirmațiile corecte. Adenozina:

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
Efect vasodilatator cu mărirea fluxului sanguin local;
Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezența O2;
Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză metabolică:

pH plasmatic ridicat;
pH plasmatic scăzut;
pH plasmatic normal;
conținut crescut de bicarbonat plasmatic;
Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză mixtă:

pCO2 scazut;
Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză respiratorie:

pCO2 scazut;
Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:

acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc;
intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de
Na+;
acționează asupra unor receptori intracelulari;
produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru
Na+ ; produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru
Na+;
Alegeți afirmațiile corecte. Apa extracelulara:

este repartizata în 3 subcompartimente;
reprezinta 20% din greutatea corpului; conține
preponderent ionul de Na+ ;
conține preponderent ioni proteici;
conține drept cation major ionul de K+ ;
Alegeți afirmațiile corecte. Apa intracelulara:

reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
se găsește sub doua forme – liberă și legată;
conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;
conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale se caracterizează prin:

limite de reglare între 50-250 mm Hg;
menține filtrarea glomerulară constant;
asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii
sistemice; poate fi menţinută pe rinichiul denervat;
nu include mecanismul miogen;
Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la

nivel renal?
Noradrenalina;
Acetilcolina;
angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor receptori
bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc:
parathormonul;
aldosteronul;
factorul natriuretic atrial;
angiotensina II;
Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a

urinii?
sistemul de multiplicare în contracurent din ansa
Henle; autoreglarea circulației renale;
compoziția urinii primare;
schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa
recta); hormonul ADH;
Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:

la indivizii sănătoși are valoarea 0;
nu este influențat de nivelul glicemiei;
este influențat de nivelul glicemiei;
reprezintă 60% din clereance-ul inulinei;
la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă;
Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul contort
proximal are loc împreună cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonat;
Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, are loc împreună cu:
glucoza şi aminoacizii în tubul contort
proximal; glucoza și aminoacizii în tubul contort
distal; fosfatul și lactatul în tubul contort distal;
clorul în tubul contort proximal;
clorul în segmentul descendent al ansei Henle;
Alegeți afirmațiile corecte. Diureza apoasă (hipotonă) survine în cazul:

diabetului zaharat;
secreţiei crescute de ADH;
sistării secreției de ADH;
diabetului insipid;
ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;
Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și
electroliți prin urină, se întâlnește în:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
după administrarea de medicamente diuretice;
după ingestia de alcool;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol,
uree, glucoza;
Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă, volumul
urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
filtrarea glomerulară;
reabsorbția tubulară de Na+;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;
Alegeți afirmațiile corecte. Endotelina:

Are efect opus angiotensinei II;
Are efect asemănător angiotensinei II;
nu are efect pe vasele sanguine ;
Este un puternic vasodilatator;
Este un puternic vasoconstrictor;
Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal:
diureticele tiazidice şi de ansă;
micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;
acidoza acuta;
dietă bogată în K+;
secreţia crescută de aldosteron;
Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de:

inervația parasimpatica a arteriolei eferente;
presiunea coloid-osmotică a plasmei;
concentrația crescută a glucozei sanguine;
concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei
densa; clearance-ul inulinei;
Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară NU depinde de:

permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
schimburile în contracurent din vasele recta;
suprafaţa de filtrare;
presiunea efectivă de filtrare;
transportul maxim tubular;
Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția de:
Endoteline;
Catecolamine;
Kinine;
Urokinază;
Prostaglandine;
186.Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:

permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și
collector; permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi
collector; reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în
proporție de 1/3; reciclării ureei;
reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii purinergici;
Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se reabsorb:

Na+;
Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;
Aminoacizii;
K+;
Proteine;
Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

inhibă secreția de vasopresină;
stimulează secreția de aldosteron;
determină scăderea ratei filtrării glomerulare;
determină creșterea diurezei;
stimulează secreția vasopresinei;
Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
majoritatea anionilor sunt anorganici;
o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic; !(in extra pH este mai bazic=mai mare, decit in intra)
Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:

porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;
porțiunea groasă a ansei Henle;
Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+:

porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector;
Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:

cantitatea filtrată;
capacitatea de transport a celulelor;
concentratia apei in urina primara;
metabolizarea rapidă a glucozei;
insulin;
Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
maximă în tubul contort proximal;
minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;
maximă în ansa Henle;
minimă în tubul contort distal și tubul collector;
maximă în tubul contort distal și în tubul collector;
Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:

este nelimitată;
este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
se realizează în cotransport cu Na+;
necesită prezența insulinei;
are loc pe cale paracelulară;
Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin

următoarele funcții:
eliminarea de proteine; autoreglarea
circulaţiei renale; eliminarea de
substanţe inutile şi toxice; menținerea
echilibrului acido-bazic; menţinerea
echilibrului osmotic;
Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin faptul că:
participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;
este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-
ciferol;
participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon,
parathormon, calcitonină;
secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine,
kinine; participă la metabolizarea catecolaminelor;
Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă la combaterea alcalozelor prin:

sinteza de mono și bicarbonate;
eliminarea unei urini alkaline;
creșterea aminogenezei;
inversarea raportului fosfaţilor;
reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;
Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
vasoconstricție pe arteriola aferentă;
vasoconstricţie pe arteriola eferentă;
creșterea presiunii în capsula Bowman;
cresterea usoara a presiunii arteriale;
vasodilatație pe arteriola aferentă;
Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce următoarele

efecte:
Hipodiureza;
scăderea presiunii efective de filtrare;
creşterea clearance-ului PAH;
creșterea clereance inulină;
scăderea clereance inulină;
Alegeți afirmațiile corecte. Ureea:

provine în principal din dieta glucidică și lipidică;
este secretată în tubul contort distal;
are un clearance mai mare ca al inulinei;
are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat
creşte; prezintă reciclaj medular;
Alegeți afirmațiile corecte. Volumul plasmatic:

aparține de subcompartimentul transcelular;
are valoarea de 4-5% din masa corpului;
are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;
Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea

echilibrului acido-bazic?
filtrarea glomerulară;
secreția tubulară a ionului de H+;
reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;
concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;
acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) și de Ca+2 tip T,
deschise în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated), activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach), deschise în faza
de repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ), activate în
timpul DLD;

La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated), ce determină faza
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - non-gated), ce determină faza DLD; In
fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated), ce determină faza DLD;

Răspunsul la ischemie al SNC este declanșat de scădera fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în creșterea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului
vasoconstrictor;

Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex presor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex presor;
Creșterea volumului de sânge din atriul stâng declanșează un reflex depresor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu răspunde nici la un stimul;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul suprapragal;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul subprapragal;
Perioada refractara absoluta în miocardul ventriculelor durează cât potențialul de
acțiune;
Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se închide poarta de
inactivare;

Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 50
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este
de 70 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 70-75
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de
120 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 50 ml;
211. Alegeți afirmațiile corecte:

Unda P - expresia pe EKG a depolarizării ventriculare;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a proiecției vectorului atrial;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării apexului;

Unda T în toate derivațiile are cea mai mare amplitudine;
Unda T- proiecția vectorului de depolarizare a septului interventricular;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării ventriculare;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda T - proiecția vectorului de repolarizare ventriculara;

Emoții stres - presiunea arteriala creste;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala scade;
Emoții stres - presiunea arteriala scade;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala creste;
La variații de temperatura presiunea arteriala este constanta;
214.Alegeți afirmațiile corecte:

Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 4-a a razei
vasului;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 2-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu vâscozitatea sângelui;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu lungimea vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu lungimea vasului;
Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

rezulta din funcția fusului muscular;
rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos
Golgi; este cauzat de întinderea bruscă a mușchiului;
este cauzat de tensionarea tendonului;
Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice
extrafuzale; se mai numește reflexul miotactic;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice
extrafuzale; este declanșat de creșterea tensiunii în tendonul mușchiului scheletic;
Alegeți afirmațiile FALSE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:

reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare; reprezinta
fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mediu de 8 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor

spinali:
stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru propagarea laterala a semnalului;
Alegeți afirmațiile INCORECTE privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția ;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează
reabsorbției;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția; Presiunea
oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția; presiunea oncotică
a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbtiei;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția; Presiunea
oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția; presiunea oncotică
a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;
Alegeți afirmațiile INCORECTE privind receptorii auditivi:

sunt receptori cu sensibilitate primara;
sunt receptori cu sensibilitate secundara;
potențialul generator apare în celulele senzitive;
potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
223.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la spirografie:

permite estimarea volumului curent;
permite estimarea volumului rezidual;
permite estimarea capacității vitale;
permite estimarea capacității reziduale funcționale;
permite estimarea capacității inspiratorii;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

la distrugere sporește durata ciclului respirator;
la distrugere apare bradipnoe;
la distrugere apare tahipnoe;
la distrugere apare apnee la inspirație dacă a fost făcută vagotomia;
la distrugere se reduce volumul curent;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de cresterea PaO2;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

la excitare produce apneea la inspirație;
la excitare produce tahipnee;
la excitare produce bradipnoe;
la excitare reduce volumul curent;
la excitare reduce durata inspirației;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectele măririi cantității de CO2:

scăderea afinității hemoglobinei pentru O2;
creșterea pH;
scăderea pH;
creșterea afinității hemoglobinei pentru
O2; vasodilatație în țesuturi;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra

ventilației:
este cauzat de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal;
este potențat de sporirea pH-ului sângelui ; este
potențat de hipoxie ;
este cauzat de micșorarea H+ în lichidul cerebrospinal ;
cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la la centrul respirator bulbar:

Primește mesaje aferente de la chemoreceptori;
Nu este influențat de structuri suprapontane;
Este sursa ritmului respirator de bază;
Primește mesaje aferente de la mecanoreceptori;
Activitatea lui este mărită în sindromul Blestemului Ondinei;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la hematii:

conțin circa 2 gr Hb/celulă;
nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;
se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;
trăiesc circa 10 zile;
Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la schimbul de gaze în țesuturi:

creșterea de PCO2 scade pH-ul;
creșterea de PCO2 produce vasodilatația;
creșterea de PCO2 mărește pH-ul;
creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către
O2; creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Adenozina:

Efect vasodilatator cu mărirea fluxului sanguin local;
Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

reprezintă 20% din greutatea corpului;
este repartizată în 3 subcompartimente;
conține preponderent ionul de Na+ ;
conține drept cation major ionul de K+;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa intracelulara:

reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
se găsește sub doua forme – liberă și legată;
conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;
conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

reprezintă 20% din greutatea corpului;
este repartizată în 3 subcompartimente;
conține preponderent ionul de Na+ ;
conține drept cation major ionul de K+;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
un conținut mare de anioni anorganici;
o concentrație molara a sodiului mai mare decît a
potasiului; pH mai mic;
Alegeți afirmațiile INCORECTE. Volumul plasmatic:

aparține de subcompartimentul transcelular;
are valoarea de 4-5% din masa corpului;
are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-,
HCO3-
aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
Alegeți afirmațiile INCORECTE:
Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol
vasoconstrictor ; Acetilcolina este un mediator ce produce
vasodilatație ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstricție ;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
de depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Răspunsul la ischemie al SNC este declanșat de scădera fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în creșterea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului
vasoconstrictor;

Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex presor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex presor;
Creșterea volumului de sânge din atriul stâng declanșează un reflex depresor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale
(hipotensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
Alegeți afirmațiile proprii funcțiilor respiratorii ale plămânilor:

schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer;
eliberarea substanțelor volatile din sânge; (uree,alcool,NO)
controlul presiunii sangvine pulmonare;
vehicularea de aer prin căile aeriene;
schimbul substanțelor liposolubile;
Alegeți combinațiile corecte de parametri ai echilibrului acido basic:

pH =7,5; HCO3 = 48 mEq/l; pC02= 44 mmHg– alcaloza metabolica ;
pH = 7,3; HCO3 = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg– acidoza respiratorie; pH
=7,3; HCO3 = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg– acidoza metabolica;
pH =7,3; HCO3 = 15 mEq/l; pC02= 50 mmHg– acidoza mixta ; pH
=7,4; HCO3 = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg – alcaloza respiratorie;
Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

creșterea difosfogliceratului;
reducerea difosfogliceratului;
creșterea pCO2; scăderea
pCO2; reducerea
temperaturii;
Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei spinării la nivelul C 1:

apnee;
tahipnee;
bradipnee;
nu afectează respirația;
măreşte durata timpului de expiraţie;
248. Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana
respiratorie:
grosimea membranei;
mărimea suprafeței membranei;
volumul spațiului mort anatomic;
coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
gradientele alveolo capilare de presiune parțiala a gazelor respiratorii;
Alegeți factorii ce măresc ventilaţia pulmonară:

adrenalina în doze mici;
presiunea parțiala crescuta a O2 în sânge;
presiunea parțiala crescuta a CO2 în sânge;
concentrația mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutiției:

Apnee de scurta durata;
tahipnee;
bradipnee;
expirația prelungită;
nu se modifica;
Alegeți modul corespunzător de excitație a receptorilor senzoriali mecanici cutanați:
efectele radiației electromagnetice;
modificarea temperaturii membranei receptorilor;
deformarea mecanica a receptorului;
aplicarea unei substanțe chimice pe membrana receptorului;
acțiunea undelor sonore;
Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:

mușchii abdominali;
diafragma;
mușchii sternocleidomastoidieni;
mușchii scaleni;
mușchii intercostali interni;
Alegeți pentru senzația gustativa primara de amar tipurile de substanțe chimice care
determina aceasta senzație:
substanțe organice cu lanț lung ce conțin azot,
alcaloizi; săruri ionizate;
acizi;
alcooli, aminoacizi,
aldehide; baze;
Alegeți răspunsurile caracteristice midriazei:

mărirea diametrului pupilei;
micșorarea diametrului pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic si adrenalina;
contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
se produce la întuneric;
255.Alegeți răspunsurile ce caracterizează hipermetropia:

globul ocular este mai lung;
globul ocular este mai scurt;
poate fi corectata cu lentile convexe;
scade elasticitatea cristalinului;
imaginea obiectului îndepărtat se localizează în spatele retinei;
Alegeți răspunsurile ce caracterizează miopia:

imaginea obiectului îndepărtat se focalizează în fata
retinei; globul ocular este mai scurt;
poate fi corectata cu lentile concave;
poate fi corectata cu lentile convexe;
globul ocular este mai lung;
Alegeți răspunsurile ce caracterizează mioza:

reflex fotomotor la excesul de lumina și la vederea de aproape;
dilatarea pupilei;
contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
îngustarea pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic;
Alegeti răspunsurile ce caracterizează potențialul receptor al bastonaselor:
reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de scăderea conductanței pentru Na+ a membranei
celulare; reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de creșterea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
este determinat de creșterea conductanței pentru Cl- a membranei celulare;
Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):

e resimțita la 50 sec. după aplicarea stimulului;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip C;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip A delta;
e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
apare în principal la stimularea receptorilor de durere mecanica și termica;
Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):

e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
localizarea ei de către SNC este foarte slaba;
e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip A delta;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip C;
Alegeți trăsăturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

provin din celule epiteliale;
sunt receptori secundari; sunt
receptori primari; conțin
microvili; recepționează
senzația olfactiva;
Alegeți valorile normale ale presiunilor parțiale ale O2 și CO2:

pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg ; pO2
alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg;
pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg;
pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg; pCO2
alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg;
Alegeți valorile normale ale presiunilor parțiale ale O2 și CO2:

pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg;
pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg;
pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm
Hg;
Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de
retragere; Reflex
de scurtare; Reflex
nociceptiv;
Alegeți
variantele
INCORECTE
de denumire a
arcului reflex
din imagine:
Reflex miotatic;
Reflex de
retragere; Reflex
de scurtare; Reflex
nociceptiv;
Alfa și beta defensinele sunt:

Peptide mici;
Implicate în digestia amidonului;
Proteine antimicrobiene;
Stimulatoare ale secreției de mucus;
Sunt proteine cationice bogate in cisteina;
Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la nivelul:

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;
Amplitudinea PPSE depinde:

De numărul de canale pentru Na+ deschise;
de cantitatea de mediator;
de numărul de canale pentru Cl- deschise;
de numărul canalelor pentru K+ deschise;
de forța și durata excitării;
Analizați imaginea și alegeți varianta corecta:

Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este organul tendinos
Golgi;
Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de intindere iar structura necunoscuta este receptorul termic;
Este arcul reflex al reflexului nociceptiv iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de flexie iar structura necunoscuta este receptorul algic;
Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D -
rădăcina posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina posterioara;
A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C – motoneuroni alfa;
C – motoneuroni; D – rădăcina anterioara;
272.Analizați imaginea și alegeți variantele INCORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D -
rădăcina posterioară;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina
posterioara; A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C –
motoneuroni alfa;
Angiotensina II:
stimulează secreția reninei;
are efect vasoconstrictor;
creste presiunea arteriala;
nu modifica presiunea sangvina;
este secretata de rinichi;
Anhidraza carbonică acționează:

în neuroni;
la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort
proximal; în eritrocit;
în celulele parietale din mucoasa
gastrică; atât în plasmă, cât și în eritrocit;
Animalul decerebrat:
prezintă rigiditate de decerebrare;
este animal spinal;
se obține prin secțiunea mai sus de nucleul rosu;
este animal talamic;
se obține prin secțiunea mai jos de nucleul rosu;
Apa trece în saliva la nivelul:

Acinilor, pe cale paracelulara;
Acinilor prin secreție activa;
Ductelor striate;
Ductelor excretoare;
Ductelor intercalate;
Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Radicalul tiocianat
(SCN); Lizozim;
Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale

potențialului de membrana:
răspuns local, propagat decremential;
răspuns local, propagat la distanta nedecremential;
răspuns local, cu amplitudine proporționala cu stimulul;
potențial de acțiune cu amplitudine constanta;
potențial de acțiune, prin sumația spatiala sau temporala a răspunsurilor locale;
Apneea apare în caz de secțiune:

la nivelul șanțului bulbopontin;
sub segmentul spinal C5;
la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala);
zona mediopontina;
între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia;
Apneea NU apare în caz de secțiune:

la nivelul șanțului bulbopontin;
sub segmentul spinal
C5; zona mediopontina;
între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia;
La nivelul segmentului spinal C1;
281. Aportul normal de apa, pentru un organism adult sănătos, în 24 ore, este:
1500 ml ;
2000 ml ;
2500 ml ;
25,00 l ;
2,000 l ;
Arcul reflex polisinaptic este:

Arc reflex complex;
arc reflex simplu;
este alcătuit din doi neuroni;
cu durata timpului reflexului mai mare;
cu durata timpului reflexului mai mic;
Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a
SNC; T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
un puls de 65 batai/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;
Căile eferente ale reflexului salivar urmează nervii:

(trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius); XII
(hipoglos);
286. Arteriolele:
reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular; participă
într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o
măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
prezintă o bogată inervație simpatică;
sunt influențate numai pe cale umorală;
Astigmatismul este determinat de:

alungirea globului ocular;
creșterea presiunii intraoculare;
forma alungita a corneei;
puterea de refracție a corneei nu e aceeași pe toate meridianele;
opacifierea cristalinului;
Astigmatismul este un viciu al:

cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu
lentile; divirgente;
Asupra cărui proces are influența mai mare parasimpaticul, fața de simpatic:
vasodilatație;
motilitate și secreție
gastrointestinală; dilatația pupilei;
răspunsul apărare - atac;
arterioloconstricţie;
Asupra lipidelor emulsionate acționează :

sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;
Asupra metabolismului glucidelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
nu influențează metabolismul glucidelor;
Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor;

alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici; beta-
1-adrenergici;
nicotinici colinergici;
Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:
III;
II;
I;
IV;
V;
Axa electrică a inimii ne oferă informații cu privire la:

grosimea pereţilor cordului;
excitabilitatea inimii;
conducerea excitaţiei prin sistemul His-
Purkinje; poziţia inimii în torace;
conducerea atrio-ventriculară;
Bilanțul hidric negativ semnifica:

perturbarea echilibrului hidric cu acumularea de apa;
deshidratarea extracelulara;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
hiperhidratarea extracelulara și celulara;
297. Bilanțul hidric pozitiv semnifica:

o perturbare a echilibrului hidric prin acumularea apei;
hiperhidratarea extracelulara, celulara și globala;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
Boala Addison este: insuficienta

corticosuprarenalei; hiperfuncția
corticosuprarenalei; insuficienta
medulosuprarenalei; hiperfuncția
suprarenalei in general; hipofuncția
hipofizei anterioare;
Boala Addison (insuficienta corticosuprarenală globală) este asociată cu:

hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
hipoglicemie;
secreție scăzută de
ACTH; hiperkaliemie;
hiperpigmentare;
Boala Addison este determinata de:

hipertrofia cortexului adrenal;
atrofia cortexului adrenal;
distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
creșterea secreției de ACTH;
creșterea secreției adrenalinei;
301.Boala Bazedow se caracterizează prin:
mărirea metabolismului bazal;
scăderea metabolismului bazal;
sudorație exagerată;
mărirea excitabilității SNC;
bradicardie;
302.Boala Cushing este determinata de:

hiperplazia cortexului suprarenal;
hipoplazia cortexului suprarenal;
creșterea secreției de ACTH de către hipofiza
anterioara; scăderea secreției de ACTH de către hipofiza
anterioara; creșterea secreției de androgeni;
303.Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele forme, CU EXCEPȚIA:

Ca2+ ionic;
solubilă;
combinații neionizabile;
insolubilă;
hidroxiapatite;
304.Căile aferente ale reflexului salivar urmează nervii:

(trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius); XII
(hipoglos);
305.Arteriolele:
reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular; participă
într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o
măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
306.Calcitonina are următoarele efecte cu EXCEPȚIA unuia:

scade calcemia;
scade fosfatemia;
inhibă osteoblastele;
inhibă osteoclastele;
acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
307.Calcitonina este secretata de:

tiroida în compartimentul folicular;
tiroida în compartimentul interstițial;
paratiroida;
hipofiza anterioara;
ficat;
308.Calcitonina:
este hormon hipercalcemiant;
este hormon hipocalcemiant;
este hormon antagonist al parathormonului;
mobilizează calciu din oase;
favorizează depunerea calciului in oase;
309.Când are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:

la excitarea SNC;
la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
la trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
310.Când mușchiul ciliar ocular este complect relaxat:

ligamentele capsulei cristalinului se tensionează;
ligamentele capsulei cristalinului se relaxează; puterea
de refracție a cristalinului creste;
puterea de refracție a cristalinului scade;
cristalinul se aplatizează;
311.Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
312.Capacitatea Inspiratorie:
Volumul inspirat și expirat la o respirație normală;
Volumul care poate fi expirat după expirație maximală;
Volumul căilor aeriene;
Include Volumul Curent și Volumul Inspirator de Rezervă;
Volumul care mai poate fi inspirat pe deasupra Volumului Curent;
313.Capacitatea Pulmonară Totală:

Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea
Inspiratorie; Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximă;
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;
314.Capacitatea Reziduală Funcțională:

Include Volumul Expirator de Rezervă și Volumul Rezidual;
Volumul din plămâni după o expirație normală;
Volumul din plămâni după o expirație maximală;
Poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Volumul care mai poate fi expirat după o inspirație maximală;
315.Capacitatea Vitală:
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximală;
Include Capacitatea Inspiratorie și Volumul Expirator de
Rezervă; Nu poate fi măsurat prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;
316.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;
317.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
intestinul subțire;
rinichi;
pulpa dentara;
318.Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:

potențarea post sinaptica și fatigabilitatea;
inexcitabilitatea electrica a membranei
postsinaptice; întârzierea sinaptica;
uniderectionalitatea;
transmiterea bilaterala;
319.Caracteristicile acidozei metabolice sunt:

creșterea pH-ului peste 7.4;
creșterea pCO2;
scăderea bicarbonatului ;
scăderea pH-ului sub limita normală ;
compensator, eliminarea urinei acide ;
320.Caracteristicile ECG ale ritmului sinusal sunt:

prezența undelor T pozitive;
intervalele QT de durată normală;
fiecare complex QRS este precedat de unde P pozitive în Dl, DII;
prezența undelor q;
intervale R-R regulate;
321.Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

tonusul muscular normal;
mișcări rapide a globilor oculari;
creste metabolismul total al creierului;
predomina undele delta;
scăderea tonusului muscular;
322.Caracteristicile salivei primare sunt:

Este izotonica cu plasma;
Este rezultatul activității ductelor;
Se produce la nivelul acinilor;
Nu conține component proteice;
Conține mai mult K+ decât plasma;
323.Caracterizați undele electrice cerebrale

delta: frecventa mai mare, amplitudine mai mică;
frecventa mai mica, amplitudine mai mare;
apar în starea de veghe în repaus;
apar în somnul foarte profund;
apar în boli cerebrale grave;
324.Caracterizați undele electrice cerebrale

teta frecventa 1-3 Hz;
frecventa 4-7 Hz ;
voltajul mai mare ca la undele alfa ;
apar în stresul emoțional și somnul
ortodoxal ; apar în somnul paradoxal;
325.Care afirmație este corectă:

dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin ligaturarea nervului;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect
incandescent;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea cu lidocaină;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea atropinei;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea
lui;
326.Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest
grafic?
327.Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest
grafic?
328.Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt

corecte: bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin mișcări
segmentare; deglutiția este un act pur voluntar absolut (complet);
saliva conține o enzima, care degradează amidonul;
parasimpaticul crește rata secreției; bila nu conține
enzime digestive;
329.Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: factorul
intrinsec Castle este secretat de către celulele G din glandele gastrice; secreția
gastrica nu se declanșeaza pana când alimentele nu ajung în stomac;
secretina inhiba secreția gastrica;
HCl este secretat de către celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și pepsinogen;
330.Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:

sărurile biliare sunt produși de degradare ai hemoglobinei;
reabsorbția sărurilor biliare în intestin stimulează secreția biliara;
cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
scăderea sărurilor biliare duce la scăderea absorbției vitaminei E;
sărurile biliare sunt molecule hidrofobe;

celulele acinoase pancreatice conțin pepsina;
colecistokinina inhiba secreția exocrina a pancreasului;
în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism
este scăzuta;
Introducerea de acid în duoden stimulează secreția pancreatica;
conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea
secretinei;

carenta de vitamina K creste riscul de tromboza;
carenta de vitamina B12 duce la tulburări ale vederii nocturne;
alimentele de origine vegetala conțin toți aminoacizii esențiali;
hipotalamusul are un rol important în reglarea aportului alimentar;
prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;
333.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Fusurile neuromusculare au rol în reglarea tonusului muscular;
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase
Golgi răspund primar la modificările de lungime;
Fusurile neuromusculare conțin fibre nervoase aferente și eferente;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare
ca cea de la nivelul terminațiilor primare;
Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției
musculare;

Reflexul monosinaptic implică unul sau mai multi interneuroni;
Reflexele de apărare se pierd după secțiunea cervicală medulară;
Șocul spinal se caracterizează prin suprimarea temporară a tuturor funcțiilor
medulare, distal fața de secțiune;
Excitația receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic;
Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele somatice;

Substanța albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali;
În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici;
Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive;
Rădăcinile spinale ventrală și dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal;
Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilității corespunzătoare zonei
deservite;

Cerebelul primește fibre eferente directe de la cortexul
motor; Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloși;
Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii;
Tremorul intențional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului;
Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase;
Hipotalamusul este implicat în menținerea temperaturii;
Hipotalamusul este implicat în reglarea osmolarității urinei;
Hipotalamusul nu este implicat în controlul sațietății;
Hipotalamusul este implicat în reglarea deglutiției;
Hipotalamusul este implicat în controlul aportului de apă;
338.Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra-
și intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%.
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra-
și intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
și intracelular după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
și intracelular după perfuzia soluției hipertonice.
și intracelular după perfuzia soluției hipotonice.
și intracelular după perfuzia soluției izotonice.
și intracelular după pierderea soluției hipotonice.
și intracelular după pierderea soluției izotonice.
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra-
și intracelular la un pacient cu diabet insipid.
Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:

membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;
348.Care din enzimele enumerate NU aparțin sucului pancreatic:

enterokinaza;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
ptialina;
349.Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului

pancreatic; tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
lipaza;
350.Care din enzimele enumerate Nu sunt componente ale sucului gastric la

copii; ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;
351.Care din factorii de mai jos Nu participă la eliminarea Na+-lui?

factorii renali hemodinamici și fizici;
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
sistemul prostaglandinic şi kininic renal;
nervii renali parasimpatici;
nervii renali simpatico;
352.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
353.Care din factorii umorali stimulează secreția pancreatica:

histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;
354.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
355.Care din funcțiile enumerate ii aparțin enterochinazei:

activează tripsinogenul;
scindează proteinele;
servește ca excitant umoral în secreția sucului pancreatic;
scindează lipidele;
intensifica motorica stomacului;
356.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric:
crează mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
scindează proteinele;
transforma pepsinogenul în pepsina;
scindează lipidele;
provoacă denaturarea și tumefierea proteinelor;
357.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
358.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei:

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
359.Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe

acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe

acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
361.Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
362.Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;
363.Care din secrețiile digestive nu conțin nici o enzima cu rol în digestie;

secreția glandelor parotide;
bila;
secreția glandelor sub maxilare și sublinguale;
secreția glandelor mucoase din intestinul gros;
secreția glandelor gastrice;
364.Care din structurile descrise sunt responsabile de apariția motivațiilor și emoțiilor;

cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;
365.Care din substanțele descrise este considerata neurotransmițătorul major implicat în

producerea somnului lent:
noradrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
serotonina;
366.Care din substanțele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic:

acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
368.Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
toracica;
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și
regiunea medulara sacrală;
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din
regiunea lombară;
nervii colinergici, care stimulați eliberează acetilcolină și peptidul intestinal vasoactiv;
fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
369.Care din următoarele afirmații este corectă?

potențialul plăcutei motorii este rezultatul eliminării de neuromediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în
terminațiile postsinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile
post sinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
tensiunea musculară este maximă la creșterea Mg2+ intracelular;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos
complet; tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale
miozinei;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină; contracția
mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină; contracția
mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;
372.Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime; la
alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile I cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile H cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime; la
alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;
373.Care din următoarele afirmații sunt corecte?

la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile I cresc în lungime; la
alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile H cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;

fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potențialul de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este vârful potențialului de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;

mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei
neuromusculare; mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
mediatorul este eliminat de spațiul sinaptic al sinapsei neuromusculare; mediatorul
nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare,
contracție;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă,
contracție, relaxare;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă,
relaxare;

reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Na+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru K+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru
Ca2+; membrana postsinaptică conține canale chemodependente;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Cl-:

sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiunii neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a mușchiului;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
383.Care din următoarele afirmații este corectă? mușchiul
striat are cea mai lungă durată de contracție; mușchiul
neted are cea mai lungă durată de contracție; mușchiul
cardiac are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aproximativ aceeași durata de contracție;
mușchiul neted și mușchiul cardiac au aproximativ aceeași durata de contracție;

fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid
extracelular; fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid
intracelular; fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sânge;

mușchiul striat posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contracție; mușchiul
neted posedă cea mai mare viteză de contracție; mușchiul striat și
mușchiul neted au aceeași viteză de contracție; mușchiul cardiac și
mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul cardiac;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul scheletic;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted din
viscere; oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted
vascular; toți mușchii obosesc la fel;

ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcolemă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în reticulul
sarcoplasmatic; ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în mitocondrii;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în ribozomi;

fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formației reticulate;

cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a
calciului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a
sodiului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară; în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana pre
sinaptică; miorelaxantii scindează acetilcolina;
miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
miorelaxantii blochează mișcarea moleculelor de acetilcolină în spațiul sinaptic;

fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative; fibrele
nervoase de tip B sunt fibrele post ganglionare vegetative;

membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din
celulă; hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
difuziunea apei are loc prin canale ionice;

excitabilitatea fibrelor nervoase și musculare este egală;
excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decât a fibrei musculare;
excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decât a fibrei nervoase; labilitatea
fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase; labilitatea
sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

pragul de excitație este valoarea maximă a excitantului ce provocă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă potențialul de
acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
pragul de excitație este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia mușchilor respiratori si asfixie;
miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac; miorelaxantii
cauzează moartea prin edem cerebral; miorelaxantii cauzează
moartea prin hemoragie intraabdominală;

în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina; în
sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid lactic;
in timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid lactic; în
timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid piruvic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid fosforic legat cu calciu
Care din următoarele afirmații este corectă?

reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

ionii de Mg2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Na+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Cl- determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Ca2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de H+ determină cuplarea excitația - contracția;

capul miozinei se unește cu troponina C; capul
miozinei se unește cu troponina T;
capul miozinei scindează ATP;
capul miozinei se unește cu troponina I;
capul miozinei scindează GTP

calsechestrina micșorează capacitatea de stocaj de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic ;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina micșorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește cantitatea de Ca stocat în reticulul sarcoplasmatic;

tonusul muscular este determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra
musculară; tonusul muscular este determinat de numărul de miofibrile;
tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa
lor de descărcare;
tonusul muscular este determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă
a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile este -60 - -90 V;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 mV;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -120 - -150 mV;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 V;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -200 - -300 V;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul; în
preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mică labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana pre
sinaptică; colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spațiul sinaptic;
colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ; fibra
musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei
relative;

potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă
a membranei celulare, în caz de excitare;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular
de K+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
intracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;

potențialul de repaus durează 10 msec;
potențialul de repaus durează 100 msec;
potențialul de repaus durează 1 min; potențialul
de repaus este permanent; potențialul de
repaus durează 2 sec;

repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
de K+;
de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
spațiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

răspunsul local apare la excitație supraliminală;
răspunsul local apare la excitație subliminală;
răspunsul local apare la excitație liminală;
răspunsul local apare la excitație de 2 ori mai mare ca cea liminală;
răspunsul local apare la excitație de 3 ori mai mare ca cea liminală;

potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase este permanent;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
Care din următoarele afirmații NU este corectă:

adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice;
noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor;
efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei;
receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt nicotinici;
acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici;

prin sinapsa chimică excitația se transmite unilateral;
la transmiterea excitației prin sinapsa are loc fenomenul de retenție sinaptica;
amplitudinea potențialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator
eliberat; la eliberarea mediatorului din terminațiunea presinaptică participa ionii
de Ca2+; potențialul postsinaptic se supune legii "totul sau nimic";

în mușchii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră
nervoasă; mușchii netezi multiunitari sunt controlați de stimuli nervoși;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră funcționează
separat; mușchii netezi multiunitari sunt mușchi viscerali;
Care din următoarele afirmații NU sunt corecte:
neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L3;
lanțul paravertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrale a
măduvei spinării;
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină;
acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice;
diametrul venelor sanguine este reglat, în totalitate, de către sistemul nervos simpatic;

fibrelele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii;
fibrele vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta,
noradrenalină;
fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina;

fibrelele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii;
fibrele vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
noradrenalină;

potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se sumează;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;

există co-transport de Na+ și apă;
există co-transport de Na+ și H+;
există co-transport de Na+ și glucoză;
există co-transport de Na+ și Ca2+;
există co-transport de Na+ și aminoacizi;
Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe
un transportor comun;
transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentrație;
energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecință a unui
transport activ primar;

miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
actina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
creatina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
tropomiozina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;

există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+; există
antiport Na+/H+; există antiport
Na+/glucoză; există antiport
Na+/aminoacizi;

excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul
excitării; excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul
excitării; excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile
Ranvier;
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;
Care din următoarele afirmații sunt corecte?

pragul de excitație a fibrelor nervoase și musculare este egal;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mic decât a fibrelor nervoase;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor
musculare ; pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor
musculare;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase ;

teaca mielinică propagă impulsul nervos; teaca
mielinică este un izolator electric ; teaca
mielinică are funcția trofică ;
teaca mielinică participa la creșterea fibrei nervoase;
teaca mielinică asigura transportul unor mediatori;
434. Care din următoarele afirmații sunt corecte?

neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2;
lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală până în regiunea
sacrală a măduvei spinării;
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină;
acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice; diametrul
venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos parasimpatic;
fibrele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III
(oculomotor); nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii;
fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
noradrenalină;

excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile
Ranvier; propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;
Care din următoarele afirmații sunt corecte? suprarăcirea

nervului duce la micșorarea pragului de excitație; suprarăcirea
nervului duce la micșorarea labilității; suprarăcirea nervului
duce la mărirea excitabilității; suprarăcirea nervului duce la
mărirea labilității; suprarăcirea nervului duce la mărirea
pragului de excitație;

difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
difuziunea simplă are loc prin canalele ionice;
difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea
potențialului de repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului
de repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește pragul de
excitație;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;

micșorarea potențialului de repaus duce la mărirea pragului de
excitație; depolarizarea provoacă scăderea excitabilității;
hiperpolarizarea provoacă creșterea pragului de excitație;
mărirea pragului de excitație denotă o micșorare a
excitabilității; hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport
activ primar;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport; o
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

există cotransport de Na+ și apă;
există cotransport de Na+ și H+; există
cotransport de Na+ și glucoză; există
cotransport de Na+ și Ca2+; există
cotransport de Na+ și aminoacizi;

răspunsul local se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
răspunsul local corespunde legii "totul sau nimic";
răspunsul local corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului
subliminal); răspunsul local nu se propagă de-a lungul fibrei; răspunsul local se
sumează;

creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

ionii de Ca2+ cuplează excitația cu
contracția; ionii de Ca2+ împiedică contracția;
ionii de Ca2+ mențin contracția;
ionii de Ca2+ eliberează energia necesară
contracției; ionii de Ca2+ opresc contracția;

în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior +;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă
+; sarcina lipsește pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
Care din următoarele afirmații sunt corecte? potențialul

de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;

prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;

prin fibrele mielinice transmiterea excitației este saltatorie;
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este continuă; prin
fibrele amielinice transmiterea excitației este saltatorie;
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice;
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:

potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale
membranei;
intensitatea excitantului determină valoarea potențialului de repaus;
potențialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiți
ioni;
activitatea pompei Na+/K+ menține potențialul de repaus;
potențialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se
micșorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de
repaus se mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitația; la
introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;

există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+;
există antiport Na+/H+; există
antiport Na+/glucoză; există
antiport Na+/aminoacizi;

potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului
suprapragal; potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului
subpragal; potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului
pragal ; potențialul de acțiune se supune legii "tot sau nimic";
Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața retinei
unde:
concentrația celulelor cu conuri este
maximă; acuitatea vizuală este maximă;
lipsesc celule cu bastonaşe;
nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră;
sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină;
Care din următoarele asocieri sunt INCORECTE:

reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
reflex miotatic - monosinaptic;
reflex de extensie simplă - multisinaptic,
circuit Renshaw - adrenalină ;
reflex rotulian - reflex polisinaptic ;
Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul
sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de
acțiune ; amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;
Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:

celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;
Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, fața de repaus:
g Na+;
g K+;
conductanță totală a
membranei; g Ca2+;
g CP;
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie):

expunerea plachetelor sanguine la collagen;
conversia protrombinei la trombină;
conversia plasminogenului la
plasmină; conversia fibrinogenului la
fibrin; eliberarea de tromboxan A2;
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în plasmină;
conversia fibrinogenului în fibrină;
eliberarea de tromboxan A2;
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în
plasmină; conversia fibrinogenului în
fibrină; eliberarea de tromboxan A2;
Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;
Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee?

rampa vestibulară;
rampa medie;
rampa timpanică;
utricula;
membrana bazilară;
Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
tromboxanul A2;
trombina;
adenozindifosfatul
(ADP); plasminogenul;
ionii de Ca+2;
Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul

caudat și substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul

caudat și substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
Care din următoarele tipuri de lentile au efect divergent:

biconcave;
biconvexe; plan
concave; sferice
concave; sferice
convexe;
NU EXISTA INTREBARILE 471-500
501.Care formațiuni intra în componenta mezencefalului:

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
coliculii cvadrigemeni;
nucleii roșii;
502.Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina:

receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii nicotinici;
receptorii muscar-inici;
503.Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii alfa-2-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
504Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
receptorii nicotinici;
receptorii muscarinici;
505.Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale:

hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete
cu frecventa înaltă:
segmentul de la baza cohleei;
segmentul mediu;
segmentul distal;
segmentul distal si mediu;
toate trei segmente vibrează cu amplitudine egala;
507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de
scurtă durată in memoria de lungă durată:
nucleul supraoptic al hipotalamusului;
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
508Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa:

serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
509Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:
tractul rubrospinal;
sistemul lemniscal dorsal;
tractul piramidal;
tractul reticulospinal;
sistemul antero-lateral;
510Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și

parasimpatic:
lungimea fibrelor preganglionare;
neuromediaţia la nivel ganglionar;
receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
lungimea fibrelor postganglionare;
originea fibrelor preganglionare;
511Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara:

produce creșterea secreției de bila în ficat;
produce închiderea sfincterului Oddi;
determina contracția colecistului;
determina relaxarea sfincterului Oddi;
formează pigmenții biliari;
512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și

vegetativ parasimpatic:
neuromediaţia la nivelul ganglionilor;
receptorii la nivel de organ efector;
neuro mediatorii la nivel de organ efector;
receptorii la nivel ganglionar;
localizarea neuronilor în măduva spinării;
513Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

reglează mișcările voluntare fine făcându-le precise;
participa la reglarea posturii corpului și
echilibrului; prognozarea mișcărilor;
influențează hipotalamusul;
influențează faza REM a somnului;
514Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare:

stimulează cortexul cerebral;
inhiba cortexul cerebral;
inhiba reflexele spinale motorie;
stimulează musculatura neteda;
stimulează reflexele spinale motore;
515Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
516Care sunt produșii finali de scindare a rodopsinei:

metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
517Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refracție:
suprafața anterioara a corneei;
suprafața posterioara a corneei
suprafața anterioara a cristalinului;
suprafața posterioara a cristalinului;
corpul vitros;
518Care tip de celule NU face parte din celulele retinei:

celule orizontale;
celule ciliate externe;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;
519Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
mărirea tonusului muscular;
scăderea metabolismului bazal;
scăderea presiunii sangvine;
mișcări rapide a globilor oculari;
scăderea frecventei cardiace;
520Care va fi adaptarea sensibilității acustice la diferite ambiante sonore:

în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea se va reduce;
în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va
scădea;
în condiții de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va
creste; în condiții de zgomot sensibilitatea va creste;
pragul de excitație va rămâne același;
521Care-i acțiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
inițial vasodilatație apoi vasoconstricție;
inițial vasoconstricția apoi vasodilatația;
522Cataracta se manifesta prin :

modificarea curburii corneei;
alungirea globului ocular;
dereglarea inervației m.ciliar;
opacifierea cristalinului;
523Cauzele hipertiroidismului sunt:

secreția diminuata de hormon tireotrop;
prezenta în sânge a anticorpilor tireostimulina cu acțiuni similare
TSH; insuficienta nutritiei;
insuficienta iodului în hrana;
emoții negative;
524Ce acțiune are calcitonina:

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea
calciemiei; hipercalcemie;
525Ce dereglări survin la extirparea hipocampului:

tremor intenționat;
dereglarea perceperii culorilor;
dizartrie;
amnezie anterograda;
amnezie retrograda;
526Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
secretie mucoasa,de volum redus,bogata in
enzime ; vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție ;
527Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare
secreție mucoasa, de volum redus, bogata in enzime;
vasodilatație ;
secreție seromucoasă abundentă, cu conținut enzimatic variabil ;
secreție seromucoasă redusă;
vasoconstricție;
528Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
secreție mucoasa,de volum redus,bogata în enzime;
vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție;
529Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

efect cronotrop negativ;
opresc inima în diastola;
intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin în mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou;
530Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

efect inotrop pozitiv;
cuplează excitația cu contracția;
determină repolarizarea lentă în platou;
hiperpolarizează atriile;
531Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

opresc inima în diastola ;
intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin in mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou ;
532Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

efect inotrop pozitiv;
stop cardiac în diastola;
cuplează excitația cu contracția;
determină repolarizare lentă în platou;
533Ce este timpul reflexului:
timpul excitației receptorilor;
timpul transmiterii excitației prin centrul
nervos; timpul excitației organului efector;
timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns;
timpul transmiterii excitației de la receptor pana la organul efector;
534Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSE
PPSI
Potential de receptor
Potential local
Potențial de actiune
535Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
Potențialul de actiune
536Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
537Ce funcție îndeplinește talamusul:

asociativa;
transmite aferențele sensoriale;
activează cortexul cerebral.;
coordonarea mișcărilor fine;
comportament alimentar;
538Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?

0; II
A; III
B; IV
AB;
I 0 și II A;
539Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda

submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
540Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de
broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
541Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?

crește conductanța membranei pentru Na+;
crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru Ca+2;
crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:
creste conductanța membranei pentru
Na+ ; creste fluxul intracelular de Cl- ;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+;
creste conductanța pentru K+ ;
543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+;
creste fluxul intracelular de Cl-;
scade permeabilitatea membranei pentru
Ca+2; creste permeabilitatea pentru Ca2+ ;
creste conductanța pentru K+;
544Ce numim anizocorie:

Anomalie a refracției ochiului;
dereglarea vederii cromatice;
diametrul diferit al pupilelor;
dereglarea acomodării;
545Ce numim helicotrema:

membrana pe care se găsesc receptorii auditivi;
orificiul ce unește rampa timpanică cu cea
vestibulara; orificiul ce unește rampa timpanică cu cea
medie; orificiul ce unește rampa medie cu cea vestibulara;
membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
546Ce numim memorie:

capacitatea creierului de a recepționa informația;
capacitatea creierului de conservare a informației;
capacitatea creierului de recunoaștere a informației;
capacitatea creierului de evocare a informației;
toate răspunsurile corecte;
547Ce se înțelege prin automatism cardiac:

întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ; producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase; apariţia unor contracţii
foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor
nodal; generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
548Ce se înțelege prin automatism cardiac:

întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ; producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației; apariția unor
contracții foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor
nodal; generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
549Ce structuri a SNC NU participa în percepția durerii:

formațiunea reticulara;
cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
nucleii vestibulari;
550Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:

muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;
procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
551Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul antero-

lateral durere;
senzații de vibrație ;
senzații de poziție ;
senzații termice;
senzații sexuale;
552Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:

senzații de gâdilit ;
senzații de poziție;
senzatii vibratorii
senzații de durere ;
senzații termice ;
553Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
554Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
asistolie cardiacă;
555Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în:

compartimentul intracelular;
compartimentul interstițial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cefalorahidian;
556Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează:

pe cale parenterală;
prin sinteza endogena, în urma oxidării hidrogenului ;
pe cale orala, prin ingestia de apa și alte lichide;
pe cale orala, doar prin ingestia de alimente;
prin sinteza endogena, în urma proceselor de hidroliză;
557Cea mai mare parte a CO2 transportat în sângele venos se află în:
carbo-Hb
carboxi-Hb
CO2 dizolvat în plasmă
hidrocarbonat de Na+
K2CO3
558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă

în: compartimentul de lichid intracelular; compartimentul
de lichid interstiţial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cerebrospinal
559Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:

ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;
560Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracție
menținerea activității aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracțiilor muscular
generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
protejarea mușchilor de creșterea forței muscular
561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;
562Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar:

Canale pentru potasiu numai apical;
Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale;
Canal anionic pentru Clor/carbonat acid (Cl-/ HCO3-) bazolateral;
Triplu cotransport electroneutral Na+/ K+/2Cl- bazolateral;
Pompa Na/K ATP-aza apicala;
563Celulele cu bastonaşe:
conțin rodopsină;
populează regiunea maculară;
populează periferia retinei;
sunt sensibile la intensități mici de lumină;
asigură vederea cromatica;
564Celulele olfactive se caracterizează prin:

sunt receptori secundari;
provin din SNC;
sunt receptori primari;
nu se adaptează;
conțin cili;
565.Centrul Pneumotaxic.
Inhibă neuronii inspiratori bulbari;
Excită neuronii inspiratori bulbari;
Este localizat în partea de jos a punții și partea superioară a bulbului;
Controlează volumul inspirator și frecvența respirației;
Produce inspir prelungit la stimulare ;
566.Cerebelul este important în controlul:

coordonării mișcărilor successive
stereognoziei
reflexelor voluntare
prognozării mişcărilor
menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului
567.Chemoreceptorii respiratori centrali.

Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal;
Sunt stimulați în alcaloză respiratorie;
Sunt stimulați în hiperbarie;
568Chemoreceptorii respiratori periferici.
Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal;
Sunt stimulați în acidoza metabolică;
Sunt stimulați în hiperbarie;
569.Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce
perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă? sistola atrială; (0.1)
umplerea rapidă diastolică;(0.3)

protodiastola;(0.02)
ejecția rapidă;(0.1)
contracția izovolumetrică ventriculară;(0.03)
570.Ciclul cardiac reprezintă:

numărul bătăilor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut;
ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă;
ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară;
571.Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se
afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;
572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

lega factorul XII;
împiedica activitatea factorului XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
se metaboliza foarte lent;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;
574.Cohleea:
nu conține mecanoreceptori, pentru detectarea vibrațiilor sonore;
conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+;
conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria
(Corti) acelulara;
conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție
de frecvența sunetului;
conține numai rampa timpanica cu perilimfa bogata in ioni de Na+;
575.Colesterolul endogen este un component al:

salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
576Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar:
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație

prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:

oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;
580Conținutul de apa din organism este influențat de:

funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
581Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
582Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:

gonadotropine;
oxitocina;
slab de hormonul antidiuretic;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:

sistemul nervos simpatic;
sistemul nervos somatic;
sistemul nervos parasimpatic;
mecanisme hormonale;
sistemul limbic;
584.Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă
secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari
585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat:

în cadrul reacțiilor posturale;
hipertermie și febră;
direct prin căile corticospinale;
în actul deglutiției;
în reflexele de tuse și strănut;
586Corecția astigmatismului poate fi efectuata:

cu lentile concave;
prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului;
cu lentile cilindrice;
folosind preparate farmacologice;
cu lentile convexe;
587Corpul galben:
se formează în faza foliculara a ciclului menstrual;
se formează în faza luteala a ciclului menstrual;
secreta hormoni estrogeni si progesteron;
se formează sub acțiunea hormonului foliculostimulant;
se formează sub acțiunea hormonului luteinizant;
588Corpusculii Pacini sunt:

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
receptori cu adaptare rapidă;
receptori cu adaptare lentă;
589Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

creșterea presarcinei;
creșterea postsarcinei;
stimularea β2-receptorilor din miocard;
creșterea ventilației pulmonare;
stimularea n. vag;
590Creșterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;
mărirea afinității Hb pentru O2;
591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
592Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II?

unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;
593Cu un spirometru NU putem determina direct:

volumul inspirator de rezervă;
capacitatea funcționala reziduală;
volumul curent;
capacitatea vitala;
volumul expirator de rezerva;
594Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezența bilei;
la început mărește, apoi micșorează;
595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul

intestinal nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezenta bilei;
la început mărește apoi micșorează;
596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator:

nu se modifica;
se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
apare surditatea totala;
scade esențial;
creste esențial;
597Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
598De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:

de starea sfincterului piloric;
de calitatea și cantitatea conținutului intestinului subțire;
de gradientul de presiune dintre intestinul subțire și gros;
de starea valvulei iliocecale;
de starea sfincterului Oddi;
599 De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali:

fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;
600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali:

de la receptorii retinei;
de la receptorii urechii interne;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;
601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate:

reflexele miotatice propriu-zise
reflexele miotatice positive
reflexele miotatice negative
reflexele miotatice inversate
reflexele de flexie
602Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
eliminarea unui volum mare de urina
(poliuria); retenția de apa in organism;
603Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

intensificarea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
intensificarea mobilizării proteinelor și lipidelor;
reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;
micșorează nivelul de zahar în sânge;
604Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
scăderea volumului de lichid extracelular;
mărirea volumului de lichid extracelular;
605Dendritele:
recepționează semnalele pe o arie extinsa în jurul moto
neuronului; transmit potențialele de acțiune;
transmit semnalele prin conducere electronica spre soma;
prezintă un număr mare de canale de Na+ voltaj dependente;
prezintă o conducere decrementala electrotonica;
606Denervarea completă a intestinului subțire produce:

creșterea peristaltismului de repaus;
scăderea peristaltismului de repaus;
are un efect redus asupra peristaltismului datorită sistemului mienteric;
produce obstrucție intestinală;
produce peristaltism haotic și neregulat;
607Depolarizarea
este asociată cu creșterea permeabilității membranere pentru ionii de sodiu;
se finisează atunci când se inactivează canalele voltaj dependente de potasiu;
este urmată de relaxarea musculară;
este cauzata de fluxul ionilor de potasiu;
în cazul mușchilor presupune perioada de latență;
608Despre saliva este adevarat ca:

Poate fi tampon pentru acidul clorhidric gastric;
Secreția sa este reglata neuro-umoral;
Conține calciu și fosfor;
Este esențiala pentru digestia polipeptidelor;
Are rol în digestia proteica;
609Deutreanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;
610Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de:

hipersecreția glucocorticoizilor;
hiposecreția glucocorticoizilor;
hipersecreția adrenalinei și noradrenalinei;
insuficienta de insulina;
insuficienta de hormon antidiuretic;
611Diabetul zaharat tip I se datorește:

excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;
612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:

ureea și acidul uric;
ureea și acidul uric;
γ-globulinele;
albuminele;
indicanul și amoniacul;
613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
venulele;
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
614Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

arterele;
venele;
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;
616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în

cantități semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
617Distanța focală a lentilei este:

distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
distanța între centrul optic al lentilei și focarul principal;
din distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
din distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
618Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului vizual poarta denumirea de:
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
619Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

paralizie spastică contralateral leziunii
fasciculații muscular
hiporeflexie
hipotonicitate ipsilaterală
ticuri (contracții stereotipe, repetitive, necontrolate)
620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta
poate sa circule direct spre:
un motoneuron;
un interneuron;
al doilea neuron din calea senzitiva;
spre mușchi;
621După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este:

distrusa;
fagocitată;
transformata în neurofilamente;
transformata în neurotubuli;
intra în componenta membranei presinaptice;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa,

tripsina prin:
enterokinaza;
procarboxipeptidaza;
lipaza pancreatica;
tripsina secretata anterior;
un pH alcalin;
623Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;
624Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori cu EXCEPȚIA:

presiunea hidrostatica din capilare crescuta;
scăderea presiunii oncotice plasmatice;
obturarea capilarelor limfatice;
creșterea coeficientului filtrării capilare;
scăderea coeficientului filtrării capilare;
625Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori:

intensificarea activității pompei Na-K;
scăderea presiunii oncotice plasmatice;
obturarea capilarelor limfatice;
crestarea coeficientului filtrării capilare;
scăderea coeficientului filtrării capilare;
626Edemul tisular poate fi cauzat de:

creșterea presiunii hidrostatice peste 35 mm Hg, în capilarele arteriale;
scăderea presiunii coloidosmotice sub 11 mm Hg, în capilare; blocarea
căilor limfatice;
scăderea presiunii hidrostatice sub 15 mm Hg, în capilarele arteriale;
creșterea presiunii coloidosmotice peste 30 mm Hg, în capilare;
627Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:

tahicardia;
bradicardie;
vasoconstricție în vasele sistemice;
creșterea presiunii arteriale;
scăderea presiunii arteriale sistemice;
628Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

stimularea gluconeogenezei;
scăderea utilizarii glucozei de către celule;
creșterea glicemiei;
hipoglicemia;
629Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

captarea rapida a glucozei de către celule;
captarea lenta a glucozei de către celule;
creșterea glicolizei;
creșterea secreției de insulina;
Efectele hormonului tireostimulant asupra secreției tiroidiene sunt:

creste proteoliza tireoglobulinei;
scade activitatea pompei de iod;
creste iodarea tirozinei;
creste mărimea și activitatea celulelor
tiroidiene; scade numarul de celule tiroidiene
Efectele insulinei asupra celulelor ținta sunt:

scăderea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
mărirea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
creșterea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
scăderea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
stimularea sintezei glicogenului;
632Efectele metabolice ale adrenalinei:

glicogenoliza hepatica și musculara;
activează glucogeneza;
hiperglicemie;
produce hipoglicemie;
nu influențează metabolismul glucidelor;
633.EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

Este un polipeptid cu 53 aminoacizi;
Are rol protector antiulceros;
Inhiba secreția gastrica;
Prezintă receptori specifici;
Se secreta inclusiv în glandele salivare;
EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care
dintre următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
Are o frecvență cardiacă crescuta;
El are o stimulare parasimpatica în exces a nodului sinoatrial;
El este un atlet antrenat în repaus;
El are o hiperpolarizare a nodulului sinoatrial;
635Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:

hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:
se afla în scala vestibulara;
este localizata in scala timpanica;
este secretata de stria vestibularis;
este localizata în scala medie;
are compoziție similara cu a lichidelor extracelulare;
637Enumerați principalele tipuri de receptori de durere:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
638Enumerați tipurile fundamentale de receptori senzoriali :

Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
toate răspunsurile corecte;
639Estrogenii favorizează:
dezvoltarea organelor sexuale;
dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
contracția uterului;
secreția endometrului;
relaxarea uterului;
640Excitarea căror nuclee duce la accentuarea regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului frenic;
nucleelor cvadrigemeni;
nucleelor bazali;
nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
nucleelor nervului vag
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului

asupra excitabilității lui :
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului
mai excitabila;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin
excitabil; scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face neuronul mai putin
excitabil; creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai excitabil;
modificarea voltajului nu influențează excitabilitatea;
642Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt:

membranele celulare și tisulare;
presiunea hidrostatica;
presiunea osmotica;
presiunea coloidosmotica;
structura moleculara a apei;
643Factorii ce cresc întoarcerea venoasă în atriul drept sunt:

pompa muscular
gradientul presional dintre aorta ascendentă şi atriul drept
poziţia ortostatică
scaderea presiunii intraabdominale
pompa toracică
644Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:

circulatori, endotelio-dependenți;
circulatori, endotelio-independenți;
derivați din endoteliu;
neuro-mediatori;
metabolici;
645Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

factorului natriuretic atrial (FNA);
angiotensina II;
noradrenalina;
NO;
Prostoglandinele (PG);
646Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt:

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
Prostoglandinele (PG);
647Factorul XII activ determină activarea:

factorului XI ;
coagulării prin mecanism extrinsec;
căii clasice a cascadei complementului;
plasminogenului în plasmină ;
coagulării prin mecanism intrinsec ;
648Factorul XIII poate fi activat de:

factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;
649Fibrinoliza are loc prin:

activarea plasminogenului pe filamentele de fibrină;
tripsina;
factorul XI al coagulării și kalikreina;
proteina C;
trombomodulina;
650Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea:

ventilației pulmonare;
presiunii venoase centrale;
pH-ului sângelui;
presiunii sanguine arteriale;
pCO2;
651Fluxul transmembranar de Na+ este:

absent în cursul depolarizării rapide;
mărit în cursul depolarizării rapide;
mai redus în condiții de repaus, fata de cel al K+;
crescut de 500 ori în cursul repolarizării;
absent în cursul repolarizării rapide;
652Fovea centralis este:

zona cu acuitate vizuală maximă;
zona cea mai bogată în celule cu bastonașe;
zona în care se găsesc numai celule cu
conuri; zona cu sensibilitate înaltă la intuneric
depresiunea centrală de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
653Funcția primara a ganglionilor bazali este:

integrarea senzoriala;
memoria de scurta durata;
realizarea mișcărilor complexe invațate;
controlul neuroendocrin;
somnul lent
654Funcția primara a oscioarelor din urechea medie la om este:

transmiterea oscilațiilor sonore către cohlee;
filtrarea sunetelor cu frecventa înaltă din stimulii sonori;
detectarea direcției sunetelor;
diferențierea sunetelor cu frecvente diferite;
protejarea urechii de deteriorări;
Funcțiile ganglionilor bazali sunt:

integrarea senzoriala;
menținerea tonusului muscular
executarea mișcărilor deprinse prin
repetări; controlul neuroendocrin;
somnul lent;
656Funcțiile hipotalamusului:
este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
control vegetativ și endocrin;
asigura modificările vegetative ale emoțiilor;
coordonează mișcările voluntare; reglează
tonusul muscular;
657Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

reabsorbția tubulara a sodiului;
excreția potasiului prin celulele epiteliale
tubulare; micșorarea reabsorbției apei;
indirect, mărirea reabsorbției apei;
mărirea reabsorbției calciului;
658Fusurile musculare sunt:

implicate in inhibiția laterala;
localizate la nivelul tendonului muscular;
transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului;
transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului;
transmit informația despre tensiunea in tendon;
659Gastrina este secretată de:

neuroni din hipotalamus și bulbul rahidian;
celulele principale ale glandelor gastrice;
celulele G de la nivelul antrului piloric;
epiteliu duodenal;
celulele argentofile din mucoasa intestinului subțire;
660Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

durează 25 sec;
se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+,
fosfolipid ; activează factorul XIII - fibrinstabilizator ;
activează fosfolipide;
stabilizează agregarea plachetară ;
670Guşa endemică este caracterizată prin:

hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
tireotoxicoză (boala Basedow-Graves); absenta
congenitală a TSH;
exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
671Haptocorina:
Se secretă de glandele salivare;
Nu este secretata de glandele salivare;
Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel
stomacal; Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului
gastric; Cedează vitamina B12 transcobalaminei II;
672Hemeralopia se caracterizează prin:

deficit al celulelor cu conuri ;
deficit al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensități mari de
lumină ; bolnavii se orientează greu noaptea;
deficit al celulelor ganglionare;
673Hemianopsia binazala apare când semnalele senzitive vizuale nu se transmit:

prin nervul optic stâng;
prin nervul optic drept;
prin fibrele încrucișate din chiazma optica; prin
fibrele neîncrucișate din chiazma optica; prin
nervul vag;
674Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit:

prin fibrele încrucișate din chiazma optica;
prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica;
prin nervul vag;
675Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit:
prin fibrele încrucișate din chiazma optica;
prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica;
prin nervul vag;
676Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2.

La pCO2 mai joasă de 40 mm Hg;
La pCO2 mai mare de 40 mm Hg;
La pH-ul sângelui arterial mai înalt de 7.4;
La pH-ul sângelui arterial mai mic de 7.4;
La mărirea temperaturii;
677Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

hemul are în structura sa Fe2+;
participa la transportul de O2 şi CO2;
se poate leagă cu CO;
fixează K+ pe lanțurile β;
fixează 6 molecule de O2;
Hemoliza fiziologică poate avea loc în:

splină;
ficat;
rinichi;
muschi;
compartimentul extravascular;
679Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

stimulează secreția de glucagon;
stimulează secreția de insulina;
inhiba secreția de insulina;
inhiba secreția de glucagon;
nu influențează secreția celor doi hormoni;
680Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
681Hipersecreția de hormon somatotrop produce:

nanismul hipofizar la copil;
gigantismul la copil;
acromegalia la adult;
boala Basedow;
cretinismul la copil;
682Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
acromegalie,
hipoglicemie;
inhibitia transportului aminoacizilor;
stimularea formarii ureei;
atrofia gonadelor;
683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:

stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters);
transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
stimularea moto neuronilor α;
stimularea moto neuronilor γ;
684Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

hemofilie A şi B;
boala Willebrand;
exces de vitamină K;
lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
685Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:
stimulează secreția de insulina;

stimulează secreția de glucagon;
inhiba secreția de insulina;
inhiba secreția de glucagon;
nu influențează secreția celor doi hormoni;
686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;
687Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
688Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
689Hipoxia stimulează respirația prin:
Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali;
stimularea baroreceptorilor aortici și caratodieni;
Diminuarea pH-ului în lichidul cerebrospinal;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui;
690Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
dehidrotestosteronul;
cortizolul;
691Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt:

hormonul foliculostimulant;
hormonul luteinizant;
androgenii;
progesteronul;
692Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

hormonul creșterii;
surplusul de hormoni tiroidieni;
hormonii glucocorticoizi;
insulina;
mineralocorticoizii;
693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
694Hormonii derivați de la colesterol sunt:

hormonii sexuali;
hormonii glucocorticoizi;
hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
695Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul:

medulosuprarenalei;
hipofizei posterioare;
ovarului;
tiroidei;
696Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

corticosuprarenalei;
gonadelor;
hipotalamusului;
pancreasului endocrin;
697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
699Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura:

dirivați din aminoacizi;
steroizi;
provin din colesterol;
glicoproteici;
provin din vitamina C;
700Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

pancreasului endocrin;
hipotalamusului;
corticosuprarenalei;
tiroidei;
701Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

tubului contort proximal;
ansei lui Henle;
tubului contort distal;
tubului colector;
glomerulului renal;
702Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
704Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
miocardului;
țesuturilor ținta;
plămânului;
rinichi;
705Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
706Hormonii tiroideni:
inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
inhibă receptorii adrenergici;
inhibă lipoproteinlipaza;
determina scăderea concentrației plasmatice de colesterol, fosfolipide si triglyceride
cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
707Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
708Hormonii tubului digestiv sunt:

colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
709Hormonul foliculostimulant (FSH):

stimulează creșterea și maturizarea foliculara;
promovează secreția endocrina la nivelul gonadelor prin acțiune directa;
stimulează spermatogeneza;
produce ovulația;
formează corpul galben
710Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții:

intensifica secreția pancreatica exocrina;
inhiba secreția gastrica ;
intensifica motilitatea intestinului;
inhiba motilitatea stomacului ;
contribuie la absorbția grăsimilor;
711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

stimulează spermatogeneza;
stimulează secreția de testosteron în
testicul; inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în
corticosuprarenala; nu influențează secreția hormonala;
712Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

promovează secreția endocrina în ovar;
stimulează lactația;
produce ovulația;
formează corpul galben;
maturizează foliculul;
713Hormonul paratiroidian determină:

creșterea depozitelor minerale osoase;
creșterea cantității de calciu în sânge;
creșterea eliminării calciului din oase,
creșterea absorbției calciului la nivel intestinal;
nici unul din efectele menţionate;
714Hormonul somatotrop produce:

creșterea țesuturilor;
creșterea oaselor în lungime;
creste catabolismul proteic;
creșterea viscerelor;
inhibiția creșterii țesuturilor;
715Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de:

hipotalamus;
hipofiza posterioara;
tiroida;
pancreas;
716Hormonul tireotrop (TSH):

stimulează secreția glandei corticosuprarenalei;
stimulează secreția glandei tiroide;
inhiba secreția glandei tiroide;
stimulează secreția hipofizei anterioare;
stimulează secreția hipofizei posterioare;
717Hormonul tiroidian este cel mai activ sub formă de:

triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
718Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
719Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației:

Asigura eliminarea mediatorului din
presinapsa; inhiba eliminarea mediatorului;
interacționează cu receptorii membranei postsinaptice;
deschid canalele pentru Na+;
nu participa la eliminarea mediatorului din presinapsa;
720 În astigmatism:
corecția se obține cu lentile cilindrice;
se produc deformări ale retinei;
se produc deformări ale corneei;
corecția se obține cu lentile divergente;
se produc deformări ale corpului vitros;
721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creer;
mușchiul scheletal; +adipos
epitelui renal;
epiteliu intestinal;
722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:

lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;
723In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a:

lipidelor;
glucozei;
maltozei;
amidonului fiert;
proteinelor;
724In cazul alcalozelor metabolice:

se produce hipoventilaţie ca mecanism de compensare;
scade PCO2 în sânge;
creşte bicarbonatul standard;
scade reabsorbţia renală a bicarbonatului ca mecanism de compensare;
creşte potasiemia;
725In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea:

la nivelul talamusului;
parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului;
deasupra nucleelor pontini si vestibulari; sub
nucleii pontini și vestibulari;
la nivelul maduvei spinării;
726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă de
300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min ?idée nu am
6 l / min
8 l / min
727În cazul ochiului emetrop:

axul optic al ochiului este mai lung comparativ cu ochiul miop;
imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără
acomodare ; refracția optică este excesivă;
imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ;
imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ;
728În cazul ochiului emetrop:

avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție;
imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă);
imaginea se formează înaintea retinei;
imaginea este virtuala și e inversata;
imaginea reala și nu e inversata;
729În cazul ochiului hipermetrop:

axul ochiului este mai lung
imaginea se formează dupa retina
corneea este deformată;
cristalinul devine opac
puterea de refractie a ochiului creste
730În cazul ochiului hipermetrop:

punctul proxim al vederii clare se
depărtează; imaginea clară se formează după
retina; axul optic al ochiului este mai scurt;
corecția se obține cu lentile divergente; corecția
se obține cu lentile cilindrice;
731În cazul ochiului miop:

axul ochiului poate fi mai lung;
imaginea se formează dupa retina;
axul ochiului este mai scurt;
corecția se realizează cu lentile convergente;
corecția se realizează cu lentile cilindrice;
732În cazul ochiului prezbit:

scade elasticitatea cristalinului;
crește contractilitatea mușchilor ciliari;
cresc limitele de acomodare;
creste axul ochiului;
cristalinul devine opac;
734In ce consta rolul de protecție al salivei:

reglarea pH-ului mediului intern;
lavajul cavitații bucale de resturi alimentare;
acțiunea anti-microbiana; acțiune
antifungică;
scindarea amidonului;
735In ce faza a potențialului de acțiune membrane este hiperexcitabila?

perioada de latenta;
depolarizare;
repolarizare rapida;
postpotential negativ;
postpotential pozitiv;
736În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite,
pigmenți; glucide;
737În cursul absorbției:

crește nivelul insulinei plasmatice;
crește captarea de aminoacizi în celule;
crește oxidarea acizilor grași și cetogeneza;
crește glicogeneza hepatică;
insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
valvele sigmoide sunt deschise;
are loc umplerea atriilor cu singe;
planșeul atrioventricular bombează spre atrii;
valvele atrioventriculare sunt închise; valvele
atrioventriculare sunt deschise;
739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
740In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
piele (pierderi insensibile);
sistemul respirator (pierderi insensibile);
materiile fecale;
urina;
sudoare;
741In diabetul zaharat se produce:

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
742In ducte, celulele epiteliale striate elaborează saliva finala, astfel:

Sodiul nu se absoarbe;
Bazolateral sodiul e transportat active prin ATP-aza Na+/ K+;
Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;
K+ si HCO3- se secreta;
Joncțiunile intercelulare permit pasajul glucozei;
743In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744In hipervolemie:
Crește debitul cardiac;
Scade întoarcerea venoasă;
Scade debitul cardiac;
Crește întoarcerea venoasă;
Scade secreția de aldosteron;
745În inspirație plămânii urmează mișcările cutiei toracice datorită:

surfactantului;
scăderii presiunii intrapleurale;
scăderii presiunii intrapulmonare;
bronhomotricităţii;
țesutului pulmonar elastic;
746In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;
se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;
trăiesc circa 10 zile;
747In mod normal, hematiile:
nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaşti;
se maturizează în circulație din celule imature numite
reticulocite; trăiesc circa 50 zile;
748In reglarea eritropoezei intervin:

eritropoetinele cu rol stimulant;
interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor;
lactoferina cu rol stimulator;
prostaglandinele E cu rol stimulator;
eritropoetinele cu rol inhibitor;
749În reglarea reflexă a respirației NU participă:

Receptorii alveolari;
Baroreceptorii vasculari;
Receptori viscerali din rinichi și ficat;
Propriorceptori musculari;
Chemoreceptori vasculari;
750 In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:

Mucoproteinele (mucina);
acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția la

capătul venos capilar.
Care este forța neta de reabsorbție capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la

capătul arterial capilar.
Care este forța netă de filtrare capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii cu EXCEPȚIA:

volumului de aer curent;
debitului sistolic;
frecventei cardiace;
circulației în regiunea splanhnică;
presiunii sistolice;
754 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

activitatea sistemului nervos parasimpatic;
volumul sistolic;
frecvența cardiacă;
scade presiunea sistolică;
presiunea sistolică;
755 In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu EXCEPȚIA:

stimularea parasimpatică a rezistenței
vaselor; dilatarea vaselor venoase;
volum diastolic final crescut;
presiune arterială sistemică scăzută;
contractilitate ventriculară crescută;
756.I n timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin:

creșterea rezistenței vasculare periferice;
dilatarea vaselor venoase;
volumul diastolic final scăzut;
presiunea arterială sistemică scăzută;
contractilitatea ventriculară crescută;
In timpul înregistrării complexului QRS pe EKG, activitatea electrică a miocardului

include următoarele, cu EXCEPȚIA:
fazei de platou a potențialului de acțiune pe fibra miocardică izolată;
depolarizării septului interventricular;
depolarizării sistemului Purkinje;
depolarizării miocardului ventricular, în afara de bazei ventriculului
stâng; repolarizării atrială;
In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

depolarizarea ventriculară;
depolarizarea nodulului a-
v; depolarizarea atrială;
începutul repolarizării ventriculare;
repolarizarea apexului;
În timpul inspirației obișnuite are loc:

scăderea presiunii pleurale;
creșterea presiunii alveolare;
revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
relaxarea diafragmului;
scăderea presiunii alveolare;
În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite

sistemului nervos central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;
In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida

numita:
bol alimentar; chim
gastric; chim
intestinal; bol fecal;
substanța alimentara;
In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentrația unor ioni;
mediatorii;
inervația vegetativă;
In zona postsinaptica are loc:

difuziunea mediatorului;
eliberarea mediatorului;
legarea mediatorului cu receptorii
specifici; inactivarea mediatorului;
generarea potențialului postsinaptic;
Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
segmentul izoelectric S-T;
unda T;
Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
intervalul T-P; segmentul
P-Q; complexul QRS;
segmentul izoelectric S-T;
unda T;
Incizura pe sfigmograma arterei carotide semnalizează:

începutul diastolei izovolumetrice a VS;
începutul sistolei izovolumetrice a VS;
începutul diastolei izovolumetrice a VD;
închiderea valvulelor aortice;
începutul sistolei izovolumetrice a VD;
Indicați localizarea centrilor corticali:

girusul postcentral - centrul vizual;
girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
girusul occipital - centrul vizual;
girusul frontal - centrul auditiv;
girusul temporal - centrul auditiv;
Influenta stresului fizic sau psihic:

creștere apreciabila de ACTH;
creștere secreției cortizolului; scăderea
secreției cortizolului;
creșterea secreției adrenocorticoliberinei;
nu influențează asupra secreției ACTH;
Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata

de:
Organele tendinoase Golgi;
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este

generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;
Informația despre tensiunea mușchiului este generata de:

Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
Inhibiția postsinaptica rezulta prin:

creșterea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Na+-lui;
creșterea conductanței Ca2+-lui;
scăderea conductanței K+-lui; creșterea
conductanței Mg2+-lui;
Insulina produce următoarele efecte:

utilizarea crescută a glucozei în celulele insulinodependente ;
lipoliza crescută;
hiperpolarizarea celulară;
gluconeogeneză scăzută ;
cetogeneză scăzută ;
Intensitatea sunetelor se măsoară:
în daltoni;
în volti; în
pascali;
în decibeli;
în amperi;
Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

contracțiile musculaturii scheletice;
creșterea presiunii abdominale;
negativitatea accentuată a presiunii
intratoracice; scăderea presiunii în atriul drept;
scăderea presiunii abdominale;
776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu

EXCEPȚIA:
creșterea secreției de HAD;
apariția senzației de sete;
creșterea secreției de renină;
creșterea secreției de factor natriuretic
atrial; creșterea conținutului de albumine;
Izotonia semnifica valoarea constanta a osmolarităii egala cu:

atm;
mosmol/l;
mosmol;
osmol/l;
mg%;
Kalikreina:
Este un hormon steroid;
Descompune kininogenul;
Are rol vasodilatator;
Creste reabsorbția de Na+ în ducte;
Este un factor de creștere;
La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;
La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;
La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant mecanismul nervos de reglare a
secreției digestive :
stomac; cavitate
bucala; intestin
subțire; intestin
gros;
cavitatea bucala și stomac;
La femeie secreția de gonadotropine este reglata de :

adrenalina;
estradiol prin feed-back negativ;
tiroxina prin feed-back pozitiv ;
hormonul de eliberare hipotalamic;
aldosteron prin feed-back negativ;
783. La întuneric:
crește cantitatea de pigment depozitat;
pupila se dilata;
cristalinul se aplatizează;
scade pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
crește pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
La un adult normal, plasma:

reprezintă 10% din greutatea corporală;
are o osmolalitate de circa 300 mOsm;
are circa 140 mmoli Na+/L; albumină
circa 40-45 g/l;
conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;
La un adult normal, plasma:

reprezintă 10% din greutatea corporal;
are o osmolalitate de circa 290 mOsm;
are circa 140 mmol/L Na+;
conține albumină circa 40-45 g/l,;
conţine albumină circa 8 % din greutatea corporal;
La un adult sănătos, plasma are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

reprezintă 10% din greutatea corporală;
are o osmolalitate de circa 290
mOsm; are circa 140 mmol/L Na+;
conține albumină circa 40-45 g/l;
conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;
La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
ml 02 /% ;
ml 02 /%;
ml 02 /%;
ml 02 /%;
ml 02 /%;
Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:
hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
Lezarea căror arii corticale provoacă apariția afaziei motorie:

aria Broca;
aria limbica de asociație;
aria Wernicke;
aria vizuala secundara;
aria prefrontala de asociație;
Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului facial; nucleelor
nervului trigemen; nucleelor Deiters a
bulbului rahidian; nucleelor nervului
vag;

vag;

vag;
Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
hipotalamusul posterior;
Lichidul intraocular cuprinde, cu EXCEPȚIA:
cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
Lichidul intraocular cuprinde:

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
797. Limfocitele:
cooperează în producerea răspunsului imun;
sintetizează limfokine și interleukine;
au durata de viaţă de 1-2 săptămâni;
de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele
persoanelor sănătoase;
Manifestările clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

atetoza;
boala Parkinson; corea
Huntington; rigiditatea
de decerebrare; agnozia;
Manifestările electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

predomina undele beta;
predomina undele alfa;
are loc sincronizarea ritmului;
are loc desincronizarea ritmului;
800. Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

este prezentă atonia musculară;
predomina undele beta;
are loc desincronizarea ritmului;
are loc sincronizarea ritmului;
Manifestările specifice ale socului spinal sunt:

scăderea brusca a tensiunii arteriale;
blocarea completa a activității reflexe a mușchilor striați;
reflexele micțiunii și defecației complet suprimate;
tensiunea arteriala nu se modifica;
tonusul mușchilor scheletali nu se modifica;
Marcați asocierile corecte:
pH acid salivar (sub 5,0) – favorizează apariția tartrului dentar;
Fumători – concentrație salivara mare de SCN (tiocianat);
Parotina – efect hipercalcemiant;
Boli renale cronice – uree, acid uric, creatinina salivare crescute; Concentrație
crescuta de Fluor în saliva – concentrație scăzută a calciului în smalț;
Mărirea ventilației NU poate fi produsă prin stimularea:

chemoreceptorilor periferici;
receptorilor I de iritație (receptori cu adaptare rapidă);
presoreceptorilor pulmonari; algo-receptorilor
periferici;
receptorilor J (juxta-capilari);
Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt

asigurate de:
reflexe inițiate de baro receptori arteriali;
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic;
mecanisme renale de control a volemiei;
intervenția HAD;
Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt

asigurate de:
deplasarea lichidului din interstițiu în vas la creșterea presiunii
arteriale; stimularea β2-receptorilor din cardiomiocite;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel
carotidian; mecanisme renale de control a volemiei;
intervenția ADH-ului;
Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt

asigurate de:
reflexe inițiate de baroceptorii arteriali;
sistemul renină - angiotensină aldosteron;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel
carotidian; mecanisme renale de control a volemiei;
intervenția aldosteronului;
Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt:

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric (AGAB);
Mediatorii excitanți:
provoacă hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
provoacă depolarizarea membranei
postsinaptice; deschid canalele pentru Na+;
deschid canalele pentru K+;
deschid canalele pentru Ca++;
Mediatorii inhibitori (în mai multe cazuri ) sunt:

dopamina;
acetilcolina;
glicina;
acidul gama-amino-
butiric; adrenalina;
Mediatorii inhibitori provoacă:

deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
depolarizarea membranei post sinaptice;
hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
nu modifica potențialul membranei;
Mediatorii SNC sunt distruși de către următorii fermenți:

acetilcolina de către colinesteraza;
acetilcolina de către colinacetilaza;
noradrenalina de către monoaminoxidaza;
noradrenalina de către colinacetilaza;
nu sunt distruși de fermenți;
Medicamentele care au efect agonist acetilcolinei, favorizează răspunsurile simpatice și

parasimpatice pentru că:
acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi;
acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare;
receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative;
acetilcolina este unicul neuro mediator în sistemul nervos periferic; acetilcolina
este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice;
Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl,

selectați segmentul:
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (portiunea initială);
tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice
a lichidului extracelular.
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular;
Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a

lichidului extracelular;
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular;
Miopia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
Mixedemul se caracterizeaza prin:

mărirea metabolismului bazal;
retinerea apei în organism; scăderea
metabolismului bazal; scăderea
excitabilității SNC; tahicardie;
Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric

reprezentat pe acest grafic? - GRAFIC
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric

reprezentat pe acest grafic? - GRAFIC
Na+
K
+
Cl-
Ca2+
Mg2+
Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial

poarta numele de:
potențial de acțiune;
potențial postsinaptic de excitatie;
potențial vestigial;
potențial de receptor;
potențial postsinaptic de inhibiție;
Motilina:
este hormon tisular;
inhiba motilitatea gastrica;
stimulează motilitatea duodenala;
are acțiuni similare glucagonului;
stimulează tranzitul alimentelor;
Motoneuronii A alfa :
împreuna cu fibrele musculare inervate formează unități motorii;
inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale;
inerveaza fibrele musculare scheletice intrafusale;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu fibrele
motoneuronilor de tip gamma;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mic in comparație cu
fibrele motoneuronilor de tip gamma;
Motoneuronii gamma:
se situează in coarnele anterioare ale măduvei spinării;
se situează in coarnele posterioare ale măduvei spinării;
numărul lor este mai mic decât cel al neuronilor alfa;
transmit impulsuri prin fibre motorii cu diametrul mare;
inervează fibrele intrafusale;
Motoneuronii spinali α au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

primesc impulsuri de la neuronii din coarnele laterale ale măduvei spinării;
primesc impulsuri de la cortexul contra-lateral;
pot fi inhibați de neuroni intercalari inhibitori;
inervează o singura fibra musculara;
inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
Motoneuronul:
enervează doar o singură fibră musculară;
axonii motoneuronilor sunt mielinizați;
corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării;
poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile
musculare; poate fi stimulat prin aplicarea glicinei pe corpul celular;
Neurofizinele I şi II:
sunt neuromodulatori;
sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX
(oxitocina); sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Neurofizinele:
sunt enzime plasmatice;
sunt hormoni;
sunt proteine transportoare;
transporta oxitocina și vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
transporta oxitocina și vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este:

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;
noradrenergica, serotoninergica;
enkefalinergica și prin substanța P;
Neuronii simpatici:
care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari;
care produc noradrenalina sunt preganglionari;
cei postganglionari eliberează noradrenalină;
cei preganglionari produc acetilcolină;
acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și
forței de contracție;
Nictalopia (cecitatea nocturna):

deficit al celulelor cu conuri;
deficit de funcționare al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensității mari de
lumină; bolnavii se orientează greu noaptea;
poate fi provocata de deficit de vitamina A;
Nodul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:

este localizat în peretele posterior al atriului drept;
este dotat cu automatism;
vagul drept face sinapsă la acest nivel;
are o frecvența spontană de descărcare mai mare ca restul formațiunilor
nodale; se depolarizează și repolarizează ciclic;
Noradrenalina determină contracția fibrelor musculare netede din:

bronhiole;
mușchiul
piloerector; intestin;
arteriole;
corpul ciliar;
833. Notați principalele tipuri de celule ganglionare:

celule W;
celule Z;
celule B;
celule Y
celule X
Numărul leucocitelor crește în/după:

Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica; iradieri
masive cu raze X;
Numărul leucocitelor NU creşte în/după :

Viroze;
boli parazitare; ingerare de
alimente; inaniție
proteica; iradieri masive
cu raze X;
Numiți cele mai importante arii de asociere ale cortexului:

aria parieto-occipito-temporala;
aria prefrontala;
aria auditiva secundara;
aria auditiva secundara;
aria limbica;
Numiți centrii bulbului rahidian:

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
Numiți erorile de refracție ale ochiului:
miopia;
cataracta;
glaucomul;
hipermetropia;
astigmatismul;
Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

nuclei specifici (comutanti);
nuclei supraoptici;
nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
este dobândit;
se elaborează pe baza reflexului necondiționat;
poate fi elaborat la diferiți stimuli;
se elaborează fără participarea cortexului;
O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;
O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;
O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune
-Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut?
2000
3000
4000
6000
7000
O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama
Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac?
La punctul C
Între punctul A și punctul B
Între punctul B și punctul C
Între punctul C și punctul D
Între punctul D și punctul A
O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:

vasoconstricţie arterială;
vasoconstricţie venoasă;
creșterea secreției factorului natriuretic atrial
(FNA); creşterea eliberării de hormon antidiuretic;
bradicardie;
O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

vasoconstricție arterială;
vasodilatare venoasă;
creșterea secreției de catecolamină;
creșterea eliberării de HAD;
bradicardie;
O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de

frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

volumului bătaie;
tonusului nucleului nervului vag;
rezistenței periferice totale;
activității sistemului nervos simpatic;
activității sistemului nervos parasimpatic;
O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

volumului bătaie;
ritmului cardiac;
rezistenţei periferice totale;
secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
activității sistemului nervos parasimpatic;
Ochiul emetrop se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA:

putere de refracţie statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la (infinit);
putere de refracţie statică medie de 43 D;
focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit);
punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;
Ochiul emetrop se caracterizează prin:

putere de refracție statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit);
putere de refracție statică medie de 43 D;
focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit);
punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;
Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

perceperea și selectarea hranei;
favorizarea reflexelor secretorii
digestive; evitarea locurilor cu aer viciat;
evitarea alimentelor alterate;
recunoașterea partenerului sexual la animale;
853. Ovarul secreta:

hormoni estrogeni;
androgeni în cantități mici;
aldosteron;
progesteron;
hormonul foliculostimulant;
Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
ejecţia laptelui
lactogeneza;
contracţia miometrului uterin;
Oxitocina provoacă:
lactogeneza;
contracția miometrului;
eliberarea laptelui;
contracția mioepiteliului din canalele galactofore;
relaxarea uterului;
Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
centrului setei;
Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
Parathormonul:
este hormon hipercalcemiant;
este hormon hipocalcemiant;
favorizează depunerea calciului in oase;
creste reabsorbția calciului la nivelul tubului urinifer;
mărește eliminările urinare de fosfor;
Parotina:
Este o globulina secretata de parotide;
Are efect hipercalcemiant;
Inhibă calcificarea dentinei;
Facilitează osificarea endocondrala;
Este clasificata ca hormon;
Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:

transmiterea unilaterala;
retenția sinaptica;
divergența;
iradierea excitației;
convergenta;
Pe receptorii intracelulari acționează următorii hormoni:?

proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni; hipofizei
anterioare;
Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii tiroidieni;
hormonii sexuali;
Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:

spinocerebelos direct;
spinocerebelos încrucişat;
tectocerebelos;
pontocerebelos;
vestibulocerebelos;
864. Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei:

folosim un voltmetru special;
amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare;
trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal;
amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare;
amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în
interiorul celulei;
Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la

distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;
Pentru formarea de micelii este necesară prezența:

fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele

afirmații:
volumul sanguin total este de 5 1;
pH-ul sanguin este 7,0;
numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l;
numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l;
sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
869. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

pH-ul sanguin arterial este 7,4;
numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1; sângele
conține circa 10% din totalul fierului din corp;
Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu

EXCEPȚIA:
corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
corespunde cu începutul sistolei atriilor;
Perioada de contracție izovolumetrică:

corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea
valvelor semilunare;
872. Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina) sunt produși de degradare ai:

trombocitelor;
leucocitelor;
hemoglobinei ;
sărurilor biliare;
mioglobinei;
873. Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
sunt în număr mai mare ca hematiile;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
sunt celule nucleate;
874.Plachetele:
sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
pot adera de peretele vascular lezat;
875. Plachetele:
sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);?
sunt celule nucleate;
Postactiunea (reverberația ) este:

proprietatea sinapsei; proprietatea
centrului nervos; iradierea
excitației;
circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
Potențialele de acțiune axonale:

se propagă decremențial;
se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
se propaga saltator în axonii amielinizati;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau
corpul neuronal;
determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:

este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru
sodiu; nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul;
se supune legii "tot sau nimic";
Potențialul de acțiune al fibrei miocardice se deosebește de al fibrei musculare scheletice

prin:
durată mai lungă (250-300
ms); durata mai scurtă sub 2 ms;
intensitatea mai mare;
amplitudinea mai mare; perioada
refractară mai scurtă;
880. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele, cu
EXCEPȚIA:
are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este
scăzută; este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+;
durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară;
durează mai putin în fibra musculară atrialâ, decât în cea ventriculară;
881. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

are o fază de platou în cursul căreia g Ca++ este
scăzută; este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente;
durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară;
durează mai puțin în fibra musculară atrală, fața de cea ventriculară;
Potențialul de acțiune:
este un potențial gradat;
este produs de stimulii subpragali;
începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase
groase; se propagă fără decrement;
Potențialul de repaus a unei fibre nervoase:

este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei;
este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru
ioni; pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol; este determinat de
influxul ionilor de calciu;
este determinat de ionii de potasiu;
Potențialul de repaus al membranei este determinat de:

Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
Deschiderea canalelor voltaj dependente;
Deschiderea tuturor canalelor;
Potențialul membranar de repaus:

este de 80 mv în neuron;
este negativ;
este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus
este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus; este
menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
886. Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):
este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
amplitudinea depinde de cantitatea de
mediator; se supune legii «tot sau nimic»;
nu se supune legii «tot sau nimic»;
Potențialul retinian de receptor:

este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium:
este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili;
este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili;
este un potenţial hiperpolarizant;
este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium
Precizați asocierile INCORECTE:

reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
reflex bineuronal - reflex de flexie;
reflex monosinaptic - reflex miotatic;
reflex necondiționat - reflex înnăscut;
reflex vegetativ - reflex de clipire;
Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă

zona de minimă rezistența a sistemului vascular; participă într-o
mare măsură la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o
măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o
bogată inervație parasimpatică;
Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele:

reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular;
participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale;
participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;
Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă

zona de minimă rezistenta a sistemului vascular; participă într-o
măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o
măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o
bogată inervație simpatică;
Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele:

reprezintă zona de maxima rezistența a sistemului vascular;
participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale;
participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator
local; prezintă o bogată inervație parasimpatică; sunt influențate
numai pe cale umorală;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în
mușchii scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de
acţiune; doar nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap.
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: vâscozitatea

crescută a sângelui mărește presiunea arterială; vâscozitatea crescută
a sângelui micșorează presiunea arterială; elasticitatea pereților arteriali
nu are rol in menținerea presiunii arteriale; arteriolele sunt vase
rezistive;
scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:

cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale;
prezintă PA cu aceeaşi durată, la nivel atrial şi ventricular;
prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi
ventricular; este refractar la stimulare timp de 0,20 sec, atât la nivel atrial, cât şi
ventricular; prezintă o perioadă refractară relativă de 0,1 sec la nivel ventricular;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune;
numai nodulul sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;
Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
cuprinde numai baro (preso) receptori;
este aferentă nervului vag;
este aferenta nervului glosofaringian;
conține atât baro~ cât și chemoreceptori;
de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
din mușchiul scheletic;
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV;
Potențialul de acțiune este condus prin miocardul lucrător prin fibre nervoase;
Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap;
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară;
Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.
Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină
creșterea frecventei cardiac;
Creșterea presiunii arteriale determină vasoconstricție periferică, mediată
parasimpatic; Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe
termen lung a presiunii arteriale sistemice;
Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice;
Presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
901. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Unda P pe EKG reflectă contracția atrială;
Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV;
Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
Intervalul PQ măsoară 0,5 sec;
902. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm
Hg; In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventricul este ejectat;
In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică;
Valva mitrală nu se închide in sistola ventriculară pentru că presiunea din ventriculul
stâng depășește presiunea din atriul stâng;
903. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Zgomotul I este cauzat de închiderea valvelor mitrale și
tricuspide; Zgomotul I precede unda R pe EKG;
Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și
pulmonară); Zgomotul II are loc în cursul undei P;
Zgomotul I corespunde pauzei generale a cordului;
Unda P pe EKG reflectă contracția atrială;
Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV;
Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
Intervalul PQ reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele
din mușchiul scheletic;
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV;
Potențialul de acțiune este condus în miocardul lucrator, prin fibre mielinice;
Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec;
Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite
specializate, legate prin joncțiuni gap;
906. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm
Hg; în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic;
presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
907. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele
nervoase simpatice;
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune;
numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;
908. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE:

în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg;
în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul systolic;
presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;
Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

mEq/1 Cl-;
mEq/1 Ca2+;
mEq/1 HCO3-;
mEq/1 Na+;
mEq/1 K+;
Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

mEq/1 Cl-;
mEq/1 Ca2+;
mEq/1 HCO3-;
mEq/1 Na+;
mEq/1 K+;
912. Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:
țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
913. Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:
țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;
Precizați răspunsurile corecte referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
stimulează secreția de renină; inhibă
eliberarea de vasopresină; inhibă
eliberarea de renina; stimulează
reabsorbția Na+ la nivel renal;
Precizaţi răspunsurile corecte:

erecția este un reflex simpatic;
erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
fertilizarea normală are loc în uter;
fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
916.Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal;
stimulează secreţia de renină;
inhibă eliberarea de vasopresină;
stimulează eliberarea de aldosteron;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
917. Presbiopia apare în rezultatul:

alungirii globului ocular;
scăderii elasticității cristalinului;
creșterii tensiunii intraoculare;
dereglării inervației mușchiului ciliar;
opacifierii cristalinului;
918. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la:

inhibiția secreției hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse
negative; micșorarea secreției hormonilor tiroidieni;
micșorarea asimilarii iodidelor de catre glanda
tiroida; mărirea consumului de oxigen in creier;
stimularea secreției hormonului tireotrop;
919. Presiunea arteriala este întreținuta de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

forța de contracție a inimii;
debitul cardiac;
elasticitatea vaselor;
presiunea osmotica a sângelui;
rezistenta vasculara;
920. Presiunea arteriala este întreținută de:

forța de contracție a inimii;
debitul cardiac crescut;
elasticitatea vaselor mari;
volumul, viscozitatea și presiunea osmotica a sângelui;
rezistenta vasculara;
921. Presiunea coloidosmotică a plasmei:

creşte în hiperproteinemii;
creşte după o ingestie de apă în exces;
este determinată în primul rând, de
albumine; creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
922. Presiunea coloidosmotică a plasmei:

este mai mică faţă de cea din spațiul interstițial;
creşte după ingestia de NaCl în exces;
este determinată în primul rând de lipide;
este determinată 80% de albumine;
este determinată de către macromoleculele proteice;
923. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular

NU este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
924. Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de

presiune, raza vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare
flux? Gradientul de presiune=100mmHg, Raza vasului=1, Vâscozitatea sângelui=10;
Gradientul de presiune=50mmHg, Raza vasului=2, Vâscozitatea sângelui=5;
926. Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

facilitarea motoneuronilor α ce inervează același
mușchi; contracția musculaturii antagoniste;
reflexul tendinos Golgi;
inhibiției motoneuronilor α ce inervează mușchii corespunzători;
inhibiția reciproca;
Prin AMPc acționează următorii hormoni:

hormonii hipotalamici;
hormonii hipofizei anterioare;
parathormonul; estradiolul;
tiroidieni;
928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:

incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;
Prin ce se caracterizează afazia Wernicke:

incapacitatea de a înțelege cuvintele rostite;
incapacitatea de a înțelege cuvintele scrise;
incapacitatea de a interpreta gândul exprimat de cuvintele
rostite; dementa totala;
incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
930. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
se înregistrează în timpul somnului;
se înregistrează în starea de veghe in repaus;
frecventa 8-13 HZ;
apar în încordare nervoasa;
931. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale beta:

frecventa mai mare de 14Hz;
frecventa mai mica de 14Hz;
apar în timpul stimulării sistemului nervos
central; apar în somnul paradoxal;
apar în stare de veghe în repaus;
932. Prin presiune sistolică se înțelege:

presiunea arterială la începutul sistolei ventriculare;
presiunea arterială la începutul diastolei;
valoarea maximă a presiunii în artere, în sistola;
valoarea medie a presiunii în artere, în sistola;
presiunea în timpul contracției izovolumetrice;
933. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta:

hormonii de eliberare hipotalamici;
hormonii de inhibiîie hipotalamici;
oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
934. Principalele substanțe neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sunt:

bradikinina;
enkefalina;
opioizii;
histamina;
beta-endorfina;
935. Procentul de saturație a Hb cu O2 va crește:

la mărirea pCO2 arterial;
la mărirea pO2 arterial;
la mărirea concentrației de Hb;
la mărirea temperaturii;
la scăderea pH-ul arterial;
936. Progesteronul este secretat la nivelul:

foliculuilui ovarian;
corpului galben;
testiculului;
placentei;
937. Progesteronul favorizează:

proliferarea endometriului;
secreția endometrului;
contracția uterului;
relaxarea uterului;
proliferarea alveolelor sânilor;
938. Progesteronul:
este secretat de corpul galben;
este secretat de corpul galben; ( se repeta )
este scăzut în timpul menstruațiilor;
prezintă nivele constante după implantare;
prezintă nivele scăzute după ovulație;
Prolactina este secretata de:

hipofiza posterioara;
hipotalamusul medial; testicul;
hipofiza
anterioara; ovar;
940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
musculatura atrialâ;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se reține la nivelul:

musculaturii atriale;
nodulului atrio-ventricular;
fasciculului Hiss;
reţelei Purkinje;
musculaturii ventriculare;
Protanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;
944. Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica

prin: secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive;
secreția de antienzime ca antitripsina;
inactivarea pepsinei;
conținutul crescut de bicarbonat;
acțiunea lenta a enzimelor proteolitice;
Proteinele glandulare din saliva sunt:

pepsina;
Amilaza;
Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
946. Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele:

lizozimă;
amilaza;
HCl;
substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul
ABO); acidul lactic;
Răspunsul DINAMIC al fusului muscular apare atunci când:

zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent; zona
receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare
creste proportional cu gradul de întindere;
terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute;
Răspunsul local se caracterizează prin:

amplitudine proporționala cu stimul;
amplitudine și durata constanta;
propagare locala decrementionala;
sumare temporospatiala;
propagare activa fără decrement;
Răspunsul STATIC al fusului muscular se caracterizează prin:

zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent;
zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare
creste proportional cu gradul de întindere;
terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai
multe minute;
950. Răspunsurile postsinaptice :

pot fi modulate de neuromodulatori și cotransmițători;
pot fi de tip excitator sau inhibitor;
nu se supun legii "tot sau nimic';
au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor;
se supun legii "tot sau nimic";
951. Receptorii nicotinici se găsesc:

la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic; la
nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic;
952. Receptorii pulmonari de destindere:

Recepționează mărirea volumului pulmonar; Transmit
impulsurile aferente prin nervul glosofaringian;
Inhiba faza de inspirație;
Transmit impulsurile aferente prin nervul vag;
Măresc durata inspirației;
Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
în prezbiopie;
la creșterea elasticității cristalinului;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;
Referitor la metabolismul glucozei:

gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
glicogenoliza și glicogeneza sunt funcții hepatice; glucoza
poate fi depozitată ca glicogen sau lipide; gluconeogeneza
este stimulată în condiții de hipoglicemie; glicogeneza este
stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
955. Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului

ca:
sunt reflexe mono sinaptice;
arcul reflex este multineuronal;
cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuși în lanț închis sau deschis;
sunt reflexe inițiate de la nivelul exteroceptorilor cutanați; tactili; termici și dureroși;
neuronii intercalări fac sinapsa cu moto neuronii ipsi- si controlaterali;
Reflexele medulare segmentare sunt :

reflexul de ascensor;
reflexul de redresare;
reflexul de flexie;
reflexul de flexie si extensie încrucișata;
reflexul de extensie;
957. Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

reacția pozitiva de susținere a pozei;
reflexul de pășire ritmica;
reflexul de galop;
reflexul de micțiune;
reflexele stato-kinetice;
Reflexul de convergența presupune: marcarea corectă a

poziției obiectelor în spațiu ; suprapunerea totală a
câmpurilor vizuale ale ambilor ochi; modificarea poziției
axelor optice ;
mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi;
suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ;
959. Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
Reflexul de umflație (Herring - Breuer):

Prelungește inspirația;
Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor;
Produce volume curente mai ample;
Micșorează faza inspiratorie;
Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere;
961. Reflexul Hering-Breuer la adulți:

Implică chemoreceptorii pulmonari;
Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite;
Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;
Implică chemoreceptorii centrali și periferici; Întrerupe
inspirația la volumuri respiratorii normale;
962. Reglarea aportului hidric se realizează prin:

senzația de sete;
micșorarea presiunii oncotice;
prin progesterone;
creșterea osmolaritatii plasmatice;
uscăciune in cavitatea bucală;
Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de

litere corect: ( IMAGINE )
A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare
scheletice; A, B,C – fusul muscular;
A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare
scheletice; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de

litere corect: ( IMAGINE)
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace; A
– arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede;
A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare
scheletice; A, B,C – unitate motorie;
litere INCORECT: ( IMAGINE)
A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare

litere INCORECT: (IMAGINE)
A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare
scheletice; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe ECG:

undei P;
complexului QRS;
undei R;
undei T ;
segmentului ST;
Renina:
este secretata de aparatul juxta-glomerular;
este secretata de interstițiu renal;
este secretata în ficat;
transforma angiotensinogenul în angiotenzina I;
transforma angiotensina I în angiotensina II;
969. Repolarizarea fibrei nervoase:

în prima fază este lentă apoi devine rapidă;
apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și
activarea canalelor pentru potasiu;
pe imaginea grafică a potențialului de acțiune este reprezentată de panta
ascendentă; este asociată cu creșterea conductanței pentru Ca++;
este asociată cu creșterea conductanței pentru K+;
970- 977.Rezultatul testului de hemaglutinare a sângelui unui subiect este prezentat în

figura următoare. Care dintre următoarele concluzii cu privire la apartenența subiectului
este valabila?
1.Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
Alegeți variantele INCORECTE de denumire a arcului reflex din imagine:
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina

posterioară;
4.Analizați imaginea și alegeți variantele INCORECTE:
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina

posterioară;
5. Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
chimiodependente de K+
anionice
voltaj-dependente de Na+
voltaj-dependente de Ca2+
voltaj-dependente de K+
Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
7. Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?
PPSE
PPSI
Potential local
Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor chimiodependente.
+1
+2
3
4
5
Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor voltaj-dependente de Na+:
1
2
+3
4
5
11.Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor voltaj-dependente de Ca++:
1
2
3
4
+5
Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor ligand dependente:
+1
2
3
4
5
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hipoexcitabila.
1
2
+3
4
+5
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este inexcitabila
1
+2
3
4
5
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hiperexcitabila
+1
2
3
+4
5
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la stimuli
suprapragali
1
2
+3
4
+5
Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
+HCO3-;
Ca++;
+H2CO3;
Cl-;
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la stimuli
subprapragali
+1
2
3
+4
5
Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
HCO3-;
Ca++;
H2CO3;
+Cl-;
Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere correct

A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
+A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
+A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere
INCORECT:
+A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare

scheletice; +A, B,C – fusul muscular;
+A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere
INCORECT:
+A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare

cardiace; +A – arteriola cu capilare, C – fibre
musculare netede; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre
musculare scheletice; +A, B,C – unitate motorie;
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect:

+A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare
+A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este
130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este
prezentata.
Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut?
2000
3000
4000
6000
+7000
Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%
A
B
+C
D
E
Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+cationice
anionice
voltaj-dependente de Na+
voltaj-dependente de Ca2+
voltaj-dependente de K+
+PPSE
PPSI
+Potential de receptor
+Potential local
după perfuzia soluției hipertonice.
A
B
C
+D
E
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular la
un pacient cu diabet insipid.
A
B
C
D
+E
după pierderea soluției hipotonice.
A
B
C
D
+E
după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
A
B
C
+D
E
după perfuzia soluției hipotonice.
A
B
+C
D
E
după perfuzia soluției izotonice.
A
+B
C
D
E
Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?
0; +II A; III B; IV AB;

I 0 și II A
PPSE
+PPSI
Potential local
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după perfuzia 1
litru de NaCl 0,9%.
A
+B
C
D
E
1).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus reprezinta:
a) [ ] potentialul suprafetei externe a membranei;
b) [x] diferenta de potential dintre suprafata interna si cea externa a membranei;
c) [ ] potentialul suprafetei interne a membranei;
d) [ ] fenomenele electrice pe membrana provocate de excitatie;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
2).
Punctajul: 10cs Valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este:
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
c) [ ] - 120 - - 150 V;
d) [ ] +50 - +90 mV;
e) [ ] -200 - -300 V;
---------------------------------------------------------------------
3).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune reprezinta:
a) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
b) [ ] diferenta de potential dintre suprafetele externa si interna a membranei;
c) [x] schimbarea brusca a potentialului de membrana in rezultatul actiunii excitantului pragal si suprapragal;
d) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
4).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de depolarizare a potentialului de actiune este:
-
a) [ ] fluxul intracelular de Cl ;
+
b) [ ] fluxul intracelular de K ;
+
c) [x] fluxul intracelular de Na ;
+
d) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
e) [ ] fluxul extracelular de K ;
---------------------------------------------------------------------
5).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus are durata de:
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
d) [x] este permanent;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Punctajul: 10cs Durata potentialului de actiune a fibrei nervoase este:
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
d) [ ] 500 - 700 msec;
e) [x] 0,8 - 1,2 msec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
b) [x] muschiul neted;
c) [ ] muschiul cardiac;
d) [ ] muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
---------------------------------------------------------------------
8).
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
a) [x] lichid extracelular;
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Punctajul: 10cs Cea mai mare viteza de contractie este proprie:
a) [x] muschiului striat;
b) [ ] muschiului neted;
c) [ ] muschiului cardiac;
d) [ ] muschiul striat, cit si muschiul neted, au aceiasi viteza de contractie;
---------------------------------------------------------------------
10).
Punctajul: 10cs Oboseala musculara este mai evidentiata in:
a) [ ] muschiul cardiac;
b) [x] muschiul scheletic;
c) [ ] muschiul neted din viscere;
d) [ ] muschiul neted vascular;
e) [ ] toti muschii obosesc la fel;
---------------------------------------------------------------------
11).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
c) [x] reticul sarcoplasmatic;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
12).
Punctajul: 10cs In conditii reale tonusul muscular este conditionat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculara;
b) [ ] frecventa de stimulare a unei singure unitati motorii;
c) [ ] numarul de miofibrile;
d) [x] numarul de unitati motorii in actiune si frecventa impulsurilor spontane in ele;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Punctajul: 10cs Fibrele musculare scheletice sint inervate de:
a) [ ] ganglionul simpatic;
b) [x] neuronii din coarnele anterioare medulare;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata de cresterea concentraţiei sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
16).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
17).
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea fibrei musculare creste:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [ ] refractara relativa;
c) [x] postpotentialului negativ;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea fibrei musculare este
scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [x] refractara relativa;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Punctajul: 10cs Contractia musculara izotonica se caracterizeaza prin:
a) [ ] modificarea tensiunii si lungimii muschiului;
b) [ ] scurtarea muschiului cu tensiune variabila;
c) [x] scurtarea muschiului cu tensiune constanta;
d) [ ] modificarea tensiunii muschiului cu lungime constanta;
---------------------------------------------------------------------
20).
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele procese, in afara de unul care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in tubii "T";
+
b) [x] influxul de K in celula;
c) [ ] eliberarea ionilor de calciu;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] eliberarea caldurii de activare;
---------------------------------------------------------------------
21).
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
b) [x] perioada latenta, contractie, relaxare;
c) [ ] relaxare, contractie, perioada latenta;
d) [ ] contractie, relaxare, perioada latenta;
---------------------------------------------------------------------
22).
Punctajul: 10cs .Prag de excitatie se numeste:
a) [ ] valoarea maxima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
b) [ ] valoarea medie a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
d) [ ] valoarea excitantului ce provoaca raspuns local;
---------------------------------------------------------------------
23).
Punctajul: 10cs Care din aceste afirmatii este corecta:
a) [ ] excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egala;
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
c) [ ] excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decit a fibrei nervoase;
d) [ ] excitabilitatea nu poate fi comparata;
---------------------------------------------------------------------
24).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare depinde de:
a) [ ] distanta dintre electrozii de excitatie;
b) [ ] natura excitantului;
c) [ ] durata actiunii excitantului;
d) [x] proprietatile biofizice ale membranei;
---------------------------------------------------------------------
26).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare este:
a) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca un raspuns local;
b) [x] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca potentialul de actiune;
c) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca si raspuns local si potentialul de actiune;
d) [ ] toate raspunsurile corecte;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
27).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase mielinice excitatia se propaga:
a) [ ] excitind consecutiv toate portiunile membranei:
b) [x] prin salturi;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
d) [ ] nici un raspuns corect:
---------------------------------------------------------------------
28).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase amielinice excitatia se propaga:
a) [x] excitand consecutiv toate portiunile membranei:
b) [ ] prin salturi ;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
---------------------------------------------------------------------
29).
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuromusculara;
---------------------------------------------------------------------
30).
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [x] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuro-musculara;
---------------------------------------------------------------------
31).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
32).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
33).
Punctajul: 10cs Rolul colinesterazei in functionarea sinapsei este:
a) [ ] accelereaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [x] scindeaza acetilcolina legata cu colinoreceptori;
c) [ ] mareste concentratia de acetilcolina in spatiul sinaptic;
d) [ ] impedica asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
---------------------------------------------------------------------
34).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si sintetici (d-tubocurarina, diplacina):
a) [ ] blocheaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
c) [x] blocheaza colinoreceptorii de pe membrana postsinaptica;
d) [ ] impiedica sinteza acetilcolinei in butonul sinaptic;
e) [ ] blocheaza miscarea moleculelor de acetilcolina in spatiul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
35).
Punctajul: 10cs Integritatea pur functionala a nervului este dereglata prin:
a) [ ] legaturarea nervului;
b) [ ] intinderea excesiva a nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
d) [x] actiunea cu novocaina;
---------------------------------------------------------------------
36).
Punctajul: 10cm In cazul atrofiei musculare:
a) [ ] diametrul fibrelor musculare se mareste;
b) [x] scade continutul de proteine contractile;
c) [x] scade continutul de ATP;
d) [x] scade continutul de glicogen;
e) [ ] se micsoreaza permeabilitatea membranei;
---------------------------------------------------------------------
37).
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor nervoase de tip B intra:
a) [ ] fibrele aferente de la receptorii atingerii;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii musculari;
c) [ ] fibrele eferente spre fusurile musculare;
d) [x] fibre preganglionare vegetative;
e) [ ] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
39).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
b) [ ] a transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza asupra receptorilor postsinaptici;
2+
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca ;
e) [x] potentialul postsinaptic se supune legii "Totul sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
40).
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Punctajul: 10cs La administrarea miorelaxantilor moartea survine prin:
a) [x] paraliziea muschilor respiratori si asfixie;
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Punctajul: 10cs Mediatorul de transmisie prin sinspsa neuro-musculara este:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Punctajul: 10cs Membrana postsinaptica contine urmatoarele tipuri de canale ionice :
+
a) [ ] voltaj dependente pentru Na ;
+
b) [ ] voltaj dependente pentru K ;
2+
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca ;
d) [x] chemodependente;
e) [ ] nu exista canale ionice:
---------------------------------------------------------------------
44).
Punctajul: 10cs Viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este (m/sec):
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor de tip C intra:
a) [ ] fibrele aferente de la proprioreceptorii musculari;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii de presiune;
c) [ ] fibrele aferente de la receptorii pentru cald;
d) [x] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
46).
Punctajul: 10cs Rata defuziunii este determinata de:
a) [ ] cantitatea de substanta existenta;
b) [ ] viteza miscarii cinetice;
c) [ ] numarul porilor membranei;
d) [ ] gradientul de concentratie;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
47).
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
-
c) [ ] Cl ;
+
d) [ ] K ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
48).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de repolarizare a potentialului de actiune este:
+
a) [ ] fluxul intracelulare de Na ;
+
b) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
c) [x] fluxul extracelular de K ;
+
d) [ ] fluxul intracelular de K ;
-
e) [ ] fluxul extracelular de Cl ;
---------------------------------------------------------------------
49).
Punctajul: 10cs Pentru aparitia potentialului de repaus rolul primordial il joaca:
+
a) [x] ionii de K ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
d) [ ] anionii;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
50).
Punctajul: 10cs Raspunsul local apare la :
a) [ ] excitatie supraliminala;
b) [x] excitatie subliminala;
c) [x] excitatie liminala;
d) [ ] excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminala;
---------------------------------------------------------------------
51).
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Punctajul: 10cs Cum se determina nivelul excitabilitatii muschiului la om:
a) [x] prin determinarea pragului de excitare;
b) [ ] prin masurarea valorii potentialului de repaus;
c) [ ] prin masurarea valorii potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
53).
Punctajul: 10cs .Hiperpolarizarea apare ca urmare a :
+
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na in celula;
+
b) [ ] fluxul de Na din celula;
2+
c) [ ] fluxul ionilor de Ca din celula;
+
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Punctajul: 10cs In timpul oboselii in muschi:
a) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
b) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid lactic;
c) [x] se mareste cantitatea de acid lactic;
d) [ ] se maresc rezervele de glicogen;
e) [ ] se mareste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
---------------------------------------------------------------------
55).
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un răspuns din partea acestuia sau a muşchiului
pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul determinat de stimulul prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul curare :
a) [ ] apare potentialul postsinaptic de excitatie si apoi potentialul de actiune;
b) [ ] potentialul postsinaptic excitator este , potentialul de actiune nu apare ;
c) [ ] potentialul de actiune apare fara potentialul postsinaptic excitator;
d) [ ] toate raspunsurile corecte ;
e) [x] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
58).
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il inerveaza daca potentialul de membrana a
muschiului s-a micsorat:
a) [ ] diferenta foarte marita;
b) [ ] diferenta moderat marita ;
c) [x] diferenta micsorata;
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Punctajul: 10cs Care este influenta miorelaxantilor in sinapsa neuro-musculara:
a) [ ] blochiaza eliminarea acetilcolinei din terminatiunea presinaptica;
b) [ ] distruge acetilcolina in fanta sinaptica;
c) [ ] distruge colinesteraza;
d) [x] blochiaza colinoreceptorii membranei postsinaptice;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
---------------------------------------------------------------------
61).
Punctajul: 10cs Care din ionii enumerati determina cuplarea excitatie-contractie:
2+
a) [ ] ionii de Mg ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
2+
d) [x] ionii de Ca ;
+
e) [ ] .ionii de H ;
---------------------------------------------------------------------
62).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
63).
2+
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de Ca :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
64).
Punctajul: 10cm La baza hipertrofiei musculare sta:
a) [x] marirea numarului filamentelor de actina si miozina ;
b) [x] cresterea numarului de miofibrile;
c) [x] cresterea sistemelor enzimatice pentru furnizarea energiei;
d) [ ] marirea permeabilitatii membranei;
---------------------------------------------------------------------
65).
Punctajul: 10cs Cea mai mica labilitate este la :
a) [ ] fibrele nervoase senzitive;
b) [ ] fibrele nervoase motorii;
c) [ ] fibrele musculare netede;
d) [ ] fibrele musculare rapide;
e) [x] aparatul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
66).
Punctajul: 10cs .Supraracirea nervului duce la:
a) [ ] micsorarea pragului de excitatie;
b) [x] micsorarea labilitatii;
c) [ ] marirea excitabilitatii;
d) [ ] marirea labilitatii ;
e) [x] marirea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
67).
Punctajul: 10cm In ce fibre nervoase la excitatie se va elibera mai multa caldura:
a) [ ] mielinice;
b) [x] amielinice;
c) [ ] simpatice preganglionare;
d) [x] simpatice postganglionare;
e) [ ] motore;
---------------------------------------------------------------------
68).
Punctajul: 10cs Relaxarea muschiului neted poate fi provocata de:
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
d) [ ] scaderea concentratiei ionilor de Ca++;
---------------------------------------------------------------------
69).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate puternica fata de actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
d) [ ] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
70).
Punctajul: 10cs Capul miozinic are urmatoarea proprietate:
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
c) [x] functie ATF -azica;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Punctajul: 10cs Proteina calsechestrina care se afla in reticulul sarcoplasmatic al muschiului:
a) [ ] micsoreaza cantitatea de stocaj de Ca in reticul ;
-
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl ;
+
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K ;
+
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K ;
e) [x] mareste cantitatea de Ca stocat in reticul;
---------------------------------------------------------------------
72).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt separate;
b) [ ] fiecare fibra este inervata de o singura fibra nervoasa;
c) [ ] este controlata mai ales de stimuli nervoasi;
d) [ ] fiecare fibra functioneaza separat;
e) [x] sunt muschi viscerali;
---------------------------------------------------------------------
73).
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
b) [ ] excitatia este transmisa de la o fibra la alta;
c) [ ] toate fibrele se contracta impreuna;
d) [ ] se pot excita prin intindere;
e) [x] sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
---------------------------------------------------------------------
74).
Punctajul: 10cm Cele mai importante proteine cu rol in contractia musculara sint:
a) [x] miozina;
b) [ ] mioglobina;
c) [x] actina;
d) [ ] creatina;
e) [x] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
75).
Punctajul: 10cm Cum isi poate grada muschiul scheletic forta de contractie in organism:
a) [ ] prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
b) [x] prin modificarea numarului de unitati motorii active;
c) [x] prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
d) [ ] prin contractura gradata;
---------------------------------------------------------------------
76).
Punctajul: 10cm Ce roluri indeplineste calciul in contractia musculara:
a) [x] cuplarea excitatiei cu contractia;
b) [ ] impiedica contractia;
c) [x] mentine contractia;
d) [ ] elibereaza energia necesara;
---------------------------------------------------------------------
77).
Punctajul: 10cm Ce sarcina poseda celula excitabila in stare de repaos in interiorul ei si pe suprafata:
a) [ ] interior +;
b) [ ] pe suprafata -;
c) [x] interior -;
d) [x] pe suprafata +;
---------------------------------------------------------------------
78).
Punctajul: 10cm Proprietatile potentialului de actiune sint:
a) [x] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [ ] corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
c) [x] se propaga de-a lungul tesutului (fibrei) fara decrement;
d) [ ] se sumeaza;
e) [ ] se propaga cu decrement;
---------------------------------------------------------------------
79).
Punctajul: 10cm Proprietatile raspunsului local sint:
a) [ ] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [x] orespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
c) [x] nu se propaga;
d) [x] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
80).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin nerv se supune urmatoarelor legitati:
a) [ ] conducere unilaterala;
b) [x] conducere bilaterala;
c) [x] conducere izolata;
d) [ ] retentia (incetinirea) propagarii;
e) [x] legea continuitatii fiziologice;
---------------------------------------------------------------------
81).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin sinapsa neuro-musculara se supune urmatoarelor legitati:
a) [x] propagarea unilaterala;
b) [ ] propagarea bilaterala;
c) [x] retentia (incetinirea) propagarii;
d) [x] sumarea excitatiilor;
e) [ ] accelerarea propagarii;
---------------------------------------------------------------------
82).
Punctajul: 10cm Teaca mielinica are urmatoarele functii:
a) [ ] de propagare a impulsului nervos;
b) [x] functia de izolator electric;
c) [x] functia trofica;
d) [ ] participa la cresterea fibrei nervoase;
e) [ ] asigura transportul unor substante active;
---------------------------------------------------------------------
83).
Punctajul: 10cm Alegeti afirmatia corecta:
a) [x] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
b) [ ] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuu;
c) [ ] prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
d) [ ] viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare ca in mielinice;
e) [x] viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
---------------------------------------------------------------------
84).
Punctajul: 10cm Muschiul neted:
a) [ ] contine troponina;
b) [x] contine calmodulina;
c) [ ] formeaza ansamblu calciu-troponina;
d) [x] formeaza ansamblu calmodulina-calciu;
e) [x] contine miozin-kinaza;
---------------------------------------------------------------------
85).
Punctajul: 10cs Pentru membrana celulara este propriu:
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
86).
Punctajul: 10cm Difuziunea simpla se efectuiaza prin:
a) [ ] proteinele caraus;
b) [ ] canale hidrofobe;
c) [x] canale hidrofile;
d) [x] stratul bilipidic;
---------------------------------------------------------------------
87).
Punctajul: 10cm Potentialul de repaus este determinat de:
a) [x] diferenta de concentratii a ionilor pe ambele parti a membranei;
b) [ ] actiunea excitantului;
c) [ ] permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
d) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
---------------------------------------------------------------------
88).
Punctajul: 10cm Cum sa ne convingem ca la excitarea nervului a aparut excitatia:
a) [ ] prin determinarea pragului de excitatie;
b) [ ] prin determinarea raspunsului local;
c) [x] prin aparitia contractiei in muschi;
d) [x] prin determinarea in nerv a potentialului de actiune.;
---------------------------------------------------------------------
89).
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na apare:
a) [ ] micsorarea potentialului de repaus;
b) [x] marirea potentialului de repaus;
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
---------------------------------------------------------------------
90).
Punctajul: 10cm De ce hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitatii:
a) [x] se mareste valoarea potentialului de repaus;
b) [ ] se micsoreaza potentialul de repaus;
c) [x] se mareste pragul de excitatie si potentialul pragal;
d) [ ] se micsoreaza valoarea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
91).
Punctajul: 10cm Daca la excitarea nervului, activatia canalelor de Na si K va avea loc simultan si nu consecutiv, aceasta ar fi dus la :
a) [ ] marirea potentialului de actiune;
b) [ ] micsorarea potentialului de actiune;
c) [x] nu ar aparea depolarizarea;
d) [x] nu ar aparea potentialul de actiune;
---------------------------------------------------------------------
92).
Punctajul: 10cm Daca actionam cu un factor, care mareste pragul de excitatie aceasta inseamna ca:
a) [ ] s-a micsorat potentialul de repaus;
b) [ ] a aparut depolarizarea;
c) [x] a aparut hiperpolarizarea;
d) [x] s-a micsorat excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
93).
Punctajul: 10cm Lipsa oxigenului intr-un teritoriu tisular are o actiune asupra muschiului neted vascular de:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [x] relaxare a muschiului neted vascular;
c) [x] vasodilatare;
d) [ ] contractie a muschiului neted vascular;
---------------------------------------------------------------------
94).
Punctajul: 10cm Daca la o excitare cu curent continuu in celula introducem catodul si in afara - anodul vor avea loc urmatoarele
schimbari:
a) [ ] potentialul pragal se va micsora;
b) [x] potentialul pragal se va mari ;
c) [x] nu va aparea excitatia;
d) [ ] va apare excitatia;
e) [x] nu va aparea depolarizarea;
---------------------------------------------------------------------
95).
Punctajul: 10cm Care din componentele muschiului se scurteaza in urma contractiei:
a) [x] fibrele musculare;
b) [x] miofibrilele;
c) [ ] protofibrilele;
---------------------------------------------------------------------
96).
Punctajul: 10cm Proprietatile caracteristice potentialului de actiune:
a) [x] apare la actiunea excitantului suprapragal;
b) [ ] apare la actiunea excitantului subpragal;
c) [x] apare la actiunea excitantului pragal ;
d) [x] se supune legii "tot sau nimic";
e) [ ] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
97).
Punctajul: 10cm Proteinele periferice:
a) [ ] pot străbate membrana, dacă se ataşează de cele integrale;
b) [ ] sunt ataşate numai de faţa externă a membranei;
c) [x] predomină pe faţa internă a membranei;
d) [x] sunt ataşate de proteinele integrale, fără a străbate membrana;
e) [x] pot avea rol de enzime;
---------------------------------------------------------------------
98).
Punctajul: 10cm .Glicocalixul este:
a) [ ] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus pe suprafaţa internă a stratului bilipidic;
b) [x] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus la exteriorul membranei;
c) [x] învelişul glucidic lax de la suprafaţa membranei celulare;
d) [ ] atmosfera pericelulară interpusă între celule, care le conferă electropozivitate
e) [x] implicat în solidarizarea a două celule, în imunitate şi în fixarea liganţilor
---------------------------------------------------------------------
99).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport prin membrana celulară au loc în gradient electrochimic?
a) [x] difuzarea simplă;
b) [x] difuzarea facilitată;
c) [ ] transportul activ primar;
d) [ ] contransportul şi contratransportul
e) [ ] nici un rоspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
100).
Punctajul: 10cm Difuziunea facilitată se deosebeşte de difuziunea simplă prin:
a) [x] viteza crescută;
b) [ ] absenţa gradientului electrochimic;
c) [x] participarea transportului specific;
d) [x] rata difuziunii care creşte pe măsura creşterii concentraţiei substanţei;
e) [ ] viteza de difuziune proporţională cu grosimea membranei;
---------------------------------------------------------------------
101).
Punctajul: 10cs Osmoza este:
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde presiunea hidrostatică şi coloidosmotică sunt
mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde concentraţia soluţiei este mai mare, spre cel în
care concentraţia este mai mică;
c) [ ] deplsarea solvitului în gradient de concentraţie;
d) [ ] deplasarea solvitului оn gradient electrochimic;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde concentraţia este mai mică, spre cel în care
concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
a) [ ] suprafaţa membranei scade;
b) [ ] grosimea membranei creşte;
c) [ ] dimensiunile particulei cresc;
d) [ ] gradientul de concentraţie a particulei scade;
e) [x] liposolubilitatea particulei creşte;
---------------------------------------------------------------------
104).
Punctajul: 10cm Fixarea simultană a două tipuri diferite de substante, care urmează a fi transportate în acelaşi sens, pe un transportor,
este condiţia de bază pentru:
a) [ ] transportul activ primar;
b) [x] transportul activ secundar;
c) [x] cotransportul electrogen;
d) [ ] toate sistemele de transport activ;
e) [ ] E.schimbul mediat de transport;
---------------------------------------------------------------------
105).
Punctajul: 10cm Ce procese stau la baza transportului activ secundar?
a) [ ] consumul de energie metabolică utilizată direct;
b) [ ] specificitatea pompelor;
c) [x] fixarea simultană a două tipuri diferite de substante pe un transportor comun;
d) [x] utilizarea energiei unui gradient ionic de concentraţie;
+
e) [x] energia rezultă din gradientul de Na , consecinţă a unui transport activ primar anterior;
---------------------------------------------------------------------
106).
+
Punctajul: 10cm Ce substanţe pot fi transportate prin cotransport cu Na ?
a) [ ] apa;
b) [ ] calciul;
c) [x] glucoza;
d) [ ] hidrogenul;
e) [x] aminoacizii;
---------------------------------------------------------------------
107).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport cu Na se realizează prin contratransport?
a) [ ] Na/K;
b) [x] Na/Ca;
c) [x] Na/H;
d) [ ] Na/glucoză;
e) [ ] Na/aminoacizi;
---------------------------------------------------------------------
108).
Punctajul: 10cm Оn care din următoarele forme de transport este utilizată în mod direct energia provenită din descompunerea ATP-ului
sau altor fosfaţi macroergici?
a) [ ] cotransportul;
b) [ ] contratransportul;
c) [x] transportul activ primar;
d) [ ] transportul activ secundar;
e) [x] pompa de Ca;
---------------------------------------------------------------------
109).
+ +
Punctajul: 10cs Pompa de Na -K :
+
a) [ ] introduce K în celulă;
b) [ ] menţine volumul celular;
c) [ ] este inhibată de glicozizi cardiaci;
+
d) [ ] evacuează Na din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Punctajul: 10cs .Sarcolema fibrei musculare scheletice este:
a) [ ] uniform sensibilă la acetilcolină;
b) [ ] insensibilă la acetilcolină;
c) [x] sensibilă la acetilcolină doar la nivelul joncţiunii neuromusculare;
d) [ ] sensibilă la acid glutamic la nivelul joncţiunii neuromusculare;
e) [ ] uniform sensibilă la acid glutamic;
---------------------------------------------------------------------
111).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
c) [x] reticulul endoplasmatic, оn cisterne;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un răspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
112).
Punctajul: 10cs În condiţii normale, tonusul muscular este determinat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculară;

b) [ ] frecvenţa de stimulare a unei singure unităţi motorii;
c) [ ] miofibrile;
d) [x] numărul unităţilor motorii în acţiune şi frecvenţa lor de descărcare;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
113).
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Punctajul: 10cs Unitatea funcţională a muşchiului striat este:
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
d) [x] unitatea motorie;
e) [ ] fusul neuromuscular Kuhne.
---------------------------------------------------------------------
115).
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul este greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde prin tubulii "T";
+
b) [x] influx de K în celulă;
2+
c) [ ] eliberare de Ca ;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] Eliberarea căldurii de activare.
---------------------------------------------------------------------
116).
Punctajul: 10cm Ce roluri îndeplineşte calciul în contracţia musculară?
a) [x] cuplarea excitaţiei cu contracţia;
b) [ ] împiedică contracţia;
c) [x] menţine contracţia;
d) [ ] detrmină relaxarea;
e) [ ] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
117).
Punctajul: 10cs În ce constă activitatea motorie spontană a muşchilor netezi viscerali?
a) [ ] unde lente electrice;
b) [ ] variaţia potenţialului de repaus;
c) [ ] modificarea frecvenţei potenţialelor de acţiune;
d) [ ] activitate independentă de inervaţie;
e) [x] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
118).
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie tetanică deoarece concentraţia intracelulară a
uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne la nivele ridicate. Despre cine este vorba?
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
119).
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în muşchii netezi, cît şi în cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
e) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei.
---------------------------------------------------------------------
120).
2+
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii de Ca sunt eliberaţi din reticulul
sarcoplasmic cu ajutorul :
a) [x] inozitol trifosfatului;
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la nivelul plăcii neuromusculare este adevărată?
a) [ ] are loc o modificare a cantităţii de acetilcolinesterază, care creşte;
+
b) [ ] este asociată cu un influx de K prin sarcolemă;
2+
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg ;
d) [ ] nu este afectată de creşterea la maxim a frecvenţei de stimulare în în fibra nervoasă;
e) [x] este dependentă de cantitatea de acetilcolină eliberată de terminaţia axonică a motoneuronului.
---------------------------------------------------------------------
122).
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii musculare?
2+
a) [ ] la scăderea Ca extracelular;
2+
b) [ ] la creşterea Mg extracelular;
c) [ ] оn cursul tetanosului incomplet;
d) [x] оn cursul tetanosului maximal complet;
e) [ ] în cursul sumării a două secuse.
---------------------------------------------------------------------
123).
2+
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor de Ca la:
a) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei;
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
d) [ ] tropomiozina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele evenimente cu excepţia uneia:
a) [ ] producerea potenţialului local terminal de placă;
2+
b) [x] fixarea ionilor de Ca la miozină;
c) [ ] formarea legăturilor ciclice temporare între actină şi miozină;
d) [ ] depolarizarea de-a lungul tubilor transverşi;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la nivelul fibrelor musculare scheletice:
- +
a) [ ] acetilcolina , Cl , Na ;
+ +
b) [x] acetilcolina, Na , K ;
+ +
c) [ ] acetilcolina, K , Na ;
2+ +
d) [ ] acetilcolina, Ca, Na ;
+ +
e) [ ] noradrenalina, Na , K .
---------------------------------------------------------------------
126).
Punctajul: 10cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a) [ ] stimularea fibrelor musculare scheletice pentru a se contracta;
b) [x] menţinerea activităţii în fibrele aferente Ia în cursul contracţiei musculare;
c) [ ] generarea activităţii în fibrele aferente Ib;
d) [ ] detectarea lungimii de repaus a muşchilor scheletici;
e) [ ] оmpiedicarea muşchilor de a produce o forţă musculară prea mare.
---------------------------------------------------------------------
127).
Punctajul: 10cs Tropomiozina are următoarele roluri în fibra musculară scheletică:
2+
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
b) [ ] favorizează polimerizarea actinei globulare;
c) [ ] generează ATP;
d) [ ] stabilizează moleculele de miozină;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică interacţiunile dintre zonele active ale
miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
d) [ ] toate răspunsurile corecte;
e) [x] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
129).
Punctajul: 10cm Dacă o fibră musculară scheletică relaxată este alungită pasiv:
a) [ ] benzile A cresc оn lungime;
b) [x] benzile I cresc оn lungime;
c) [x] benzile H cresc оn lungime;
d) [ ] miofilamentele subţiri cresc în lungime;
e) [ ] miofilamentele groase cresc оn lungime.
---------------------------------------------------------------------
130).
Punctajul: 10cm Tetanosul complet:
a) [x] rezultă din fuziunea unor secuse musculare cu frecvenţă rapidă;
b) [x] produce o tensiune mai mare de 4-5 ori decît o singură secusă;
c) [ ] apare rar în timpul activităţii normale;
d) [ ] se produce cu aceeiaşi frecvenţă de fuziune pentru toate tipurile de muşchi scheletici;
e) [ ] C şi D.
---------------------------------------------------------------------
131).
Punctajul: 10cs Potenţialul miniatural de placă motorie este rezultatul:
a) [x] producerii cuantelor de neuromediator;
b) [ ] acţiunii unei singure molecule de neuromediator;
2+
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în terminaţiile presinaptice;
e) [ ] toate raspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
132).
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
133).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre muşchii netezi este corectă:
a) [ ] muşchiul neted are aceeaşi cantitate de actină şi miozină ca şi muşchiul striat;
b) [x] muşchiul neted are potenţialul de membrană mai scăzut şi mai instabil ca cel striat;
c) [ ] muşchiul neted are o contractilitate mai rapidă ca cel striat;
d) [ ] muşchiul neted are o contractilitate egală cu a celui striat;
e) [x] în muşchiul neted elementele elastice sunt dispuse în serie ca şi în cel striat.
---------------------------------------------------------------------
134).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cm Dupa caracterul mediatorului eliberat neuronii se impart in:
a) [x] colinergici;
b) [x] adrenergici;
c) [x] serotoninergici;
d) [ ] reninergici;
---------------------------------------------------------------------
135).
Punctajul: 10cm Dupa sensibilitatea la excitanti neuronii se impart:
a) [x] monomodali;
b) [x] bimodali;
c) [x] polimodali;
d) [ ] colinergici;
---------------------------------------------------------------------
136).
Punctajul: 10cs Arcul reflex este:
a) [ ] reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
b) [ ] calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
c) [x] calea de la receptori pana la organul efector;
d) [ ] calea de la receptori pana la sistemul nervos;
---------------------------------------------------------------------
137).
Punctajul: 10cm Arcul reflex polisinaptic este:
a) [x] Arc reflex complex;
b) [ ] arc reflex simplu;
c) [ ] este alcatuit din doi neuroni;
d) [x] cu durata timpului reflexului mai mare;
e) [ ] cu durata timpului reflexului mai mic;
---------------------------------------------------------------------
138).
Punctajul: 10cm Ce este timpul reflexului:
a) [ ] timpul excitatiei receptorilor;
b) [ ] timpul transmiterii excitatiei prin centrul nervos;
c) [ ] timpul excitatiei organului efector;
d) [x] timpul aparitiei reactiei de raspuns;
e) [x] timpul transmiterii excitatiei de la receptor pana la organul efector;
---------------------------------------------------------------------
139).
Punctajul: 10cm Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:
a) [x] axosomatice;
b) [x] axodendritice;
c) [x] axoaxonice;
d) [ ] motore;
e) [ ] senzitive;
---------------------------------------------------------------------
140).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti:
a) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [x] provoaca depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [x] deschid canalele pentru Na+;
d) [ ] deschid canalele pentru K+;
e) [ ] deschid canalele pentru Ca++;
---------------------------------------------------------------------
141).
Punctajul: 10cm Potentialul postsinaptic de excitatie (PPSE):
a) [x] Este capabil sa se sumeze in timp;
b) [ ] nu se sumeaza;
c) [x] amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
d) [ ] se supune legii "tot sau nimic";
e) [x] nu se supune legii "tot sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
142).
Punctajul: 10cm Amplitudinea PPSE depinde :
a) [x] De numarul de canale pentru Na+ deschise;
b) [x] de cantitatea de mediator;
c) [ ] de numarul de canale pentru Cl- deschise;
d) [ ] de numarul canalelor pentru K+ deschise;
e) [x] de forta si durata excitarii;
---------------------------------------------------------------------
143).
Punctajul: 10cm Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitatiei:
a) [x] Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;
b) [ ] inhiba eliminarea mediatorului;
c) [ ] interactioneaza cu receptorii membranei postsinaptice;
d) [ ] deschid canalele pentru Na+;
e) [x] prelungesc timpul excitarii membranei postsinaptice;
---------------------------------------------------------------------
144).
Punctajul: 10cs Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe:
a) [ ] membrana postsinaptica;
b) [ ] membrana somei neuronului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] membrana axonului in strangulatia Ranvie;
e) [x] segmentul initial al axonului;
---------------------------------------------------------------------
145).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori provoaca:
a) [ ] deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
b) [x] deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
c) [ ] depolarizeaza membrana postsinaptica;
d) [x] hiperpolarizeaza membrana postsinaptica;
e) [ ] nu modifica potentialul membranei;
---------------------------------------------------------------------
146).
Punctajul: 10cs Postactiunea (reverberatia ) este :
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [ ] iradierea excitatiei;
d) [x] circulatia excitatiei printr-un "inel" neuronal;
e) [x] raspunsul efectorului si dupa intreruperea excitatiei receptorilor;
---------------------------------------------------------------------
147).
Punctajul: 10cm Principiul dominantei este:
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [x] inhibitia focarelor slabe de excitatie de catre un focar de excitatie puternic;
d) [x] marirea excitabilitatii unui focar mai puternic pe contul focarelor mai slabe;
---------------------------------------------------------------------
148).
Punctajul: 10cm Mediatorii SNC sunt distrusi de catre urmatorii fermenti:
a) [x] Acetilcolina de catre colinesteraza;
b) [ ] acetilcolina de catre colinacetilaza;
c) [x] noradrenalina de catre monoaminoxidaza;
d) [ ] noradrenalina de catre colinacetilaza;
e) [ ] nu sunt distrusi de fermenti;
---------------------------------------------------------------------
149).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti (in mai multe cazuri )sunt:
a) [x] acetilcolina;
b) [ ] dopamina;
c) [x] noradrenalina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] acidul gama-amino-butiric (AGAB);
---------------------------------------------------------------------
150).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori (in mai multe cazuri ) sunt:
a) [x] Serotonina;
b) [ ] acetilcolina:
c) [x] glicina;
d) [x] acidul gama-amino-butiric;
e) [ ] nici unul din ei;
---------------------------------------------------------------------
151).
Punctajul: 10cs Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos:
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
152).
Punctajul: 10cm Particularitatile transmiterii excitatiei prin sinapsele SNC:
a) [x] transmiterea unilaterala;
b) [x] retentia sinaptica;
c) [x] sumatia in timt (temporara);
d) [ ] iradierea excitatiei;
e) [ ] convergenta;
---------------------------------------------------------------------
153).
Punctajul: 10cs Inhibitia pesimala este provocata de :
a) [ ] hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [ ] depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [ ] actiunea mediatorului inhibitor;
d) [x] depolarizarea stabila;
---------------------------------------------------------------------
154).
Punctajul: 10cm Canalele ionice postsinaptice, activate chimic sunt:
a) [x] canale de sodiu;
b) [ ] canale de calciu;
c) [x] canale de potasiu;
d) [x] canale de clor;
---------------------------------------------------------------------
155).
Punctajul: 10cm Sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice:
a) [ ] retenţia sinaptică este prelungită;
b) [ ] spaţiu sinaptic mai larg;
c) [x] spaţiu sinaptic mai mic;
d) [x] retenţia sinaptică lipseşte;
e) [ ] prezenţa mediatorului specific
---------------------------------------------------------------------
156).
Punctajul: 10cs Neuropeptidele sunt:
a) [ ] factorii de eliberare hipotalamici;
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
157).
Punctajul: 10cm Generarea potentialului de actiune in segmentul initial al axonului este cauzata de:
a) [x] Numarul marit (de 7 ori) de canale de sodiu voltajdependente in aceasta regiune in comparatie cu membrana somei;
b) [ ] numarul marit de canale voltajdependente pentru calciu;
c) [x] Excitabilitatea membranei segmentului initial este mai mare decit a membranei somei;
d) [ ] excitabilitatea scazuta;
---------------------------------------------------------------------
158).
Punctajul: 10cm In sinapsele inhibitoare, pe membrana postsinaptica se deschid canalele:
a) [ ] de sodiu;
b) [x] de potasiu;
c) [ ] de calciu;
d) [x] de clor;
---------------------------------------------------------------------
159).
Punctajul: 10cs Mediatorul trece prin membrana presinaptica:
a) [ ] prin canale voltaj dependente;
b) [ ] prin canale activate chimic;
c) [x] prin exocitoza;
d) [ ] prin transport activ;
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
a) [ ] membrana somei neuronului;
b) [x] membrana segmentului initial al axonului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] au acelas numar de canale;
---------------------------------------------------------------------
161).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste;
b) [ ] scade;
c) [x] se mareste sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
d) [ ] scade sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
---------------------------------------------------------------------
162).
Punctajul: 10cm Cum este explicata marirea sensibilitatii tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
b) [ ] scade numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
c) [ ] creste activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
d) [x] scade activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
---------------------------------------------------------------------
163).
Punctajul: 10cs Proprietăţile fundamentale ale reflexelor sunt:
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
e) [x] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
164).
Capitol: C3 Glande endocrine
Punctajul: 10cm Glandele endocrine sunt:
a) [x] hipofiza;
b) [ ] ficatul;
c) [ ] ganglionul spinal;
d) [x] gonadele;
e) [x] tiroida;---------------------------------------------------------------------
165).
Punctajul: 10cs Exista secretie endocrina la nivelul:
a) [ ] hipofizei;
b) [ ] rinichiului;
c) [ ] tubului digestiv;
d) [ ] hipotalamusului;
---------------------------------------------------------------------
166).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi ca structura:
a) [x] proteine;
b) [x] aminoacizi;
c) [ ] glucide;
d) [x] steroizi;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
167).
Punctajul: 10cm Hormonii derivati de la colesterol sunt:
a) [x] hormonii sexuali;
b) [x] hormonii glucocorticoizi;
c) [x] hormonii mineralocorticoizi;
d) [ ] parathormonul;
e) [ ] calcitonina;
---------------------------------------------------------------------
168).
Punctajul: 10cs Hormonii hipofizari sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
169).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
a) [x] ficatului;
b) [ ] miocardului;
c) [x] tesuturilor tinta;
d) [ ] plamanului;
e) [ ] tubului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
170).
Punctajul: 10cs Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
a) [x] proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] glicoproteine;
d) [ ] glucide;
e) [ ] amine biogene;
---------------------------------------------------------------------
171).
Punctajul: 10cm Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii hipotalamici;
b) [x] hormonii hipofizei anterioare;
c) [x] parathormonul;
d) [ ] estradiolul;
e) [ ] tiroidieni;
---------------------------------------------------------------------
172).
Punctajul: 10cs Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] glicoproteine;
b) [ ] glucide;
c) [x] steroli;
d) [ ] proteine;
e) [ ] amine biogene; ---------------------------------------------------------------------
173).
Punctajul: 10cm Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
a) [x] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [x] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [ ] nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] centrului setei;
e) [ ] hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
174).
Punctajul: 10cs Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
a) [ ] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [ ] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [x] nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] hipofizei posterioare;
e) [ ] hipotalamusul posterior;
---------------------------------------------------------------------
175).
Punctajul: 10cm Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii proteici;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] hormonii steroizi;
d) [ ] hormonii tiroidieni;
e) [ ] hormonii sexuali;---------------------------------------------------------------------
176).
Punctajul: 10cm Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [ ] proteici;
b) [x] steroizi;
c) [ ] adrenalina;
d) [x] tiroidieni;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
177).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansa lui Henle;
c) [ ] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] vasa recta;---------------------------------------------------------------------
178).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
a) [ ] reabsorbtia sodiului;
b) [x] reabsorbtia apei;
c) [ ] secretia potasiului;
d) [ ] secretia H+;
e) [ ] reabsorbtia Ca ++;---------------------------------------------------------------------
179).
Punctajul: 10cm Vasopresina produce :
a) [ ] contractia musculaturii netede;
b) [ ] relaxarea musculaturii netede;
c) [x] contractia vaselor sangvine;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
180).
Punctajul: 10cm Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
a) [x] este un sistem vascular;
b) [x] leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
c) [ ] leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina;
e) [x] transporta liberine si statine;---------------------------------------------------------------------
181).
Punctajul: 10cm Deficitul de vasopresina (ADH)produce :
a) [ ] diabetul zaharat;
b) [x] diabetul insipid;
c) [ ] maladia Cushing;
d) [x] eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
e) [ ] retentia de apa in organism;---------------------------------------------------------------------
182).
Punctajul: 10cs Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] lipide;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
183).
Punctajul: 10cs Hormonii pancreatici sunt ca structura:
a) [x] peptide-proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
184).
Punctajul: 10cm Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
a) [x] hormonii de eliberare hipotalamici
b) [x] hormonii de inhibitie hipotalamici;
c) [ ] oxitocina;
d) [ ] vasopresina;
e) [ ] neurofizinele;---------------------------------------------------------------------
185).
Punctajul: 10cs Adrenocorticotropul (ACTH) este secretat de :
a) [ ] hipofiza posterioara ;
b) [ ] suprarenalele ;
c) [x] hipofiza anterioara;
d) [ ] hipotalamus;
e) [ ] tiroida;---------------------------------------------------------------------
186).
Punctajul: 10cs Prolactina este secretata de :
a) [ ] hipofiza posterioara;
b) [ ] hipotalamusul medial;
c) [ ] testicul;
d) [x] hipofiza anterioara;
e) [ ] ovar;---------------------------------------------------------------------
187).
Punctajul: 10cs Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
a) [ ] hipotalamusul anterior;
b) [x] hipofiza anterioara ;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] ovar;
e) [ ] testicul; ---------------------------------------------------------------------
188).
Punctajul: 10cm Hormonul somatotrop produce:
a) [x] cresterea tesuturilor;
b) [x] cresterea oaselor in lungime;
c) [ ] cresterea oaselor in grosime;
d) [x] cresterea viscerelor;
e) [ ] inhibitia cresterii tesuturilor;---------------------------------------------------------------------
189).
Punctajul: 10cs Somatotropul:
a) [ ] creste transferul aminoacizilor in celula;
b) [x] creste sinteza proteinica;
c) [ ] scade sinteza proteinica;
d) [ ] nu influenteaza metabolimul proteinelor;
e) [ ] nu influenteaza metabolizmul lipidelor;---------------------------------------------------------------------
190).
Punctajul: 10cs Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
a) [ ] stimuleaza spermatogeneza;
b) [x] stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
c) [ ] inhiba secretia de testosteron;
d) [ ] stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
e) [ ] nu influenteaza secretia hormonala;---------------------------------------------------------------------
191).
Punctajul: 10cm Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
a) [ ] nanismul hipofizar la copil;
b) [x] gigantismul la copil;
c) [x] acromegalia la adult;
d) [ ] boala Basedow;
e) [ ] cretinismul la copil;---------------------------------------------------------------------
192).
Punctajul: 10cm Hormonii tiroidieni sunt:
a) [ ] tireoglobulina;
b) [ ] monoiodtirozina;
c) [x] triiodotironina;
d) [x] tetraiodotironina;
e) [x] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
193).
Punctajul: 10cs Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] gonadelor;
c) [ ] hipofizei anterioare;
d) [ ] hipotalamusului;
e) [ ] pancreasului endocrin;---------------------------------------------------------------------
194).
Punctajul: 10cs Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [ ] pancreasului endocrin;
b) [ ] hipotalamusului;
c) [ ] hipofizei posterioare;
d) [x] corticosuprarenalei;
e) [ ] tiroidei;---------------------------------------------------------------------
195).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] medulosuprarenalei;
c) [x] cantitatii mici in ovar;
d) [x] glandei testiculare;
196).
Punctajul: 10cs Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [ ] inhibitia sintezei de proteina;
b) [x] catabolism proteic exagerat;
c) [ ] nu influenteaza sinteza de proteine in ficat;
d) [ ] scade sinteza de imunoglobuline;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul proteinelor;---------------------------------------------------------------------
197).
Punctajul: 10cs Calcitonina este secretata de:
a) [ ] tiroida in compartimentul folicular;
b) [x] tiroida in compartimentul interstitial;
c) [ ] paratiroida;
d) [ ] hipofiza anterioara;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
198).
Punctajul: 10cs Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
a) [ ] medulosuprarenalei;
b) [ ] hipofizei posterioare;
c) [x] ovarului;
d) [ ] tiroidei;
199).
Punctajul: 10cm Ovarul secreta:
a) [x] hormoni estrogeni;
b) [x] androgeni in cantitati mici;
c) [ ] aldosteron;
d) [x] relaxina;
e) [ ] hormonul foliculostimulant;---------------------------------------------------------------------
200).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt:
a) [ ] aldosteronul;
b) [x] testosteronul;
c) [ ] estradiolul;
d) [x] dehidrotestosteronul;
e) [ ] cortizolul;---------------------------------------------------------------------
201).
Punctajul: 10cm Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] proteici;
b) [x] sterolici;
c) [x] provin din colesterol;
d) [ ] glicoproteici;
e) [ ] provin din vitamina C;---------------------------------------------------------------------
202).
Punctajul: 10cm Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de glucagon;
b) [x] stimuleaza secretia de insulina;
c) [ ] inhiba secretia de insulina;
d) [x] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
203).
Punctajul: 10cm Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de insulina;
b) [x] stimuleaza secretia de glucagon;
c) [x] inhiba secretia de insulina;
d) [ ] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
204).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
a) [ ] hipotalamus;
b) [x] hipofiza anterioara;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] tiroida;
e) [ ] pancreas;---------------------------------------------------------------------
205).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH):
a) [ ] stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
b) [x] stimuleaza secretia glandei tiroide;
c) [ ] inhiba secretia glandei tiroide;
d) [ ] stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
e) [ ] stimuleaza secretia hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
206).
Punctajul: 10cm Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
a) [ ] gonadotropine;
b) [x] oxitocina;
c) [x] slab de hormonul antidiuretic;
d) [x] hormonii estrogeni;
e) [ ] hormonii androgeni;---------------------------------------------------------------------
207).
Punctajul: 10cm Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
a) [x] reabsorbtia sodiului;
b) [x] secretia de potasiu;
c) [x] secretia ionilor de hidrogen;
d) [ ] reabsorbtia potasiului;
e) [ ] reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
208).
Punctajul: 10cm Neurofizinele:
a) [ ] sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
b) [ ] sunt hormoni;
c) [x] sunt proteine transportoare;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
e) [x] transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
---------------------------------------------------------------------
209).
Punctajul: 10cm Renina:
a) [x] este secretata de aparatul juxta-glomerular;
b) [ ] este secretata de interstitiu renal;
c) [ ] este secretata in ficat;
d) [x] transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
e) [ ] transforma angiotensina I in angiotensina II;---------------------------------------------------------------------
210).
Punctajul: 10cm Angiotensina II:
a) [ ] stimuleaza secretia reninei;
b) [x] are efect vasoconstrictor;
c) [x] creste presiunea arteriala;
d) [ ] nu modifica presiunea sangvina;
e) [ ] este secretata de rinichi;---------------------------------------------------------------------
211).
Punctajul: 10cm Progesteronul este secretat la nivelul:
a) [ ] foliculuilui ovarian;
b) [x] corpului galben;
c) [ ] testiculului;
d) [x] placentei;
212).
Punctajul: 10cm Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
a) [x] mareste diureza;
b) [ ] are actiune antidiuretica;
c) [ ] creste volumul plasmatic;
d) [ ] produce concentrarea urinei;
e) [ ] scade concentratia plasmei ;
---------------------------------------------------------------------
213).
Punctajul: 10cm Testiculul produce:
a) [x] spermatozoizi din celulele liniei seminale;
b) [x] hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
c) [ ] gonadotropine LH, FSH;
d) [ ] progesteron;
e) [ ] cortizol;---------------------------------------------------------------------
214).
Punctajul: 10cm Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
b) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
c) [ ] estradiol prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [x] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
215).
Punctajul: 10cs Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic;
b) [ ] estradiolul prin feed-back negativ;
c) [ ] testosteronul prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [ ] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
216).
Punctajul: 10cm Hormonii pancreasului endocrin sunt:
a) [x] insulina;
b) [x] somatostatina;
c) [x] glucagonul;
d) [ ] dosteronul;
e) [ ] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
217).
Punctajul: 10cs Glucagonul este secretat de:
a) [x] celulele alfa pancreatice;
b) [ ] celulele beta pancreatice;
c) [ ] hipofiza;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
218).
Punctajul: 10cs Diabetul zaharat se datoreste:
a) [ ] excesului de insulina;
b) [x] lipsei de insulina;
c) [ ] lipsei de glucagon;
d) [ ] excesul de glucagon;
e) [ ] excesul de mineralocorticoizi;---------------------------------------------------------------------
219).
Punctajul: 10cm In diabetul zaharat se produce:
a) [x] hiperglicemie;
b) [ ] hipoglicemie;
c) [x] poliurie;
d) [x] glucozurie;
220).
Punctajul: 10cm Mixedemul se caracterizeaza prin:
a) [ ] marirea metabolismului bazal;
b) [x] retinerea apei in organism;
c) [x] scaderea metabolismului bazal;
d) [x] scaderea excitabilitatii SNC;
e) [ ] tahicardie;---------------------------------------------------------------------
221).
Punctajul: 10cm Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
a) [ ] scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
b) [x] scaderea volumului plasmatic;
c) [ ] cresterea volumului plasmatic;
d) [x] stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular (hiperosmie);
e) [x] stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
---------------------------------------------------------------------
222).
Punctajul: 10cs Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
a) [ ] pe membrana celulei «tinta»;
b) [ ] in citoplasma celulei «tinta»;
c) [x] pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
d) [ ] pe mitocondrii;
223).
Punctajul: 10cm Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
a) [x] reabsorbtia tubulara a sodiului;
b) [x] excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
c) [ ] micsoreaza reabsorbtia apei;
d) [x] mareste reabsorbtia apei;
e) [ ] mareste reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
224).
Punctajul: 10cm Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
a) [x] marirea metabolismului bazal;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [x] poliurie;
d) [x] marirea excitabilitatii SNC;
e) [ ] bradicardie;---------------------------------------------------------------------
225).
Punctajul: 10cm Deficitul mineralocorticoid provoaca:
a) [ ] hipernatriemie;
b) [x] hiperkaliemie;
c) [x] hiponatriemie;
d) [x] scaderea volumului de lichid extracelular;
e) [ ] marirea volumului de lichid extracelular;---------------------------------------------------------------------
226).
Punctajul: 10cs Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
a) [x] hipersecretia glucocorticoizilor;
b) [ ] hiposecretia glucocorticoizilor;
c) [ ] hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
d) [ ] insuficienta de insulina;
e) [ ] insuficienta de hormon antidiuretic;---------------------------------------------------------------------
227).
Punctajul: 10cm Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
a) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
b) [x] marirea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
c) [x] cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
d) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
e) [x] stimularea sintezei glicogenului;---------------------------------------------------------------------
228).
Punctajul: 10cm Progesteronul favorizeaza:
a) [ ] proliferatia endometriului;
b) [x] secretia endometrului;
c) [ ] contractia uterului;
d) [x] relaxarea uterului;
e) [x] proliferarea alveolelor sanilor;---------------------------------------------------------------------
229).
Punctajul: 10cm Estrogenii favorizeaza:
a) [x] dezvoltarea organelor sexuale;
b) [x] dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
c) [x] contractia uterului;
d) [ ] secretia endometrului;
e) [ ] relaxarea uterului;---------------------------------------------------------------------
230).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
a) [x] stimularea secretiei glucagonului;
b) [x] stimularea glicogenolizei in muschi si ficat;
c) [x] inhibitie a secretiei insulinei;
d) [ ] stimularea secretiei insulinei;
e) [ ] stimularea glicogenogenezei;---------------------------------------------------------------------
231).
Punctajul: 10cm Tractul hipotalamo-hipofizar:
a) [ ] este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
b) [x] este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
c) [ ] este un sistem vascular ;
d) [ ] ajunge la hipofiza anterioara;
e) [x] ajunge la hipofiza posterioara;
---------------------------------------------------------------------
232).
Punctajul: 10cs Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
a) [ ] gonadotropine;
b) [ ] somatostatine;
c) [ ] prolactina;
d) [x] somatoliberina;
e) [ ] adrenocorticotropina;
---------------------------------------------------------------------
233).
Punctajul: 10cm La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
a) [ ] adrenalina;
b) [x] estradiol prin feed-back negativ;
c) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv;
d) [x] hormonul de eliberare hipotalamic;
e) [ ] testosteron prin feed-back negativ;
---------------------------------------------------------------------
234).
Punctajul: 10cm Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [x] gluconeogeneza hepatica;
b) [x] hiperglicemie;
c) [ ] glicogenoliza;
d) [ ] hipoglicemie;
e) [x] nu influenteaza metabolismul glucidelor;
---------------------------------------------------------------------
235).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
a) [ ] corticosuprarenalei;
b) [x] medulosuprarenalei;
c) [x] fibrelor postganglionare simpatice;
d) [ ] hipofizei anterioare;
e) [x] paratiroidelor;
---------------------------------------------------------------------
236).
Punctajul: 10cm Corpul galben;
a) [ ] se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
b) [x] se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
c) [x] secreta hormoni estrogeni si progesteron;
d) [ ] se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
e) [x] se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
---------------------------------------------------------------------
237).
Punctajul: 10cm Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
a) [x] promoveaza secretia endocrina in ovar;
b) [ ] stimuleaza lactatia;
c) [x] produce ovulatia;
d) [x] formeaza corpul galben;
e) [ ] maturizeaza foliculul ;---------------------------------------------------------------------
238).
Punctajul: 10cm Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
b) [x] promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
c) [x] stimuleaza spermatogeneza;
d) [ ] produce ovulatia;
e) [ ] formeaza corpul galben;---------------------------------------------------------------------
239).
Punctajul: 10cm Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
a) [x] tahicardia;
b) [ ] vasodilatatie;
c) [x] vasoconstrictie;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
240).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este hormon hipercalcemiant;
b) [ ] este hormon hipocalcemiant;
c) [ ] favorizeaza depunerea calciului in oase;
d) [x] creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
e) [x] mareste eliminarile urinare de fosfor;---------------------------------------------------------------------
241).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [ ] este hormon hipercalcemiant;
b) [x] este hormon hipocalcemiant;
c) [x] este hormon antagonist al parathormonului;
d) [ ] mobilizeaza calciu din oase;
e) [x] favorizeaza depunerea calciului in oase;---------------------------------------------------------------------
242).
Punctajul: 10cm Efectele metabolice ale adrenalinei:
a) [x] glicogenoliza hepatica si musculara;
b) [ ] activeaza consumul celular de glucoza;
c) [x] hiperglicemie;
d) [ ] produce hipoglicemie;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul glucidelor;---------------------------------------------------------------------
243).
Punctajul: 10cm Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansei lui Henle;
c) [x] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] glomerulului renal;
---------------------------------------------------------------------
244).
Punctajul: 10cs Boala Addison este:
a) [x] insuficienta corticosuprarenalei;
b) [ ] hiperfunctia corticosuprarenalei;
c) [ ] insuficienta medulosuprarenalei;
d) [ ] hiperfunctia suprarenalei in general;
e) [ ] hipofunctia hipofizei anterioare;
---------------------------------------------------------------------
245).
Punctajul: 10cm Glucagonul produce:
a) [x] hiperglicemie;
c) [x] gluconeogeneza hepatica;
d) [x] glicogenoliza hepatica;
e) [ ] gluconeogeneza musculara;---------------------------------------------------------------------
246).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
a) [x] alfa-adrenergici;
b) [x] beta-adrenergici;
c) [ ] muscarinici;
d) [ ] nicotinici;
e) [ ] nu influenteaza receptorii mentionati;
---------------------------------------------------------------------
247).
Punctajul: 10cm Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] stimularea gluconeogenezei;
b) [ ] scaderea gluconeogenezei;
c) [x] scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
d) [x] cresterea glicemiei;
e) [ ] hipoglicemia;---------------------------------------------------------------------
248).
Punctajul: 10cm Hormonii sexuali sunt produsi de:
a) [x] corticosuprarenala;
b) [x] ovar;
c) [x] testicul;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] hipofiza anterioara;
---------------------------------------------------------------------
249).
Punctajul: 10cm Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
a) [x] creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
b) [x] creste sinteza proteinelor;
c) [ ] produce catabolism proteic;
d) [ ] promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
e) [x] promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
---------------------------------------------------------------------
250).
Punctajul: 10cm Hormonii tubului digestiv sunt:
a) [x] colecistokinina;
b) [ ] oxitocina;
c) [x] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] prolactina;
---------------------------------------------------------------------
251).
Punctajul: 10cs Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [ ] somatomedina;
d) [x] somatostatina;
e) [ ] somatotropina;
---------------------------------------------------------------------
252).
Punctajul: 10cm In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
a) [x] muschiul cardiac;
b) [ ] creer;
c) [x] muschiul scheletal;
d) [ ] epitelui renal;
e) [ ] epiteliu intestinal;
---------------------------------------------------------------------
253).
Punctajul: 10cs Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
a) [ ] tiroxina;
b) [x] triiodtironina;
c) [ ] tireoglobulina;
d) [ ] acidul triiodtiroacetic;
---------------------------------------------------------------------
254).
Punctajul: 10cm Oxitocina provoaca:
a) [ ] lactogeneza;
b) [x] contractia miometrului;
c) [x] eliberarea laptelui;
d) [x] contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
e) [ ] relaxarea uterului;
---------------------------------------------------------------------
255).
Punctajul: 10cm Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] hormonul foliculostimulant;
c) [x] hormonul luteinizant;
d) [x] gonadotropina corionica;
e) [ ] progesteronul;
---------------------------------------------------------------------
256).
Punctajul: 10cm Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
a) [x] inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
b) [x] micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
c) [x] micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
d) [ ] marirea consumului de oxigen in creier;
e) [ ] E.stimularea secretiei hormonului tireotrop;
---------------------------------------------------------------------
257).
Punctajul: 10cm Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
a) [x] adrenocorticotropina;
b) [ ] hormonii tiroidieni;
c) [x] vazopresina;
d) [ ] hormonii sexuali;
e) [x] hormonii gonadotropi;
---------------------------------------------------------------------
258).
Punctajul: 10cm Somatotropul :
a) [x] scade utilizarea glucozei in scop energetic;
b) [ ] mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
c) [x] mareste depozitele de glicogen;
d) [ ] scade concentratia glucozei in singe;
e) [x] micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
---------------------------------------------------------------------
259).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
a) [ ] digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
b) [ ] eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
c) [x] discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
d) [ ] discompunerea tireoglobulinei in celulele "tinta";
---------------------------------------------------------------------
260).
Punctajul: 10cm Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] captarea rapida a glucozei de catre celule;
b) [ ] captarea lenta a glucozei de catre celule;
c) [x] cresterea glicolizei;
d) [ ] scaderea gluconeogenezei;
e) [x] cresterea secretiei de insulina;
---------------------------------------------------------------------
261).
Punctajul: 10cm Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
a) [x] creste proteoliza tireoglobulinei;
b) [ ] scade activitatea pompei de iod;
c) [x] creste iodarea tirozinei;
d) [x] creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
e) [ ] scade numarul de celule tiroidiene
---------------------------------------------------------------------
262).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
a) [x] efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
b) [x] actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
c) [x] temperatura scazuta a mediului extern;
d) [ ] temperatura ridicata a mediului extern:
e) [ ] reactii emotionale;
---------------------------------------------------------------------
263).
Punctajul: 10cs Cauzele hipertiroidismului sunt:
a) [ ] secretia excesiva de hormon tireotrop;
b) [x] prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
c) [ ] insuficienta nutritiei;
d) [ ] insuficienta iodului in hrana;
e) [ ] emotii negative;
---------------------------------------------------------------------
264).
Punctajul: 10cm Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
a) [ ] cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
b) [x] cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
c) [x] hormonul adrenocorticotrop;
d) [x] cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
e) [ ] cresterea fluxului sangvin renal;
---------------------------------------------------------------------
265).
Punctajul: 10cm Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
a) [x] cresterea apreciabila de ACTH;
b) [x] cresterea secretiei cortizolului ;
c) [ ] scaderea secretiei cortizolului;
d) [x] cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
e) [ ] nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
---------------------------------------------------------------------
266).
Punctajul: 10cm Boala Addison este determinata de:
a) [ ] hipertrofia cortexului adrenal;
b) [x] atrofia cortexului adrenal;
c) [x] distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
d) [ ] cresterea secretiei de ACTH;
e) [ ] cresterea secretiei adrenalinei;
---------------------------------------------------------------------
267).
Punctajul: 10cm Deficitul glucocorticoid provoaca:
a) [ ] intensificarea gluconeogenezei;
b) [x] scaderea gluconeogenezei;
c) [ ] intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
d) [x] reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
e) [x] micsoreaza nivelul de zahar in sange;
---------------------------------------------------------------------
268).
Punctajul: 10cm Boala Cushing este determinata de :
a) [x] hiperplazia cortexului suprarenal;
b) [ ] hipoplazia cortexului suprarenal;
c) [x] cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
d) [ ] scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
e) [ ] cresterea secretiei de androgeni;
---------------------------------------------------------------------
269).
Punctajul: 10cs Hormonul tisular vilichinina:
a) [ ] stimuleaza secretia sucului intestinal;
b) [x] stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
c) [ ] inhiba motilitatea intestinului;
d) [ ] stimuleaza secretia pancreatica;
e) [ ] stimuleaza secretia gastrica;
---------------------------------------------------------------------
270).
Punctajul: 10cm Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
a) [ ] hormonul cresterii;
b) [x] surplusul de hormoni tiroizi;
c) [x] hormonii glucocorticoizi;
d) [ ] insulina;
e) [ ] mineralocorticoizii;
---------------------------------------------------------------------
271).
Punctajul: 10cs Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] somatomedina;
c) [ ] beta -endorfina;
d) [x] hormonul tireotrop;
e) [ ] oxitocina;
---------------------------------------------------------------------
272).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a) [ ] deficitul de Had (Hormon antidiuretic) în hipofiza posterioară creşte riscul de hiperhidratare;
b) [x] dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
c) [ ] deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
d) [x] secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a hormonului de crestere;
e) [x] hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei metabolismului bazal;
---------------------------------------------------------------------
273).
a) [x] celulele cromafile se găsesc în glanda adrenală;
b) [x] secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
c) [ ] frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
d) [x] secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
e) [ ] catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
---------------------------------------------------------------------
274).
a) [ ] oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
b) [x] scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
c) [x] atât oxitocina, cât şi Had, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
d) [ ] secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasong hormonii hipotalamici;
e) [x] HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
---------------------------------------------------------------------
275).
a) [ ] Corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi sterolici;
b) [x] consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
c) [ ] aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
d) [x] secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
e) [x] cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
---------------------------------------------------------------------
276).
a) [ ] hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturarea timpurie a SNC;
b) [ ] T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
c) [x] persoanele cu hipotiroidism au un MB (metabolism bazal) scăzut;
d) [ ] un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
e) [x] cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în tireoglobulină;
---------------------------------------------------------------------
277).
a) [x] cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
b) [ ] cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
c) [x] hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
d) [x] creşterea nivelelor de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
e) [ ] cortizolul determină scăderea lipolizei;
---------------------------------------------------------------------
278).
Punctajul: 10cm Referitor la metaobolismul glucozei:
a) [ ] gluconeogeneza este formarea de glucoză din glicogen;
b) [x] glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
c) [x] glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
d) [x] gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
e) [ ] glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
---------------------------------------------------------------------
279).
Punctajul: 10cm O persoană care a ţinut greva foamei timp de o săptămână, comparativ cu o persoană normală, prezintă:
a) [x] hipoglicemie;
b) [x] nivele crescute ale hormonilor hipoglicemici, inclusiv catecolamine;
c) [ ] creşterea activităţii glicogensintetazei hepatice;
d) [x] cetoză şi cetonurie;
e) [ ] hipoproteinemie;
---------------------------------------------------------------------
280).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte:
a) [ ] erecţis este un reflex simpatic;
b) [x] este dată de pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
c) [x] în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
d) [ ] fertilizarea normală are loc în uter;
e) [ ] fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
281).
Punctajul: 10cm Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
a) [x] STH;
b) [ ] ACTH;
c) [ ] gonadotropinele;
d) [x] prolactina;
e) [ ] tireotropina;
---------------------------------------------------------------------
282).
Punctajul: 10cm Au activitate lipolitică următorii hormoni:
a) [x] glucagonul;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] insulina;
d) [x] cortizolul;
---------------------------------------------------------------------
283).
Punctajul: 10cm Insulina produce următoarele efecte:
a) [ ] utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
b) [ ] lipoliza crescută;
c) [x] hiperpolarizarea celuară;
d) [x] gluconeogeneză scăzută;
e) [x] cetogeneză scăzută;
---------------------------------------------------------------------
284).
Punctajul: 10cs Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de:
a) [x] triiodotironină;
b) [ ] tiroxină;
c) [ ] tireoglobulină;
d) [ ] tirotropină;
e) [ ] factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
---------------------------------------------------------------------
285).
Punctajul: 10cm Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
a) [x] deshidratare;
b) [x] hemoragie severă;
c) [ ] scăderea osmolarităţii sanguine;
d) [x] durere, stress chirurgical;
---------------------------------------------------------------------
286).
Punctajul: 10cm Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
a) [x] contracţia miometrului uterin;
b) [ ] lactogeneza;
c) [x] ejecţia laptelui;
d) [ ] pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
e) [x] contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
---------------------------------------------------------------------
287).
Punctajul: 10cm Secreţia de ACTH:
a) [ ] este scăzută în condiţii de stress;
b) [ ] este inhibată de durere;
c) [x] este stimulată de stress;
d) [x] este stimulată de hipoglicemie;
e) [x] intervine оn pigmentarea pielii оn exces;
---------------------------------------------------------------------
288).
Punctajul: 10cs Neurofizinele I şi II:
a) [ ] sunt neuromodulatori;
b) [ ] sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
c) [x] sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX;
d) [ ] sunt prezente оn sistemul port hipotalamohipofizar;
e) [ ] sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
---------------------------------------------------------------------
289).
Punctajul: 10cm Glucagonul:
a) [ ] este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
b) [x] scade glicogeneza hepatică;
c) [ ] inhibă secreţia de insulină;
d) [ ] stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
e) [x] creşte glucogenoliza hepatică;
---------------------------------------------------------------------
290).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este secretat de celulele parafoliculare ale tiroidei;
b) [x] interacţionează cu receptorii nucleari în celulel ţintă;
c) [x] are structură omoloagă la nivelul aminoacizilor terminali cu peptidul înrudit cu PTH (PIPTH) secretat la făt;
d) [ ] stimulează hidroxilitatea hepatică şi renală a vitaminei D 3;
e) [ ] stimulează resorbţia tubulară renală a fosfaţilor;
---------------------------------------------------------------------
291).
Punctajul: 10cm Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
a) [ ] STH – bilanţ azotat negativ;
b) [ ] insulina - efect catabolizant lipidic;
c) [x] cortizol – hiperglicemie,
d) [x] tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
e) [ ] inhibină – inactivarea testosteronului;
---------------------------------------------------------------------
292).
Punctajul: 10cm Hormonul paratiroidian determină:
a) [ ] creşterea depozitelor minerale osoase;
b) [x] cresterea cantităţii de calciu în singe;
c) [x] scăderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
d) [ ] creşterea excitabilităţii neuromusculare;
e) [ ] nici unul din efectele menţionate;
---------------------------------------------------------------------
293).
Punctajul: 10cm Hipersecreţia de STH la adult poate duce la:
a) [x] acromegalie,
c) [ ] inhibă transportul aminoacizilor;
d) [ ] stimulează formarea de uree;
e) [x] atrofia gonadelor;
---------------------------------------------------------------------
294).
Punctajul: 10cs Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia:
a) [ ] aminoacizilor (Arg, Leu, Liz, Fen);
b) [ ] -cetoacizilor;
c) [ ] stimulării vagale;
d) [ ] STH,ACTH;
e) [x] catecolaminelor;
---------------------------------------------------------------------
295).
Punctajul: 10cs Secreţia de HAD este stimulată în caz de:
a) [ ] scădere a osmolarităţii plasmei;
b) [ ] expunere la frig;
c) [ ] ingestie de alcool;
d) [ ] imersie;
e) [x] ortostatism şi hemoragii;
---------------------------------------------------------------------
296).
Punctajul: 10cs Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia:
a) [ ] scade calcemia;
b) [ ] scade fosfatemia;
c) [ ] inhibă activitatea osteoblastelor;
d) [x] inhibă activitatea osteoclastelor;
e) [ ] acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
---------------------------------------------------------------------
297).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroideni:
a) [ ] inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
b) [ ] inhibă -receptorii adrenergici;
c) [ ] inhibă lipoproteinlipaza;
d) [x] stimulează conversia hepatică a carotenului în vitamina A;
e) [ ] cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
298).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
a) [x] stimularea secreţiei de glucagon;
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină;
c) [x] stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
d) [x] inhibarea secreţiei de insulină;
e) [ ] inhibarea secreţiei de cortizol;
---------------------------------------------------------------------
299).
Punctajul: 10cm Glucagonul determină:
a) [x] gluconeogeneza hepatică;
b) [x] glicogenoliza hepatică;
c) [x] cetogeneză hepatică;
d) [ ] glicogenoliza musculară;
e) [ ] lipogeneză în ţesutul adipos;
---------------------------------------------------------------------
300).
Punctajul: 10cs Următorii hormoni cu acţiune hiperglicemiantă, in afara de :
a) [ ] glucagonul;
b) [ ] STH-ul;
c) [ ] cortizolul;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] adrenalina;
---------------------------------------------------------------------
301).
Punctajul: 10cs Tiroxina activă fiziologic se găseşte în una din următoarele forme:
a) [ ] legată de albumină;
b) [ ] legată de prealbumină,
c) [ ] legată la oglobulină;
d) [ ] ca o glucoronidă;
e) [x] nelegată, liberă;
---------------------------------------------------------------------
302).
Punctajul: 10cm Adrenalina:
a) [x] se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
b) [x] are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
c) [x] acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
d) [ ] stimulează sinteza de glicogen în ficat;
---------------------------------------------------------------------
303).
Punctajul: 10cm Progesteronul:
a) [x] este secretat de corpul galben;
b) [x] este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
c) [x] este scăzut în timpul menstruaţiilor;
d) [ ] prezintă nivele constante după implantare;
e) [ ] prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
304).
Punctajul: 10cm Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
a) [x] facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
b) [x] cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
c) [ ] pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
d) [x] pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
---------------------------------------------------------------------
305).
Punctajul: 10cm Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu:
a) [x] hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
c) [ ] secreţie scăzută de ACTH;
d) [x] hiperkaliemie;
e) [x] hiperpigmentare;
---------------------------------------------------------------------
306).
Punctajul: 10cs Guşa endemică este caraczterizată prin:
a) [ ] hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
b) [ ] tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
c) [ ] absenţa congenitală a TSH;
d) [ ] exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
e) [x] hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
---------------------------------------------------------------------
307).
Punctajul: 10cm Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
a) [x] maturizarea întârziată a scheletului;
b) [ ] nivele ridicate ale hormonului de creştere, оn sвnge;
c) [ ] nivele ridicate ale tirotropinei (TSH оn sвnge);
d) [ ] nivele ridicate ale iodurilor anorganice, оn sвnge;
e) [x] piticism asimetric;
---------------------------------------------------------------------
308).
Punctajul: 10cm O secreţie excesivă de tiroxină produce:
a) [ ] peristaltism intestinal şi constipaţie;
b) [x] reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
c) [ ] somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
d) [x] pielea devine caldă şi umedă;
e) [x] hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
---------------------------------------------------------------------
309).
Punctajul: 10cm Pacienţii cu boala Basedow-Graves:
a) [ ] prezintă invariabil exoftalmie;
b) [ ] prezintă câteva adenoame hipersecretoare autonome ale tiroidei;
c) [ ] au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
d) [x] prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte şi IgG;
e) [x] prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
---------------------------------------------------------------------
310).
Punctajul: 10cm Zona glomerulară adrenală:
a) [ ] cea mai internă;
b) [ ] reacţionează puternic la ACTH;
c) [x] sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
d) [x] reprezintă 10% din volumul glandei;
e) [ ] absenţa în boala Addison;
---------------------------------------------------------------------
311).
Punctajul: 10cm Secreţia de cortizol:
a) [x] prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
b) [ ] răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
c) [ ] se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
d) [x] creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
e) [ ] este inhibată de aldosteron;
---------------------------------------------------------------------
312).
Punctajul: 10cm Secreţia de aldosteron este stimulată de:
a) [x] ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
b) [ ] hipokalcemie;
c) [x] angiotensină II, via fosfolipaza C şi proteinkinaza C;
d) [ ] hipernatriemie;
e) [ ] factorul natriuretic atrial;
---------------------------------------------------------------------
313).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [x] este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
b) [ ] secretată de glandele ultimobrahiale ale somonului (salmon), este ineficientă în resorbţia osoasă la om;
c) [x] are mai puţin aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
d) [ ] se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
e) [x] are ca stimul declanţator hipercalcemia;
---------------------------------------------------------------------
314).
Punctajul: 10cm Ce acţiune are calcitonina?
a) [x] hipofosfatemie;
b) [x] hipocalcemie;
c) [x] natriureză;
d) [ ] efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
e) [ ] hipercalcemie;
---------------------------------------------------------------------
315).
Punctajul: 10cm Glucocorticoizii sunt:
a) [ ] hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
b) [ ] hormoni steroizi tip C19;
c) [x] hormoni steroizi tip C21;
d) [ ] reprezentaţi prin cortizol şi aldosteron;
e) [x] reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
---------------------------------------------------------------------
316).
Punctajul: 10cm Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
a) [x] determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
b) [x] acţionează la nivelul TCD şi TC;
c) [ ] acţionează asupra TCP;
d) [x] conservă Na în lichidul extracelular;
e) [ ] determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
---------------------------------------------------------------------
317).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Primul zgomot debuteaza odata cu una din fazele ciclului cardiac:
a) [ ] ejectia ventriculara rapida;
b) [ ] contractia atriala;
c) [ ] umplerea rapida;
d) [x] contractia izovolumetrica;
e) [ ] perioada protodiastolica;
---------------------------------------------------------------------
318).
Punctajul: 10cs Deschiderea unor canale ''lente'' de Ca in cursul pot. de actiune din fibra miocardiaca de lucru este caracteristica pentru:
a) [ ] faza de depolarizare;
b) [ ] faza de repolarizare rapida;
c) [x] faza de platou;
d) [ ] faza de postpotential;
e) [ ] faza de depolarizare lenta diastolica;
---------------------------------------------------------------------
319).
Punctajul: 10cs Transferul apei din capilar in spatiul interstitial este favorizat de:
a) [ ] scaderea tensiunii arteriale;
b) [x] cresterea presiunii venoase;
c) [ ] cresterea presiunii oncotice a plasmei;
d) [ ] arterioloconstrictia;
e) [ ] contractia sfincterului precapilar;
---------------------------------------------------------------------
320).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare apare in timpul uneia din componentele unui traseu EKG:
a) [ ] intervalul T-P;
b) [ ] segmentul P-Q;
c) [x] complexul QRS;
d) [ ] segmentul izoelectric S-T;
e) [ ] unda T;
---------------------------------------------------------------------
321).
Punctajul: 10сs Stimularea simpato-adrenergica are urmatoarele efecte asupra cordului cu o exceptie:
a) [ ] cresterea fortei de contractie;
b) [x] cresterea volumului final diastolic;
c) [ ] reducerea volumului final sistolic;
d) [ ] cresterea consumului de oxigen in miocard;
e) [ ] scurtarea intervalelor R-R pe EKG;
---------------------------------------------------------------------
322).
Punctajul: 10cs Dupa o modificare brusca a presiunii arteriale in circulatia sistemica, primul mecanism compensator care intervine este
asigurat de:
a) [x] baroreceptori din zonele reflexogene aortice si carotice;
b) [ ] chemoreceptori din zonele mentionate;
c) [ ] volum receptorii atriali;
d) [ ] receptorii cerebrali ai reflexului ''ischemic''al SNC;
e) [ ] sistemul renina-angiotensina;
---------------------------------------------------------------------
323).
Punctajul: 10cs Dupa micsorarea la jumatate a diametrului arteriolar intr-un teritoriu, debitul circulator in el sufera una din modificarile
de mai jos:
a) [ ] scade de 2 ori;
b) [ ] scade de 4 ori;
c) [ ] scade de 8 ori;
d) [x] scade de 16 ori;
e) [ ] scade de 32 ori;
---------------------------------------------------------------------
324).
Punctajul: 10cs In timpul efortului fizic, unul din parametrii homeostazei care nu creste este:
a) [ ] volumul de aer curent;
b) [ ] debitul sistolic;
c) [ ] frecventa cardiaca;
d) [x] rezistenta periferica vasculara totala;
e) [ ] presiunea sistolica;
---------------------------------------------------------------------
325).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticitatii peretilor arterelor mari determina:
a) [x] cresterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] cresterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] scaderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
d) [ ] cresterea rezistentei vasculare totale;
e) [ ] toate consecintele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
326).
Punctajul: 10cs CO2:
a) [ ] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
b) [x] este un metabolit tisular vasodilatator;
c) [ ] este un metabolit tisular vasoconstrictor;
d) [ ] este un hormon presor prezent in circulatie;
e) [ ] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
327).
Punctajul: 10cs Vasopresina:
b) [ ] este un metabolit tisular vasodilatator;
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
328).
Punctajul: 10cs Factorul natriuretic atrial:
e) [x] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
329).
Punctajul: 10cs Angiotensina 2:
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
330).
Punctajul: 10 cs Acetilcolina:
a) [x] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
---------------------------------------------------------------------
331).
Punctajul: 10cs Calitatile pulsului arterial, apreciate uzual palpatoric sunt:
a) [ ] frecventa si amplitudinea;
b) [ ] ritmul;
c) [ ] viteza;
d) [ ] duritatea;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
332).
Punctajul: 10cs Care este sectorul vascular cu rol de depozit de singe:
a) [x] venos;
b) [ ] capilar;
c) [ ] arteriolar terminal si metaarteriolar;
d) [ ] aortic;
e) [ ] al arterelor mici;
---------------------------------------------------------------------
333).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza transportul transcapilar:
a) [ ] debitul circulator capilar;
b) [ ] presiunea efectiva de schimb;
c) [ ] suprafata efectiva de filtrare;
d) [ ] permeabilitatea peretelui capilar;
e) [x] glicemia;
---------------------------------------------------------------------
334).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza viteza de curgere laminara a singelui in artere:
a) [ ] sistola ventriculara;
b) [ ] suprafata de sectiune a teritoriului vascular;
c) [ ] debitul cardiac;
d) [x] pH-ul singelui;
e) [ ] fazele ciclului cardiac;
---------------------------------------------------------------------
335).
Punctajul: 10cs Acumularea de lichid in spatiul interstitial, in cantitati neobisnuite(peste 30%fata normal) se numeste edem si este
cauzata de:
a) [ ] cresterea presiunii hidrostatice peste 35mmHg in capilare;
b) [ ] scaderea presiunii coloidosmotice a plasmei;
c) [ ] blocarea cailor limfatice;
d) [ ] cresterea permeabilitatii capilare;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
336).
Punctajul: 10cs Care este factorul principal care determina circulatia venoasa:
a) [ ] structura peretelui venos;
b) [ ] contractiile izotonice ale musculaturii scheletice;
c) [ ] gravitatia;
d) [ ] aspiratia atriala si toracica;
e) [x] forta de contractie a inimii;
---------------------------------------------------------------------
337).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor carotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
338).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune al fibrei miocardice se deosebeste de al fibrei scheletice:
a) [x] durata mai lunga;
b) [ ] durata mai scurta;
c) [ ] intensitate mai mare;
d) [ ] intensitate mai mica;
e) [ ] nu se deosebeste;
---------------------------------------------------------------------
339).
Punctajul: 10cs Durata perioadei refractare absolute a fibrei miocardice depinde de:
a) [ ] amplitudinea potentialului de repaus;
b) [x] durata platoului potentialului de actiune;
c) [ ] durata perioadei refractare relative;
d) [ ] amplitudinea potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
340).
Punctajul: 10cs Ce tulburare a ritmului cardiac este letala in citeva minute:
a) [ ] extrasistola atriala;
b) [ ] extrasistola ventriculara;
c) [ ] fluterul atrial;
d) [ ] fibrilatia atriala;
e) [x] fibrilatia ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
341).
Punctajul: 10cs Ce semnificatie are segmentul izoelectric ST normal pe EKG:
a) [ ] inima nu este excitata;
b) [ ] volumul inimii ramine neschimbat;
c) [ ] toate zonele ventriculului sunt inegal polarizate;
d) [ ] excitatia a ajuns in celulele Purkinje;
e) [x] ventriculele sint depolarizate in intregime;
---------------------------------------------------------------------
342).
Punctajul: 10cs Vasoconstrictia arteriolara determina:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare;
b) [ ] scaderea presiunii hidrostatice in capilare;
c) [ ] resorbtia de lichid in capilare;
d) [ ] cresterea presiunii arteriale;
---------------------------------------------------------------------
343).
Punctajul: 10cs Teritoriul vascular cu cea mai mare capacitate de schimb in cm2 este reprezentat de:
a) [ ] arterele mari;
b) [ ] arteriole;
c) [x] capilare;
d) [ ] venele mari;
e) [ ] arterele si venele mari;
---------------------------------------------------------------------
344).
Punctajul: 10cs Prin legea ''totul sau nimic'' se intelege:
a) [ ] contractia simultana a fibrelor miocardice;
b) [ ] contractia fibrelor in dependenta de intensitatea stimulului;
c) [ ] stimulii puternici determina tetanus cei slabi nu;
d) [ ] inexcitabilitatea fibrei miocardice in perioada refractara absoluta;
e) [x] raspunsul miocardului prin contractii maxime la stimuli pragali sau suprapragali , sau lipsa raspunsului la stimuli subpragali;
---------------------------------------------------------------------
345).
Punctajul: 10cs Care este frecventa cardiaca, daca intervalul dintre 2 unde R pe EKG este de 0.6 sec:
a) [ ] 60 contractii-minut;
b) [ ] 80 c-m;
c) [ ] 90 c-m;
d) [x] 100 c-m;
e) [ ] 120 c-m;
---------------------------------------------------------------------
346).
Punctajul: 10cs Modificarile rezistentei vasculare periferice ,cu influenta asupra fluxului sanguin tisular au loc la nivelul:
a) [ ] capilarelor;
b) [ ] arterelor;
c) [x] arteriolelor;
d) [ ] D.venulelor;
e) [ ] venelor;
---------------------------------------------------------------------
347).
Punctajul: 10cm Ce efecte are stimularea fibrelor nervoase simpatice asupra inimii:
a) [x] creste forta de contractie si se intensifica metabolismul;
b) [x] se accelereaza ritmul;
c) [x] creste viteza de conducere si tonusul;
d) [ ] scade excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
348).
Punctajul: 10cs Nodulul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:
a) [ ] este localizat in peretele posterior al atriului drept;
b) [ ] este dotat cu automatism;
c) [ ] vagul drept face sinapsa la acest nivel;
d) [x] are o frecventa mai mare de descarcare spontana ca restul centrelor de automatism;
e) [ ] contine cardiomiocite atipice;
---------------------------------------------------------------------
349).
Punctajul: 10cs Ce indice al activitatii cardiace nu ofera EKG:
a) [ ] ritmul;
b) [ ] excitabilitatea;
c) [x] forta de contractie;
d) [ ] irigatia sanguina;
e) [ ] conductibilitatea;
---------------------------------------------------------------------
350).
Punctajul: 10cs Diastola electrica corespunde pe EKG:
a) [ ] segmentelor ST si TP;
b) [x] segmentului TP;
c) [ ] segmentului ST;
d) [ ] segmentului PQ;
e) [ ] este suma tuturor segmentelor;
---------------------------------------------------------------------
351).
Punctajul: 10cs Frecventa cardiaca in repaus la o persoana sanatoasa de 20 ani depinde de:
a) [x] gradul de antrenament;
b) [ ] greutate;
c) [ ] inaltime;
d) [ ] rasa;
e) [ ] Esex;
---------------------------------------------------------------------
352).
Punctajul: 10cs Ce efecte au ionii de Ca asupra musculaturii cardiace:
a) [ ] accelereaza ritmul;
b) [ ] pot opri inima in sistola;
c) [ ] cupleaza excitatia cu contractia;
d) [ ] determina repolarizarea lenta in platou;
---------------------------------------------------------------------
353).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta pe EKG unda P:
a) [ ] repolarizarea atriala;
b) [x] depolarizarea atriala;
c) [ ] depolarizarea ventriculului drept;
d) [ ] depolarizarea ventriculului sting;
e) [ ] repolarizarea ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
354).
Punctajul: 10cs Cum explicati faptul ca unda T este pozitiva pe EKG in derivetiile standarde la un adult sanatos:
a) [ ] caracterul pozitiv este stabilit conventional;
b) [x] repolarizarea se face din zona epicardului spre endocardul ventricular;
c) [ ] vectorul de depolarizare este orientat dinspre zona electronegativa spre cea electropozitiva;
d) [ ] depolarizarea ventriculara incepe subendocardic si se indreapta spre epicard;
e) [ ] unda T reprezinta transmiterea excitatiei prin fibrele Purkinje;
---------------------------------------------------------------------
355).
Punctajul: 10cs Pe electrocardiograma, standartizarea se face prin calibrarea aparatului cu test etalonul astfel ca:
a) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 5mm;
b) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1cm;
c) [x] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 10mm;
d) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1mm;
e) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 0.5 mm;
---------------------------------------------------------------------
356).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac dureaza 0.8 sec pentru frecventa de 75contractii-min. Ce
perioada din cursul ciclului cardiac are durata cea mai mica:
a) [x] protodiastola;
b) [ ] umplerea rapida diastolica;
c) [ ] sistola atriala;
d) [ ] ejectia rapida;
e) [ ] ejectia lenta;
---------------------------------------------------------------------
357).
Punctajul: 10cs Presiunea din ventriculul sting devine superioara celei din aorta si singele poate fi expulzat prin deschiderea valvulelor
semilunare in cursul:
a) [ ] A.sistolei atriale;
b) [ ] B.umplerii rapide diastolice;
c) [ ] C.fazei de contractie izovolumetrica;
d) [x] D.ejectiei rapide;
e) [ ] E.intregii sistole ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
358).
Punctajul: 10cs Ce factor nu contribuie la generarea zgomotelor cardiace:
a) [ ] vibratia valvelor inimii dupa inchiderea lor;
b) [ ] deplasarea singelui spre valvele inchise;
c) [ ] curgerea turbulenta a singelui in vase;
d) [x] curgerea laminara a singelui in vase;
e) [ ] vibratia peretilor inimii si vaselor;
---------------------------------------------------------------------
359).
Punctajul: 10cs Cind are loc inchiderea valvelor semilunare aortice:
a) [ ] dupa expulzarea intregii cantitati de singe din ventricul;
b) [ ] cind se contracta muschii papilari;
c) [ ] la cresterea presiunii arteriale;
d) [ ] la cresterea presiunii din ventriculul sting;
e) [x] cind presiunea aortica devine superioara celei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
360).
Punctajul: 10cs Presiunea arteriala este conditionata de:
a) [ ] forta de contractie a inimii si rezistenta vasculara;
b) [ ] debitul cardiac;
c) [ ] elasticitatea vaselor mari;
d) [ ] volumul si viscozitatea singelui;
---------------------------------------------------------------------
361).
Punctajul: 10cs La o persoana in pozitie orizontala cea mai mare diferenta a presiunii sanguine va fi dintre:
a) [ ] aorta ascendenta si artera brahiala;
b) [ ] vena safena si atriul drept;
c) [x] artera femorala si vena femorala;
d) [ ] artera pulmonara si atriul sting;
e) [ ] capatul arterial si venos al capilarului;
---------------------------------------------------------------------
362).
Punctajul: 10cs Distribuirea fluxului sangvin este reglata in primul rind de:
a) [ ] capilare;
b) [x] arteriole;
c) [ ] venule;
d) [ ] anastomoze arterio-venoase;
e) [ ] venule postcapilare;
---------------------------------------------------------------------
363).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori este cel mai important pentru reglarea fluxului sangvin la nivel local:
a) [ ] diferenta presiunii transmurale vas-tesut;
b) [x] activitatea metabolica a organului sau tesutului;
c) [ ] neurotransmitatori locali;
d) [ ] neurotransmitatori circulanti;
e) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
364).
Punctajul: 10cs Cel mai important mecanism pentru transportul singe-tesut a particulelor hidrofile mici este :
a) [ ] convectia;
b) [ ] difuzia facilitata;
c) [ ] transportul activ;
d) [x] difuzia simpla;
e) [ ] cotransportul;
---------------------------------------------------------------------
365).
Punctajul: 10cs Toate urmatoarele mecanisme vor mari fluxul transcapilar a substantelor lichide, solide si a gazelor cu exceptia:
a) [ ] cresterea suprafetei retelei capilare;
b) [ ] cresterii gradientului de concentratie de ambele parti a peretelui microvascular;
c) [x] cresterii distantei de difuzie;
d) [ ] cresterii timpului de tranzit a capilarului;
e) [ ] micsorarii rezistentei arteriolare;
---------------------------------------------------------------------
366).
Punctajul: 10cs Viteza fluxului limfatic pe zi este aproximativ:
a) [ ] 10-20 l/zi;
b) [ ] 100-200 ml/zi;
c) [ ] 10-20 ml/ora;
d) [x] 1.5-2 l/zi;
e) [ ] 1-2 ml/ora;
---------------------------------------------------------------------
367).
Punctajul: 10сs Intoarcerea venoasa este marita in timpul efortului fizic de toti urmaritorii factori cu exceptia:
a) [ ] cresterii profunzimii respiratiei;
b) [ ] actiunii pompa a muschilor scheletici;
c) [ ] venoconstrictiei;
d) [ ] rezistentei arteriolare reduse;
e) [x] pozitiei verticale;
---------------------------------------------------------------------
368).
Punctajul: 10cs In vitro, contractiile inimii nu sunt influentate de:
a) [ ] temperatura;
b) [ ] oxigenul din lichidul de perfuzie;
c) [ ] concentratia unor ioni;
d) [ ] mediatori;
e) [x] inervatia vegetativa;
---------------------------------------------------------------------
369).
Punctajul: 10cs O EKG pe care nu se depisteaza unda P in nici o derivatie indica un bloc al impulsurilor care vin din:
a) [x] nodulul sinoatrial;
b) [ ] fasciculul His;
c) [ ] fibre Purchinje;
d) [ ] ramura stinga a fasciculului His;
e) [ ] muschiul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
370).
Punctajul: 10cs Presiunea diastolica finala a ventriculului poate fi folosita pe axa X la construirea curbei Franc-Starling in locul variabilei
obisnuite care este:
a) [ ] debitul cardiac;
b) [ ] volumul sistolic ventricular;
c) [ ] lucrul inimii;
d) [ ] contractilitatea ventriculara;
e) [x] volumul diastolic final ventricular;
---------------------------------------------------------------------
371).
Punctajul: 10cs Cresterea presarcinii muschiului cardiac va provoca:
a) [ ] reducerea presiunii diastolice finale ventriculare;
b) [ ] reducerea tensiunii maximale a muschiului;
c) [ ] micsorarea vitezei initiale de scurtare;
d) [ ] micsorarea timpului necesar muschiului pentru dezvoltarea tensiunii maximale;
e) [x] marirea tensiunii peretelui ventricular;
---------------------------------------------------------------------
372).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele fenomene este reprezentat pe EKG:
a) [ ] depolarizarea nodulului sinoatrial;
b) [ ] depolarizarea nodulului atrioventricular;
c) [ ] depolarizarea fasciculului His;
d) [ ] depolarizarea fasciculului Bachmann;
e) [x] depolarizarea muschiului atrial;
---------------------------------------------------------------------
373).
Punctajul: 10cs Timpul de la inceputul ascensiunii curbei pulsatile a arterei carotide pina la incizura corespunde cu:
a) [ ]
diastola atriala;
b) [x] ejectia ventriculara;
c) [ ] umplerea ventriculara suplimentara;
d) [ ] umplerea ventriculara rapida;
e) [ ] relaxarea ventriculara izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
374).
Punctajul: 10cs In timpul diastolei fluxul sanguin in ventricule va produce:
a) [ ] primul zgomot cardiac;
b) [ ] al doilea zgomot cardiac;
c) [x] al treilea zgomot cardiac;
d) [ ] deschiderea valvei aortei;
e) [ ] suflu de ejectie;
---------------------------------------------------------------------
375).
Punctajul: 10cs Micsorarea frecventei cardiace va provoca cresterea:
a) [ ] presiunii arteriale diastolice;
b) [ ] presiunii arteriale sistolice;
c) [ ] debitului cardiac;
d) [x] presiunii arteriale pulsatile;
e) [ ] presiunii arteriale medii;
---------------------------------------------------------------------
376).
Punctajul: 10cs Cea mai mare diferenta arterio-venoasa a continutului O2 in repaus se depisteaza in:
a) [ ] ficat;
b) [ ] muschi scheletici;
c) [x] inima;
d) [ ] rinichi;
e) [ ] plamini;
---------------------------------------------------------------------
377).
Punctajul: 10cs Stimularea baroreceptorilor arteriali va conduce la:
a) [ ] cresterea contractilitatii cardiace;
b) [ ] cresterea frecventei cardiace;
c) [x] cresterea frecventei impulsatiei neuronilor vagali cardiaci eferenti;
d) [ ] cresterea presiunii sangvine sistemice;
e) [ ] stimularea centrului vasopresor;
---------------------------------------------------------------------
378).
Punctajul: 10cs Zgomotul cardiac 2 va surveni in urmatoarea faza a ciclului cardiac:
a) [ ] contractia atriala;
b) [ ] contractia izovolumetrica;
c) [ ] expulzarea ventriculara rapida;
d) [ ] expulzarea ventriculara lenta;
e) [x] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
379).
Punctajul: 10cs Volumul ventricular va deveni maximal in:
a) [x] contractia atriala;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
380).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
b) [x] contractia izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
381).
Punctajul: 10cs Deschiderea valvei aortice va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
c) [x] expulzarea ventriculara rapida;
---------------------------------------------------------------------
382).
Punctajul: 10cs Marirea presiunii arteriale diastolice se observa in:
a) [ ] hiperemia functionala;
b) [ ] actiunea histaminei;
c) [x] hipertensiune;
d) [ ] modificarea PCO2;
e) [ ] scaderea presiunii capilare;
---------------------------------------------------------------------
383).
Punctajul: 10cs Reglarea circulatiei sangvine cerebrale se efectuiaza de catre:
b) [ ] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [x] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
384).
Punctajul: 10cs Cresterea permeabilitatii microvasculare este indusa de:
b) [x] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [ ] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
385).
Punctajul: 10cs Cum se prezinta cardiomiocitele ventriculare din punct de vedere al excitabilitatii la sfirsitul fazei de repolarizare:
a) [ ] hipoexcitabila-perioada refractara relativa;
b) [ ] inexcitabila - perioada refractara absoluta;
c) [x] hiperexcitabila;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
386).
Punctajul: 10cs Cum este inima din punct de vedere al excitabilitatii in faza initiala a sistolei ventriculare:
a) [x] inexcitabila;
b) [ ] excitabilitate scazuta;
c) [ ] excitabilitate marita;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
387).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza adaptarea heterometrica a inimii:
a) [ ] cresterea fortei de contractie se face fara modificarea dimensiunii sarcomerului;
b) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin hipertrofia muschiului cardac;
c) [x] cresterea fortei de contractie se face prin extensia fibrei musculare cardiace;
d) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin influente neuro-umorale;
e) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin modificarea componentei ionice a plasmei sangvine;
---------------------------------------------------------------------
388).
Punctajul: 10cs Prin metoda palpatorie (Riva-Rocci) de determinare a presiunii arteriale putem afla:
a) [x] presiunea arteriala sistolica;
b) [ ] presiunea arteriala diastolica;
c) [ ] presiunea sistolica si presiunea arteriala diastolica;
d) [ ] presiunea arteriala medie;
e) [ ] presiunea diferentiala;
---------------------------------------------------------------------
389).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala medie se intelege:
a) [ ] suma presiunii maxime si minime;
b) [x] presiunea diastolica +1/3 din presiunea pulsatilă;
c) [ ] valoarea medie a presiunii din arborele circulator;
d) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica;
---------------------------------------------------------------------
390).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala pulsatilă se intelege:
a) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie si diastolica;
b) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea medie;
c) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie in arterele mari si presiunea in arteriole;
d) [x] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea diastolica;
---------------------------------------------------------------------
391).
Punctajul: 10cs Miocardul nu se poate tetaniza deoarece:
a) [ ] este un sincitiu;
b) [ ] valoarea potentialului de repaus al cardiomiocitului ventricular reprezinta cca -90mV;
c) [ ] amplitudinea potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular este de 120-130mV;
d) [x] perioada refractara dureaza atit timp cit dureaza sistola;
e) [ ] motive necunoscute inca;
---------------------------------------------------------------------
392).
Punctajul: 10cs Ce elemente de pe EKG au amplitudinea cea mai mare in derivatiile standart:
a) [ ] unda T;
b) [ ] unda P;
c) [ ] unda U;
d) [x] complexul QRS (unda R);
e) [ ] undele T si P;
---------------------------------------------------------------------
393).
Punctajul: 10cs Cind are loc terminarea repolarizarii ventriculare:
a) [ ] in cursul segmentului PQ;
b) [ ] in cursul segmentului ST;
c) [ ] la sfirsitul undei S;
d) [x] dupa unda T sau dupa unda U;
---------------------------------------------------------------------
394).
Punctajul: 10cs In ce situatie are loc scaderea debitului cardiac:
a) [ ] emotii;
b) [ ] anemii;
c) [ ] efort fizic;
d) [ ] mediu supraincalzit;
e) [x] hipotiroidism;
---------------------------------------------------------------------
395).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii privind umplerea ventriculara este corecta:
a) [ ] prin sistola atriala se realizeaza o umplere de cca 25%;
b) [ ] faza umplerii ventriculare rapide incepe in momentul deschiderii valvelor atrioventriculare;
c) [ ] umplerea ventriculara lenta urmeaza celei rapide si se termina la inceperea sistolei atriale;
d) [ ] volumul cavitatilor ventriculare creste in timpul diastolei ventriculare pina la 110-120ml;
e) [x] toate sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
396).
Punctajul: 10cs Care este debitul cardiac intr-un minut, daca continutul oxigenului in singele arterial este 18vol%, venos - 13vol%, iar
consumul lui - 250ml/min:
a) [x] 5 l/min;
b) [ ] 15 l/min;
c) [ ] 10 l/min
d) [ ] 20 l/min;
e) [ ] 25 l/min;
---------------------------------------------------------------------
397).
Punctajul: 10cs In ce consta importanta fiziologica a conducerii incetinite a excitatiei la nivelul nodulului atrioventricular A-V:
a) [ ] pentru autoexcitarea nodulului atrioventricular;
b) [ ] deschiderea valvelor atrioventriculare;
c) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare;
d) [x] asigurarea succesivitatii contractiilor atriilor si ventriculelor si umplerea suplimentara a ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
398).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta fractia de ejectie:
a) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-un minut;
b) [ ] diferenta dintre volumul telediastolic si telesistolic;
c) [x] partea (in procente) din volumul telediastolic expulzata in sistola ventriculara;
d) [ ] raportul dintre volumele telesistolic si telediastolic;
e) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-o sistola;
---------------------------------------------------------------------
399).
Punctajul: 10cs Fazele modificarii excitabilitatii cardiomiocitului pe parcursul potentialului de actiune vor avea urmatoarea succesivitate:
a) [ ] perioada supranormala, refractara relativa, refractara absoluta;
b) [ ] perioada refractara relativa, refractara absoluta, supranormala;
c) [ ] perioada refractara absoluta, supranormala, refractara relativa;
d) [x] perioada refractara absoluta, refractara relativa, supranormala;
e) [ ] perioada refractara absoluta, excitabilitate normala, perioada refractara relativa;
---------------------------------------------------------------------
400).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza extrasistola ventriculara:
a) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie completa;
b) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie incompleta;
c) [x] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie completa;
d) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, fara pauza compensatorie;
---------------------------------------------------------------------
401).
Punctajul: 10cs Blocul atrioventricular de gradul I se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] interval P-Q cu durata 0,12-0,20 sec;
b) [x] interval P-Q mai mare de 0,20 sec;
c) [ ] unda P nu este urmata de complexul QRS;
d) [ ] atriile se contracta intr-un ritm, iar ventriculele in altul;
e) [ ] prin modulul atrioventricular se transmite fiecare al doilea impuls atrial;
---------------------------------------------------------------------
402).
Punctajul: 10cm Trecerea undei de depolarizare din nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular se poate face prin:
a) [ ] fibre nodale;
b) [x] tracturi internodale;
c) [x] tesutul miocardic atrial;
d) [ ] fasciculul His;
---------------------------------------------------------------------
403).
Punctajul: 10cm Ce modificari ionice au loc in cursul depolarizarii lente diastolice:
a) [ ] creste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
b) [ ] creste permeabilitatea pentru Cl in celulele nodale;
c) [x] influx lent de Na in celulele nodale;
d) [x] influx lent de Ca in celulele nodale;
e) [ ] scaderea permeabilitatii pentru Cl in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
404).
Punctajul: 10cm. Potentialul de actiune al celulelor nodale sinusale ''pacemaker'' fiziologic dominant se deosebeste de potentialul
de actiune al fibrelor musculare miocardice prin:
a) [ ] amplitudinea mai mare;
b) [ ] valoarea mai mare a potentialului de repaus;
c) [x] depolarizarea lenta si spontana diastolica;
d) [ ] durata mai mare;
e) [x] lipsa platoului potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
405).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul bradicardizant al SN parasimpatic si al acetilcolinei asupra ritmului cardiac:
a) [x] cresterea permeabilitatii pentru K a membranelor celulelor nodale;
b) [x] cresterea pragului de depolarizare a celulelor nodale;
c) [ ] scaderea permeabilitatii pentru K in celulele nodale;
d) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Na in celulele nodale;
e) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Ca in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
406).
Punctajul: 10cm In ce momente ale revolutiei cardiace sint inchise toate valvele inimii:
a) [ ] sistola atriala;
b) [ ] sistola ventriculara;
c) [ ] umplerea rapida diastolica;
d) [x] contractia izovolumetrica ventriculara;
e) [x] relaxarea izovolumetrica ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
407).
Punctajul: 10cs Prin denervarea inimii se produce:
a) [x] intreruperea influentelor vegetative;
b) [ ] oprirea contractiilor ritmice ale miocardului;
c) [x] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] oprirea transmiterii excitatiei prin nodulul atrioventricular;
e) [ ] rarirea contractiilor inimii;
---------------------------------------------------------------------
408).
Punctajul: 10сm Cui se datoreste socul apexian:
a) [ ] tensiunii arteriale;
b) [ ] automatismului cardiac;
c) [ ] deschiderii valvelor atrioventriculare;
d) [x] modificarilor de forma, consistenta si pozitie a inimii in sistola;
e) [x] izbirii virfului inimii in perioada sistolei ventriculare de peretele cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
409).
Punctajul: 10cm In ce situatii are loc cresterea debitului cardiac:
a) [x] emotii;
b) [ ] infarct;
c) [x] anemii;
d) [ ] hipotiroidism;
e) [x] mediu supraincalzit;
---------------------------------------------------------------------
410).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul tahicardizant al SN simpatic si catecolaminelor asupra ritmului cardiac:
a) [x] mareste permeabilitatea membranei celulelor nodale pentru Na si Ca ;
b) [x] determina un potential de repaus al celulelor nodale mai putin negativ;
c) [x] amplifica panta depolarizarii diastolice a celulelor nodale;
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
e) [ ] provoaca hiperpolarizarea celulelor nodale;---------------------------------------------------------------------
411).
Punctajul: 10cm Zgomotul II diastolic cu frecventa si tonalitate ridicata si durata mai mica comparativ cu zgomotul I nu este generat de :
a) [x] umplerea rapida a ventriculelor in diastola;
b) [ ] inchiderea si vibratia valvelor semilunare;
c) [ ] vibratia singelui si peretilor arteriali la inceputul diastolei ventriculare;
d) [x] vibratia singelui si peretilor atriali;
e) [x] curgerea laminara a singelui in inima;
---------------------------------------------------------------------
412).
Punctajul: 10cm Sistola ventriculara dureaza de la :
a) [x] inceputul undei Q pina la sfirsitul udei T pe ECG;
b) [x] inceputul zgomotului I pina la inceputul zgomotului II;
c) [ ] sfirsitul zgomotului I pina la sfirsitul zgomotului II;
d) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare pina la deschiderea valvelor semilunare;
---------------------------------------------------------------------
413).
Punctajul: 10cm .Zgomotul I - sistolic - este generat de :
a) [x] A.vibratia peretilor aortici si ai arterei pulmonare la inceputul expulzarii singelui din ventricule;
b) [x] B.contractia brusca izovolumetrica a ventriculelor si vibratia singelui spre valvele atrioventriculare inchise;
c) [x] C.inchiderea si vibratia valvelor atrioventriculare;
d) [ ] D.deschiderea valvelor atrioventriculare;
e) [ ] E.vibratia peretilor atriali in timpul sistolei;
---------------------------------------------------------------------
414).
Punctajul: 10cm Potentialul de actiune in fibra miocardica de lucru:
a) [ ] dureaza mai mult in fibra musculara atriala decat in cea ventriculara;
b) [ ] incepe prin deschiderea canalelor lente de Na si Ca;
c) [ ] este precedat de o depolarizare lenta diastolica;
d) [x] are o faza de platou in cursul careia conductibilitatea pentru Ca este marita;
e) [x] dureaza cca 0,30 secunde in fibra ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
415).
Punctajul: 10cm Cand presiunea arteriala se masoara cu metoda auscultatorie:
a) [x] primul zgomot care se aude corespunde presiunii sistolice;
b) [ ] zgomotele Korotkov se transmit de la nivel cardiac;
c) [ ] presiunea diastolica corespunde zgomotului de maxima intensitate;
d) [x] presiunea diastolica corespunde ultimului zgomot, care se aude;
e) [ ] valoarea presiunii sistolice este inferioara celei care poate fi obtinuta
prin metoda palpatorie;
---------------------------------------------------------------------
416).
Punctajul: 10cm In fibrilatia atriala :
a) [ ] nu exista nici un semn de activitate electrica atriala pe ECG;
b) [x] unda P este inlocuita pe ECG de oscilatii foarte frecvente si putin ample;
c) [ ] ritmul ventricular este determinat de un pacemaker ventricular;
d) [ ] complexele QRS au o frecventa regulata;
e) [x] complexele QRS au o frecventa neregulata;
---------------------------------------------------------------------
417).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte in legatura cu circulatia in sistemul vascular :
a) [x] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu raza vasului la puterea a patra;
b) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu patratul razei vasului;
c) [ ] rezistenta totala intr-un sistem de vase conectate in paralel este mai mare
decit suma rezistentelor individuale ale conductelor vasculare componente;
d) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu viscozitatea singelui;
e) [x] rezistenta unui vas este direct proportionala cu lungimea sa;
---------------------------------------------------------------------
418).
Punctajul: 10cm Muschiul cardiac are urmatoarele particularitati:
a) [ ] fiecare cardiomiocit se contracta in ritmul sau propriu;
b) [x] miocitele din atrii sau ventricule se contracta sincronizat;
c) [ ] contractiile tetanice sunt prelungite cu mici cheltueli de ATP;
d) [x] nu se contracta tetanic;
e) [x] perioada refractara are o durata aproximativ egala cu durata sistolei;
---------------------------------------------------------------------
419).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte cu privire la fiziologia inimii:
a) [x] sistola ventriculara corespunde intervalului QT pe ECG;
b) [ ] diastola ventriculara corespunde intervalului RR pe ECG;
c) [ ] cresterea umplerii ventriculare diastolice va micsora contractia ventriculara ulterioara;
d) [x] cresterea umplerii ventriculare diastolice va amplifica contractia ventriculara ulterioara;
e) [x] excesul ionilor de potasiu in lichidul extracelular provoaca bradicardie;
---------------------------------------------------------------------
420).
Punctajul: 10cm Din sistemul excito-conductor al inimii fac parte:
a) [ ] miocitele ventriculare contractile;
b) [x] nodulul sinusal;
c) [x] fasciculul His;
d) [x] nodulul atrio-ventricular;
e) [ ] valvele atrio-ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
421).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele stimularii vagale asupra activitatii cardiace:
a) [ ] creste contractilitatea inimii;
b) [ ] creste conductibilitatea cardiaca;
c) [x] scade conductibilitatea cardiaca;
d) [x] scade excitabilitatea cardiaca;
e) [x] scade frecventa contractiilor cardiace;---------------------------------------------------------------------
422).
Punctajul: 10cm Extrasistola atriala se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] complex ventricular modificat, largit;
b) [x] complex ventricular nemodificat;
c) [ ] pauza compensatorie completa;
d) [x] pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] unda T are un potential opus complexului QRS;
---------------------------------------------------------------------
423).
Punctajul: 10cm Care din urmatoarele substante are actiune vasoconstrictoare:
a) [x] noradrenalina;
b) [x] angiotensina;
c) [ ] bradikinina;
d) [x] ionii de calciu;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
424).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele excitarii baroreceptorilor in conditiile de crestere a presiunii arteriale:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare periferice;
b) [x] scaderea rezistentei vasculare periferice;
c) [x] scaderea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
e) [ ] inhibarea centrului vagal din bulbul rahidian;
---------------------------------------------------------------------
425).
Punctajul: 10cm Cum se vor modifica urmatorii parametri ai circulatiei in efortul fizic:
a) [x] debitul cardiac creste;
b) [x] presiunea arteriala creste;
c) [ ] debitul cardiac nu se modifica;
d) [ ] presiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] presiunea arteriala scade;
---------------------------------------------------------------------
426).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte privitor la manifestarile acustice ale activitatii cardiace:
a) [x] primul zgomot este asociat cu inchiderea valvelor atrioventriculare la inceputul sistolei ventriculare;
b) [x] al doilea zgomot este asociat cu inchiderea valvelor semilunare la inceputul diastolei ventriculare;
c) [ ] zgomotul trei este conditionat de deschiderea valvelor semilunare;
d) [ ] zgomotul patru poate fi auzit la inceputul diastolei ventriculare;
e) [x] pe fonocardiograma intervalul de la inceputul zgomotului II pina la inceputul zgomotului I corespunde diastolei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
427).
Punctajul: 10cs Propagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a) [ ] musculatura atrială;
b) [x] nodulul atrio-ventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua Purkinje;
e) [ ] musculatura ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
428).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac reprezintă:
a) [ ] numărul bătăilor cardiace pe minut;
b) [ ] suma duratelor sistolelor şi diastolelor cardiace pe minut;
c) [ ] suma duratelor sistoleor ventriculare pe minut;
d) [x] ansamblul funcţional format dintr-o sistolă şi diastolă cardiacă;
e) [ ] ansamblul format dintr-o sistolă atrială şi o sistolă ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
429).
Punctajul: 10cm. Irigaţia miocardului este afectată în caz de:
a) [x] scurtare a diastolei;
b) [ ] creştere a volemiei;
c) [x] hipotensiune arterială;
d) [x] coronaroconstricţie;
e) [ ] hipertensiune arterială;
---------------------------------------------------------------------
430).
Punctajul: 10cs Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe EKG:
a) [ ] undei P;
b) [ ] complexului QRS;
c) [ ] undei R.;
d) [x] undei T;
e) [ ] segmetului ST;
---------------------------------------------------------------------
431).
Punctajul: 10cm Sistola atrială:
a) [ ] este urmată de unda P;
b) [ ] contribuie 70% la umplerea ventriculară;
c) [x] determină unda a pe flebogramă;
d) [x] determină zgomotul IV;
e) [ ] corespunde zgomotului I;
---------------------------------------------------------------------
432).
Punctajul: 10cs .Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
a) [ ] contracţiile musculaturii scheletice;
b) [ ] creşterea presiunii abdominale;
c) [ ] negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
d) [ ] scăderea presiunii în atriul drept;
---------------------------------------------------------------------
433).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticităţii pereţilor vaselor mari determină:
a) [x] creşterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] creşterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] creşterea rezistenţei musculare;
d) [ ] scăderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
e) [ ] toate cele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
434).
Punctajul: 10cs În cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
a) [ ] 30-40 ml;
b) [ ] 50-60 ml;
c) [x] 70-80 ml;
d) [ ] 90-100 ml;
e) [ ] 100-110 ml;
---------------------------------------------------------------------
435).
Punctajul: 10cs În condiţii de repaus, debitul cardiac (circulator) la adult este de:
a) [ ] 3 l/min;
b) [x] 5 l/min;
c) [ ] 7 l/min;
d) [ ] 7-8 l/min;
e) [ ] E. 10 l/min;
---------------------------------------------------------------------
436).
Punctajul: 10cs Prin presiune sistolică se înţelege:
a) [ ] presiunea arterială în timpul întregii sistole;
b) [ ] presiunea arterială la începutul diastolei;
c) [x] valoarea maximă a presiunii în artere, în sistolă;
d) [ ] valoarea medie a presiunii оn artere, în sistolă;
e) [ ] toate raspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
437).
Punctajul: 10cs Care din teritoriul vascular este lipsit de inervaţie?
a) [ ] arterolar;
b) [ ] venos;
c) [x] capilar;
d) [ ] arterial;
e) [ ] microcirculaţia;
---------------------------------------------------------------------
438).
Punctajul: 10cs Cele mai scăzute valori ale presiunii sanguine medii sunt în teritoriul:
a) [ ] arterelor mari şi mijlocii;
b) [ ] arterioleleor;
c) [ ] capilarelor;
d) [ ] venelor mici;
e) [x] venelor mijlocii şi mari;
---------------------------------------------------------------------
439).
Punctajul: 10cm Sistemul limfatic joacă un rol central în controlul:
a) [x] concentraţiei de proteine în lichidul interstiţial;
b) [ ] concentraţiei electroliţilor în lichidul interstiţial;
c) [x] volumului de lichid interstiţial;
d) [x] presiunii lichidului interstiţial;
e) [ ] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
440).
Punctajul: 10cs Ce reprezită unda P pe EKG?
a) [ ] repolarizarea atrială;
b) [x] depolarizarea atrială;
c) [ ] depolarizarea ventricululi drept;
d) [ ] depolarizarea ventricului stвng;
---------------------------------------------------------------------
441).
Punctajul: 10cm Prin denervarea inimii are loc:
a) [x] întreruperea inervaţiei extrinseci;
b) [ ] oprirea cotracţiilor ritmice ale miocardului;
c) [ ] întreruperea transmiterii excitaţiei prin fasciculele atrioventriculare;
d) [ ] rărirea contracţiei inimii;
e) [x] activitatea inimii continuă;
---------------------------------------------------------------------
442).
Punctajul: 10cs Ce înţelegeţi prin volum diastolic final (telediastolic)?
a) [x] cantitatea de sânge din ventricul la sfârşitul diastolei ventriculare;
b) [ ] cantitatea de sвnge din ventricul la оnceputul diastolei ;
c) [ ] volumul diastolic de rezervă;
d) [ ] diferenţa între volumul - bătaie şi cel rezidual;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
443).
Punctajul: 10cs Factorul de relaxare derivat din endoteliile vasculare mai este denumit şi:
a) [ ] endotelină;
b) [x] monoxid de azot;
c) [ ] acetilcolină;
d) [ ] bradikinină;
e) [ ] histamină;
---------------------------------------------------------------------
444).
Punctajul: 10cm Ritmul sinusal ai inimii este:
a) [x] ritmul propriu determinat de nodulul keith-Flack;
b) [ ] ritmul determinat de nodulul Aschoff-tawara;
c) [ ] ritmul determinat de celulel Purkinje din fasciculul Hiss;
d) [x] ritmul de frecvenţă de 70-80 cicli/min;
e) [ ] ritmul de frecvenţă de 40-60 cicli/min;
---------------------------------------------------------------------
445).
Punctajul: 10cs Dacă o persoană prezintă pe EKG complexul QRS şi unda T normale, dar nu prezintă unda P, focul de automatism este
localizat în:
a) [ ] nodulul sinoatrial;
b) [x] nodulul atrioventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua lui Purkinje;
e) [ ] miocardul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
446).
Punctajul: 10cs Contracţia extrasistolică ventriculară este declanşată de către:
a) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie supranodale;
b) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atriale;
c) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atrioventriculare;
d) [ ] complexele QRS;
e) [x] descărcările unor focare ectopice de excitaţie ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
447).
Punctajul: 10cs În nodulul sinoatrial, depolarizarea lentă diastolică (prepontenţial sau pacemaker potenţial) este atribuit:
+
a) [ ] creşterii permeabilităţii ionului de K ;
+ 2+ +
b) [x] creşterii lente a permeabilităţii ionilor de Na şi Ca , şi diminuării treptate a permeabilităţii pentru K ;
-
c) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Cl ;
2+
d) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Ca ;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
448).
Punctajul: 10cs Contractilitatea miocardului este corelată cel mai bine cu concentraţia intracelulară a ionilor de:
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
2+
c) [x] Ca ;
-
d) [ ] Cl ;
2+
e) [ ] Mg ;
---------------------------------------------------------------------
449).
Punctajul: 10cs Care este valoarea debitului cardiac din inima dreaptă exprimat în procente, faţă de cel din inima stângă?
a) [ ] 25%;
b) [ ] 50%;
c) [ ] 75%;
d) [x] 100%;
e) [ ] 125%;
---------------------------------------------------------------------
450).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor sinocarotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
451).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
2+ +
a) [ ] ionii de Ca şi de K au efecte sinergice asupra inimii;
2+
b) [x] ionii de Ca au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
+
c) [ ] ionii de K au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
2+ +
d) [ ] ionii de Ca şi de K au efect inotrop pozitiv şi acţionează sinergic la nivelul inimii;
e) [ ] administrarea intravenoasă de KCl determină hiperpolarizarea celulelor cardiace;
---------------------------------------------------------------------
452).
Punctajul: 10cs Presiunea care întreţine circulaţia în coronare este:
a) [ ] presiunea sistolică din aortă;
b) [ ] pulsul presiunii;
c) [x] presiunea diastolică din aortă;
d) [ ] presiunea pulsativa;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
453).
Punctajul: 10Receptorii adrenergici localizaţi primar la nivelul membranei celulare miocardice; care determină creşterea frecvenţei
cardiace se numesc:
a) [ ] α1;
b) [ ] α2;
c) [x] β1;
d) [ ] β2;
e) [ ] β3;
---------------------------------------------------------------------
454).
Punctajul: 10cs În echilibrul Starling forţele medii ce tind să întroducă lichidul în vas sunt:
a) [ ] presiunea negativă a lichidului interstiţial;
b) [ ] presiunea capilară medie;
c) [ ] presiunea coloido osmotică a lichidului interstiţial;
d) [x] presiunea coloido osmotică a plasmei,
---------------------------------------------------------------------
455).
Capitol: digestia m.g.
Punctajul: 10cs Unde este localizat centrul salivar:
a) [ ] in mezencefal;
b) [ ] in diencefal;
c) [x] in bulbul rahidian;
d) [ ] in cerebel;
---------------------------------------------------------------------
456).
Punctajul: 10cs La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
a) [ ] unt;
b) [ ] piine;
c) [x] pesmeti;
d) [ ] cartofi;
e) [ ] carne;
---------------------------------------------------------------------
457).
Punctajul: 10cs Totalitatea actelor prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in stomac se numeste:
a) [ ] transport activ;
b) [ ] digestie;
c) [ ] masticatie;
d) [x] deglutitie;
e) [ ] transport pasiv;
---------------------------------------------------------------------
458).
Punctajul: 10cs La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
a) [ ] stomac;
b) [x] cavitate bucala;
c) [ ] intestin subtire;
d) [ ] intestin gros;
e) [ ] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
459).
Punctajul: 10cs Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara:
a) [ ] noradrenalina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
460).
Punctajul: 10cs Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
a) [ ] vasodilatatie;
b) [x] vasoconstrictie;
c) [ ] nu actioneaza;
d) [ ] initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
461).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
a) [ ] marginale (parietale);
b) [x] principale;
c) [ ] auxiliare;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei
---------------------------------------------------------------------
462).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
a) [ ] principale;
b) [ ] auxiliare;
c) [x] mrginale (parietale ,oxintice);
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
463).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
a) [ ] marginale (parietale;
b) [x] auxiliare;
c) [ ] principale;
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
464).
Punctajul: 10cs La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
a) [ ] zahar;
b) [ ] lapte;
c) [x] carne;
d) [ ] piine;
e) [ ] egal;
---------------------------------------------------------------------
465).
Punctajul: 10cs Precizati care este locul de secretie al gastro- gastrinei:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] portiunea pilorica a stomacului;
c) [ ] duodenul;
d) [ ] pancreasul;
e) [ ] tot traseul tubului digestiv;---------------------------------------------------------------------
466).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:
a) [x] activeaza tripsinogenul;

b) [ ] scindeaza proteinele;
c) [ ] serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
d) [ ] scindeaza lipidele;
e) [ ] intensifica motorica stomacului;
---------------------------------------------------------------------
467).
Punctajul: 10cs Valoarea pH-ului sucului pancreatic:
a) [ ] 7,0-7,8;
b) [ ] 6,5-7,0;
c) [x] 7,8-8,4;
d) [ ] 1,8-2,5;
---------------------------------------------------------------------
468).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
a) [ ] gelatinaza;
b) [ ] pepsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
e) [x] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
469).
Punctajul: 10cs Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
a) [ ] somatic;
b) [ ] simpatic;
c) [ ] parasimpatic;
d) [x] simpatic si parasimpatic;
---------------------------------------------------------------------
470).
Punctajul: 10cs In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] colecistokinina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
471).
Punctajul: 10cs In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti:
a) [ ] proteaze;
b) [ ] lipaze;
c) [ ] carboxipolipeptidaze;
d) [ ] fosfolipaze;
e) [x] toate rasunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
472).
Punctajul: 10cs Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:
a) [ ] lipsei alimentelor din stomac;
b) [x] contractiei musculaturii stomacului gol;
c) [ ] senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
d) [ ] secretiei crescute de suc gastric;
---------------------------------------------------------------------
473).
Punctajul: 10cs In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a :
a) [ ] lipidelor;
b) [ ] glucozei ;
c) [ ] zaharozei;
d) [x] amidonului preparat;
e) [ ] proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
474).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
a) [ ] pepsina;
b) [ ] tripsina;
---------------------------------------------------------------------
475).
Punctajul: 10cs In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita:
a) [ ] bol alimentar;
b) [x] chim gastric;
c) [ ] chim intestinal;
d) [ ] bol fecal;
e) [ ] substanta alimentara;
---------------------------------------------------------------------
476).
Punctajul: 10cs Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de :
a) [ ] pH-ul continutului gastric si intestinal;

b) [ ] consistenta continutului gastric;
c) [ ] presiunea osmotica a continutului gastric;
d) [ ] gradul de umplere a duodenului;
---------------------------------------------------------------------
477).
Punctajul: 10cs Sarurile biliare au rol in :
a) [ ] emulsionarea grasimilor;
b) [ ] activarea lipazelor pancreatice;
c) [ ] stimularea secretiei biliare;
d) [ ] favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
---------------------------------------------------------------------
478).
Punctajul: 10cs Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
a) [ ] trombocitelor;
b) [ ] leucocitelor;
c) [x] hemoglobinei ;
d) [ ] sarurilor biliare;
e) [ ] mioglobinei;
---------------------------------------------------------------------
479).
Punctajul: 10cs Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv :
a) [ ] stomac;
b) [x] jejun;
c) [ ] ileon;
d) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
480).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ ;
a) [ ] glucoza,fructoza, galactoza;
b) [ ] aminoacizii;
c) [ ] ionii de Ca ++;
d) [ ] ionii Na+, K+;
---------------------------------------------------------------------
481).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei;
a) [ ] digestiva;
b) [ ] excretorie;
c) [x] respiratorie;
d) [ ] facilitarea vorbirii;
e) [ ] termoreglare;
---------------------------------------------------------------------
482).
Punctajul: 10cs Senzatia de satietate este determinata de :
a) [ ] volumul lichidului extracelular;

b) [ ] presiunea sangvina;
c) [ ] concentratia proteinelor plazmatice;
d) [ ] concentratia sodiului plasmatic;
e) [x] concentratia intracelulara a glucozei;
---------------------------------------------------------------------
483).
Punctajul: 10cs Ce se elimina din mucoasa intestinului la trecerea continutului (chimus) din stomac;
a) [ ] secretina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [ ] enterocrinina;
d) [ ] enterogastronul;
e) [x] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
484).
Punctajul: 10cs Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sвnge;
a) [ ] se transforma in glicogen;
b) [ ] se transforma in grasimi;
c) [ ] se oxideaza eliminвnd energie;
d) [ ] circula prin sвnge;
e) [x] toate raspunsurile corecte ; ---------------------------------------------------------------------
485).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate se absorb cu greu in lipsa bilei;
a) [ ] A;
b) [ ] D;
c) [ ] E;
d) [ ] K;
486).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic;
a) [x] atropina ;
b) [ ] acetilcolina;
c) [ ] pilocarpina;
d) [x] adrenalina;
e) [ ] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
487).
Punctajul: 10cs Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei :
a) [ ] stimularea simpatica;
b) [ ] umplerea vezicii urinare;
c) [x] destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
d) [ ] contractia musculaturii peretelui abdominal;
e) [ ] contractia diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
488).
Punctajul: 10cs In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
a) [ ] segmentare;
b) [ ] tonice;
c) [ ] pendulare;
d) [ ] peristaltice;
---------------------------------------------------------------------
489).
Punctajul: 10cs Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros;
a) [ ] absorbtia apei;
b) [ ] formarea de indol si scatol;
c) [ ] secretia mucinei;
d) [ ] sinteza vitaminelor K si B1;
e) [x] reabsorbtia sarurilor biliare;
---------------------------------------------------------------------
490).
Punctajul: 10cs .In ce consta rolul excretor al salivei;
a) [ ] eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
b) [ ] eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
c) [ ] eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
d) [ ] eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
---------------------------------------------------------------------
491).
Punctajul: 10cs Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
a) [ ] nu actioneaza;
b) [x] mareste;
c) [ ] micsoreaza;
d) [ ] actioneaza numai in prezenta bilei;
e) [ ] la inceput mareste apoi micsoreaza;
---------------------------------------------------------------------
492).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:
a) [ ] vitamina K;
b) [ ] vitamina B12;
c) [ ] tiamina;
d) [ ] riboflavina;
493).
Punctajul: 10cs Secretia pancreatica este stimulata de :
a) [ ] acetilcolina ;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] pancreozimina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
494).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic;
a) [ ] tripsina;
b) [x] pepsina;
e) [ ] nici una din enzimele enumerate;
---------------------------------------------------------------------
495).
Punctajul: 10cs Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire ;
a) [ ] gastrina;
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] secretina;
d) [ ] insulina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
496).
Punctajul: 10cs Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;
a) [ ] segmentare regulata;
b) [ ] segmentare izolata;
c) [ ] segmentare neregulata;
d) [ ] segmentare regulata slaba;
---------------------------------------------------------------------
497).
Punctajul: 10cs Sucul gastric "de apetit" se elimina in urmatoarele faze:
a) [ ] stomacala;
b) [x] cerebrala;
c) [ ] intestinala;
d) [ ] in toate trei faze;
e) [ ] numai in faza cerebrala si stomacala;
---------------------------------------------------------------------
498).
Punctajul: 10cm Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
a) [ ] secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;

b) [x] vasodilatatie;
c) [ ] secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
d) [x] secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
e) [ ] vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
499).
Punctajul: 10cm Care dintre fazele deglutitiei sunt involuntare;
a) [ ] toate;
b) [ ] bucala;
c) [x] faringiana;
d) [x] esofagiana;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
500).
Punctajul: 10cm Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric;
a) [ ] creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;

b) [x] scindeaza proteinele;
c) [ ] transforma pepsinogenul in pepsina;
d) [x] scindeaza lipidele;
e) [ ]
provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
501).
Punctajul: 10cm Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric;
a) [x] ptialina;
b) [ ] pepsinogenul;
c) [ ] gelatinaza;
d) [ ] chimozina ;
e) [x] maltaza;
---------------------------------------------------------------------
502).
Punctajul: 10cm Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie;
a) [ ] secretia glandelor parotide;

b) [x] bila;
c) [ ] secretia glandelor gastrice;
d) [ ] secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
e) [x] secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
---------------------------------------------------------------------
503).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara ;
a) [ ] produce cresterea secretiei de bila in ficat;

b) [ ] produce inchiderea sfincterului Oddi;
c) [x] determina contractia colecistului;
d) [x] determina relaxarea sfincterului Oddi;
e) [ ] formeaza pigmentii biliari;
---------------------------------------------------------------------
504).
Punctajul: 10cm Asupra lipidelor emulsionate actioneaza :
a) [ ] sarurile biliare;
b) [x] lipaza gastrica;
c) [x] lipaza pancreatica;
d) [x] lipaza intestinala;
e) [ ] pepsinele;
---------------------------------------------------------------------
505).
Punctajul: 10cm De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros;
a) [ ] de starea sfincterului piloric;

b) [x] de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
c) [x] de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
d) [x] de starea valvulei iliocecale;
e) [ ] de starea sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
506).
Punctajul: 10cm Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
a) [x] lizozimul;
b) [x] mucina;
c) [ ] amilaza si lipaza;
d) [x] ureea,acidul uric;
e) [ ] pepsina;
---------------------------------------------------------------------
507).
Punctajul: 10cm In ce consta rolul de protectie al salivei;
a) [ ] reglarea pH-ului mediului intern;

b) [x] lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
c) [x] actiunea antimicrobiana;
d) [x] umectarea mucoasei cavitatii bucale;
e) [ ] scindarea amidonului;
---------------------------------------------------------------------
508).
Punctajul: 10cm .Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] stomac;
c) [x] intestinul subtire;
d) [ ] intestinul gros;
e) [ ] esofag;
---------------------------------------------------------------------
509).
Punctajul: 10cm Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:
a) [ ] intensifica secretia pancreatica;

b) [x] inhiba secretia gastrica;
c) [ ] intensifica motilitatea intestinului;
d) [x] inhiba motilitatea stomacului;
e) [ ] contribuie la absorbtia grasimilor;
---------------------------------------------------------------------
510).
Punctajul: 10cm Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
a) [x] gastrina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] pancreozimina;
d) [x] secretina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
511).
Punctajul: 10cm Colesterolul endogen este un component al:
a) [x] salivei;
b) [ ] sucului gastric;
c) [x] bilei;
d) [ ] sucului pancreatic;
e) [ ] sucului intestinal;
---------------------------------------------------------------------
512).
Punctajul: 10cm Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
a) [ ] hiposalivatie;
b) [x] hipersalivatie;
c) [ ] xerostomie;
d) [x] sialoree;
e) [ ] bulemie;
---------------------------------------------------------------------
513).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
a) [ ] deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
b) [ ] bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
c) [x] saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
d) [x] pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
e) [x] bila nu contine enzime digestive;
---------------------------------------------------------------------
514).
a) [ ] factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
b) [x] colecistokinina inhiba secretia gastrica;
c) [ ] secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
d) [x] HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
e) [ ] In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
---------------------------------------------------------------------
515).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte
a) [ ] celulele acinoase pancratice contin tripsina;
b) [ ] pancreozimina inhiba secretia exocrina a pancreasului;
c) [x] in absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de catre organism este scazuta;
d) [x] Introducerea de acid in duoden stimuleaza secretia pancreatica;
e) [x] continutul de Cl al sucului pancreatic scade, daca rata secretiei creste la actiunea secretinei;
---------------------------------------------------------------------
516).
a) [x] 70% din fluxul sanguin hepatic este dirijat prin vena porta;
b) [x] canalul cistic dreneaza vezicula biliara;
c) [ ] bila este mai diluata in colecist;
d) [x] in icterul mecanic, materiile fecale sunt decolorate si grase;
e) [ ] miceliile formeaza suspensii instabile de saruri biliare;
---------------------------------------------------------------------
517).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
518).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
519).
Punctajul: 10cm Proteinele glandulare din saliva sunt urmatoarele:
a) [x] lizozimul;
b) [x] amilaza;
c) [ ] HCl;
d) [x] substantele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO);
e) [ ] acidul lactic;
---------------------------------------------------------------------
520).
Punctajul: 10cs Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
a) [ ] pH-ul sau este aproximativ 8,0;
b) [ ] are un continut ridicat de bicarbonat;
c) [ ] se secreta in jur de 1000 ml/zi;
d) [ ] contine colesteraza;
e) [x] secretia sa este numai sub control nervos;
---------------------------------------------------------------------
521).
Punctajul: 10cs .Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
b) [ ] cafeina;
c) [ ] gastrina;
d) [ ] histamina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
522).
Punctajul: 10cm Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin:
a) [x] enterokinaza;
b) [ ] procarboxipeptidaza;
c) [ ] lipaza pancreatica;
d) [x] tripsina secretata anterior;
e) [ ] un pH alcalin;
---------------------------------------------------------------------
523).
Punctajul: 10cm Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
a) [x] secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
b) [x] secretia de antienzime ca antitripsina;
c) [ ] inactivarea pepsinei;
d) [ ] continutul crescut de bicarbonat;
e) [ ] actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
---------------------------------------------------------------------
524).
Punctajul: 10cm Motilina:
a) [x] este hormon tisular;
b) [ ] inhiba motilitatea gastrica;
c) [x] stimuleaza motilitatea duodenala;
d) [ ] are actiuni similare glucagonului;
e) [x] stimuleaza tranzitul alimentelor;
---------------------------------------------------------------------
525).
Punctajul: 10cm Formarea de micelii este necesara pentru absorbtia:
a) [ ] fierului;
b) [x] colesterolului;
c) [x] sarurilor biliare;
d) [ ] alcoolului;
e) [ ] vitaminei B 12;
---------------------------------------------------------------------
526).
Punctajul: 10cs Stimularea eliminarii de suc pancreatic in conditii normale nu necesita:
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] histamina;
d) [ ] stimulare nervoasa parasimpatica;
e) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
527).
Punctajul: 10cm .Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
a) [x] neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
b) [x] digestia hidratilor de carbon;
c) [x] digestia lipidelor;
d) [ ] reglarea nivelului glucozei in singe;
e) [ ] reglarea absorbtiei intestinale;
---------------------------------------------------------------------
528).
Punctajul: 10cm Acidifierea duodenului va determina:
a) [x] scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
b) [ ] cresterea secretiei de suc gastric;
c) [x] scaderea evacuarii gastrice;
d) [x] cresterea contractiei colecistuluiprin intermediul secretinei;
e) [ ] cresterea contractiei sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
529).
Punctajul: 10cs Secretia de HCl de catre mucoasa gastrica este corect descrisa prin urmatoarele:
a) [ ] se realizeaza in celulele principale;
b) [ ] este inhibata prin acetilcolina;
c) [ ] este inhibata prin histamina;
d) [x] se realizeaza prin transport activ de H +;
e) [ ] necesita eliberarea de HCl din granulatiile zimogene;
---------------------------------------------------------------------
530).
Punctajul: 10cm Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte:
a) [x] vitamina K;
b) [x] vitamina B1;
c) [x] riboflabina B2;
d) [ ] acidul folic;
---------------------------------------------------------------------
531).
Punctajul: 10cm Gazele de la nivelul colonului apar din :
a) [ ] CO2 eliberat din interactiunea HCO3 si H+;
b) [x] difuziunea din singe;
c) [x] fermentatia bacteriana a oligozaharidelor nedigerate;
d) [x] aerul atmosferic inghitit (aerofagie);
---------------------------------------------------------------------
532).
Punctajul: 10cs Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
a) [ ] bazala;
b) [ ] cefalica;
c) [ ] gastrica;
d) [ ] intestinala;
---------------------------------------------------------------------
533).
Punctajul: 10cs Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
a) [ ] stomac;
b) [ ] duoden;
c) [ ] jejun;
d) [x] ileon;
e) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
534).
Punctajul: 10cs Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
a) [ ] enterogastron;
b) [x] colecistokinina;
c) [ ] insulină;
d) [ ] secretină;
e) [ ] glucagon;
---------------------------------------------------------------------
535).
Punctajul: 10cs Gastrina este fi secretată de:
a) [ ] neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
b) [ ] celulele principale ale glandelor gastrice;
c) [x] celulele G de la nivelul antrului piloric;
d) [ ] epiteliu duodenal;
e) [ ] celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
---------------------------------------------------------------------
536).
Punctajul: 10cm Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.
a) [ ] motilina;
b) [x] colicistokinina;
c) [ ] substanţa P;
d) [ ] secretina;
e) [x] somatostatina
---------------------------------------------------------------------
537).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] este un act reflex cu centrul оn bulb;
b) [x] este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
c) [x] poate fi controlată cortical;
d) [ ] este coordonată de SN vegetativ;
e) [ ] nu stimulează secreţia salivară;
---------------------------------------------------------------------
538).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
b) [ ] motilina;
c) [ ] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
539).
Punctajul: 10cs În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu transportul de:
+
a) [x] K ;
-
b) [ ] Cl ;
-
c) [ ] HCO3 ;
+
d) [ ] H ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
540).
Punctajul: 10cs Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe:
a) [x] proteine;
b) [ ] grăsimi;
c) [ ] glucide;
d) [ ] vitamine;
e) [ ] minerale;
---------------------------------------------------------------------
541).
Punctajul: 10cs Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
a) [ ] celulele principale;
b) [x] celulele parietale (oxintice);
c) [ ] celulele "clare" din regiunea antrală;
d) [ ] celulele auxiliare;
e) [ ] celulele G şi D;
---------------------------------------------------------------------
542).
Punctajul: 10cs Factorul intrisec Castle:
a) [ ] activează vitamina B12;
b) [ ] stimulează secreţia de HCl;
c) [ ] inhibă secreţia de mucus;
d) [ ] stimulează absorbţia fierului în ileon;
e) [x] nu are nici unul din rolurile enumerate;
---------------------------------------------------------------------
543).
Punctajul: 10cs Contracţiile de foame:
a) [ ] apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
b) [ ] continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
c) [ ] sunt percepute оn mod normal ca forme "dureroase";
d) [x] dispar după administrare de glucagon;
e) [ ] dispar după administrare de insulină;
---------------------------------------------------------------------
544).
Punctajul: 10cm Bila, prin acizii biliari, are rol:
a) [x] coleretic;
b) [ ] în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
c) [ ] absorbţia unor metale grele;
d) [x] emulsionarea lipidelor;
e) [x] activarea lipazei pancreatice;
---------------------------------------------------------------------
545).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros?
a) [ ] absorbţia apei;
b) [ ] formarea de acid folic, vitamina B 1;
c) [ ] formarea de NH3;
+
d) [ ] secreţia de mucină şi K ;
2+
e) [x] resorbţia de Fe ;
---------------------------------------------------------------------
546).
Punctajul: 10cs Prin mecanisme active se absorb:
a) [x] monozaharidele de tipul pentozelor;
b) [ ] glicerina;
c) [ ] vitaminele hidrosolubile;
d) [ ] acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
e) [x] aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
---------------------------------------------------------------------
547).
Punctajul: 10cm În cursul absorbţiei:
a) [x] creşte nivelul insulinei plasmatice;
b) [x] creşte captarea de aminoacizi în celule;
c) [ ] creşte oxidarea acizilor graşi şi cetogeneza;
d) [x] creşte glicogeneza hepatică;
e) [ ] insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
---------------------------------------------------------------------
548).
Punctajul: 10cm Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie?
a) [x] sunt declanşate de mecanoreceptori;
b) [x] implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
c) [x] implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
d) [ ] sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
e) [ ] sunt procese controlate voluntar, оn totalitate;
---------------------------------------------------------------------
549).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
b) [ ] permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
c) [x] facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
d) [ ] facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
e) [ ] este ultima etapa a procesului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
550).
Punctajul: 10cm Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
a) [x] stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
b) [x] depozitarea de fier sub forma feritinei;
c) [ ] reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
d) [ ] depozitarea albuminelor;
e) [x] depozitarea fosfolipidelor (12-14 g/100 g ţesut hepatic);
---------------------------------------------------------------------
551).
Punctajul: 10cm Referitor la funcţia hematopoetică a ficatului, este adevărat că:
a) [x] ficatul este un organ hematopoetic, care produce hematii, granulocite şi megacariocite în perioada hepatosplenică a hematopoezei,
care predomină prenatal în luna a 6-a şi a 7-a;
b) [ ] ficatul este un organ hematopoietic şi postnatal;
c) [x] ficatul produce 5-10% din cantitatea totală de eritropoetină de la adult;
d) [x] în insuficienţa renală sau după nefrectomii, ficatul asigură doar 1/2 sau 1/3 din eritropoeză;
e) [ ] nu este sursa majoră de eritropoetină în perioada fetală;
---------------------------------------------------------------------
552).
Punctajul: 10cm Factorii plasmatici produşi de ficat, cu rol în limitarea coagulării în sistemul vascular normal sunt:
a) [x] antitrombina III;
b) [x] heparina şi cofactorul II al heparinei;
c) [ ] precalkreina;
d) [x] sistemul proteinei C (proteina C şi proteina S);
e) [ ] cofactorii proteazelor şi proteazele;
---------------------------------------------------------------------
553).
Punctajul: 10cm Enzimele proteolitice din sucul enteric sunt:
a) [x] aminopeptidazele;
b) [ ] colagenaza;
c) [ ] elastaza;
d) [x] enteropeptidaza;
e) [x] peptidaze diverse;
---------------------------------------------------------------------
554).
Punctajul: 10cm Undele peristaltice primare:
a) [x] apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
b) [ ] sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
c) [x] sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
d) [ ] apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
e) [x] favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
---------------------------------------------------------------------
555).
Punctajul: 10cs În compoziţia materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:
a) [x] bacteriile;
b) [ ] lipidele;
c) [ ] proteinele;
d) [ ] produşii nedigeraţi, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenţi;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
556).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Prin care din căile enumerate nu se cedeaza căldură:
a) [ ] iradiere;
b) [ ] convecţie;
c) [x] sudoraţie (transpiraţie);
d) [ ] conductibilitate termică;
e) [ ] evaporare;
---------------------------------------------------------------------
557).
Punctajul: 10cs Care este calea de cedare a căldurii cînd temperatura mediului ambiant este mai mare decоt tem-
peratura corpului:
a) [ ] conducţie;
b) [ ] convecţie;
c) [ ] iradiere;
d) [ ] transpiraţie;
e) [x] evaporarea sudorii;
---------------------------------------------------------------------
558).
Punctajul: 10cs Centrul termoreglării este situat în:
a) [ ] mezencefal;
b) [x] hipotalamus;
c) [ ] bulbul rahidian;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] formaţiunea reticulată;
---------------------------------------------------------------------
559).
Punctajul: 10cs Izotermia este caracteristică pentru:
a) [x] animalele homeoterme;
b) [ ] animalele poikiloterme;
c) [ ] şi homeoterme şi poikiloterme;
d) [ ] animalele care traiesc in zonele reci;
e) [ ] animalele care traiesc in zonele calde;
---------------------------------------------------------------------
560).
Punctajul: 10cs Energia acumulată de organism este necesară pentru:
a) [ ] activitatea musculară;
b) [ ] sinteza substanţelor în celule;
c) [ ] absorbţia în tractul digestiv;
d) [ ] secreţia glandelor;
---------------------------------------------------------------------
561).
Punctajul: 10cs Reducerea conţinutului de glucoză din sînge se numeşte :
a) [ ] hiperglicemie;
b) [ ] anemie;
c) [ ] hipotonic;
d) [x] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
562).
Punctajul: 10cs Care din hormonii enumeraţi nu participă în reglarea metabolismului glucidic:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] insulina;
c) [ ] glucagonul;
d) [x] interrnedina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
563).
Punctajul: 10cs Care din glandele endocrine nu participă în reglarea metabolismului lipidic:
a) [ ] hipofiza;
b) [ ] pancreasul;
c) [x] paratiroidă;
d) [ ] sexuale;
e) [ ] tiroidă;
---------------------------------------------------------------------
564).
Punctajul: 10cs Prin bilanţ azotat pozitiv se subînţelege :
a) [ ] cantitatea de azot eliminată predomină asupra celei acumulate;
b) [x] azotul acumulat predomină asupra celui eliminat;
c) [ ] azotul acumulat este egal cu cel eliminat;
d) [ ] azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi;
e) [ ] nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
565).
Punctajul: 10cs În ce caz n-are loc retenţia azotului:
a) [ ] la organismul în creştere;
b) [ ] оn timpul sarcinii;
c) [x] în inaniţie proteică;
d) [ ] la însănătoşire după maladii grave;
e) [ ] la mărirea masei ţesutului muscular (sportivi);
---------------------------------------------------------------------
566).
Punctajul: 10cs Care din substanţele enumerate posedă un coeficient caloric maxim:
a) [ ] proteinele;
b) [x] lipidele;
c) [ ] glucidele;
d) [ ] vitaminele;
e) [ ] sărurile minerale;
---------------------------------------------------------------------
567).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator reprezintă:
a) [ ] raportul dintre V de O2 consumat către V de CO2 eliminat;
b) [ ] raportul dintre V de aer inspirat către volumul de aer expirat;
c) [x] raportul dintre V de CO2 eliminat către volumul de O2 consumat;
d) [ ] raportul dintre presiunea parţială a CO2 din aerul alveolar către tensiunea CO2 în sânge;
e) [ ] raportul dintre tensiunea parţială a CO2 în sîngele venos către tensiunea CO2 în sângele arterial;.
---------------------------------------------------------------------
568).
Punctajul: 10cs Valoareaa coeficientului respirator pentru glucide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [x] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [ ] 0.7;
---------------------------------------------------------------------
569).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru lipide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [x] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
570).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru proteine este:
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [x] 0,8;
e) [ ] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
571).
Punctajul: 10cs Echivalentul caloric al oxigenului reprezintă:
a) [ ] V de O2 consumat оn timp de 24 ore;
b) [ ] capacitatea oxigenică a sîngelui arterial;
c) [ ] capacitatea oxigenică a sângelui venos;
d) [x] cantitatea de căldură degajată în urma consumării 1l de O2;
e) [ ] cantitatea de energie degajată la oxidarea 1 g de substanţă nutritivă;
---------------------------------------------------------------------
572).
Punctajul: 10cs În ce caz coeficientul respirator poate depăşi cifra 1:
a) [ ] оn timpul somnului;
b) [ ] la femeiele gravide;
c) [x] în perioada de restabilire după o activitate musculară intensă;
d) [ ] în inaniţie proteică;
e) [ ] оn stare de foame;
---------------------------------------------------------------------
573).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic bazal reprezintă :
a) [ ] cantitatea de energie cedată de organism prin convecţie;
b) [x] consumul energetic minim în stare de repaus în anumite condiţii standard ale organismului şi a mediului ambiant;
c) [ ] consumul energetic la efort fizic;
d) [ ] consumul energetic la copii pînă la un an;
---------------------------------------------------------------------
574).
Punctajul: 10cs Metabolismul bazal depinde de :
a) [ ] sex ;
b) [ ] vîrstă;
c) [ ] greutate;
d) [ ] inaltime;
---------------------------------------------------------------------
575).
Punctajul: 10cs Condiţiile necesare în determinarea metabolismului bazal sunt:
a) [ ] post alimentar de cel puţin 12 ore;
b) [ ] după un somn de noapte;
c) [ ] оn stare de repaus muscular;
d) [ ] la temperatura de comfort (18-20 C);
---------------------------------------------------------------------
576).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic general reprezintă:
a) [ ] consumul energetic оn stare de repaus;
b) [x] consumul energetic în stare de activitate individuală;
c) [ ] consumul energetic la persoane cu vîrstă înaintată;
d) [ ] acţiunea specifico-dinamică a hranei;
---------------------------------------------------------------------
577).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria directă constă în:
a) [ ] determinarea temperaturii corpului;
b) [x] captarea căldurii cedate de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase complete;
d) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase incomplete;
---------------------------------------------------------------------
578).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria indirectă constă în:
a) [ ] determinarea capacităţii vitale a plămânilor;
b) [ ] captarea căldurii cedată de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [x] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase;
d) [ ] studierea respiraţiei la efort fizic;
e) [ ] calcularea metabolismului energetic după tabele speciale;
---------------------------------------------------------------------
579).
Punctajul: 10cs La întocmirea raţiei alimentare trebuie de ţinut cont de :
a) [ ] cheltuielile energetice zilnice;
b) [ ] a repartiza primirea hranei оn 3-4 rate;
c) [ ] a include cantităţi optime de proteine, lipide şi glucide;
d) [ ] anumite cantităţi de vitamine şi săruri minerale;
---------------------------------------------------------------------
580).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de optimum proteic se subînţelege:
a) [ ] cantitatea de proteine necesare pentru a menţine echilibrul azotului;
b) [ ] cantitatea de proteine dezintegrate zilnic оn organism;
c) [x] cantitatea de proteine în hrană care satisface pe deplin cerinţele organismului;
d) [ ] cantitatea de proteine în hrană de origine animală;
e) [ ] cantitatea de proteine când bilanţul azotat devine negativ;
---------------------------------------------------------------------
581).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de minimum proteic se subînţelege :
a) [x] cantitatea minimă de proteine ,în cadrul căreia se menţine echilibrul azotat;
b) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în stare de repaus;
c) [ ] cantitatea de proteine folosită de copii până la un an;
d) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în timpul somnului;
---------------------------------------------------------------------
582).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în proteine pentru omul adult este :
a) [ ] 420-500 gr;
b) [ ] 360-420 gr;
c) [ ] 260-360 gr;
d) [x] 100-160 gr;
e) [ ] 50-100 gr;
---------------------------------------------------------------------
583).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în lipide pentru omul adult este :
a) [ ] 250-300 gr;
b) [ ] 200-250 gr;
c) [ ] 150-200 gr;
d) [x] 80-140 gr;
e) [ ] 30-80 gr;
---------------------------------------------------------------------
584).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în glucide pentru omul adult este :
a) [ ] 500-700 gr;
b) [x] 400-500 gr;
c) [ ] 200-400 gr;
d) [ ] 300-400gr;
e) [ ] 200-300 gr;
---------------------------------------------------------------------
585).
Punctajul: 10cm Bilanţul azotat:
a) [x] exprimă echilibrul dinamic între aportul şi utilizarea proteinelor;
b) [x] exprimă diferenţa dintre azotul ingerat şi cel eliminat (prin excreţie, transpiraţie, descuamare etc.);
c) [x] este echilibrat în condiţii de sănătate şi solicitări obişnuite ale organismului;
d) [ ] este pozitiv dacă aportul proteic din dietă este crescut,
e) [ ] este negativ оn timpul sarcinii;
---------------------------------------------------------------------
586).
Capitol: respiratia m.g.
Punctajul: 10cs Cea mai scazuta presiune partiala a oxigenului se gaseşte in:
a) [ ] aerul atmosferic;
b) [x] singele venos;
c) [ ] aerul alveolar;
d) [ ] aerul expirat;
e) [ ] singele arterial;
---------------------------------------------------------------------
587).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori nu influenteaza fixarea oxigenului pe hemoglobina:
a) [ ] pO2;
b) [ ] pCO2;
c) [ ] temperatura;
d) [ ] pH;
e) [x] viteza de circulatie;
---------------------------------------------------------------------
588).
Punctajul: 10cs Frecventa respiratiei la un adult normal in repaus este de:
a) [ ] 40-60 resp/min;
b) [ ] 30-40;
c) [x] 16-18;
d) [ ] 22-26;
e) [ ] 20-22;
---------------------------------------------------------------------
589).
Punctajul: 10cm Volumul de aer ,care va furniza oxigen singelui in cursul respiratiei normale este format din:
a) [x] volumul curent;

b) [x] volumul rezidual si volumul expirator de rezerva;
c) [ ] volumul curent si volumul rezidual;
d) [ ] volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
590).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza trecerea oxigenului din aerul alveolar in singele venos:
a) [ ] datorita gradientului de presiune intre aerul atmosferic si aerul din singele venos;
b) [x] datorita gradientului de presiune intre pO2 din aerul alveolar si pO2 din singele venos;
c) [ ] datorita gradientului de presiune intre pO2 din singele arterial si pO2 din singele venos;
d) [ ] prin transport activ;
---------------------------------------------------------------------
591).
Punctajul: 10cs .In cursul unei inspiratii obisnuite presiunea intratoracica devine:
a) [ ] pozitiva fata de presiunea atmosferica;

b) [x] negativa fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
592).
Punctajul: 10cs Cea mai mare parte a CO2 care patrunde in singe este transformat prin hidratare in H2CO3 in eritrocite (hematii)
deoarece:
a) [ ] plasma contine o anhidraza carbonica cu actiune lenta;

b) [ ] plasma contine un exces de ioni de clor;
c) [x] hematiile contin o cantitate mare de anhidraza carbonica;
d) [ ] datorita modificarii pH prin eliberarea de H+ in cursul dezoxigenarii hemoglobinei
---------------------------------------------------------------------
593).
Punctajul: 10cs Zonele reflexogene centrale (cu rol in reglarea respiratiei) situate in regiunea ventrolaterala a bulbului sunt sensibile la:
a) [ ] modificarile CO2 din lichidul cefalorahidian;

b) [x] modificarile H+ din lichidul cefalorahidian sau din lichidul interstitial cerebral;
c) [ ] modificarile HCO3- din lichidul interstitial cerebral ;
d) [ ] modificarile compozitiei singelui arterial;
e) [ ] toate r[spunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
594).
Punctajul: 10cs La care din urmatoarele componente din structura hemoglobinei se poate lega O2 :
a) [x] hem;
b) [ ] globina;
c) [ ] mai ales la hem;
d) [ ] dupa caz la ambele;
---------------------------------------------------------------------
595).
Punctajul: 10cs Sectionarea maduvei spinarii la nivelul C1 determina:
a) [x] apnee;
b) [ ] tahipnee;
c) [ ] bradipnee;
d) [ ] nu afecteaza respiratia;
---------------------------------------------------------------------
596).
Punctajul: 10cs In cursul deglutitiei respiratia este:
a) [x] oprita;
b) [ ] accelerata;
c) [ ] incetinita;
d) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
597).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia linistita, in repaus:
a) [x] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [ ] ambele faze sunt active;
d) [ ] mbele faze sunt pasive
---------------------------------------------------------------------
598).
Punctajul: 10cs In inspiratie plaminii urmeaza miscarile cutiei toracice datorita:
a) [ ] surfactantului;
b) [ ] scaderii presiunii intrapulmonare;
c) [x] scaderii presiunii intrapleurale;
d) [ ] tesutului pulmonar elastic;
---------------------------------------------------------------------
599).
Punctajul: 10cs Chemoreceptorii sensibili la hipoxie sunt situati in:
a) [ ] muşchi;
b) [ ] centrii respiratiri;
c) [ ] peretii vaselor mari;
d) [ ] organe cu metabolism intens;
e) [x] corpusculul carotidian;
---------------------------------------------------------------------
600).
Punctajul: 10cs Respiratia se opreste in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;
b) [x] sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [ ] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitent se sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
601).
Punctajul: 10cs Respiratia se pastreaza in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;

b) [ ] sub decustia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [x] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitentse sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
602).
Punctajul: 10cs Ce procese de transport prin membrane intervin in schimburile gazoase:
a) [ ] osmoza;
b) [ ] transport activ;
c) [ ] filtrare;
d) [x] difuziune;
e) [ ] transport cu carausi;
---------------------------------------------------------------------
603).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitata de CO2 este trasportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [ ] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [x] bicarbonati de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
604).
Punctajul: 10cs Cea mai mica cantitate de CO2 este transportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [x] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [ ] bicarbonat de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
605).
Punctajul: 10cs Presiunea in cavitatea pleurala in timpul inspiratiei normale este egala cu:
a) [ ] -20 mm Hg;
b) [x] -9 mm Hg ;
c) [ ] +5 mm Hg;
d) [ ] -3 mm Hg;
e) [ ] +2 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
606).
Punctajul: 10cs Volumul spatiului mort este egal cu:
a) [ ] 1200 ml;
b) [ ] 350 ml;
c) [x] 140 ml;
d) [ ] 750 ml;
e) [ ] 500 ml;
---------------------------------------------------------------------
607).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonala totala:
a) [ ] 3500 ml;
b) [ ] 1500 ml;
c) [x] 5000 - 6000 ml;
d) [ ] 2500 ml;
e) [ ] 4500 ml;
---------------------------------------------------------------------
608).
Punctajul: 10cs Centrul pneumotaxic este localizat in :
a) [ ] hipotalamus;
b) [ ] maduva spinarii;
c) [x] puntea lui Varoli;
d) [ ] bulbul rahidian;
e) [ ] scoarta cerebrala;
---------------------------------------------------------------------
609).
Punctajul: 10cs In pneumotorax deschis presiunea in cavitatea pleurala este:
a) [ ] mai mica decit cea atmosferica;

b) [x] egala cu cea atmosferica;
c) [ ] mai mare decit cea atmosferica;
d) [ ] se schimba in dependenta de fazele ciclului respirator;
---------------------------------------------------------------------
610).
Punctajul: 10cs La sfirsitul unei expiratii fortate cu glota inchisa, presiunea intrapulmonara este:
a) [ ] mai mica fata de presiunea atmosferica;

b) [x] mai mare fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
611).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia fortata:
a) [ ] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [x] ambele faze sunt active;
d) [ ] ambele faze sunt pasive;
---------------------------------------------------------------------
612).
Punctajul: 10cs Un gram (1 g) de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
a) [ ] 15;
b) [x] 1,34;
c) [ ] 2,58;
d) [ ] 3,15;
e) [ ] 0,58;
---------------------------------------------------------------------
613).
Punctajul: 10cm Expiratia obisnuita este un proces realizat pe seama:
a) [x] elasticitatii pulmonare;

b) [x] elasticitatii ligamentelor si cartilajelor costale;
c) [ ] contractiei muschilor intercostali interni si a diafragmului;
d) [ ] contractiei muschilor toracali si abdominali;
---------------------------------------------------------------------
614).
Punctajul: 10cm In cursul hipoventilatiei pulmonale se produce:
a) [x] hipercapnie;
b) [ ] anoxie;
c) [x] hipoxie;
d) [ ] hipocapnie;
e) [ ] hiperoxie;
---------------------------------------------------------------------
615).
Punctajul: 10cm La ce valori ale presiunilor partiale ale O2 si CO2 au loc schimbarile gazoase la nivel pulmonar intre aerul alveolar si
singele venos:
a) [ ] pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 singe venos 70 mm Hg;

b) [x] pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 singe venos 46 mm Hg;
c) [x] pO2 alveolar 100 mm Hg - pO2 singe venos 40 mm Hg;
d) [ ] pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 singe venos 40 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
616).
Punctajul: 10cm Generarea si acumularea locala a CO2 in tesuturile in activitate intensa determina:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
c) [x] scaderea pH;
d) [x] vasodilatatie;
e) [ ] creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
617).
Punctajul: 10cm. Cresterea temperaturii la nivel tisular determina:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [ ] intensificarea respiratiei;
c) [x] vasodilatatie;
d) [x] disocierea HbO2;
e) [x] scaderea afinitatii Hb pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
618).
Punctajul: 10cm. Capacitatea vitala a plaminilor este formata din:
a) [x] volumul curent (VC);
b) [x] volumul expirator de rezerva (VER);
c) [ ] volumul rezidual (VR);
d) [x] volumul inspirator de rezerva (VIR);
e) [ ] Volumul expirator maxim( VEM);
---------------------------------------------------------------------
619).
Punctajul: 10cm. Cu un spirometru se pot determina direct urmatoarele volume de aer:
a) [ ] volumul inspirator de rezerva;

b) [ ] capacitatea functionala reziduala;
c) [x] volumul curent;
d) [x] capacitatea vitala;
e) [x] volumul expirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
620).
Punctajul: 10cm In ce conditii are loc devierea spre dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea pH;
c) [x] cresterea pCO2 ;
d) [ ] scaderea pCO2 ;
e) [x] cresterea temperaturii;
---------------------------------------------------------------------
621).
Punctajul: 10cm Surfactantul ,substanta tensioactiva formata din proteine si fosfolipide are rol de:
a) [x] scaderea tensiunii superficiale intraalveolare;

b) [ ] creşterea tensiunii superficiale intraalveolare;
c) [x] asigura stabilitatea alveolelor;
d) [ ] provoaca atelectaza alveolelor;
---------------------------------------------------------------------
622).
Punctajul: 10cm Factorii de care depinde rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie sunt:
a) [x] grosimea membranei;

b) [x] marimea suprafetei membranei;
c) [ ] volumul curent respirator;
d) [x] coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
---------------------------------------------------------------------
623).
Punctajul: 10cm Volumul rezidual este aerul :
a) [x] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat in mod normal;
b) [ ] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat decit prin expiratia fortata;
c) [x] aerul alveolar care este expulzat din plamini partial doar la deschiderea cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
624).
Punctajul: 10cm In inspiratie normala se contracta urmatorii muschi:
a) [ ] abdomenului;
b) [x] intercostali externi ;
c) [x] diafragmului;
d) [ ] pectorali;
e) [ ] intercostali interni;
---------------------------------------------------------------------
625).
Punctajul: 10cm Care dintre urmatorii factori provoaca hiperventilatie pulmonara:
a) [x] adrenalina in doze mici;

b) [ ] presiunea partiala crescuta a O2 in singe;
c) [x] presiunea partiala crescuta a CO2 in singe;
d) [x] concentratia marita a ionilor de H+ in lichidulm cefalorahidian ;
---------------------------------------------------------------------
626).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile nerespiratorii ale plaminilor:
a) [x] sinteza de proteine;

b) [x] rezervor (depou) de singe (10-12%);
c) [ ] schimbul gazos respirator aer - singe si singe - aer;
d) [ ] vehicularea de aer prin sistemul de cai aeriene;
e) [x] aparare contra agresiunilor aerogene;
---------------------------------------------------------------------
627).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile respiratorii ale plaminilor:
a) [ ] controlul presiunii sangvine pulmonare;

b) [ ] eliberarea substantelor volatile din singe;
c) [x] schimbul gazos respirator aer-singe şi singe-aer;
d) [ ] schimbul substantelor liposolubile;
e) [x] vehicularea de aer prin caile aeriene;
---------------------------------------------------------------------
628).
Punctajul: 10cm La nivelul plaminilor sistemul nervos simpatic determina:
a) [x] vasoconstrictie in circulatia pulmonara;

b) [x] bronhodilatatie;
c) [ ] vasodilatatie in ramurile arterei pulmonare;
d) [ ] bronhoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
629).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonara totala cu valoarea medie de 5000-6000 ml este formata din :
a) [ ] volumul expirator de rezerva;

b) [ ] volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezerva;
d) [ ] volumul rezidual;
---------------------------------------------------------------------
630).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta spirometria::
a) [x] determinarea volumelor pulmonare;

b) [ ] inregistrarea miscarilor respiratorii;
c) [ ] determinarea amplitudinii miscarilor respiratorii;
d) [ ] inregistrarea volumelor respiratorii:
e) [ ] determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii;
---------------------------------------------------------------------
631).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte referitoare la căile respiratorii şi alveole:
a) [x] structurile cartilaginoase din peretele traheei , bronhiilor şi bronhioleleor previn colabarea peretelui acestora;
b) [x] căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf din aer;
c) [ ] căile respiratorii cu diametrul mic determină rezistenţa maxima a aerului;
d) [ ] alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze;
e) [x] prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole;
---------------------------------------------------------------------
632).
Punctajul: 10cm La un subiect sănătos, cu o capacitate pulmonară totală de 6,0 l :
a) [ ] volumul total de repaus este de circa 1,0 l;
b) [ ] capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
c) [x] capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l;
d) [x] volumul exspirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l;
e) [x] volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l;
---------------------------------------------------------------------
633).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ventilaţie şi schimbul de gaze:
a) [x] spaţiul mort anatomic este zona conductivă care nu participă la schimbul de gaze;
b) [x] spaţiul mort fiziologic este mai mare , ca spaţiul mort anatomic;
c) [ ] spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
d) [ ] în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
e) [x] capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O 2, deoarece coeficientul său de solubilitate este de 24 ori
m ai mare ca a O2;
---------------------------------------------------------------------
634).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ritmul respirator:
a) [ ] muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
b) [x] centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian;
c) [x] respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte;
d) [x] princcipalul muşchi respirator este diafragma;
e) [ ] în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi;
---------------------------------------------------------------------
635).
Punctajul: 10cs Concentraţia cea mai mică de CO 2 este:
a) [x] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul inspiraţiei;
b) [ ] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul expiraţiei;
c) [ ] în alveole, la sfîrşitul inspiraţiei;
d) [ ] оn alveole, la sfîrşitul expiraţiei;
e) [ ] оn sоngele venelor pulmonare;
---------------------------------------------------------------------
636).
Punctajul: 10cs Volumul de aer care rămîne in plămîni după o expiraţie normală reprezintă:
a) [ ] capacitatea inspiratorie;
b) [ ] volumul expirator de rezervă şi volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezervă;
d) [x] volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă;
e) [ ] capacitatea pulmonară totală;
---------------------------------------------------------------------
637).
Punctajul: 10cs Procentul de Hb saturat cu O 2 va creşte dacă :
a) [ ] pCO2 arterial creşte;
b) [x] pO2 arterial creşte;
c) [ ] concentraţia Hb creşte;
d) [ ] temperatura creşte;
e) [ ] pH-ul arterial scade;
---------------------------------------------------------------------
638).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a plămînilor pentru O 2 depinde de :
b) [ ] concentraţia Hb în capilarele sanguine pulmonare;
c) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
d) [ ] grosimea membranei alveolocapilare;
---------------------------------------------------------------------
639).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de :
a) [ ] centrul apneustic;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [x] centrul respirator bulbar;
d) [ ] nucleul parabrahial;
e) [ ] cerebel,
---------------------------------------------------------------------
640).
Punctajul: 10cm Volumul respirator curent:
a) [x] reprezintă ventilaţia de repaus,, în timpul unui singur ciclu respirator;
b) [ ] are valoare de aproximativ 3500 ml;
c) [ ] este de aproximativ 5000 ml;
d) [x] este de aproximativ 500 ml;
e) [x] are valori variabile în funcţie de talia individului;
---------------------------------------------------------------------
641).
Punctajul: 10cm Cedarea CO2 la plămîni este favorizată de :
a) [ ] fluxul aerian;
b) [ ] rezistenţa căilor aeriene;
c) [x] oxigenarea Hb;
- -
d) [x] pompa de schimb Cl /HCO3 din membrana eritrocitară;
e) [x] gradientul presiunii parţiale a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
642).
Punctajul: 10cs Prin efectul Haldane se înţelege influenţa pO 2 din sоnge asupra :
a) [ ] capacităţii de saturare a Hb cu O 2 ;
b) [ ] capacităţii de transport a CO;
c) [ ] capacităţii de disociere a HbO 2 ;
d) [x] capacităţii de transport a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
643).
Punctajul: 10cs În timpul contracţiei diafragmului, presiunea din spaţiul interpleural devine:
a) [ ] egal cu 0;
b) [ ] mai pozitivă;
c) [x] mai negativă;
d) [ ] egală cu presiunea din alveole;
e) [ ] egală cu presiunea din atmosferă;
---------------------------------------------------------------------
644).
Punctajul: 10cm Devierea spre stоnga a curbei de disociere a HbO 2 indică:
a) [x] creşterea afinităţii HbO2 ;
b) [ ] reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 );
c) [x] modificările pulmonare de fixare a O 2 ;
d) [ ] modificărrile periferice de cedare a O2 ;
---------------------------------------------------------------------
645).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de:
a) [x] grupul neuronilor respiratori bulbari;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [ ] centrul apneustic;
d) [ ] hipotalamus,
e) [ ] scoarţa cerebrală;
---------------------------------------------------------------------
646).
Punctajul: 10cm În cursul expiraţiei forţate , musculatura activă este reprezentată de :
a) [ ] sternocleidomastoidieni;
b) [ ] diafragm;
c) [x] muşchii abdominali;
d) [x] intercostali interni;
e) [ ] scaleni;
---------------------------------------------------------------------
647).
Punctajul: 10cs Spirometrul poate fi utilizat pentru măsurarea directă a:
a) [ ] capacităţii funcţionale reziduale;
b) [x] capacităţii inspiratorii;
c) [ ] volumului rezidual;
d) [ ] capacităţii pulmonare totale;
---------------------------------------------------------------------
648).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a oxigenului la nivel pulmonar este determinată de următorii factori, cu excepţia unuia:
b) [x] gradientul de presiune parţială a O2 din aerul alveolar spre sоngele din capilarele pulmonare;
c) [ ] concentraţia de hemoglobină din sîngele capilarelor pulmonare;
d) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
e) [ ] grosimea membranei alveolo-capilare;
---------------------------------------------------------------------
649).
Punctajul: 10cs Hiperventilaţia poate fi produsă prin stimularea următorilor receptori cu excepţia:
a) [ ] chemoreceptorii periferici;
b) [ ] receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă);
c) [ ] algoreceptorii periferici;
d) [x] presoreceptorii pulmonari;
e) [ ] receptorii J (juxtacapilari);
---------------------------------------------------------------------
650).
Punctajul: 10cm Apneea se produce prin stimularea următorilor receptori:
a) [ ] receptorilor de distinsie;
b) [ ] receptorilor de iritaţie (receptori I);
c) [x] receptorilor juxtacapilari (receptori J);
d) [x] receptorilor cutanaţi stimulaţi de răcirea tegumentului;
e) [ ] receptorilor cutanaţi stimulaţi de încălzirea şi răcirea alternativă a tegumentului;
---------------------------------------------------------------------
651).
Punctajul: 10cs Inspiraţia normală rezultă din :
a) [x] scăderea presiunii interpleurale;
b) [ ] creşterea presiunii alveolare;
c) [ ] revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
d) [ ] relaxarea diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
652).
Punctajul: 10cs Оn cursul inspiraţiei, la un subiect sănătos în repaus:
a) [ ] creşte presiunea intrapulmonară;
b) [x] creşte presiunea intraabdominală;
c) [ ] scade presiunea intraabdominala;
d) [ ] se produce un effort muscular mai mic faţă de cel din faza iniţială a expiraţiei;
e) [ ] laringele este ridicat;
---------------------------------------------------------------------
653).
Punctajul: 10cm Spaţiul mort anatomic:
a) [ ] este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
b) [x] reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală,
c) [ ] reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
d) [ ] volumul lui depinde de volumul inspirator;
e) [x] şi spaţiul mort fiziologic se determină prin diferite metode, valorile spaţiului mort fiziologic fiind mai mari faţă de cele ale spaţiului
mort anatomic în condiţii patologice;
---------------------------------------------------------------------
654).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator:
a) [ ] scade оn cursul efortului fizic intens,
b) [ ] scade оn cursul acidozei metabolice;
c) [ ] scade оn ambele situaţii de mai sus;
d) [x] creşte în cursul hiperventilaţiei;
e) [ ] creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide;
---------------------------------------------------------------------
655).
Punctajul: 10cs Care din următoarele funcţii nu aparţin plămînilor?
a) [ ] prevenirea trecerii embolilor spre aortă;
b) [ ] fibrinoliza,
c) [ ] conversia angiotensinei I în angiotenssină II;
d) [x] eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei;
e) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulant;
---------------------------------------------------------------------
656).
Punctajul: 10cs Care din următorii factori afectează,, în cea mai mare măssură,, capacitatea sîngelui de a transporta O 2 ?
a) [ ] solubilitatea O2 ;
b) [x] cantitatea de hemoglobină;
c) [ ] pH-ul plasmei,
d) [ ] CO2 din hematii;
e) [ ] temperatura sоngelui;
---------------------------------------------------------------------
657).
Punctajul: 10cm Contracţia diafragmului produce :
a) [x] scăderea presiunii intrapleurale;
b) [ ] creşterea presiunii intrapleurale;
c) [x] creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
d) [ ] scăderea tendinţei de retracţie a plămînului;
---------------------------------------------------------------------
658).
Punctajul: 10cm La sfîrşitul unei inspiraţii normale:
a) [x] presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
b) [ ] presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
c) [x] presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
d) [ ] presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului;
---------------------------------------------------------------------
659).
Punctajul: 10cs CO2 :
a) [ ] facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
b) [ ] este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată;
c) [ ] dacă se adaugă sîngelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
d) [x] pătrunde în capilare prin difuziune, din ţesuturi;
e) [ ] este transportat în principal ca şi compuşi carbaminici;
---------------------------------------------------------------------
660).
Punctajul: 10cm Curba de disociere a CO2 pentru sоngele integral :
a) [ ] este independentă de concentraţia hemoglobinei;
b) [ ] reflectă interrelaţia între HbCO2 pCO2 ;
c) [ ] are aspect sigmoid;
d) [x] reflectă interrelaţia între toate formele de CO 2 din sînge şi pCO2 ;
e) [x] nu prezintă saturaţie;
---------------------------------------------------------------------
661).
Punctajul: 10cm Circulaţia pulmonară se caracterizează prin următoarele elemente cu excepţia unora:
a) [ ] este un circuit cu presiune scăzută;
b) [ ] are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului;
c) [x] este reglată în principal prin mecanisme nervoase vegetative;
d) [ ] arterele au o musculatură netedă redusă;
e) [x] este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate;
---------------------------------------------------------------------
662).
Punctajul: 10cs Surfactantul :
a) [ ] este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive;
b) [ ] asigură stabilitatea formei alveolelor;
c) [ ] împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
d) [ ] favorizează emulsionarea particulelor inhalate uşurînd procesul de fagocitare a macrofagilor;
---------------------------------------------------------------------
663).
Punctajul: 10cm Volumul spaţiului mort anatomic se modifică:
a) [ ] la administrarea atropinei se măreşte;
b) [x] la administrarea acetilcolinei se micşorează;
c) [x] la excitarea sistemului simpatic se măreşte;
d) [ ] nu se modifică;
---------------------------------------------------------------------
664).
Capitol: singele m.g.
Punctajul: 10cs Care este natura anticorpilor. Din ce fractie proteica fac parte:
a) [ ] albumine ;
b) [ ] alfa globuline;
c) [ ] glicoproteine;
d) [x] gamaglobuline;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
665).
Punctajul: 10cs Unde sunt produsi anticorpii:
a) [ ] in reticulocite;
b) [ ] in monocite;
c) [ ] in ficat;
d) [x] in plasmocite;
e) [ ] in trombocite
---------------------------------------------------------------------
666).
Punctajul: 10cs In ce caz apare accident datorat incompatibilitatii mama-fat:
a) [ ] la prima sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;

b) [x] la a 2 sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
c) [ ] la prima sarcina cu fat Rh- si mama Rh+ ;
d) [ ] la a 2 sarcina cu fat Rh- si mama Rh+;
---------------------------------------------------------------------
667).
Punctajul: 10cs Prin intermediul caror celule se realizeaza imunitatea celulara:
a) [ ] reticulocite;
b) [ ] plasmocite;
c) [x] limfocite T;
d) [ ] monocite;
e) [ ] limfocite B;
---------------------------------------------------------------------
668).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor T:
a) [x] asigura imunitatea celulara;

b) [ ] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza ;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
669).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor B:
a) [ ] asigura imunitatea celulara;

b) [x] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
670).
Punctajul: 10cs In procesul coagularii trombina are urmatoarele actiuni:
a) [ ] de activare a F XII;
b) [ ] de activare a F IX;
c) [x] catalizeaza transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [ ] faciliteaza polimerizarea fibrinogenului;
e) [ ] favorizeaza desfasurarea reactiilor plachetare;
---------------------------------------------------------------------
671).
Punctajul: 10cs In conditii fiziologice, actiunea proteolitica a plasminei se exercita asupra :
a) [ ] fibrinogenului;
b) [ ] factorilor V,VIII,VII,IX,XIII;
c) [ ] caseinei;
d) [x] fibrinei;
e) [ ] gamaglobulinelor;
---------------------------------------------------------------------
672).
Punctajul: 10cs Cum se numeste starea patologica aparuta la nou nascut cu incompatibilitatea materno-fetala in
sistemul Rh:
a) [ ] hemofilie;
b) [ ] trombocitopenie;
c) [ ] icter nuclear;
d) [x] eritroblastoza fetala;
e) [ ] anemie;
---------------------------------------------------------------------
673).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipotona:
a) [ ] se ratatineaza (se zbircesc);

b) [x] se hemolizeaza;
c) [ ] ramin nemodificate;
d) [ ] se aglutineaza;
e) [x] se umfla;
---------------------------------------------------------------------
674).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipertona:
a) [ ] se hemolizeaza;
b) [ ] se aglutineaza;
c) [x] se ratatineaza (se zbircesc);
d) [ ] ramin nemodificate;
e) [ ] se precipita;
---------------------------------------------------------------------
675).
Punctajul: 10cs Ce regleaza specific eritropoeza:
a) [ ] vit.B12;
b) [ ] concentratia oxigenului arterial;
c) [x] eritropoetina;
d) [ ] hormonii glandelor endocrine;
e) [ ] sistemul nervos vegetativ;
---------------------------------------------------------------------
676).
Punctajul: 10cs Ce regleaza nespecific eritropoeza:
a) [ ] eritropoetinele;
b) [ ] vitaminele;
c) [ ] hormonii;
d) [ ] ganglionii limfatici;
e) [x] hipoxia ;
---------------------------------------------------------------------
677).
Punctajul: 10cs Ce este trombopoetina:
a) [ ] un factor plachetar;
b) [ ] un factor ce intervine in sinteza prostoglandinei ;
c) [x] un factor umoral specific cu rol in producerea plachetelor sangvine
d) [ ] un factor ce produce purpura trombocitopenica idiopatica;
e) [ ] un factor ce produce splenomegalia;
---------------------------------------------------------------------
678).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei,redata prin toate sistemele de masura (exprimare):
a) [ ] 28-30 mm Hg;
b) [ ] 5030 mm Hg;
c) [x] 6,7-8,1 atm;
d) [ ] 1-2 atm ;
e) [x] 302,8mOsm/l;
---------------------------------------------------------------------
679).
Punctajul: 10cm Presiunea coloid osmotica (oncotica) este determinata de concentratia in plasma a :
a) [ ] substantelor cristaloide;
b) [x] albuminelor;
c) [x] globulinelor;
d) [x] fibrinogenului;
e) [ ] glucidelor ;
---------------------------------------------------------------------
680).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a glicemiei:
a) [x] 80-120 mg%;

b) [ ] 8-12 mg%;
c) [ ] 8-12 g% ;
d) [x] 3,3-5,5 mmol/l;
e) [ ] 6-11 g%;
---------------------------------------------------------------------
681).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale intrinseca:
a) [ ] I;
b) [ ] III;
c) [x] IX;
d) [x] XII;
e) [x] VIII;---------------------------------------------------------------------
682).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale extrinseca:
a) [ ] XII;
b) [x] X ;
c) [x] VII;
d) [x] V ;
e) [ ] XIII;
---------------------------------------------------------------------
683).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante ce circula in singe cunoasteti:
a) [ ] calciu;
b) [x] heparina ;
c) [ ] dicumarolul;
d) [x] antitrombina III;
e) [ ] fibrinostabilizator;
---------------------------------------------------------------------
684).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante actioneaza prin fixarea Ca++:
a) [ ] heparina;
b) [x] oxalatul de amoniu;
c) [x] oxalatul de Na sau K;
d) [x] citratul de sodiu;
e) [ ] hirudina;
---------------------------------------------------------------------
685).
Punctajul: 10cm Care sunt substantele cu actiune fibrinolitica:
a) [ ] fibrina;
b) [x] plasmina ;
c) [x] fibrinolizina;
d) [ ] tripsina;
e) [ ] trombostatina;
---------------------------------------------------------------------
686).
Punctajul: 10cm Ce proteina plasmatica lizeaza cheagul de singe:
a) [ ] fibrinogenul;
b) [ ] gamaglobulinele;
+
c) [ ] factorul rezus Rh ;
d) [x] plasmina ;
e) [x] fibrinolizina;
---------------------------------------------------------------------
687).
Punctajul: 10cm Care sint fazele coagularii singelui:
a) [ ] activarea trombinei la contactul cu peretele lezat;
b) [x] formarea activatorului protrombinei (complexului protrombinazei);
c) [ ] retractia cheagului ;
d) [x] formarea trombinei;
e) [x] formarea fibrinei;
---------------------------------------------------------------------
688).
Punctajul: 10cm Cine transporta fierul in singe:
a) [x] beta globulina plasmatica;
b) [ ] ceruloplasmina;
c) [x] apotransferina;
d) [ ] feritina;
e) [ ] eritrocitele;
---------------------------------------------------------------------
689).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutininele si originea lor:
a) [x] anticorpi;
b) [ ] antigeni;
c) [x] gamaglobuline;
d) [ ] aminoacizi;
e) [ ] fosfolipide;
---------------------------------------------------------------------
690).
Punctajul: 10cs Care este cauza maririi vitezei de sedimentare a eritrocitelor:
a) [ ] marirea cantitatii de fibrinogen;
b) [ ] marirea cantitatii de ceruloplasmina;
c) [ ] marirea cantitatii de lipoproteide;
d) [ ] marirea cantitatii de imunoglobuline;
---------------------------------------------------------------------
691).
Punctajul: 10cm Care este rolul vitaminei K in hemostaza:
a) [x] contribuie la sinteza protrombinei in ficat;
b) [x] contribuie la sinteza factorilor VII si IX;
c) [ ] participa la transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [x] contribuie la sinteza factorului X;
---------------------------------------------------------------------
692).
Punctajul: 10cs Leucocitoza fiziologica poate fi:
a) [ ] alimentara;
b) [ ] emotionala;
c) [ ] la efort fizic;
d) [ ] la femei gravide;
---------------------------------------------------------------------
693).
Punctajul: 10cm Ce organ depoziteaza fierul si in ce forma:
a) [ ] splina;
b) [ ] maduva rosie;
c) [x] sub forma de feritina;
d) [x] ficatul;
e) [ ] sub forma de transferina;
---------------------------------------------------------------------
694).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutinogenii si originea lor:
a) [ ] anticorpi;
b) [x] antigeni;
c) [ ] gamaglobuline;
d) [x] complexe de aminoacizi si polizaharide;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
695).
Punctajul: 10cs Care din cele sase tipuri de antigene Rh poseda o proprietate antigenica mai pronuntata:
a) [ ] antigen Rh de tip C;
b) [ ] antigen Rh de tip E;
c) [x] antigen Rh de tip D;
d) [ ] antigen Rh de tip e;
e) [ ] antigen Rh de tip d;
---------------------------------------------------------------------
696).
Punctajul: 10cs Prezenta carui tip de antigen Rh da denumirea singelui Rh+:
a) [ ] antigenul C;
b) [ ] antigenul E;
c) [ ] antigenul d;
d) [x] antigenul D;
e) [ ] antigenul e;
---------------------------------------------------------------------
697).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori au actiune fibrinolitica:
a) [ ] factorul XII;
b) [ ] factorul Hageman;
c) [ ] factorul IX;
d) [x] plasmina (fibrinolizina)
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
698).
Punctajul: 10cm Care din substantele enumerate inhiba agregarea trombocitelor:
a) [ ] prostaciclinele;
b) [x] prostaglandinele;
c) [ ] ADP;
d) [ ] tromboxanul A2;
e) [x] heparina;
---------------------------------------------------------------------
699).
Punctajul: 10cm Indicati coagulantii cu actiune indirecta:
2+
a) [ ] ionii Ca ;
b) [x] vitamina K;
c) [x] vitamina C;
d) [ ] corticosteroizii;
---------------------------------------------------------------------
700).
Punctajul: 10cs Valoarea presiunii osmotice a singelui depinde de concentratia in plasma a:
a) [ ] albuminelor;
b) [ ] globulinelor;
c) [ ] fibrinogenului;
d) [x] substantelor cristaloide;
e) [ ] hemoglobinei;
---------------------------------------------------------------------
701).
Punctajul: 10cs Rolul vitaminei K in mecanismele hemostazei:
a) [ ] activeaza factorii coagularii;
b) [ ] activeaza elaborarea factorilor trombocitari;
c) [x] activeaza la nivelul ficatului sinteza unor factori ai coagularii;
d) [ ] inhiba actiunea tromboxanului A2;
e) [ ] activeaza factorul XII de contact;
---------------------------------------------------------------------
702).
Punctajul: 10cs Care sunt conditiile ce determina aparitia hemofiliei:
a) [ ] scaderea numarului de trombocite;
b) [ ] lipsa factorilor plasmatici I, II, V;
c) [x] lipsa factorilor plasmaticiVIII, IX, XI;
d) [ ] lipsa tromboplastinei trombocitare;
---------------------------------------------------------------------
703).
Punctajul: 10cs Bazofilele elimina urmatorii factori, cu exceptia:
a) [ ] histamina;
b) [ ] heparina;
c) [ ] bradinina;
d) [x] hirudina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
704).
Punctajul: 10cm Transportul lipidelor in singe este asigurat de:
a) [x] albumine;
b) [x] 1 globuline;
c) [ ] ceruloplasmina;
d) [ ] transferina;
e) [x]  lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
705).
Punctajul: 10cm Functia de fagocitoza este caracteristica pentru urmatoarele celule in afara de:
a) [ ] eozinofile;
b) [ ] neutrofile;
c) [ ] monocite;
d) [x] limfocite;
e) [x] plasmocite;
---------------------------------------------------------------------
706).
Punctajul: 10cm Agregarea plachetara a trombocitelor este stimulata de :
a) [x] fibrele de colagen:
b) [ ] prostaglandine;
c) [x] tromboxanul A2;
d) [x] ADP;
e) [ ] heparina;
---------------------------------------------------------------------
707).
Punctajul: 10cm Plachetele:
a) [x] sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
b) [ ] sunt în număr mai mare ca hematiile;
c) [x] pot adera de peretele vascular lezat;
d) [ ] secretă majoritatea factorilor coagulării;
e) [x] aglutinează în prezenţa tromboxanului.
---------------------------------------------------------------------
708).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [x] monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare;
b) [ ] neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante;
c) [ ] macofagele utilizează NO pentru a omorî bacteriile;
d) [x] sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză;
e) [x] celulele NK (limfocit-killer) acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu viruşi.
---------------------------------------------------------------------
709).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe;
b) [ ] limfocitele părăsesc sîngele definitiv, la locul inflamaţiei;
c) [x] limfocitele B se maturizează în măduva osoasă;
d) [x] limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular;
e) [ ] toate limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică.
---------------------------------------------------------------------
710).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu contribuie la hemostaza locală:
a) [ ] expunerea plachetelor sanguine la colagen;
b) [ ] conversia protrombinei la trombină;
c) [x] conversia plasminogenului la plasmină;
d) [ ] conversia fibrinogenului la fibrină;
e) [ ] eliberarea de tromboxan A2.
---------------------------------------------------------------------
711).
Punctajul: 10cm Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a) [ ] trombina;
b) [x] tromboxanul A2;
c) [x] adenozindifosfatul (ADP);
d) [x] prostaglandinele H2 (PGH 2);
2+.
e) [ ] ionii de Ca
---------------------------------------------------------------------
712).
Punctajul: 10cs Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
a) [ ] lega factorul XII;
b) [ ] оmpiedica activitatea factorului XII;
c) [ ] laga vitamina K;
2+
d) [x] fixa ionii de Ca ;
e) [ ] se metaboliza foarte lent.
---------------------------------------------------------------------
713).
Punctajul: 10cm Timpul de sоngerare poate fi prelungit anormal оn :
a) [ ] infecţii virale;
b) [x] absenţa factorului von Willebrand;
c) [ ] boli hepatice;
d) [x] scăderea numărului de plachete;
e) [x] scăderea agregării plachetare.
---------------------------------------------------------------------
714).
Punctajul: 10cm Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:
a) [ ] depinde de concentraţia electroliţilor;
b) [ ] depinde de numărul de particule solubile;
c) [ ] depinde de volumul de apă plasmatică;
d) [x] diferă de presiunea osmotică a sîngelui;
e) [x] scade în inaniţie.
---------------------------------------------------------------------
715).
Punctajul: 10cm Faactorul XII activ determină activarea:
a) [x] factorul XI;
b) [ ] coagulării prin mecanism extrinsec;
c) [ ] căii clasice a cascadei complementului;
d) [x] plasminogenului în plasmină;
e) [x] formării de kinine plasmatice.
---------------------------------------------------------------------
716).
Punctajul: 10cs Hipovolemia normocitemică apare:
a) [ ] la altitudine;
b) [x] posthemoragic imediat;
c) [ ] postransfuzional;
d) [ ] în sarcină;
e) [ ] оn effort fizic.
---------------------------------------------------------------------
717).
Punctajul: 10cm Macrofagele:
a) [ ] sunt monocite în involuţie;
b) [ ] secretă Ig M;
c) [x] participă la răspunsul imun specific;
d) [x] secretă interferon ? şi ß;
e) [x] secretă IL -1, IL - 8, IL - 10, IL - 12.
---------------------------------------------------------------------
718).
Punctajul: 10cs Cantitatea cea mai mare de azot neprotei din sоnge rezultă din:
a) [x] uree;
b) [ ] acid uric:
c) [ ] creatinină;
d) [ ] amoniac;
e) [ ] catecolamine.
---------------------------------------------------------------------
719).
Punctajul: 10cm Enzimele din eritrocit sunt:
a) [ ] enzimele cixlului Krebs;
b) [x] enzimele pentru glicoliza anaerobă;
c) [x] methemoglobin reductaza;
d) [ ] shunt-ul hexozofosfaţilor;
e) [x] anhidraza carbonică.
---------------------------------------------------------------------
720).
Punctajul: 10cm Dintre elementele figurate ale sîngelui durata cea mai lungă de viaţă o au :
a) [ ] eritrocitele;
b) [x] limfocitele T cu memorie;
c) [ ] monocitele;
d) [x] polimorfonucleare;
e) [ ] trombocitele.
---------------------------------------------------------------------
721).
Punctajul: 10cm Sinteza următorilor factori ai ccoagulării este dependentă de vitamina K:
a) [ ] fibrinogen;
b) [x] protrombină;
c) [ ] accelerină;
d) [x] proconvertină;
e) [ ] factorul antihemofilic A.
---------------------------------------------------------------------
722).
Punctajul: 10cs Tulburarea adezivităţii plachetare se datorează:
a) [ ] absenţei ionilor de calciu;
b) [x] absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand;
c) [ ] aabsenţei receptorilor pentru trombină;
d) [ ] absenţei octapeptidului CB4;
e) [x] lipsei factorului von Willebrand.
---------------------------------------------------------------------
723).
Punctajul: 10cm Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
a) [ ] afibrinogenemia congenitală;
b) [x] hemofilia A;
c) [x] hemofilia B;
d) [ ] deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII.
e) [ ] disfibrinogenemiile.
---------------------------------------------------------------------
724).
Punctajul: 10cm Hipocoagulabilitatea apare оn caz de :
a) [x] hemofilie A şi B;
b) [x] boala Willebrand;
c) [ ] exces de vitamina K;
d) [x] lipsa vitaminei K;
e) [ ] tromboze.
---------------------------------------------------------------------
725).
Punctajul: 10cs Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului :
a) [ ] I;
b) [x] II;
c) [ ] III;
d) [ ] IV;
e) [ ] V;
---------------------------------------------------------------------
726).
Punctajul: 10cs Coagularea sîngelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na, K, oxalat de K, Na, fluorură de Na :
a) [ ] blocarea trombinei;
2+
b) [x] fixarea Ca ;
c) [ ] aglutinarea trombocitelor;
d) [ ] blocarea fibrinogenului;
e) [ ] blocarea tromboplastinei.
---------------------------------------------------------------------
727).
Punctajul: 10cs Factorul XIII poate fi activat de :
a) [ ] numai de trombină;
2+
b) [ ] factorul V + Ca ;
c) [ ] factorul XII;
d) [ ] trombină şi factorul X activ;
2+
e) [x] trombina şi Ca .
---------------------------------------------------------------------
728).
Punctajul: 10cm Hemoliza fiziologică poate avea loc în :
a) [x] splină;
b) [x] ficat;
c) [ ] rinichi;
d) [x] circulaţia generală;
e) [ ] compartimentul extravascular.
---------------------------------------------------------------------
729).
Punctajul: 10cm Presiunea coloidosmotică a plasmei:
a) [ ] este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial;
b) [ ] creşte după ingestia de NaCl în exces;
c) [ ] este determinată în primul rînd de serumoglobuline;
d) [x] este determinată 80% de albumine;
e) [x] este determinată de către macromoleculele proteice.
---------------------------------------------------------------------
730).
Punctajul: 10cs Membrana eritrocitară are proprietăţile:
a) [ ] deformabilitate;
b) [ ] elasticitate;
c) [ ] permeabilitate redusă pentru cationi;
d) [ ] încărcare electronegativă;
---------------------------------------------------------------------
731).
Punctajul: 10cm Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostază?
a) [x] aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare;
b) [x] eliberarea unor factori ai coagulării;
c) [x] formarea dopului plachetar;
d) [ ] menţinerea integrităţii enddoteliului vascular;
---------------------------------------------------------------------
732).
Punctajul: 10cm Albuminele plasmatice au următoarele roluri:
2+ 3+
a) [ ] transprtul de Cu şi Fe ;
b) [x] transportul de macromolecule;
c) [ ] determină 80% din presiunea hidrostatică;
d) [x] detrmină presiunea coloidosmotică în proporţir de 80%;
e) [x] transport de streptomicină.
---------------------------------------------------------------------
733).
Punctajul: 10cm În care dintre proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui sunt implicate proteinele plasmatice?
a) [ ] culoare;
b) [x] densitatea;
c) [x] viscozitatea;
d) [ ] presiunea osmotică;
e) [x] pH-ul.
---------------------------------------------------------------------
734).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării intervine doar pe calea extrinsecă?
a) [ ] XII;
b) [ ] XI;
c) [ ] X;
d) [ ] IX, VIII;
e) [x] VII.
---------------------------------------------------------------------
735).
Punctajul: 10cm Care dintre factorii coagulării nu sunt globuline antihemofilice?
a) [ ] VIII;
b) [ ] IX;
c) [x] X;
d) [ ] XI;
e) [x] XII.
---------------------------------------------------------------------
736).
Punctajul: 10cs Hematiile din grupa AB nu aglutinează cu serul:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [ ] O;
d) [x] AB;
e) [ ] toate răspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
737).
Punctajul: 10cs Care dintre următoarele proprietăţi nu este caracteristică trombocitelor?
a) [ ] aglutinarea;
b) [x] transportul de gaze;
c) [ ] participarea la coagulare şi fibrinoliza;
d) [ ] fagocitoza;
e) [ ] participarea la hemostaza temporară.
---------------------------------------------------------------------
738).
Punctajul: 10cs Bazofilele nu secretă:
a) [ ] histsmină şi serotină;
b) [ ] kinine;
c) [ ] heparină;
d) [ ] enzime proteolitice;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
739).
Punctajul: 10cm Eritropoetina este:
a) [ ] o enzimă cu rol în eritropoeză;
b) [x] un hormonccirculant format la o persoană normală în proporţie de 80 - 90 % în rinichi;
c) [x] o glicoproteina din grupa alfa1 - globulinelor cu greutatea moleculara de circa 34 kDa;
d) [ ] factorul hematopoetic renal ;
e) [x] un hormon cu rol în eritropoeză.
---------------------------------------------------------------------
740).
Punctajul: 10cs Asupra cărei celule din cadrul eritropoezei acţionează eritropoetina?
a) [ ] reticulocitul;
b) [ ] celula stem pluripotentă;
c) [x] celula suşă angajată eritroid;
d) [ ] eritroblastul bazofil;
e) [ ] eritroblastul acidofil;
---------------------------------------------------------------------
741).
Punctajul: 10cm Care din următoarele funcţii nu este o funcţie primară a sîngelui?
a) [ ] transportul de hormoni;
b) [ ] transportul de chilomicroni;
c) [ ] transportul de oxigen;
d) [x] transportul de anticorpi,
e) [x] transportul de medicamente
---------------------------------------------------------------------
742).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării este comun în complexul de activare al factorului X, pe calea extrinsecă şi pe calea
intrinsecă?
a) [ ] fosfolipidele plachetare;
2+
b) [x] Ca ;
c) [ ] factorul IX a;
d) [ ] factorul VIIa;
e) [ ] factorul VIIIa.
---------------------------------------------------------------------
743).
Punctajul: 10cs Funcţiile caracteristice trombinei sunt următoarele, cu excepţia uneia:
a) [ ] capacitatea de a converti fibrinogenul la fibrină;
b) [ ] activarea factorului XIII;
c) [ ] inducerea agregării plachetare;
d) [x] stabilizarea reţelei de fibrină;
e) [ ] activarea factorilor V şi VIII.
---------------------------------------------------------------------
744).
Punctajul: 10cm Factorii care contribuie la sinteza AND necesar diviziunilor celulare оn cursul eritropoezei sunt:
a) [x] vitamina B12;
b) [ ] acidul aspartic;
c) [x] acidul folic;
d) [ ] numărul de eritrocite din sînge;
e) [ ] hemoglobina.
---------------------------------------------------------------------
745).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre monocite sunt incorecte?
a) [ ] sunt mai numeroase, comparativ cu eozinofilele şi bazofilele;
b) [ ] se formează la adult în măduva roşie osoasă, şi în ganglionii limfatici;
c) [ ] spre deosibire de neutrofili sunt mai bogate în lipază;
d) [x] spre deosebire de neutrofil, nu se acumulează la nivelul focarului inflamator;
e) [ ] nu fac parte din grupul granulocitelor.
---------------------------------------------------------------------
746).
Punctajul: 10cm Care sunt factori majori cu rol în activarea locală a fibrinolizei?
a) [ ] Plasminogenul;
b) [x] activatorul vascular;
c) [x] urokinaza;
d) [ ] plasmina;
e) [ ] factorii coagulării : XIIa, Xia şi kalikreina.
---------------------------------------------------------------------
747).
Punctajul: 10cs Factorul von Willebrand, o componentă a factorului plasmatic VIII al coagulării, este necesar pentru:
a) [ ] aderarea plăcuţelor la peretele vascular;
b) [x] aderarea plăcuţelor la fibrele de colagen denudate;
c) [ ] ambele procese;
d) [ ] are rol neînsemnat în aderarea plachetară;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
748).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe caleinstrinsecă este iniţiată de :
a) [ ] vitamina K;
b) [x] trombocite;
2+
c) [ ] ionii de Ca ;
d) [ ] contactul cu suprafeţe umectabile, rugoase sau fibre de colagen,
e) [x] activarea factorului XII.
---------------------------------------------------------------------
749).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe cale extrinsecă este iniţiată de :
a) [x] factori tisulari;
b) [ ] factori plasmatici;
c) [ ] factori plachetari;
2+
d) [ ] ionii de Ca ;
e) [ ] suprafeţe electronegative.
---------------------------------------------------------------------
750).
Punctajul: 10cs Principala sursă de eritropoetină în organismul adultului este reprezentată de :
a) [ ] ficat;
b) [ ] măduva roşie;
c) [ ] splina;
d) [x] rinichi;
e) [ ] glandele salivare.
---------------------------------------------------------------------
751).
Punctajul: 10cs Vitamina K acţionează ca :
a) [ ] anticoagulant ;
b) [ ] antiheparină;
c) [x] coenzimă pentru sinteza protrombinei, precum şi a factorilor VII, IX şi X;
d) [ ] activator de protrombină;
e) [ ] factor care prelungeşte coagularea.
---------------------------------------------------------------------
752).
Punctajul: 10cm Limfocitele B:
a) [ ] secretă anticorpi circulanţi;
b) [x] transportă receptori antigenici pe suprafaţa lor;
c) [x] necesită prezenţa limfocitelor T helper în cursul activării;
d) [ ] secretă plasmină;
e) [x] se maturează complet în măduva oaselor.
---------------------------------------------------------------------
753).
Punctajul: 10cs Activarea factorului XII (Hageman) pe calea intrinsecă a coagulării se face în :
a) [ ] contact cu suprafeţele electronegative,
b) [ ] prezenţa prekalikreinei (factorul Fletcher);
c) [ ] prezenţa kininogenului cu moleculă mare (factorul Fitzgerald);
d) [ ] prezenţa factorului XI;
---------------------------------------------------------------------
754).
Punctajul: 10cm Care sunt activatorii intrinseci ai plasminogenului?
a) [ ] urokinaza;
b) [x] factorii XIIa şi Xia ;
c) [ ] toxinele microbiene (streptokinaza);
d) [x] kalikreina;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
755).
Capitol: excretia m.g.
Punctajul: 10cm Glomerulul renal indeplineste urmatoarele functii:
a) [x] filtreaza plasma sanguina;
b) [x] formeaza urina primara;
c) [ ] secreta hormonii;
d) [ ] mentine constanta apei in organism;
e) [ ] toate variantele corecte;
---------------------------------------------------------------------
756).
Punctajul: 10cm In 24 ore in rinichi se formeaza urina primara si definitiva:
a) [x] primara aproximativ 180 litri;
b) [ ] primara 10 l;
c) [ ] definitiva 0,5 l;
d) [x] definitiva 1-1,5 l;
e) [ ] nici o varianta corecta;
---------------------------------------------------------------------
757).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulara depinde de:
a) [x] structura si suprafata membranei filtrante;
b) [x] presiunea efectiva de filtrare;
c) [x] debitul circulator renal;
d) [ ] presiunea osmotica a sangelui;
---------------------------------------------------------------------
758).
Punctajul: 10cm Filtratul glomerular contine:
a) [x] apa;
b) [ ] elemente figurate;
c) [ ] proteine;
d) [x] saruri;
e) [x] glucoza;
---------------------------------------------------------------------
759).
Punctajul: 10cs. Presiunea sangelui in capilarele glomerulare este:
a) [x] 60-70 mmHg;
b) [ ] 100 mm Hg ;
c) [ ] 10 mm Hg;
d) [ ] 120 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
760).
Punctajul: 10cm Functia capilarelor peritubulare:
a) [x] reabsorbtia lichidului din filtrat in spatiile interstitiale si apoi in sange;
b) [ ] filtrarea lichidului din sange in tubi;
c) [x] reabsorbtia diferitor ioni si substantelor cu valoare nutritiva din filtrat in sange;
d) [x] secretia unor substante organice ca acidul paraaminohipuric;
---------------------------------------------------------------------
761).
Punctajul: 10cm Membrana glomerulara este alcatuita din :
a) [x] celule endoteliale ale capilarelor;
b) [ ] celule de muschi netezi;
c) [x] membrana bazala;
d) [x] celule epiteliale a capsulei Bowman;
---------------------------------------------------------------------
762).
Punctajul: 10cm Care sunt fortele ce realizeaza filtrarea glomerulara:
a) [x] presiunea din capilarele glomerulare;
b) [x] presiunea din capsula Bowman;
c) [ ] presiunea osmotica;
d) [x] presiunea oncotica a proteinelor plasmatice;
---------------------------------------------------------------------
763).
Punctajul: 10cs De ce nu trec moleculele proteice prin membrana glomerulara:
a) [ ] nu permit porii membranei (sunt mai mici decat diametrul moleculelor proteice);
b) [ ] lipsesc moleculele transportoare;
c) [x] sunt respinse electrostatic de catre proteoglicanii membranei bazale;
d) [ ] sunt retinute de plasma;
---------------------------------------------------------------------
764).
Punctajul: 10cm Debitul filtrarii glomerulare se modifica astfel:
a) [x] cresterea fluxului sanguin prin nefron creste debitul filtrarii;
b) [ ] cresterea presiunii oncotice in plasma creste debitul filtrarii;
c) [x] constrictia arteriolei aferente scade debitul filtrarii;
d) [ ] constrictia arteriolei eferente scade debitul filtrarii;
e) [x] constrictia arteriolei eferente creste debitul filtrarii;
---------------------------------------------------------------------
765).
Punctajul: 10cs Constrictia arteriolei eferente care mentine constanta debitului de filtratie este produsa de:
a) [x] angiotensina II;
b) [ ] concentratia scazuta a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
c) [ ] concentratia marita a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
d) [ ] debitul scazut al filtrarii glomerulare;
---------------------------------------------------------------------
766).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitate de glucoză, care este filtrată la nivel glomerular, este reabsorbită în:
a) [x] tubul contort proximal;
b) [ ] ramura descendentă a ansei Henle;
c) [ ] ramura ascendentă a ansei Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
767).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară este influenţată de:
a) [ ] sarcina osmotică a rinichiului;
b) [x] presiunea coloid-osmotică a plasmei;
+ -
c) [x] concentraţi ionilor de Na şi Cl оn lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
d) [ ] concentraţia glucozei sanguine;
e) [ ] clearance-ul inulinei;
---------------------------------------------------------------------
768).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului renal produce următoarele efecte:
a) [x] hipodiureza;
b) [x] scăderea presiunii efective de filtrare;
c) [ ] creşterea clearance-ului PAH;
d) [ ] creşterea clereance inulină;
e) [x] scăderea clereance inulină;
---------------------------------------------------------------------
769).
Punctajul: 10cm La indivizii dehidrataţi:
a) [ ] reabsorbţia cea mai mare de apă are loc la nivelulu tubului colector;
b) [x] creşte secreţia de renină;
c) [x] creşte concentraţia ureei plasmatice;
d) [ ] scade foarte mult filtrarea glomerulară;
e) [x] scade diureza;
---------------------------------------------------------------------
770).
Punctajul: 10cm Reabsorbţia glucozei:
a) [ ] este nelimitată;
b) [x] este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
+
c) [x] se realizează în contrasport cu Na ;
d) [ ] necesită prezenţa insulinei;
e) [x] are loc la polul apical al nefrocitului;
---------------------------------------------------------------------
771).
Punctajul: 10cs În absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a) [x] tubul proximal;
b) [ ] ansa Henle;
c) [ ] tubul distal;
d) [ ] tubul colector cortical;
e) [ ] tubul colector medular;
---------------------------------------------------------------------
772).
Punctajul: 10cs.Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
a) [ ] ansei Henle;
b) [x] tubului proximal;
c) [ ] tubului distal;
d) [ ] tubului colector;
e) [ ] pelvisului renal;
---------------------------------------------------------------------
773).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre renină sunt adevărate?
a) [ ] este secretată de celulele tubului proximal;
b) [ ] secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă;
c) [ ] secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
d) [x] converteşte angiotensinogenul la angiotensina I;
e) [ ] converteşte angiotensina I, la ahgiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
774).
Punctajul: 10cs Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:
a) [ ] glomerulului;
b) [ ] tubului contort proximal;
c) [ ] porţiunii subţiri a ansei Henle;
d) [ ] porţiunii groase a ansei Henle;
e) [x] tubului distal şi colector cortical;
---------------------------------------------------------------------
775).
Punctajul: 10cm Rata reabsorbţiei de glucoză este determinată de:
a) [x] cantitatea filtrată;
b) [x] capacitatea de transport a celulelor;
c) [x] diferenţa între cantitatea filtrată şi rata de excreţie;
d) [ ] metabolizarea rapidă a glucozei;
e) [ ] insulină;
---------------------------------------------------------------------
776).
Punctajul: 10cs Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
a) [ ] reabsorbţia activă a glucozei;
b) [ ] reabsorbţia activă a amoniacului;
+
c) [x] reabsorbţia activă a Na -ului;
d) [ ] hormonul antidiuretic;
e) [ ] presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
---------------------------------------------------------------------
777).
Punctajul: 10cm Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a:
a) [ ] vasoconstricţiei arteriolei aferente;
b) [x] vasodilataţiei arteriolei aferente;
c) [ ] compresiei capsulei Bowman;
d) [x] hipoproteinemiei;
e) [ ] scăderea fluxului sanguin renal;
---------------------------------------------------------------------
778).
Punctajul: 10cs Creşterea potasemiei produce o creştere a:
a) [ ] secreţiei de renină;
b) [x] secreţiei de aldosteron;
c) [ ] secreţiei de hormon antidiuretic;
d) [ ] secreţiei de hormon natriuretic;
e) [ ] producţiei de angiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
779).
Punctajul: 10cm Aldosteronul:
a) [ ] acţionează asupra unor receptori mambranari şi are ca mesager secund AMPc;
+ + +
b) [x] intervine оn eliminarea de ioni de K şi H оn tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na ;
c) [x] acţionează asupra unor receptori intracelulari şi are ca mesager secund ARNm;
+
d) [x] produce efecte la nivelul tubului cotort distal mărind permeabilitatea pentru Na ;
+
e) [ ] produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na ;
---------------------------------------------------------------------
780).
Punctajul: 10cm Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali tubului şi au ca mesager secund AMPc?
a) [x] parathoromonul;
b) [x] hormonul antidiuretic;
c) [ ] aldosteronul;
d) [ ] factorul natriuretic atrial;
e)
[ ] angiotensina II;
---------------------------------------------------------------------
781).
Punctajul: 10cm Ce factori influenţează filtrarea glomerulară?
a) [x] permeabilitatea capilarelor glomerulare;
b) [x] suprafaţa de filtrare a nefronilor funcţionali;
c) [x] presiunea hidrostatică glomerulară;
d) [ ] presiunea coloidosmotică glomerulară;
e) [ ] presiunea coloidosmotică capsulară;
---------------------------------------------------------------------
782).
Punctajul: 10cm. Filtrarea glomerulară este afectată de modificările:
a) [x] presiunii hidrostatice glomerulare;
b) [x] presiunii hidrostatice capsulare;
c) [x] proteinemiei;
d) [ ] membranei filtrante;
e) [ ] încărcării electrice a porilor la trecerea particuleleor electronegative de dimensiuni mici;
---------------------------------------------------------------------
783).
Punctajul: 10cm Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a) [ ] căldură;
b) [x] frig;
c) [ ] efort fizic;
d) [x] aportul hidric crescut;
e) [ ] numărul micţiunilor;
---------------------------------------------------------------------
784).
Punctajul: 10cm Sediul sintezei de eritropoetină la nivelul renal este în:
a) [ ] A.celulele mioepiteliale;
b) [x] B.celulele endoteliale;
c) [x] C.capilarele peritubulare din corticală;
d) [x] D.celulele hipoxice juxtaglomerulare;
e) [ ] E.celulele tubului colector;
---------------------------------------------------------------------
785).
Punctajul: 10cm Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la secreţia de:
a) [x] endoteline;
b) [ ] catecolamine;
c) [x] kinine;
d) [ ] urokinază;
e) [x] prostaglandine;
---------------------------------------------------------------------
786).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe este secretată tubular?
a) [ ] sodiul;
b) [x] potasiul;
c) [ ] glucoza;
d) [ ] clorul;
e) [ ] inulina;
---------------------------------------------------------------------
787).
Punctajul: 10cs Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
a) [ ] vasoconstricţia arteriolei aferente;
b) [ ] vasoconstricţia arteriolei eferente;
c) [ ] creşterea presiunii în capsula Bowman;
d) [x] A şi C corecte;
---------------------------------------------------------------------
788).
Punctajul: 10cs Care este regiunea nefronului оn care debitul ultrafiltratului este maxim?
a) [x] capsula Bowman;
b) [ ] tubul contort proximal;
c) [ ] ansa Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
789).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară nu depinde de:
a) [ ] permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
b) [ ] suprafaţa de filtrare;
c) [ ] presiunea efectivă de filtrare;
d) [x] transportul maxim tubular;
e) [x] schimburile оn contracurent din vasele recta;
---------------------------------------------------------------------
790).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului antidiuretic este determinata de :
a) [x] cresterea concentratiei sodiului in lichdul extracelular;
b) [x] cresterea osmolaritatii care excita osmoreceptorii hipotalamici;
c) [ ] cresterea cantitatii de apa in organism;
d) [ ] scaderea cantitatii de potasiu in organism;
e) [ ] scaderea osmolaritatii;
---------------------------------------------------------------------
791).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentala:
a) [ ] segmentul toracic I;
b) [x] segmentul I-II cervical;
c) [ ] segmentul lombar IV;
d) [ ] segmentul toracic VIII;
e) [ ] segmentul lombar I;
---------------------------------------------------------------------
792).
Punctajul: 10cs De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
a) [x] fotoreceptorii retinei;
b) [ ] urechei interne;
c) [ ] pielei;
d) [ ] muschilor;
e) [ ] tendoanelor;
---------------------------------------------------------------------
793).
Punctajul: 10cs De unde se incepe fascicolul Monakov:
a) [ ] scoarta emisferelor mari;
b) [ ] bulbul rahidian;
c) [x] nucleii rosii ai mezencefalului;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] talamus;
---------------------------------------------------------------------
794).
Punctajul: 10cs De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
a) [ ] de la receptorii retinei;
b) [x] de la receptorii urechei interne;
c) [ ] de la receptorii pielei;
d) [ ] de la proprioreceptorii muschilor;
e) [ ] de la termoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
795).
Punctajul: 10cs Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:
a) [x] pe celulele motore a coarnelor anterioare;
b) [ ] pe celulele coarnelor posterioare;
c) [ ] in ganglionii periferici;
d) [ ] pe neuronii intercalari;
e) [ ] in coarnele laterale;
---------------------------------------------------------------------
796).
Punctajul: 10cs Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
a) [ ] mai sus de talamii optici;
b) [x] sub nucleii rosii;
c) [ ] mai jos de bulbul rahidian;
d) [ ] mai sus de hipotalamus;
e) [ ] mai sus de ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
797).
Punctajul: 10cs Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:
a) [ ] nucleelor nervului frenic;
b) [ ] nucleelor nervului facial;
c) [ ] nucleelor nervului trigemen;
d) [x] nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
e) [ ] nucleelor nervului vag;
---------------------------------------------------------------------
798).
Punctajul: 10cs Excitarea caror nuclee a hipotalamusului provoaca efecte simpatice:
a) [ ] ventromediale;
b) [ ] anterioare;
c) [x] posterioare;
d) [ ] ventrolaterale;
---------------------------------------------------------------------
799).
Punctajul: 10cm La ce duce excitarea locala a nucleelor posterioare a hipotalamusului;
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [ ] micsorarea temperaturii;
c) [x] marirea metabolismului;
d) [x] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
800).
Punctajul: 10cs Care functii sunt reglate de hipotalamus:
a) [ ] metabolismul hidrosalin;
b) [ ] metabolismul termic;
c) [ ] comportamentul alimentar;
d) [ ] comportarea sexuala;
---------------------------------------------------------------------
801).
Punctajul: 10cm Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
a) [x] hipotalamusul;
b) [x] scoarta emisferelor mari ;
c) [ ] talamusul;
d) [x] sistemul limbic;
e) [ ] ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
802).
Punctajul: 10cm In care portiuni ale creerului sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [ ] diencefal;
b) [x] bulbul rahidian;
c) [ ] puntea lui Varoli;
d) [x] mezencefal;
e) [ ] cerebel---------------------------------------------------------------------
803).
Punctajul: 10cs In care portiuni ale maduvei spinarii sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [x] sacrala;
b) [ ] toracala;
c) [ ] lombara;
d) [ ] cervicala superioara;
e) [ ] cervicala inferioara;
---------------------------------------------------------------------
804).
Punctajul: 10cm Unde sunt localizati neuronii preganglionari simpatici:
a) [ ] in coarnele anterioare ale maduvei spinarii;
b) [ ] in coarnele posterioare ale maduvei spinarii;
c) [x] in coarnele laterale ale segmentelor lombare;
d) [x] in coarnele laterale I-XII ale segmentelor toracale ale maduvei spinarii;
e) [ ] in portiunea cervicala a maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
805).
Punctajul: 10cm Care substanta este parasimpatomimetica si parasimpatolitica:
a) [ ] acetilcolina parasimpatolitica;
b) [x] atropina parasimpatolitica;
c) [ ] atropina parasimpatomimetica;
d) [x] acetilcolina parasimpatomimetica;
e) [ ] aminazina parasimpatomimetica;
---------------------------------------------------------------------
806).
Punctajul: 10cm Care substante sunt simpatomimetice:
b) [x] adrenalina;
c) [ ] aminazina;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] atropina;
---------------------------------------------------------------------
807).
Punctajul: 10cm Ce functie indeplineste talamusul:
a) [x] asociativa;
b) [x] sensora;
c) [x] activeaza cortexul cerebral.;
d) [ ] coordonarea miscarilor;
e) [ ] comportament alimentar;
---------------------------------------------------------------------
808).
Punctajul: 10cm Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:
a) [x] fasciculul Goll si Burdach;
b) [x] fasciculul Gowers si Flechsig;
c) [x] spinotalamica ventrala;
d) [ ] fascicului Monakow;
e) [ ] fasciculul rubrospinal;
---------------------------------------------------------------------
809).
Punctajul: 10cm Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:
a) [x] corticospinala;
b) [ ] cerebelo-spinala;
c) [x] rubrospinala;
d) [ ] Golea-Burdah;
e) [x] vestibulospinala;
---------------------------------------------------------------------
810).
Punctajul: 10cs Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
a) [ ] regleaza respiratia;
b) [ ] regleaza sistemul cardiovascular;
c) [ ] regeleza tonusul muscular;
d) [ ] regleaza deglutitia;
---------------------------------------------------------------------
811).
Punctajul: 10cm Numiti centrii bulbului rahidian:
a) [x] respirator;
b) [x] hemodinamic;
c) [x] digestiv;
d) [ ] foamei;
e) [ ] setei;
---------------------------------------------------------------------
812).
Punctajul: 10cs Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:
a) [ ] motori si tonici (nucleele Deiters,Behterev,Schwalbe);
b) [ ] reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
c) [ ] masticatie;
d) [ ] deglutitie;
---------------------------------------------------------------------
813).
Punctajul: 10cm Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:
a) [x] nuclei specifici (comutanti);
b) [ ] nuclei supraoptici;
c) [x] nuclei asociativi;
d) [x] nuclei nespecifici;
e) [ ] nucleul caudat;
---------------------------------------------------------------------
814).
Punctajul: 10cm Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:
a) [ ] talamusul;
b) [ ] hipotalamusul;
c) [x] substanta neagra;
d) [x] coliculii cvadrigemeni;
e) [x] nucleii rosii;
---------------------------------------------------------------------
815).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:
a) [ ] marire presiunii sangvine;
b) [ ] senzatia de satietate;
c) [x] eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
d) [x] scaderea frecventei cardiace;
e) [x] reglarea temperaturii corpului;
---------------------------------------------------------------------
816).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:
a) [ ] eliberarea oxitocinei;
b) [ ] scaderea frecventei cardiace;
c) [x] reglarea temperaturii corpului;
d) [x] marirea presiunii sangvine;
e) [x] inhibitia motilitatll tractului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
817).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
a) [x] regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
b) [x] participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
c) [x] influenteaza asupra cortexului;
d) [ ] influenteaza asupra hipotalamusului;
e) [ ] influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
---------------------------------------------------------------------
818).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
a) [x] stimuleaza cortexul cerebral;
b) [ ] inhiba cortexul cerebral;
c) [x] inhiba reflexele spinale motore;
d) [ ] stimuleaza musculatura neteda;
e) [x] stimuleaza reflexele spinale motore;
---------------------------------------------------------------------
819).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
a) [x] participa in mecanismele memoriei;
b) [x] regleaza comportamentul emotional;
c) [x] controleaza actiunile motivationale;
d) [ ] regleaza reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
820).
Punctajul: 10cs Care sunt semnele clinice de lezare a cerebelului:
a) [ ] ataxia;
b) [ ] astazia;
c) [ ] atonia;
d) [ ] astenia;
---------------------------------------------------------------------
821).
Punctajul: 10cm Functiile hipotalamusului:
a) [x] este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
b) [x] control vegetativ si endocrin;
c) [x] asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
d) [ ] coordoneaza miscarile voluntare;
e) [ ] regleaza tonusul muscular;
---------------------------------------------------------------------
822).
Punctajul: 10cm Manifestarile specifice a socului spinal sunt:
a) [x] scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b) [x] blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
c) [x] reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
d) [ ] tensiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
823).
Punctajul: 10cm Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:
a) [x] reactia pozitiva de sustinere a pozei;
b) [x] reflexul de pasire ritmica;
c) [x] reflexul de galop;
d) [ ] reflexul de mictiune;
e) [ ] reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
824).
Punctajul: 10cs Cauza socului spinal este:
a) [ ] blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
b) [ ] inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
c) [x] intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
---------------------------------------------------------------------
825).
Punctajul: 10cm Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
a) [ ] impulsatia aferenta marita;
b) [x] lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
c) [ ] influenta excitatoare a formatiei reticulare;
d) [x] marirea excitabilitatii centrelor spinale;
---------------------------------------------------------------------
826).
Punctajul: 10cm Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
a) [x] mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
b) [x] comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
c) [x] comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
d) [ ] controlul miscarilor voluntare;
---------------------------------------------------------------------
827).
Punctajul: 10cs Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
a) [ ] sub bulbul rahidian;
b) [ ] intre segmentele cervicaqle 1-2;
c) [x] mai jos de segmentul 3-5 cervical;
d) [ ] intre ultimul segment cervical si primul toracal;
---------------------------------------------------------------------
828).
Punctajul: 10cm Cerebelul asigura:
a) [x] supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
b) [x] ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modelede miscare in special ale extremitatilor distale ale
corpului (maini, picioare,degete);
c) [ ] termoreglarea;
d) [ ] reglarea metabolismului hidrosalin;
---------------------------------------------------------------------
829).
Punctajul: 10cs Semnele clinice la lezarea cerebelului sunt:
a) [ ] dizartria;
b) [ ] adiadocokinezia;
c) [ ] tremorul intentional;
d) [ ] nistagmusul;
---------------------------------------------------------------------
830).
Punctajul: 10cm Rolul ganglionilor bazali:
a) [x] participa in reglarea activitatilor motorii complexe;

b) [x] implicarea in executarea miscarilor invatate;
c) [x] controlul miscarilor fine;
d) [ ] participa la formarea memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
831).
Punctajul: 10cm Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
a) [x] atetoza;
b) [x] boala Parkinson;
c) [x] corea Huntington;
d) [ ] regiditatea de decerebrare;
e) [ ] agnozia;
---------------------------------------------------------------------
832).
Punctajul: 10cs Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
a) [ ] stimularea fibrelor aferente A α; de la nivelul fusului neuromuscular;
b) [x] distrugerea nucleelor vestibulari (in special Dieters);
c) [ ] transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
d) [ ] stimularea motoneuronilor α;
e) [ ] stimularea motoneuronilor γ;
---------------------------------------------------------------------
833).
Punctajul: 10cs Nucleii bazali :
a) [ ] reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
b) [ ] intervin оn reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
c) [ ] intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
d) [ ] intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
834).
Punctajul: 10cm Reflexul monosinaptic necesită următoarele elemente cu excepţia:
a) [x] organului tendos Golgi;
b) [ ] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ia, de la receptorii primari ai fusului neuromuscular;
c) [x] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ib,de la receptorii tendinosi Golgi;
d) [ ] motoneuronilor α;
e) [ ] acetilcolinei;
---------------------------------------------------------------------
835).
Punctajul: 10cm Care din următoarele asocieri sunt incorecte?
a) [ ] reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
b) [ ] reflex miotatic - monosinaptic;
c) [ ] reflex de extensie simplă - multisinaptic,
d) [x] circuit Renshaw - adrenalină;
e) [x] reflex rotulian - reflex polisinaptic;
---------------------------------------------------------------------
836).
Punctajul: 10cm Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:
a) [ ] segmentar
b) [x] intersegmentar;
c) [ ] suprasegmentar;
d) [x] polisinaptic;
e) [ ] monosinaptic;
---------------------------------------------------------------------
837).
Punctajul: 10cs Fibrele de la gama -motoneuroni:
a) [ ] inervează motoneuronii spinali,
b) [ ] sunt insensibile la întinderea pasivă;
c) [ ] sunt o clasă de fibre cu diametru cel mai mare;
d) [x] nu inervează fibrele musculare extrafusale,
---------------------------------------------------------------------
838).
Punctajul: 10cm Un motoneuron α:
a) [ ] Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
b) [ ] inervează o singură fibră musculară;
c) [x] face parte din calea finală comună;
d) [x] inervează fibrele musculare extrafuzale;
---------------------------------------------------------------------
839).
Punctajul: 10cs Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia :
a) [ ] corticale;
b) [ ] bulbo-ponto-mezencefalice;
c) [ ] cerebeloase;
d) [ ] hipotalamice, limbice şi corticale;
e) [x] hipofizare;
---------------------------------------------------------------------
840).
Punctajul: 10сm Arcul reflex simpatic diferă de cel somatic astfel :
a) [ ] calea eferenta simpatica este alcatuita de un neuron ;
b) [x] calea eferenta simpatica este alcatuita din doi neuroni;
c) [ ] centrul simpatic este situat in coarnele anterioare;
d) [x] centrul simpatic este situat in coarnele laterale;
e) [ ] axonii simpatici trec in nervii spinali prin radacina posterioara;
---------------------------------------------------------------------
841).
Punctajul: 10cm .Neuronii preganglionari simpatici fac sinapsa cu neuronii postganglionari:
a) [x] in ganglionul lantului simpatic in care au ajuns;
b) [x] fac sinapse in alt ganglion a lantului simpatic;
c) [x] poate trece prin lant si face sinapsa in ganglionii prevertebrali;
d) [ ] fac sinapse in organul efector cu ganglionii intramurali;
---------------------------------------------------------------------
842).
Punctajul: 10сs Fibrele preganglionare sunt de tip :
a) [ ] A;
b) [x] B;
c) [ ] C;
d) [ ] amielinice;
e) [ ] E. toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
843).
Punctajul: 10сs Fibrele postganglionare sunt de tip:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [x] C;
d) [ ] mielinice;
---------------------------------------------------------------------
844).
Punctajul: 10сs Neuronii simpatici postganglionari care ajung la glandele sudoripare si muschii piloerectori sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] serotoninergici;
d) [ ] dopaminergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
845).
Punctajul: 10cs Toate procesele enumerate apar la excitarea sistemului nervos simpatic cu exceptia:
a) [ ] inhibitia peristaltismului;
b) [ ] contractia muschiului radial al irisului;
c) [ ] secretia reninei;
d) [x] secretia insulinei;
e) [ ] dilatarea vaselor coronariene;
---------------------------------------------------------------------
846).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici preganglionari sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
847).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici postganglionari sunt:
a) [x] adrenergici;
b) [ ] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
848).
Punctajul: 10cs Neuronii parasimpatici preganglionarai sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
849).
Punctajul: 10cm Receptorii colinergici sunt:
a) [ ] alfa ;
b) [x] muscarinici;
c) [ ] beta;
d) [x] nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
850).
Punctajul: 10cm Receptorii adrenergici sunt de tip:
a) [ ] muscarinici;
b) [x] alfa;
c) [ ] nicotinici;
d) [x] beta;
---------------------------------------------------------------------
851).
Punctajul: 10cm Receptorii muscarinici se gasesc in:
a) [x] toate celulele efectoare stimulate de neuronii postganglionari a sistemului nervos parasimpatic;
b) [ ] la nivelul sinapselor dintre neuronii pre si postganglionari simpatici ;
c) [ ] fibrele musculare scheletice la nivelul sinapsei neuromusculare;
d) [x] in celulele stimulate de neuronii colinergici postganglionari a sistemului nervos simpatic;
e) [ ] in glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
852).
Punctajul: 10cm Stimularea nervului simpatic provoacă:
a) [x] contracta fibrele radiale ale irisului si dilata pupila;
b) [ ] contractă muschii circulari ai irisului si micsoreaza diametrul pupilei;
c) [x] produce o secretie concentrata a celulelor glandulare;
d) [x] produce contractia vaselor sangvine care iriga glandele;
e) [ ] mareste eliminarea secretului concentrat a celulelor glandulare;
---------------------------------------------------------------------
853).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului:
a) [x] mareste forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor inimii;
b) [ ] micsoreaza forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor;
c) [x] contracta vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele!
d) [ ] dilata vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele;
e) [x] mareste forta de propulsie a sangelui de catre inima si rezistenta la flux;
---------------------------------------------------------------------
854).
a) [ ] provoaca o scadere a secretiei sudorii;
b) [x] provoaca o secretie abundenta a sudorii;
c) [x] dilata bronhiile;
d) [ ] constricta bronhiile;
e) [x] scade peristaltismul si tonusul intestinal;
---------------------------------------------------------------------
855).
a) [x] constricta sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
b) [ ] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare ,vezicii urinare);
c) [x] mareste viteza de coagulare a sangelui;
d) [x] mareste metabolismul bazal;
e) [ ] scade metabolismul bazal;
---------------------------------------------------------------------
856).
Punctajul: 10cm Stimularea parasimpaticului :
a) [x] provoaca constrictia pupilei (mioza);
b) [ ] provoaca dilatarea pupilei (midriaz);
c) [x] provoaca secretia abundenta a sucurilor digestive;
d) [ ] micsoreaza secretia sucurilor digestive;
e) [x] provoaca constrictia bronhiilor;
---------------------------------------------------------------------
857).
Punctajul: 10сm Stimularea parasimpaticului:
a) [x] mareste peristaltismul si tonusul intestinal;
b) [ ] micsoreaza peristaltismul si tonusul intestinal;
c) [x] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
d) [x] provoaca constrictia muschiului detrusor;
e) [ ] provoaca relexarea muschiului detrusor;
---------------------------------------------------------------------
858).
Punctajul: 10cm Raspunsul simpatic la stresul fizic sau intelectual este:
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [x] cresterea glicolizei hepatice si musculare;
c) [ ] reducerea glicolizei hepatice si musculare;
d) [x] cresterea vitezei coagularii sangelui;
e) [ ] scaderea ratei metabolismului celular;.
---------------------------------------------------------------------
859).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
e) [x] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
860).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
---------------------------------------------------------------------
861).
Punctajul: 10cs Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :
a) [x] sunt fibre de tip A α ;
b) [ ] sunt fibre de tip A β;
c) [ ] sunt fibre de tip C ;
d) [ ] sunt fibre de tip B ;
e) [ ] toate variantele corecte ;
---------------------------------------------------------------------
862).
Punctajul: 10cm Reflexele medulare segmentare sunt :
a) [ ] reflexul de ascensor;
b) [ ] reflexul de redresare;
c) [x] reflexul de flexie;
d) [x] reflexul de flexie si extensie incrucisata;
e) [x] reflexul de extensie;
---------------------------------------------------------------------
863).
Punctajul: 10cs .Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:
a) [ ] in regiunea prepontin-intercolicular;
b) [ ] sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
c) [x] mai jos de nivelul C4;
d) [ ] subtalamic;
e) [ ] superior maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
864).
Punctajul: 10cm Animalul decerebrat:
a) [x] prezinta rigiditate de decerebrare;
b) [ ] este animal spinal;
c) [ ] se obtine prin sectiunea la nivelul suprarubric;
d) [ ] este animal mezencefalic;
e) [x] se obtine prin sectiunea la nivel intercolicular infrarubric;
---------------------------------------------------------------------
865).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in :
a) [ ] organizarea tipurilor de comportament;
b) [ ] controlul functiilor vegetative/endocrine;
c) [ ] durere, invatare, olfactie;
d) [ ] mentinerea ritmurilor biologice;
---------------------------------------------------------------------
866).
Punctajul: 10cs In timpul unei miscari voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informatii
despre:
a) [ ] lungimea muschiului ;
b) [ ] intensitatea miscarilor;
c) [ ] irigatia muschiului;
d) [x] tensiunea dezvoltata in muschi la inceputul miscarii;
e) [ ] modificarile unghiului articulatiilor in miscare;
---------------------------------------------------------------------
867).
Punctajul: 10cs Fusul neuromuscular Kuhne :
a) [ ] contine proprioceptori;
b) [ ] fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
c) [ ] contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
d) [ ] contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
---------------------------------------------------------------------
868).
Punctajul: 10cm Cerebelul este important in controlul :
a) [x] coordonarii miscarilor succesive;
b) [ ] emotiilor;
c) [x] miscarilor rapide preprogramate;
d) [x] mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
869).
Punctajul: 10cs β-adrenoreceptorii activeaza proteinele G, care la rindul lor activeaza:
a) [x] adenilat ciclaza;
b) [ ] protein kinaza A;
c) [ ] protein kinaza C;
d) [ ] calmodulina;
e) [ ] fosfolipaza C;
---------------------------------------------------------------------
870).
Punctajul: 10cs Noradrenalina determina contractia musculaturii netede din :
a) [ ] bronhiole;
b) [ ] muschiul erector al firului de par;
c) [ ] intestin;
d) [x] arteriole;
e) [ ] corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
871).
Punctajul: 10cs Hipotalamusul nu este cel mai putin implicat in reglarea:
a) [ ] aportului de apa;
b) [ ] temperaturii;
c) [ ] osmolaritatii urinei;
d) [x] contractia musculaturii scheletice;
e) [ ] comportamentului emotional;
---------------------------------------------------------------------
872).
Punctajul: 10cm Neuronii simpatici:
a) [ ] care inerveaza medulosuprarenala sunt postganglionari;
b) [ ] care produc noradrenalina sunt preganglionari;
c) [ ] pot elibera la nivelul organelor efectoare, GABA;
d) [x] elibereaza noradrenalina care isi exercita actiunea la nivelul organelor efectoare, prin activarea a doua categorii de receptori α (α
1 si α 2 ) β (β 1 si β2 );
e) [x] actioneaza la nivelul inimii, prin intermediul receptorilor β 1, si determina cresterea frecventei si fortei de contraactie;
---------------------------------------------------------------------
873).
Punctajul: 10cs Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o;
a) [ ] leziune cerebeloasa;
b) [x] leziune a nucleilor bazali;
c) [ ] leziune talamica;
d) [ ] leziune hipotalamica;
e) [ ] E.leziune a cortexului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
874).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad in
concentratie in boala lui Parkinson?
b) [x] dopamina;
c) [ ] histamina;
d) [ ] GABA;
e) [ ] melatonina;
---------------------------------------------------------------------
875).
Punctajul: 10cm Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic si parasimpatic?
a) [ ] lungimea fibrelor preganglionare;
b) [x] neuromediatia la nivel ganglionar;
c) [x] receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
d) [x] centrii superiori localizati in hipotalamus;
e) [ ] originea fibrelor preganglionare;
---------------------------------------------------------------------
876).
Punctajul: 10cm Receptorii nicotinici se gasesc:
a) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
b) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
c) [x] la nivelul jonctiunelor neuromusculare scheletice;
d) [ ] оn organele efectoare viscerale;
e) [ ] glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
877).
Punctajul: 10cs Acetilcolina intervine in neuromediatie la urmatoarele nivele:
a) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii simpatici;
b) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii parasimpatici;
c) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice;
d) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare somatice;
---------------------------------------------------------------------
878).
Punctajul: 10cm Transmiterea sinaptica in ganglionii simpatici:
a) [ ] este electrica;
b) [x] implica eliberarea de acetilcolina;
c) [ ] este mediata de receptorii adrenergici in exclusivitate;
d) [ ] implica receptorii muscarinici;
e) [x] implica receptorii nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
879).
Punctajul: 10cm Care receptori pot fi activati prin acetilcolina:
a) [ ] Receptorii α1 si α2 - adrenergici;
b) [ ] receptorii β1- adrenergici;
c) [ ] receptorii β 2- adrenergici;
d) [x] receptorii nicotinici ;
e) [x] receptorii muscarinici;
---------------------------------------------------------------------
880).
Punctajul: 10cm Precizati asocierile incorecte:
a) [ ] reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
b) [x] reflex bineuronal - reflex de flexie;
c) [ ] reflex monosinaptic - reflex miotatic;
d) [ ] reflex neconditionat - reflex innascut;
e) [x] reflex vegetativ - reflex de clipire;
---------------------------------------------------------------------
881).
Punctajul: 10cs Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
a) [ ] trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
b) [ ] este originea tractului rrubrospinal;
c) [ ] este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
d) [ ] este originea tracturilor vestibulospinal lateral si testospinal;
---------------------------------------------------------------------
882).
Punctajul: 10cm Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este;
a) [x] dopaminergica;
b) [x] GABA-ergica;
c) [x] colinergica;
d) [ ] noradrenergica, serotoninergica;
e) [ ] enkefalinergica si prin substanta P;
---------------------------------------------------------------------
883).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
a) [ ] memoriei;
b) [ ] emotivitatii;
c) [x] controlul motor al pozitiei;
d) [ ] reglarii comportamentului;
e) [ ] olfactiei;
---------------------------------------------------------------------
884).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos?
a) [x] celulele Purkinje;
b) [ ] celulele granulare;
c) [ ] celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
d) [ ] celulele stelate externe;
e) [ ] celulele spinotalamice;
---------------------------------------------------------------------
885).
Punctajul: 10cm Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
a) [ ] facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
b) [ ] contractia musculaturii antagoniste;
c) [x] reflexul tendinos Golgi;
d) [x] inhibarea motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
e) [ ] inhibitia reciproca;
---------------------------------------------------------------------
886).
Punctajul: 10cs Organul tendinos Golgi este localizat in:
a) [ ] fibrele musculare intrafusale;
b) [x] tendon;
c) [ ] articulatii;
d) [ ] tegument;
---------------------------------------------------------------------
887).
Punctajul: 10cs Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca:
a) [x] sunt reflexe monosinaptice;
b) [ ] arcul reflex este multineuronal;
c) [ ] cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
d) [ ] sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
e) [ ] neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
---------------------------------------------------------------------
888).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca:
a) [x] motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
b) [x] sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
c) [ ] sunt fixate la un capat de tendoane;
d) [ ] semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
e) [ ] semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
---------------------------------------------------------------------
889).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali?
a) [ ] tremor de repaus;
b) [ ] tulburari de tonus de tip hipertonic;
c) [ ] miscari involuntare atetozice si coreice;
d) [ ] balismul si hemibalismul;
e) [x] toate raspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
890).
Punctajul: 10cs Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
a) [ ] se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
b) [ ] poate implica postdescarcarea;
c) [ ] rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
d) [ ] poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
---------------------------------------------------------------------
891).
Punctajul: 10cs Un medicament, care dilata pupila si simultan blocheaza acomodarea cristalinului, este un medicament care:
a) [ ] stimuleaza receptorii adrenergici;
b) [ ] blochiaza receptorii adrenergici;
c) [ ] stimuleaza receptorii colinergici muscarinici;
d) [x] blocheaza receptorii colinergici muscarinici;
e) [ ] stimuleaza receptorii colinergici nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
892).
Punctajul: 10cs Functia primara a ganglionilor bazali este:
a) [ ] integrarea senzoriala;
b) [ ] memoria de scurta durata;
c) [x] planificarea miscarii voluntare;
d) [ ] controlul neuroendocrin;
e) [ ] somnul lent;
---------------------------------------------------------------------
893).
Capitol: ANALIZATORII m.g.
Punctajul: 10cs Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial poarta numele de:
a) [ ] potential de actiune;
b) [ ] potential postsinaptic de excitatie;
c) [ ] potential vestigial;
d) [x] potential de receptor;
---------------------------------------------------------------------
894).
Punctajul: 10cs Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:
a) [ ] efectele radiatiei electromagnetice;
b) [x] deformarea mecanica a receptorului;
c) [ ] modificarea temperaturii membranei receptorilor;
d) [ ] aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
---------------------------------------------------------------------
895).
Punctajul: 10cs Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
a) [ ] serotinina;
c) [x] bradichinina;
d) [ ] histamina;
e) [ ] ioni de potasiu;
---------------------------------------------------------------------
896).
Punctajul: 10cs Sistemul opioid al creerului:
a) [ ] este calea de transmitere a durerii viscerale;
b) [x] face parte din sistemul de analgezie a creierului;
c) [ ] percepe durerea acuta;
d) [ ] asigura aparitia durerii referite;
---------------------------------------------------------------------
897).
Punctajul: 10cs Alegeti pentru senzatia gustativa primara de amar-tipurile de substante chimice care determina aceasta senzatie:
a) [x] substante organice cu lant lung ce contin azot; alcoloizi;
b) [ ] saruri ionizate;
c) [ ] acizi;
d) [ ] alcooli, aminoacizi, aldehide;
e) [ ] baze;
---------------------------------------------------------------------
898).
Punctajul: 10cs .Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin nervii cranieni enumerati mai jos:
a) [ ] nervul lingual;
b) [ ] nervul facial;
c) [ ] nervul vag;
d) [ ] nervul glosofaringian;
---------------------------------------------------------------------
899).
Punctajul: 10cs Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie:
a) [x] suprafata anterioara a corneei;
b) [ ] suprafata posterioara a corneei;
c) [ ] suprafata anterioara a cristalinului;
d) [ ] suprafata posterioara a cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
900).
Punctajul: 10cs Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
a) [ ] sistemul nervos simpatic;
b) [ ] sistemul nervos somatic;
c) [x] sistemul nervos parasimpatic;
d) [ ] mecanisme hormonale;
---------------------------------------------------------------------
901).
Punctajul: 10cs Presbiopia apare in rezultatul :
a) [ ] alungirii globului ocular;
b) [x] scaderii elasticitatii cristalinului;
c) [ ] cresterii tensiunii intraoculare;
d) [ ] dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
---------------------------------------------------------------------
902).
Punctajul: 10cs Cataracta se manifesta prin :
a) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
b) [ ] modificarea curburii corneei;
c) [ ] alungirea globului ocular;
d) [ ] dereglarea inervatiei m.ciliar;
e) [x] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
903).
Punctajul: 10cs Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de:
a) [ ] 20m;
b) [ ] 8m;
c) [ ] 15m;
d) [x] 5m;
e) [ ] 2m;
---------------------------------------------------------------------
904).
Punctajul: 10cs Corectia astigmatismului poate fi efectuata:
a) [ ] cu lentile concave;
b) [ ] prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
c) [x] cu lentile cilindrice;
d) [ ] folosind preparate farmacologice;
e) [ ] cu lentile convexe;
---------------------------------------------------------------------
905).
Punctajul: 10cs Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:
a) [ ] muschii ciliari;
b) [ ] cristalinul;
c) [ ] retina;
d) [ ] irisul;
e) [x] procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
906).
Punctajul: 10csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:
a) [ ] se indeparteaza;
b) [x] se apropie;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
907).
Punctajul: 10cs Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:
a) [ ] nu se modifica;
b) [x] se indeparteaza;
c) [ ] se apropie;
d) [ ] se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
908).
Punctajul: 10cs .Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
a) [ ] melanina;
b) [ ] iodopsina;
c) [x] rodopsina;
d) [ ] fotopsina;
---------------------------------------------------------------------
909).
Punctajul: 10cs Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):
a) [ ] insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
b) [ ] opacifierea cristalinului;
c) [ ] dereglarea vascularizarii retinei;
d) [ ] lipsa pigmentului melanina;
e) [x] insuficienta severa de vitamina A;
---------------------------------------------------------------------
910).
Punctajul: 10cs Care este rolul guanozin-monofosfatului ciclic(GMPc) in generarea potentialului receptor din bastonase:
a) [ ] participa la scindarea rodopsinei;
b) [x] distrugerea GMPc provoaca inchiderea canalelor de sodiu;
c) [ ] distrugerea GMPc provoaca deschiderea canalelor de sodiu;
d) [ ] mareste influxul ionilor de Na+;
---------------------------------------------------------------------
911).
Punctajul: 10cs Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
a) [ ] cantitatea pigmentului melanina;
b) [ ] viteza de scindare a rodopsinei;
c) [x] proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
d) [ ] intensitatea fluxului de lumina;
---------------------------------------------------------------------
912).
Punctajul: 10cs Care este cauza defectelor vederii color:
a) [ ] insuficienta rodopsinei;
b) [ ] lipsa bastonaselor;
c) [x] lipsa diferitor tipuri de conuri;
d) [ ] insuficienta de melanina;
---------------------------------------------------------------------
913).
Punctajul: 10cs Care tip de celule nu face parte din celulele retinei:
a) [ ] celule orizontale;
b) [x] celule ciliate externe;
c) [ ] celule amacrine;
d) [ ] celule bipolare;
e) [ ] celule ganglionare;
---------------------------------------------------------------------
914).
Punctajul: 10cs Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
a) [ ] presbiopie;
b) [ ] acromazie;
c) [ ] astigmatism;
d) [ ] miopie;
e) [x] hemianopsie;
---------------------------------------------------------------------
915).
Punctajul: 10cs Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic drept;
b) [ ] prin nervul optic sting;
c) [x] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [ ] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
916).
Punctajul: 10cs Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic stang;
b) [ ] prin nervul optic drept;
c) [ ] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [x] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
917).
Punctajul: 10cs Ce numim anizocorie:
a) [ ] Anomalie a refractiei ochiului;
b) [ ] dereglarea vederii cromatice;
c) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
d) [x] diametrul diferit al pupilelor;
e) [ ] dereglarea acomodarii;
---------------------------------------------------------------------
918).
Punctajul: 10cs Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
a) [x] membrana vestibulara;
b) [ ] ciocanul;
c) [ ] scarita;
d) [ ] nicovala;
e) [ ] m. tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
919).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de protejare a urechii de zgomotele nocive:
a) [ ] relaxarea m.tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
b) [ ] inhibitia celulelor cu cili;
c) [ ] relaxarea m.scaritei;
d) [ ] extinderea reflexa a membranei bazilare;
e) [x] contractia reflexa a m.stapedius si tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
920).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator:
a) [ ] nu se modifica;
b) [ ] se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
c) [ ] apare surditatea totala;
d) [x] scade esential;
---------------------------------------------------------------------
921).
Punctajul: 10cs Ce numim helicotrema:
a) [ ] membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
b) [x] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
c) [ ] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
d) [ ] orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
e) [ ] membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
---------------------------------------------------------------------
922).
Punctajul: 10cs Care nervi cranieni nu inerveaza muschii extraoculari ai ochiului:
a) [ ] perechea III;
b) [ ] perechea IV;
c) [ ] perechea VI;
d) [x] perecheaVII;
---------------------------------------------------------------------
923).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa
inalta:
a) [x] segmentul de la baza cohleei;
b) [ ] segmentul mediu;
c) [ ] segmentul distal;
---------------------------------------------------------------------
924).
Punctajul: 10cs Cum sistemul nervos determina diferite frecvente sonore:
a) [ ] analizind amplitudinea oscilatiilor membranei timpanice;
b) [ ] analizind modificarilede concentratie a ionilor din endolimfa;
c) [ ] determinind locul unde membrana bazilara este cel mai mult stimulata;
d) [ ] prin analiza frecventei sunetului de catre unele harti tonotopice ale cortexului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
925).
Punctajul: 10cs O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa:
a) [ ] 5000-8000 Hz;
b) [ ] 500-3000 Hz;
c) [ ] 200-5000 Hz;
d) [ ] 500-10000 Hz;
e) [x] 20-20000 Hz;
---------------------------------------------------------------------
926).
Punctajul: 10cs Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea de arii de asociatie:
a) [ ] aria limbica;
b) [ ] aria Wernicke;
c) [x] aria somatosenzitiva;
d) [ ] aria prefrontala;
e) [ ] aria lui Broca
---------------------------------------------------------------------
927).
Punctajul: 10cs Care este functia de baza a ariei lui Broca:
a) [ ] analiza senzatiilor auditive;
b) [ ] controleaza miscarile voluntare ale corpului;
c) [ ] este responsabila de emotii si motivatii;
d) [x] este raspunzatoare de formarea cuvintelor;
---------------------------------------------------------------------
928).
Punctajul: 10cs Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
a) [x] aria Broca;
b) [ ] aria limbica de asociatie;
c) [ ] aria Wernicke;
d) [ ] aria vizuala secundara;
e) [ ] aria prefrontala de asociatie;
---------------------------------------------------------------------
929).
Punctajul: 10cs Care este functia majora a ariei Wernicke:
a) [ ] analiza informatiei vizuale;
b) [ ] analiza informatiei auditive;
c) [ ] formarea cuvintelor;
d) [x] intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
e) [ ] e responsabila de compartament;
---------------------------------------------------------------------
930).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:
a) [ ] incapacitatea de a vorbi;
b) [ ] surditate;
c) [x] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
d) [ ] afectarea receptorilor auditivi;
---------------------------------------------------------------------
931).
Punctajul: 10cs Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta durata
in memoria de lunga durata:
a) [ ] nucleul supraoptic a hipotalamusului;
b) [ ] hipofiza;
c) [ ] cerebelul;
d) [ ] ganglionii bazali;
e) [x] hipocampul;
---------------------------------------------------------------------
932).
Punctajul: 10cs Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
a) [ ] tremor intentionat;
b) [ ] dereglarea perceperii culorilor;
c) [ ] dizartrie;
d) [x] amnezie anterograda;
e) [ ] amnezie retrograda;
---------------------------------------------------------------------
933).
Punctajul: 10cs Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal(circuit reverberant)
este un mecanism al memoriei:
a) [ ] tertiare;
b) [ ] de lunga durata;
c) [ ] senzoriale;
d) [x] de scurta durata;
---------------------------------------------------------------------
934).
Punctajul: 10cm Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei:
a) [ ] senzoriale;
b) [ ] de scurta durata;
c) [x] tertiare;
d) [x] de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
935).
Punctajul: 10cs Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
d) [ ] incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
936).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sant caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
a) [ ] micsorarea tonosului muscular;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [ ] scaderea presiunii sangvine;
d) [x] miscari rapide a globilor oculari;
---------------------------------------------------------------------
937).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul paradoxal:
a) [ ] visele;
b) [ ] frecventa cardiaca neregulata;
c) [ ] miscari rapide ale globilor oculari;
d) [x] metabolismul total al creierului scade;
e) [ ] miscari musculare neregulate;
---------------------------------------------------------------------
938).
Punctajul: 10cs Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in producerea somnului lent:
a) [ ] noradrenalina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] dopamina;
e) [x] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
939).
Punctajul: 10cm Stimularea caror arii specifice din creier poate produce un somn asemanator somnului natural:
a) [x] nucleii rafeului;
b) [ ] hipocampul;
c) [x] nucleii tractului solitar;
d) [ ] aria excitatoare a trunchiului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
940).
Punctajul: 10cs La ce modificari ale somnului poate conduce lezarea nucleilor rafeului:
a) [ ] la cresterea duratei somnului ortodoxal;
b) [ ] la cresterea duratei somnului paradoxal;
c) [x] la o stare de veghe continua;
d) [ ] o stare de somnolenta;
---------------------------------------------------------------------
941).
Punctajul: 10 cs Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali :
a) [ ] mecanoreceptori;
b) [ ] termoreceptori;
c) [ ] nociceptori;
d) [ ] chemoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
942).
Punctajul: 10cm Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:
a) [ ] tractul rubrospinal;
b) [x] sistemul lemniscal dorsal;
c) [ ] tractul piramidal;
d) [ ] tractul reticulospinal;
e) [x] sistemul antero-lateral;
---------------------------------------------------------------------
943).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
a) [ ] durere;
b) [x] senzatii de vibratie;
c) [x] senzatii de pozitie;
d) [ ] senzatii termice;
e) [ ] senzatii sexuale;
---------------------------------------------------------------------
944).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
a) [x] senzatii de gidilit;
b) [ ] senzatii vibratorii;
c) [x] senzatii de durere;
d) [ ] senzatii de pozitie;
e) [x] senzatii termice;
---------------------------------------------------------------------
945).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):
a) [ ] e resimtita la 5 sec.dupa aplicarea stimulului;
b) [ ] e transmisa spre maduva prin fibre de tip C;
c) [x] e transmisa spre maduva prin fibre de tipA delta;
d) [x] apare in principal la stimularea receptorilor de durere mecanica si termica;
e) [x] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
---------------------------------------------------------------------
946).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):
a) [ ] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
b) [x] localizarea ei de catre SNC este foarte slaba;
c) [x] e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
d) [ ] se transmite spre maduva prin fibre de tip A delta;
e) [x] se transmite spre maduva prin fibre de tip C;
---------------------------------------------------------------------
947).
Punctajul: 10cm Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:
a) [x] mecanici;
b) [ ] electromagnetici;
c) [x] chimici;
d) [x] termici;
---------------------------------------------------------------------
948).
Punctajul: 10cm Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:
a) [ ] formatiunea reticulara;
b) [x] cerebelul;
c) [ ] talamusul;
d) [ ] cortexul cerebral;
e) [x] nucleii vestibulari;
---------------------------------------------------------------------
949).
Punctajul: 10cm Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:
a) [ ] bradikinina;
b) [x] enkefalina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] histamina;
e) [x] beta-endorfina;
---------------------------------------------------------------------
950).
Punctajul: 10cm Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
a) [ ] chimici;
b) [x] receptori pentru frig;
c) [x] receptori pentru durere;
d) [x] receptori pentru cald;
e) [ ] receptori mecanici;
---------------------------------------------------------------------
951).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:
a) [x] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din celule epiteliale;
c) [ ] sunt receptori primari;
d) [x] contin microvili;
---------------------------------------------------------------------
952).
Punctajul: 10cm Celulele olfactive se caracterizeaza prin:
a) [ ] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din SNC;
c) [x] sunt receptori primari;
d) [ ] nu se adapteaza;
e) [x] contin cili;
---------------------------------------------------------------------
953).
Punctajul: 10cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:
a) [x] formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
b) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
c) [x] sunt substante volatile;
d) [x] sunt hidrosolubile;
---------------------------------------------------------------------
954).
Punctajul: 10cm Imaginea unui obiect pe retina este:
a) [ ] virtuala;
b) [x] micsorata;
c) [x] inversata;
d) [x] reala;
---------------------------------------------------------------------
955).
Punctajul: 10cm Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
a) [x] ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
b) [ ] ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
c) [ ] puterea de refractie a cristalinului creste;
d) [x] puterea de refractie a cristalinului scade;
e) [x] cristalinul se aplatizeaza;
---------------------------------------------------------------------
956).
Punctajul: 10cm Numiti erorile de refractie ale ochiului:
a) [x] miopia;
b) [ ] prezbiopia;
c) [ ] glaucomul;
d) [x] hipermetropia;
e) [x] astigmatismul;
---------------------------------------------------------------------
957).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:
a) [x] imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
b) [ ] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile concave;
d) [ ] poate fi erectata cu lentile convexe;
e) [x] globul ocular este mai lung;
---------------------------------------------------------------------
958).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
a) [ ] globul ocular este mai lung;
b) [x] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile convexe;
d) [ ] scade elasticitatea cristalinului;
e) [x] imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
---------------------------------------------------------------------
959).
Punctajul: 10cm Astigmatismul este determinat de:
a) [ ] alungirea globului ocular;
b) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
c) [x] forma alungita a corneei;
d) [x] forma alungita a cristalinului;
e) [ ] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
960).
Punctajul: 10cm Lichidul intraocular cuprinde:
a) [ ] cristalinul;
b) [x] umoarea apoasa;
c) [ ] corneea;
d) [x] umoarea vitroasa;
e) [ ] corpul ciliar ;
---------------------------------------------------------------------
961).
Punctajul: 10cm Glaucomul se caracterizeaza prin :
a) [ ] dereglari de perceptie gustativa;
b) [x] comprimarea nervului optic la esirea lui din globul ocular;
c) [ ] afectarea cortexului vizual;
d) [x] presiunea intraoculara marita;
e) [x] dereglarea evacuarii umorii apoase;
---------------------------------------------------------------------
962).
Punctajul: 10cm Enumerati segmentele functionale principale ale unui con sau bastonas:
a) [x] segmentul extern;
b) [ ] segmentul intermediar;
c) [x] segmentul intern;
d) [x] nucleul;
---------------------------------------------------------------------
963).
Punctajul: 10cm Care sunt produsii finali de scindare a rodopsinei:
a) [ ] metarodopsina I;
b) [ ] batorodopsina;
c) [x] scotopsina;
d) [x] trans retinal;
e) [ ] metarodopsina II;
---------------------------------------------------------------------
964).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:
a) [ ] reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
b) [x] este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
c) [ ] este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
d) [x] reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
e) [x] durata 1 - 1,5 sec;
---------------------------------------------------------------------
965).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele alfa;
b) [ ] predomina undele delta;
c) [x] predomina undele beta;
d) [x] are loc desincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc sincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
966).
Punctajul: 10cm Notati principalele tipuri de celule ganglionare:
a) [x] celuleW;
b) [ ] celule Z;
c) [ ] celule B;
d) [x] celule Y;
e) [x] celule X;
---------------------------------------------------------------------
967).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de crestere a sensibilitatii retiniene la intuneric(adaptare la intuneric):
a) [ ] activizarea pompei de sodiu din membrana bastonaselor;
b) [x] convertirea retinalului si opsinei in pigmenti fotosensibili;
c) [x] convertirea vitaminei A in retinal;
d) [ ] convertirea retinalului in vitamina A;
e) [ ] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
968).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de reducere a sensibilitatii retiniene la lumina (adaptare la lumina):
a) [ ] dilatarea pupilei;
b) [ ] convertirea vitaminei A in retinal;
c) [x] convertirea retinalului in vitamina A;
d) [x] convertirea pigmentilor fotosensibili in retinal si opsina, si reducerea ca urmare a cantitatii lor;
---------------------------------------------------------------------
969).
Punctajul: 10cm Care este rolul corpului geniculat lateral:
a) [x] retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
b) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
c) [x] functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
d) [ ] este centrul superior de perceptie a durerii;
e) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;
---------------------------------------------------------------------
970).
Punctajul: 10cm Care este rolul maculelor din aparatul vestibular:
a) [x] detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
b) [ ] detecteaza orientarea capului fata de corp;
c) [x] detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
d) [x] participa la mentinerea echilibrului static;
e) [ ] determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
---------------------------------------------------------------------
971).
Punctajul: 10cm Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular:
a) [ ] la o rotatie brusca a capului;
b) [x] la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
c) [x] la o miscare liniara accelerata a corpului;
d) [ ] la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
e) [x] la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
---------------------------------------------------------------------
972).
Punctajul: 10cm Care este rolul receptorilor din canalele semicirculare:
a) [x] detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
b) [ ] participa la reglarea echilibrului static;
c) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
d) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
e) [x] preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
973).
Punctajul: 10cm Numiti cele mai importante arii de asociere a cortexului:
a) [x] aria parieto-occipito-temporala;
b) [x] aria prefrontala;
c) [ ] aria auditiva secundara;
d) [ ] aria somatica secundara;
e) [x] aria limbica;
---------------------------------------------------------------------
974).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza afazia Wernicke:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
d) [x] dementa totala;
e) [ ] incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
---------------------------------------------------------------------
975).
Punctajul: 10cm Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
a) [x] gama;
b) [x] alfa;
c) [x] beta;
d) [ ] delta;
---------------------------------------------------------------------
976).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebralae alfa:
a) [ ] frecventa 20-30 Hz;
b) [ ] se inregistreaza in timpul somnului;
c) [x] ce inregistreaza in starea de veghe in repaus;
d) [x] frecventa 8-13 HZ;
e) [ ] apar in incordare nervoasa;
---------------------------------------------------------------------
977).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
a) [x] frecventa mai mare de 14Hz;
b) [ ] frecventa mai mica de 14Hz;
c) [x] apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
d) [x] apar in somnul paradoxal;
e) [ ] apar in stare de veghe in repaus;
---------------------------------------------------------------------
978).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale delta:
a) [ ] frecventa 8-13 HZ;
b) [x] frecventa mai mica de 3Hz;
c) [ ] apar in starea de veghe in repaus;
d) [x] apar in somnul foarte profund;
e) [x] apar in boli cerebrale grave;
---------------------------------------------------------------------
979).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale teta:
a) [ ] frecventa 1-3 Hz;
b) [x] frecventa 4-7 Hz;
c) [x] voltajul mai mare ca la undele alfa;
d) [x] apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
e) [ ] apar in somnul paradoxal;
---------------------------------------------------------------------
980).
Punctajul: 10cm Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:
a) [ ] este innascut;
b) [x] este dobandit;
c) [x] se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
d) [x] poate fi elaborat la diferiti stimuli;
e) [ ] se elaboreaza fara participarea cortexului;
---------------------------------------------------------------------
981).
Punctajul: 10cm Numiti regulile de elaborare a reflexelor conditionate:
a) [ ] stimulul conditionat urmeaza dupa stimulul neconditionat;
b) [x] importanta fiziologica a stimulului conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
c) [x] starea de veghe a organismului;
d) [x] lipsa afectiunilor grave a scoartei;
---------------------------------------------------------------------
982).
Punctajul: 10cm Care din structurile descrise sunt responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:
a) [ ] cerebelul;
b) [x] hipotalamusul;
c) [ ] nucleul rosu;
d) [x] sistemul limbic;
e) [x] formatiunea reticulara;
---------------------------------------------------------------------
983).
Punctajul: 10cm In ce conditii poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice a cortexului:
a) [x] in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
b) [x] trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
c) [ ] trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
d) [ ] la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
e) [ ] in stare de narcoza;
---------------------------------------------------------------------
984).
Punctajul: 10cs Ce numim memorie:
a) [ ] capacitatea creierului de a primi informatia;
b) [ ] capacitatea creierului de conservare a informatiei;
c) [ ] capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
d) [ ] capacitatea creierului de evocare a informatiei;
---------------------------------------------------------------------
985).
Punctajul: 10cm Cind are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:
a) [ ] la excitarea SNC;
b) [x] la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
c) [x] la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
d) [x] la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
---------------------------------------------------------------------
986).
Punctajul: 10cs Care celule din retina transmit semnalele vizuale electrotonic:
a) [ ] conurile si bastonasele;
b) [ ] celulele bipolare;
c) [ ] celulele orizontale;
d) [ ] celulele amacrine;
---------------------------------------------------------------------
987).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu o frecventa joasa:
a) [ ] segmentul la baza cohleei;
b) [ ] segmentul mediu;
c) [x] segmentul distal;
d) [ ] membrana bazilara in intregime;
e) [ ] segmentul mediu si la baza cohlei;
---------------------------------------------------------------------
988).
Punctajul: 10cm Care este rolul trompei lui Eustachio:
a) [x] asigura vibratia perfecta a timpanului;
b) [x] egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
c) [ ] micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
d) [ ] mareste gradul de vibratie al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
989).
Punctajul: 10cm Receptorii auditivi se caracterizeaza:
a) [ ] sunt receptori cu sensibilitate primara;
b) [x] sunt receptori cu sensibilitate secundara;
c) [ ] potentialul generator apare in celulele senzitive;
d) [x] potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
990).
Punctajul: 10cm Care va fi adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante sonore:
a) [ ] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
b) [x] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
c) [x] in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
d) [ ] in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
e) [ ] pragul de excitatie va ramine acelasi;
---------------------------------------------------------------------
991).
Punctajul: 10cs La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:
a) [x] la temperatura la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
b) [x] peste 45 C;
c) [ ] la 30 C;
d) [ ] la 5 C;
---------------------------------------------------------------------
992).
Punctajul: 10cm Care este puterea de acomodatie a cristalinului in dependenta de virsta:
a) [x] la copilul mic - 14 D;
b) [ ] la virsta 45-50 ani - 10D;
c) [x] la virsta 45-50 ani - 2D;
d) [x] la virsta de 70 ani - 0D;
e) [ ] la virsta de 70 ani - 5D;
---------------------------------------------------------------------
993).
Punctajul: 10cm Stimularea carui nerv si contractia carui muschi asigura acomodatia cristalinului:
a) [ ] n.simpatic si muschiul irisului;
b) [ ] n.facial;
c) [x] n.oculomotor (fibrele parasimpatice);
d) [x] contractia muschiului ciliar;
e) [x] contractia muschiului;
---------------------------------------------------------------------
994).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
a) [x] reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
b) [ ] dilatarea pupilei;
c) [x] ingustarea pupilei;
d) [x] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [ ] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic
---------------------------------------------------------------------
995).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:
a) [x] marirea diametrului pupilei;
b) [ ] micsorarea diametrului pupilei;
c) [x] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic si adrenalina.;
d) [ ] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [x] se produce la intuneric;
---------------------------------------------------------------------
996).
Punctajul: 10cm .Indicati localizarea centrelor corticale:
a) [ ] girusul postcentral centrul vizual;
b) [x] girusul postcentral centrul sensorial somatic;
c) [x] girusul occipital centrul vizual;
d) [ ] girusul frontal centrul auditiv;
e) [x] girusul temporal centrul auditiv;
---------------------------------------------------------------------
997).
Punctajul: 10cs Caracterizati regiunea foveala a retinei:
a) [ ] are un diametru de 0,4 mm;
b) [ ] este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
c) [ ] vasele de singe si celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
d) [ ] fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
---------------------------------------------------------------------
998).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate sunt implicate in producerea somnului rapid (paradoxal):
b) [ ] serotonina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] GABA;
e) [x] catecholaminele;
---------------------------------------------------------------------
999).
Punctajul: 10cm Structurile nervoase responsabile de somnul paradoxal sunt:
a) [ ] formatia reticulara diencefalica;
b) [x] nucleul reticular pontin oral;
c) [x] nucleul reticular pontin caudal;
d) [ ] nucleul tractului solitar;
---------------------------------------------------------------------
1000).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predominarea proceselor anabolice;
b) [ ] scaderea tonusului muscular;
c) [ ] scaderea tonusului simpatic;
d) [ ] scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
---------------------------------------------------------------------
1001).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele beta;
b) [ ] predomina undele alfa;
c) [x] predomina undele delta;
d) [x] are loc sincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc desincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
1002).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] pragul de trezire este ridicat;
b) [ ] miscari rapide a globilor oculari;
c) [ ] creste metabolismul total al creierului;
d) [ ] predomina undele beta;
---------------------------------------------------------------------
1003).
Punctajul: 10cm Notati hormonii si mediatorii ce controleaza functiile mentale:
a) [x] dopamina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] bombezina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
1004).
Punctajul: 10cm Endolimfa :
a) [ ] se afla in scala vestibulara;
b) [ ] este localizata in scala timpanica;
c) [x] este secretata de stria vestibularis;
d) [x] este localizata in scala medie;
e) [ ] are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;
---------------------------------------------------------------------
1005).
Punctajul: 10cs In care din situatiile urmatoare o persoana nu mai percepe culorile?
a) [ ] are pupila in mioza;
b) [ ] are tulburari de acomodatie;
c) [x] are leziuni retiniene in regiunea maculara (sovea centrala);
d) [ ] are pupila in midriaza;
e) [ ] are leziuni in retina periferica;
---------------------------------------------------------------------
1006).
Punctajul: 10cs Surditatea de transmisie apare dupa:
a) [ ] lezarea nucleului cohlear;
b) [ ] lezarea cortexului primar;
c) [x] traumatisme ale timpanului;
d) [ ] intoxicatia cu monoxid de carbon;
e) [x] inflamatii ale urechii medii;
---------------------------------------------------------------------
1007).
Punctajul: 10cm Functia primara a oscioarelor din urechea medie la om este:
a) [x] amplificarea stimulilor sonori;
b) [ ] filtrarea sunetelor cu frecventa inalta din stimulii sonori;
c) [x] detectarea directiei sunetelor;
d) [ ] diferentierea sunetelor cu frecvente diferite;
e) [ ] protejarea urechii de deteriorari;
---------------------------------------------------------------------
1008).
Punctajul: 10cm Retinenul (retinolul) din structura pigmentilor vizuali:
a) [x] este grupare neproteica;
b) [x] este o aldehida a vitaminei A, aceeasi pentru toti pigmentii vizuali;
c) [x] exista sub doua forme izomere :cis si trans, trecerea cis -trans se face sub actiunea energiei luminoase si trecerea trans-cis are loc la
intuneric;
d) [ ] forma trans se combina usor cu opsinele formind pigmentul caracteristic;
---------------------------------------------------------------------
1009).
Punctajul: 10cm Triplul raspuns reflex in cazul acomodarii pentru vederea de aproape consta in :
a) [x] creste puterea de refractie a cristalinului;
b) [ ] scade puterea de refractie a cristalinului;
c) [x] mioza;
d) [ ] midriaza;
e) [x] convergenta axelor oculare;
---------------------------------------------------------------------
1010).
Punctajul: 10cm Daca o persoana se roteste incet spre dreapta:
a) [ ] stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil;
b) [x] atat ochiul drept, cit si ochiul sting deviaza spre stinga;
c) [ ] celulele receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal sting se depolarizeaza;
d) [x] se poate observa componenta lenta a nistagmusului, initiata de impulsuri vestibulare;
---------------------------------------------------------------------
1011).
Punctajul: 10cs Daca o persoana emetropa devine prezbiopa:
a) [ ] acuitatea vizuala creste;
b) [x] punctul proxim se indeparteaza;
c) [ ] punctul remotum se apropie;
d) [ ] puterea totala de refractie creste;
e) [ ] capacitatea de a vedea obiectele la distanta scade;
---------------------------------------------------------------------
1012).
Punctajul: 10cm Acomodarea vizuala pentru vederea de aproape implica urmatoarele mecanisme:
a) [ ] secretia de noradrenalina, in fibrele nervoase simpatice;
b) [ ] scaderea convergentei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii;
c) [x] convergenta axelor vizuale;
d) [ ] contractia fibrelor musculare radiare ale irisului;
e) [x] contractia fibrelor musculare circulare ale irisului si ale muschilor ciliari, sub control vegetativ parasimpatic (nervul III cranian);
---------------------------------------------------------------------
1013).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii despre ochi sunt adevarate, cu exceptia:
a) [ ] punctul focal la ochiul hipermetrop este inapoia retinei;
b) [ ] punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este inaintea retinei;
c) [ ] punctul focal la ochiul emetrop este pe retina;
d) [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectata miopia;
e) [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectata hipermetropia;
---------------------------------------------------------------------
1014).
Punctajul: 10cs Cohleea:
a) [ ] A.contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
+
b) [ ] contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K ;
c) [ ] contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria (Corti) acelulara;
d) [ ] contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor receptoare;
---------------------------------------------------------------------
1015).
Punctajul: 10cm .Fotoreceptorii:
a) [x] contin pigmenti vizuali numiti rodopsina in celulele cu bastonase si iodopsina i celulele cu conuri;
b) [ ] fac sinapsa direct cu celulele ganglionare din retina;
c) [x] produc potentiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmentilor, ceea ce determina modificari ale conductantei ionice;
d) [ ] prezinta pigmenti cu aceeasi absorbanta pentru energia luminoasa;
e) [x] prezinta mecanisme comune de fotoreceptie, amplitudinea potentialului generator este proportionala cu logaritmul intensitatii
luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1016).
Punctajul: 10cm Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei unde:
a) [ ] concentraţia celulelor cu conuri este maximă;
b) [ ] acuitatea vizuală este maximă;
c) [ ] lipsesc celule cu bastonaşe;
d) [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină;
e) [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră;
---------------------------------------------------------------------
1017).
Punctajul: 10cs Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?
a) [ ] punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim;
b) [ ] punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, fără efort acomodativ;
c) [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului;
d) [ ] hemeralopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric;
e) [ ] vederea diurnă colorată, la lumină puternică este asigurată de celulele cu conuri;
---------------------------------------------------------------------
1018).
Punctajul: 10cs Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
a) [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b) [ ] este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic;
c) [ ] este stimulat reflexul contralateral pupiloconstrictor parasimpatic;
d) [ ] au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral;
---------------------------------------------------------------------
1019).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
a) [ ] mioza este produsă de substanţe ca morfina;
b) [ ] midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropina;
c) [ ] midriaza este produsă prin ischemie cerebrală;
d) [ ] mioza este produsă la privirea obiectelor apropiate;
e) [x] mioza este produsă de anxietate;
---------------------------------------------------------------------
1020).
Punctajul: 10cm Transecţiunea pe calea optică produce:
a) [ ] pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală in regiunea chiasmei optice;
b) [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului optic respectiv;
c) [x] pierderea vederii în câmpul nazal al ochiului contralateral şi în câmpul temporal al ochiului ipsilateral, dacă este secţionat tractul
optic;
d) [ ] pierderea vederii în câmpurile temporal ipsilateral şi temporal contralateral, dacă s-a efectuat transecţiunea totală a nervului optic;
---------------------------------------------------------------------
1021).
Punctajul: 10cm Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear):
a) [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Cori;
b) [x] sunt transmise spre nucleii cohleari;
c) [ ] rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic;
d) [ ] rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital;
---------------------------------------------------------------------
1022).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex?
a) [ ] tactil;
b) [ ] acceleraţie;
c) [ ] gust;
d) [ ] miros;
e) [ ] proprioceptive;
---------------------------------------------------------------------
1023).
Punctajul: 10cs Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a) [ ] este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o diostanta minimala intre ele;
b) [ ] are valoarea de 45 secunde de arc;
c) [ ] este maximă la nivelul foveei centrale;
d) [ ] se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei;
---------------------------------------------------------------------
1024).
Punctajul: 10cs Umoarea apoasă:
a) [ ] este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
b) [ ] este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
c) [ ] circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
d) [ ] contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
1025).
Punctajul: 10cm Ce particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?
a) [ ] este un potenţial de depolarizare;
b) [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
+
c) [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na , la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei cascade de
excitaţie;
d) [x] durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1026).
Punctajul: 10cs Celulele ganglionare din retină:
a) [ ] au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic;
b) [ ] transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane;
c) [ ] semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune;
d) [ ] prezintă un răspuns "on-off" în funcţie de modificările intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1027).
Punctajul: 10cs Оn transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
a) [ ] membrana timpanică;
b) [ ] sistemul osicular;
c) [ ] muşchii scăriţei şi tensor al timpanului;
d) [ ] reflexul de atenuare;
e) [x] cohleea;
---------------------------------------------------------------------
1028).
Punctajul: 10cs Mugurii gustativi:
a) [ ] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
b) [ ] reprezintă receptorii gustativi;
c) [ ] sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
d) [ ] prezintă o mare adaptabilitate;
---------------------------------------------------------------------
1029).
Punctajul: 10cm Corpusculii Pacini sunt:
a) [ ] termoreceptori;
b) [ ] algoreceptori;
c) [x] mecanoreceptori;
d) [x] receptori cu adaptare rapidă;
e) [ ] receptori cu adaptare lentă;
---------------------------------------------------------------------
1030).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a) [ ] senzatii tactile;
b) [ ] senzatii de durere;
c) [ ] senzaţii termice;
d) [ ] senzaţia de gвdilat;
e) [x] senzatia de gust;
---------------------------------------------------------------------
1031).
Punctajul: 10cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
a) [ ] celule ciliate - organ Corti;
b) [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv;
c) [ ] celule ciliate - epiteliu gustativ;
d) [ ] presoreceptori - sinus carotidian şi aortic;
e) [ ] chemoreceptori - corpuscul carotidian şi aortic;
---------------------------------------------------------------------
1032).
Punctajul: 10cs Acomodarea vizuală implică:
a) [ ] creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului,
b) [ ] relaxarea muşchiului circular al irisului;
c) [x] contracţia muşchiului ciliar;
d) [ ] scăderea curburii cristalinului;
e) [ ] creşterea presiunii intraoculare;
---------------------------------------------------------------------
1033).
Punctajul: 10cs Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
a) [x] retinenului 1;
b) [ ] scotopsinei;
c) [ ] pigmenţilor irisului;
d) [ ] melatoninei;
e) [ ] colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
1034).
Punctajul: 10cm Fovea centralis este:
a) [x] zona cu acuitate vizuală maximă;
b) [ ] zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe;
c) [x] zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
d) [ ] zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut;
2
e) [x] depresiunea centrală, cu suprafaţa de 1,5 mm de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
---------------------------------------------------------------------
1035).
Punctajul: 10cs Intensitatea sunetelor se măsoară:
a) [ ] оn daltoni;
b) [ ] оn volti;
c) [ ] оn pascali;
d) [x] оn decibeli;
e) [ ] оn amperi;
---------------------------------------------------------------------
1036).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii este incorectă?
a) [ ] sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
b) [x] intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
c) [ ] timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
d) [ ] scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
e) [ ] calea auditiva nu trece prin talamus;
---------------------------------------------------------------------
1037).
Punctajul: 10cs Referitor la urechea medie, toate afirmatiile care urmează sunt corecte cu excepţia:
a) [ ] presiunea aerului оn urechea medie este în mod normal egală cu cea atmosferică;
b) [ ] vibraţia membranei timpanice la sunete este transmisă perilimfei vestibulare de către lanţul de oscioare;
c) [ ] membrana timpanică "protejează" fereastra rotundă prin prelucrarea în faze a undelor sonore;
d) [x] scăriţa transmite energia mecanică direct la membrana bazilară a cohleei;
e) [ ] muşchii urechii mediii se contractă ca răspuns reflex la sunetele puternice;
---------------------------------------------------------------------
1038).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile care urmează sunt corecte în privinţa canalelor semicirculare ale labirintului membranos, cu excepţia:
a) [ ] sunt sensibile la acceleraţia angulară;
b) [ ] sunt trei canale în fiecare ureche internă;
+
c) [ ] conţin lichid cu o concentraţie mare de ioni K ;
d) [ ] fiecare este legat cu lumenul utriculei;
e) [x] fiecare se află într-un plan care se aliniază exact cu axa cardinală verticală şi orizontală) a capului;
---------------------------------------------------------------------
1039).
Punctajul: 10cs Celulele ciliate cohleare:
a) [ ] sunt de două tipuri, la fel ca celulele ciliate vestibulare;
b) [ ] se află în perilimfă;
c) [ ] produc un potenţial de acţiune;
d) [x] nu au kinocil;
e) [ ] formează legături sinaptice numai cu fibrele eferente;
---------------------------------------------------------------------
1040).
Punctajul: 10cs Un nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este:
a) [x] nucleul cohlear dorsal;
b) [ ] ganglionul spiral;
c) [ ] corpul trapezoidal;
d) [ ] coliculul cvadrigemen inferior;
e) [ ] corpul restiform;
---------------------------------------------------------------------
1041).
Punctajul: 10cs Celulele receptoare senzoriale cohleare:
a) [ ] sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
b) [ ] nu au kinocil;
c) [ ] au stereocili prinşi în membrana tectoria;
d) [ ] sunt scăldaţi de endolimfă;
---------------------------------------------------------------------
1042).
Punctajul: 10cs În concordanţă cu teoria localizării, tonurile de înaltă frecvenţă:
a) [ ] stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
b) [ ] fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
c) [ ] stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen inferior;
d) [x] produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
---------------------------------------------------------------------
1043).
Punctajul: 10cs Care din următoarele structuri nu aparţine de cohlee?
a) [ ] rampa vestibulară;
b) [ ] rampa medie;
c) [ ] rampa timpanică;
d) [x] utricula;
e) [ ] membrana bazilară;
---------------------------------------------------------------------
1044).
Punctajul: 10cs Vibraţia ferestrei ovale este transmisă la celulele receptoare ciliate:
a) [x] prin perilimfă din scara vestibulară;
b) [ ] prin lamina spiralată;
c) [ ] prin nervul cohlear;
d) [ ] prin endolimfă din ramapa timpanică;
e) [ ] prin organul lui Corti;
---------------------------------------------------------------------
1045).
Punctajul: 10cs Ce ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?
+
a) [ ] K ;
+
b) [x] Na ;
-
c) [ ] Cl ;
2+
d) [ ] Ca ;
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
1046).
Punctajul: 10cs Potenţialul microfonic este produs de:
a) [ ] stimularea electrică a celulelor ciliate;
b) [ ] stimularea chimică a celuleleor ciliate;
c) [x] stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
d) [ ] stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
---------------------------------------------------------------------
1047).
Punctajul: 10cs Canalele semicirculare sunt esenţiale în:
a) [x] detectarea accelaratiei angulare;
b) [ ] detectarea sunetelor;
c) [ ] menţinerea refelxelor auditive;
d) [ ] fixarea obiectelor în spaţiu;
---------------------------------------------------------------------
1048).
Punctajul: 10cs Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:
a) [ ] cortexului auditiv;
b) [ ] nucleului geniculat medial;
c) [x] nucleilor cohleari;
d) [ ] lemniscului lateral;
e) [ ] coliculului cvadrigemen inferior;
1. Respiratia nu este caracterizata de:

a) cuprinde transportul sanguin majoritar al oxigenului de la tesut la plamani
b) cuprinde etapapulmonara
c) cuprinde etapatisulara
d) cuprinde etapasanguina
e) cuprinde respiratia celularapropriu-zisa
2. Urmatoarele afirmatii despre zona respiratorie a polului pulmonar sunt false, maiputin:
a) are loc respiraţia internă cu participarea a două categorii de procese, fizice şichimice;
b) la acest nivel are loc schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, prin intermediul lichidului
interstiţial;
c) are loc respiraţia internă celulară, cu utilizarea oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de către
celule;
d) este reprezentată prin cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiileprincipale;
e) este sediul hematozeipulmonare.
3. Despre polul pulmonar putem afirma, maiputin:

a) zona nealveolizată, nu participă la schimburilegazoase;
b) zona respiratorie este reprezentată prin aciniipulmonari;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichiduluiinterstiţial;
d) zona de conducere este reprezentată de cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiileprincipale;
e) zona alveolizată, este sediul hematozeipulmonare.
4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate,exceptand:

a) respiraţia se realizează cu participarea căilor aeriene şi a plămânilor, pe de o parte, şi a pompei cardiace, pe
de altăparte;
b) acinii pulmonari sunt alcătuiţi din bronhiile principale, bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii
alveolari şi alveolele pulmonare;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichiduluiinterstiţial;
d) legătura între polul pulmonar si cel tisular o realizează sângele, care este calea de transport a gazelor
respiratorii;
e) respiraţia internă celulară, utilizeaza oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de cătrecelule.
5. Viteza de deplasare a aerului prin căile respiratorii este de:
a) 8–10mm/min;
b) 20–26mm/min;
c) 20–30mm/min;
d) 10–16mm/min;
e) 5–10mm/min;
6. Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este:

a) de menţinere a echilibruluifluidocoagulant;
b) să asigure transportul şi distribuţia gazelor respiratorii;
c) de control a presiunii arteriale pulmonare şisistemice;
d) ţesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o rigiditate, care le permite să rămână permeabile în cazul
presiunii crescute intratoracice, din expirulforţat;
e) de menţinere a echilibruluifluidocoagulant.
7. Este functie nerespiratorie a cailor aerieneinferioare:

a) componenta musculară, prin colabarea adecvată, determină creşterea vitezei de mişcare a aerului,
favorizând eliminareasa;
b) realizează schimbul gazosrespirator;
c) asigură transportul şi distribuţia gazelorrespiratorii;
d) laringele participă lafonaţie;
e) asigura menţinerea promptă (de 1 – 15 min) a echilibruluiacidobazic.
8. Cantitatea de lichid pleural este de:

a) 15 – 25 ml;
b) 15– 20 ml;
c) 1 – 15 ml;
d) 15 – 150ml;
e) 0,1 – 1,5ml.

a) foiţa parietală este aderentă de pereţii cutieitoracice;
b) vidul pleural dintre cele două foiţe determină aderarea pleurei viscerale de cea parietală;
c) lichidul pleural existent permite alunecarea foiţelor una pealta;
d) suprafaţa pleurală totală este de circa 1m²;
e) vidul pleural dintre cele două foiţe apare in cazul patologieipulmonare.
10. Urmatoarea afirmatie este adevarata:

a) la procesele respiratorii participă doar coasteleadevarate;
b) coastele false sau flotante sunt articulate cu sternul prin intermediul cartilajului coastei aVIII-a;
c) cutia toracică este separată de cavitatea abdominală prin muşchiuldiafragm;
d) in expiraţie forţată, coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie, proporţională cu profunzimea
expiraţiei;
e) în inspiraţia normală coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie accentuândorizontalizarea
coastelor.
11. În inspiraţia normală coloanavertebrală:

a) va efectua o mişcare de extensie accentuând orizontalizareacoastelor;
b) constituie punctfix;
c) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizareacoastelor;
d) va efectua o mişcare de extensie şi creşterea suplimentară a volumului cutiei toracice;
e) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizareacoastelor.
12. Arterelebronşice:
a) asigura plămânului sânge încărcat cuCO2;
b) asigura ramificatii până la nivel alveolar, unde formează o reţea capilară perialveolară care aparţine
funcţional membraneialveolo-capilare;
c) sunt ramuri ale artereiazygos;
d) asigura plămânului sânge oxigenat şi încărcat cu substanţe nutritive pentru arborele bronşic,parenchimul
pulmonar şi arterelepulmonare;
e) debitul sanguin din arterele bronşice reprezintă circa 3-5% din celcardiac.
13. Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinatăde:

a) plexul peribronşic;
b) plexul submucos;
c) debitul arterialbronşic;
d) artera azygos;
e) artera hemiazygos.
14. Despre zona 1 a fluxului sangvin pulmonar putem spuneca:

a) cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiuniialveolare;
b) cu circulaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială sistolică este superioară presiunii
alveolare, iar presiunea distolică este inferioară celeialveolare;
c) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este inferioară presiuniiarteriale;
d) cu irigaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiuniialveolare;
e) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este superioară presiunii arteriale.
15. Urmatoarearea afirmatie estefalsa:

a) aerul expirat are o compoziţie variabilă, dependentă de amplitudinea respiraţiei;
b) la nivelul plamanilor avem o zona cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine
inferioară presiuniialveolare;
c) aerul alveolar reprezintă ultima porţiune a aerului expirat printr-o expiraţieforţată;
d) normoventilaţia se realizează în condiţiile unei compoziţii a aerului alveolar menţinut de ritmulventilator
de repaus (eupnee);
e) aerul expirat constituie un amestec al aerului atmosferic din spaţiul mort (cca 150 – 200 ml), cuaerul
alveolar (cca 300 – 350ml).
16. Spatiul mort se caracterizeaza prin, maiputin:

a) cuprinde spaţiul mort anatomic şi spaţiul mortfiziologic;
b) spaţiul mort anatomic menţine un raport constant între aportul de O2 şi eliminareaCO2;
c) spaţiul mort fiziologic numit şi spaţiu mort funcţional (total) cuprinde teritoriul respirator neperfuzat;
d) spaţiul mort alveolar este reprezentat de alveolele aerate, irigatefuncţional;
e) spaţiul mort anatomic participă la reîncălzirea şi umectarea aeruluiinspirat.
17. Capacitatea vitală pulmonată (CV) reprezintă:

a) cantitatea de aer de 2500–3000 ml care rămâne în plămân după o expiraţienormală;
b) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţiemaximă;
d) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator derepaus;
e) volumul de aer (800 – 1500 ml) ce poate fi expirat forţat după o expiraţie derepaus.
18. Volumul curent (VC) sau volumul tindal (VT)este:

a) cantitatea suplimentară de aer (1500 – 2000 ml) care poate fi inspirată forţat după o inspiraţie derepaus;
b) volumul de aer rămas în plămâni (1000 – 1500 ml) după o expiraţiemaximă;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţiemaximă;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator derepaus.
19. Debitul respirator de repaus (DVR)reprezintă:

a) cantitatea de aer, care poate fi ventilată prin plămâni în mod voluntar în unitatea detimp;
b) produsul capacitatea vitală cu frecvenţarespiratorie;
c) produsul capacitatea funcţională reziduală cu frecvenţarespiratorie;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer proaspăt care ventilează plămânii în decursul unuiminut.
20. Frecvenţa respiratorie (FR) este în repausde:

a) 18–24resp/min;
b) 8–10resp/min;
c) 20–30resp/min;
d) 12–16resp/min;
e) 40–50resp/min.
21. Prin coborârea diafragmului cu un cm seproduce:

a) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 300ml;
b) o mărire a cavităţii toracice cu circa 800ml;
c) o mărire a cavităţii toracice cu circa 300ml;
d) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 800ml;
e) o mărire a cavităţii toracice cu circa 600ml.
22. În inspiraţia de repaus participămuschii:
a) supracostali, intercostalii externi,diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi mareledinţat;
b) supracostali, intercostalii externi, sternocleidimastoidieni, scalenii, trapezul sipectoralii;
c) intercostalii externi, diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi mareledinţat;
d) supracostali, intercostalii externi şidiafragmul;
e) supracostali, diafragmul, scalenii, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi mareledinţat.
23. Muşchii intercostali interni realizeaza:

a) comprimarea viscerelorabdominale;
b) coborârea coastelor;
c) ridicarea extremităţii anterioare acoastelor;
d) proiectarea în afară, a coastelor determinând creşterea diametruluitransversal;
e) orizontalizarea coastelor.
24. Factorii care determină difuzia gazelor respiratorii sunt, maiputin:

a) permeabilitatea membranei;
b) mărimea suprafeţeialveolare;
c) viteza circulaţieipulmonare;
d) viteza reacţiilor chimice dinsânge;
e) elasticitatea toracelui, care îi permite revenirea la forma iniţială, după ce contracţia muşchilor inspiratori a
încetat.
25. Alveolele pulmonare – alegeti afirmatiacorecta:

a) sunt în număr de circa 30milioane;
b) realizează o suprafaţă de schimb de circa 70m²;
c) sunt în număr de circa 700milioane;
d) realizează o suprafaţă de schimb de circa 300m²;
e) sunt în număr de circa 70milioane.

a) membrana alveolocapilară reprezintă sediul proceselor de schimb gazos la nivelulpulmonar;
b) schimbul de gaze se realizează la nivel pulmonar prin membranaalveolocapilară;
c) Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid în circa 0,30sec;
d) la nivel pulmonar, difuziunea O2 în gradient se realizează dinspre aerul alveolar, spre sângele arterial din
capilarelepulmonare;
e) difuziunea O2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 100 mmHg spre valori de 40mmHg.
27. Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid înaproximativ:

a) 0,03sec;
b) 0,90sec;
c) 0,30sec;
d) 0,09sec;
e) 0,60sec.
28. Urmatoarele afirmatii sunt false, maiputin:

a) difuziunea CO2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 40 mmHg spre valori de 46 mmHg;
b) schimbul de gaze are loc instantaneu, cu o viteză de 25 ori mai mare pentru O2, comparativ cuCO2;
c) schimbul este facilitat de solubilitatea şi capacitatea de difuziune superioare a O2 faţă deCO2;
d) începând cu extremitatea arterială a capilarului pulmonar se constată o creştere progresivă aPaCO2
(presiunea parţială a CO2arterial);
e) la nivel pulmonar, difuziunea CO2 în gradient se realizează dinspre sângele venos dincapilarele
pulmonare, spre aerul alveolar.
29. Circulaţia pulmonară a eritrocitului estede:

a) 2,5sec;
b) 0,5sec;
c) 0,2sec;
d) 1,5sec;
e) 0,75sec.
CURS 5 - FIZIOLOGIA APARATULUIRESPIRATOR
1. O hematieconţine:
a) 30.000 molecule dehemoglobină
b) 3.000 molecule dehemoglobină
c) 3.000.000 molecule dehemoglobină
d) 300.000 molecule dehemoglobină
e) 250.000 molecule dehemoglobină
2. Globina are in structura ei:

a) doua lanţuri alfa ce conţin 146 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 141 deaminoacizi;
b) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 146 deaminoacizi;
c) un lanţ alfa ce conţine 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 deaminoacizi;
d) un lanţ alfa ce conţine 146 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 141 deaminoacizi;
e) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 deaminoacizi.
3. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţiifiziologice:

a) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi hemoglobinaredusă;
b) oxihemoglobina carbohemoglobina şi carboxihemoglobina;
c) carbohemoglobina, hemoglobina redusă, carboxihemoglobina şimethemoglobina;
d) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi methemoglobina;
e) oxihemoglobina, carbohemoglobina şi hemoglobinaredusă.
4. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţiinefiziologice:

a) oxihemoglobina, carbohemoglobina;
b) carbohemoglobina şi hemoglobinaredusă;
c) carboxihemoglobina şimethemoglobina;
d) carbohemoglobina şimethemoglobina;
e) hemoglobina redusă şimethemoglobina.
5. Urmatoarele afirmatii sunt falseexceptand:

a) hemoglobina, la nivel pulmonar fixează rapid oxigenul, iar la nivel tisular îl eliberează rapid şiuşor;
b) hemul reprezintă 96% din greutatea hemoglobinei şi are o structură generală comună în toatehemoglobinele;
c) globina este o grupareprostetică;
d) hemul este o grupare proteică;
e) globina este constituită dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier (Fe2+), şi este comuntuturor
hemoglobinelor.
6. Alegeti afirmatiafalsa:
a) o hematie conţine 300.000 molecule dehemoglobină;
b) globina reprezintă 96% din greutateahemoglobinei;
c) hemul este constituit dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier(Fe2+);
d) combinaţiile nefiziologice ale hemoglobinei sunt: carbohemoglobina şimethemoglobina;
e) hemoglobina reprezintă 80-90% din rezidul uscat al hematiei şi este o feroproteină cu structurătetramerică.
7. Un gram de Hb pură poatefixa:

a) 4 moli O2;
b) 20,85 ml O2;
c) 1,39 mlO2;
d) 0,29 ml O2;
e) 19,5 mlO2.
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate maiputin:

a) saturaţia cu oxigen a sângelui (SO2) exprimă raportul între cantitatea de O2 combinată cu hemoglobina şi
capacitatea de oxigenare asângelui;
b) capacitatea de oxigenare a sângelui (CO2) reprezintă volumul maxim de O2 ce poate fi fixat de 1 gHb;
c) oxigenul pătruns în sânge va fi transportat sub două forme: sub formă solvită (dizolvată) în plasmă (3%) şi sub
formă combinată cu hemoglobina(97%);
d) saturaţia cu oxigen a sângelui are o valoare de 95-97% în sângele arterial şi 75% în sângelevenos
e) 1 mol Hb poate fixa 8 moliO2.
9. Valorile medii ale diferenţei arteriovenoase (DAV)suntde:

a) 0,6ml/dl;
b) 4,6ml/dl;
c) 0,4ml/dl;
d) 4,0ml/dl;
e) 6,4ml/dl.
10. Curba de disociere a HbO2 deviază spre dreapta în ţesuturi prin, maiputin:
a) creşterea concentraţiei 2,3–difosfogliceratului (2,3 – DPG) intraeritrocitar;
b) creşterea concentraţiei bioxidului decarbon;
c) creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen(H+);
d) scăderi ale 2,3 – DPG–uluiintraeritrocitar;
e) creşterea temperaturii.
11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, maiputin:

a) anhidraza carbonica accelerează procesul de hidratare a CO2 la nivelul hematiilor de cca 200-300 deori;
b) cantitatea de CO2 hidratat este de cca 700 de ori mai mică decât forma solvităgazoasă;
c) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în hematii sau rapid înplasmă;
d) din cantitatea de CO2 solvită în plasmă, 0,15 ml/dl se hidratează spontan, transformându-se în H2CO3;
e) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în plasmă sau rapid înhematii
12. Formarea carbarmaţilor este însoţită de eliberarea unei cantităţide:

a) Hb;
b) Na+;
c) K+;
d) Fe²+;
e) H+.
13. Raportul CO2 combinat/CO2 dizolvat pentru sângele arterial estede:

a) 16,69;
b) 17,70;
c) 7,70;
d) 6,69;
e) 1,69.
14. Din cantitatea totala de CO2 ,52,68 ml/dl, în sângele venos, se găseste în formăcombinată:
a) 2,98 ml/dl;
b) 17,70 ml/dl;
c) 2,62ml/dl;
d) 49,7ml/dl;
e) 16,69 ml/dl.
15. Faza de glicoliză anaerobă furnizează energie pentru refacereaa:

a) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule deATP;
b) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
c) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule deATP;
d) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule deATP;
e) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 3 molecule deATP.
16. Metabolismul aerob are loc lanivelul:

a) ribozomilor;
b) mitocondriilor
c) retinei cand se contractează o datorie deoxigen;
d) reticulului endoplasmatic;
e) Aparat Golgi.

a) în hematii, retină şi cartilaje, metabolismul este predominantanaerob;
b) metabolismul aerob are loc la nivelulmitocondriilor;
c) in etapa tisulara, la nivelul mitocondriilor are loc stocarea energiei produse sub forma legăturilorfosfat
macroergice înATP;
d) coeficientul respirator (QR) este dat de raportul dintre CO2 eliberat şi O2consumat;
e) randamentul reacţiilor de oxidoreducere, cuplate cu cele de fosforilare oxidativă, este de 8 molecule de
ATP/mol gram de glucoză.

a) coeficientul respirator (QR) este de200;
b) coeficientul respirator (QR) este de250;
c) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este sub dependenţa activităţii permanente a centrilor nervoşi
d) senzorii transmit informaţiile specifice de la centrii reglatori catre efectoriimusculari;
e) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este independentă de activitatea centrilor nervoşi bulbari.
19. Rolul fundamental în controlul respiraţiei îlîndeplineşte:

a) un centru, localizat în treimea inferioară apunţii;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea ventrolaterală abulbului;
c) centrul pneumotaxic, localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii;
d) grupul respirator dorsal localizat în porţiunea dorsală abulbului;
e) grupul respirator dorsal localizat în treimea inferioară apunţii.
20. Centrul apneustic este localizatîn:

a) în porţiunea superioară a punţii;
b) în porţiunea dorsală abulbului;
c) treimea inferioară apunţii;
d) în porţiunea ventrolaterală abulbului;
e) în treimea inferioara abulbului.
21. Urmatoarele afirmatii sunt false,exceptand:

a) centrul apneustic este localizat în treimea inferioară a punţii, care are efecte inhibitoare asuprabulbului;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate determina atâtexpiraţia,
cât şiinspiraţia;
c) grupul respirator dorsal (GRD), localizat în porţiunea inferioară a bulbului, determinăinspiraţia;
d) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate controla atât frecvenţa, cât
şi tipulrespiraţiei;
e) centrul pneumotaxic este localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii, si controlează atât frecvenţa, cât şi
tipul respiraţiei.
22. Nervul frenic ia naştere lanivelul:

a) segmentelor T1–T7;
b) segmentelorT7–T12;
c) segmentelor C3 –C4;
d) segmentelorC1–C2;
e) segmentelor T3–T4.
23. Centrii respiratori sunt urmatorii, cuexceptia:

a) centrul respiratorpneumotaxic;
b) grupul respirator dorsal;
c) grupul respiratorventral;
d) grupul respirator lateral;
e) centrul apneustic.

a) nervii intercostali provin din segmente T7–T12, inervează alţi muşchiinspiratori;
b) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată de scoarţa cerebrală prin intermediul căilor
piramidale;
c) la nivelul segmentelor cervicale (C5 – C7) ia naştere nervul frenic, care inerveazădiafragmul
d) din segmente T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în inspiraţiiforţate
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratoribulbopontini.

a) nervii intercostali provin din segmenteT1–T7;
b) nervul frenic, inerveazădiafragmul;
c) din segmentele T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în expiraţiiforţate;
d) sistemul limbic influenţează activitatea respiratorie în diverse stăricomportamentale;
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratoribulbopontini.
CURS 6 - FIZIOLOGIA APARATULUIDIGESTIV
1. Segmentele tubului digestiv sunt, cuexceptia:

a) cavitateabucala;
b) faringe;
c) laringe;
d) esofag;
e) stomac.
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre faringe, maiputin:

a) muschii constrictori micşorează prin contracţie lor diametrelefaringelui;
b) muschii ridicători ridică în timpul deglutiţieifaringele;
c) prezinta adventice aponevroză intrafaringiană; muşchi striaţimucoasă;
d) este un organ musculomembranosdispus de la baza craniului până în dreptul vertebreiC10;
e) se continua cuesofagul.
3. Alegeti afirmatiaincorecta:
a) tunica musculară a esofagului prezinta fibre longitudinale la exterior şi circulare la interior (în 1/3
superioară fibrele musculare sunt striate, iar în restnetede);
b) tunica submucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având
rol detransport.
c) esofagul prezinta tunica submucoasă ce conţine glande care secretă mucus ce uşurează înaintarea bolului
alimentar;
d) tunica mucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având rol
de transport;
e) esofagul este un canal musculomembranos prin care bolul alimentar trece din faringe sprestomac.
4. La nivelul stomacului plexul mienteric Auerbach se aflain:

a) tunica submucoasa a stomacului;
b) tunica mucoasa a stomacului;
c) tunica seroasa astomacului;
d) plexul submucos;
e) stratul muscular al stomacului.
5.Glandele gastrice, alegeti variantacorecta:

a) glandele cardiale produc gastrină, glandele fundice produc mucus şi acidclorhidric;
b) glandele fundice produc pepsinogen şi acidclorhidric;
c) glandele fundice produc mucus şi acid clorhidric, glandele pilorice produc pepsinogen şigastrină;
d) glandele cardiale produc pepsinogen, glandele fundice produc gastrină şi acid clorhidric;
e) glandele cardiale produc mucus, glandele pilorice produc acid clorhidric şigastrină.

a) musculatura stomacului prezintă contracţii tonice şiperistaltice;
b) în stratul muscular al stomacului se găseşte plexul mientericAuerbach;
c) tunica submucoasă gastrica conţine vase, nervi, plexul submucos Meissner, foliculilimfatici;
d) porţiunea orizontală a stomacului are două zone: o zonă mai dilatată ce continuă corpulstomacului
(canalul piloric) şi o zonă ce se continuă cu duodenul (antrulpiloric);
e) stomacul este situat în etajul supramezocolic al cavităţii abdominale între splină şificat.
7. Mucoasa intestinului subţireare:

a) un epiteliu pluristratificat;
b) un epiteliu unistratificat format din celule cu platoustriat;
c) un epiteliu pseudostratificat;
d) in structura ei plexulMeissner;
e) in structura ei plexul mientericAuerbach.
8. Alegeti varianta corecta:

a) duodenului i se descriu 14 –16flexuozităţi;
b) tunica musculară a intestinului subtire prezinta fibre musculare netede dispuse longitudinal la exterior şi
circular la interior, are in structura plexul mientericMeissner;
c) intestinul subtire la nivelul tunicii mucoase prezintă plici circulare şi vilozităţi intestinale(absorbţia
intestinală);
d) vilozităţile intestinale sunt in numar de 50milioane;
e) glande interstiţiale Lieberkűhn se gasesc in tunica submucoasa a intestinuluisubtire.

a) cecul, are formă de sac şi se găseşte în fosa ileacăstangă;
b) colonul se termină în dreptul vertebreiS1;
c) rectul, începe de la nivelul vertebrei S1 şi se sfârşeşte la nivelul orificiuluianal;
d) intestinul gros continuă jejunoileonul şi se deschide la exterior prinrect;
e) vilozităţile intestinale sunt în număr de 5milioane.

a) ficatul este situat în etajul supramezocolic, la exterior este acoperit de peritoneulvisceral;
b) în vestibulul bucal se deschide canalul Stenon (canalul excretor al glandeisubmandibulare);
c) pancreasul exocrin este format din acini de la care pleacă ductele colectoare interlobulare şiinterlobare;
d) ductul principal Wirsung şi accesor Santorini, străbat pancreasul de la coadă la cap şi se deschid împreună
cu canalul coledoc în duoden prin ampulaVater;
e) pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans care sunt răspândite difuz în ţesutulexocrin
11. Contractiile tonice ale stomacului prezinta urmatoarele caracteristici, maiputin:

a) sunt contracţii de intensitate mică, încep în apropierea cardiei şi avansează sprepilor;
b) determinând amestecarea alimentelor cu secreţia gastrică şi deplasarea straturilor cele mai externe ale
alimentelor spre antrulpiloric;
c) se repetă la cca 20sec;
d) se intensifică în momentul evacuării conţinutului gastric înduoden;
e) sunt contracţii de adaptare la conţinut şiamestecare.
12. Limitele între care se face stocarea alimentelor în stomac fără modificări însemnate alepresiunii
intragastrice acestea sunt:
a) 0,5-1litri;
b) 2-3litri;
c) 2,5-3litri;
d) 2,5-3,5 litri;
e) 1–1,5 litri.

a) contracţiile peristaltice gastrice sunt prelungiri ale contracţiilor tonice, care devin de intensitate marela
nivelul antruluipiloric;
b) la fiecare undă peristaltică numai câţiva ml din conţinutul antrului piloric sunt expulzaţi înduoden;
c) procesul de evacuare a stomacului este determinat, de gradientul de presiune dintre antrul piloric şi duoden
de 1 – 2 cmH2O;
d) contracţiile peristaltice intermitente, determină o presiune mai mare de 50 – 70 cm H2O în regiunea
antruluipiloric;
e) mişcarea de retropulsie a stomacului contribuie într-o mare măsură la amestecarea conţinutuluigastric.
14. Semnalele nervoase determinate de distensia stomacului de către alimente, urmând căilevagale,
ajung la:
a) centrul gastromotor din sistemullimbic;
b) centrul gastromotor dinpunte;
c) centrul gastromotor dinmezencefal;
d) centrul gastromotor de pe scoartacerebrala;
e) centrul gastromotorbulbar.
15. Cale eferentăvagală:

a) stimuleaza tonusul zonei gastrice proximale (dedepozit);
b) inhibă tonusul zonei gastrice proximale (dedepozit);
c) micsoreaza capacitatea de depozitare prin inhibarea activitatii peristaltice a zoneidistale;
d) stimuleaza relaxarea sfincteruluipiloric;
e) inhibă activitatea peristaltică a zonei distale („pompapilorică”);
16. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la motilitatea intestinului subtire,exceptand:

a) mişcările segmentare sunt considerate ca fiind efectul contracţiilor izolate ale fibrelorlongitudinale,
intervenind şi în amestecareaconţinutului;
b) mişcările pendulare apar simultan în diverse porţiuni ale intestinului, pe care îl împart în segmente egale
sauinegale;
c) mişcările pendulare apar cu frecvenţă de 8 – 12/min si se instalează în segmentele intesinale care au fost
relaxate;
d) mişcările tonice sunt prezente în toate zonele tubului digestiv prevăzute cu musculaturănetedă;
e) mişcările peristaltice sunt mişcări prin care muşchiul îşi modifică lungimea fără a-şi modificatensiunea.
17. Motilitatea intestinala este inhibatade:

a) encefalinele;
b) serotonina;
c) histamina;
d) motilina;
e) gastrina.
18. Intensifică peristaltismul în ileon, determină pătrunderea în cecum la fiecare undă peristalticăa:
a) cca 1 ml chilintestinal;
b) cca 2 ml chilintestinal;
c) cca 3 ml chilintestinal;
d) cca 4 ml chilintestinal;
e) cca 5 ml chilintestinal.
19. Factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţide:

a) gastrină şihistamina;
b) gastrină şimotilina;
c) serotonină şimotilina;
d) serotonină şiencefalinele;
e) gastrină şiserotonină.

a) jumătatea distală a colonului este legată, îndeosebi, de procesul de absorbţie;
b) mişcările în masă ale colonului pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
c) jumătatea proximală a colonului este răspunzătoare de conservarea materiilor fecale
d) prin fecale se elimină doar 180 – 200 mlH2O;
e) propulsia materiilor din cecum în colonul transvers necesită cca 16 – 20ore.
21. Calea eferentă a defecatiei este reprezentatăprin:

a) fasciculelor spinotalamice;
b) calea fasciculelor Goll şiBurdach;
c) fibrele căilorpiramidale;
d) fibrele parasimpatice ale nervuluipelvic;
e) nerviihipogastrici.
22. Calea eferentă a defecatiei este reprezentată prin fibrele parasimpatice ale nervului pelvic,care:
a) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul internneted;
b) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul internneted;
c) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul internneted;
d) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul anal externstriat;
e) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul internneted;
23. Sfincerul anal extern striat primeste impulsuriprin:

a) intermediul căilorpiramidale;
b) calea fasciculelor Goll şi Burdach şispinotalamice;
c) nerviiruşinoşi;
d) nervii pelvici;
e) nerviihipogastrici.
24. Urmatoarea afirmatie este falsa

a) în stadiul de „contenţie” centrii corticali menţin sfincterul extern într-o stare de contracţietonică;
b) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şimotilina;
c) frecvenţa defecaţiilor este de 1 –3/zi;
d) centrul simpatic se află în măduva lombară, care asigură „contenţia” materiilorfecale;
e) semnalele nervoase sunt conduse prin nervii pelvici în centrii sacrali ai defecaţiei (S2 –S4).

a) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şiserotonină;
b) deplasarea materilor fecale, devenite semisolide, din colonul transvers în colonul sigmoid se realizează, cu
precădere, prin contracţiile înmasă;
c) mişcările în masă pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
d) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şiserotonină;
e) centrul simpatic se află în măduva sacrală, care asigură „contenţia” materiilor fecale.
INTREBARI CURS 7- FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Celulele oxintice secretă:

a) acidul clorhidric,pepsinogen;
b) acidul clorhidric,mucus;
c) factorul intrinsec,pepsinogen;
d) factorul intrinsec, acidulclorhidric;
e) pepsinogen,mucus.
2. Suma acidităţii libere şi a celei combinate este constituita din, maiputin:

a) acidul clorhidric, lactic, butiric si factorulintrinsec;
b) acidul lactic, butiric, clorhidric sigelatinaza;
c) acidul lactic, butiric, carbonic si acidulclorhidric;
d) acidul butiric, pepsina, HCl si acidullactic;
e) acidul butiric, carbonic si acidulclorhidric.
3. Este o enzima secretată de celulele principale ale glandelorfundice:

a) labfermentul;
b) lipaza;
c) mucina;
d) catepsina;
e) pepsinogenului.
4. Catepsinaeste:
a) o enzima ce produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenuluisolubil;
b) o enzima proteolitica ce participa la digestia proteinelor numai lasugar;
c) o enzima ce produce scindarea gelatinei, o proteină componentă a ţesutuluiconjunctiv;
d) o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinuluisubţire;
e) o enzima care exercită atât o protecţie mecanică, cât şi chimică a mucoasei gastrice, prinfixarea,
neutralizarea HCl şi inactivareapepsinei.
5. Este o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinuluisubţire:
a) factorul intrinsec;
b) lipaza;
c) mucina;
d) gelatinaza;
e) catepsina.

a) mucina este o enzimă care scindeaza hidrolitic lipidele fin emulsionate din lapte şi gălbenuşul deou;
b) lipaza scindeaza o proteină componentă a ţesutuluiconjunctiv;
c) pepsinogenul este o enzimă bactericidă identică cu ceasalivară;
d) labfermentul este o enzimă proteolitică ce participă la digestia proteinelor numai lasugar;
e) lipaza gastrică este o enzimă întâlnită numai în sucul gastric al copilului, scindând hidrolitic lipidelefin
emulsionate din lapte şi gălbenuşul deou.
7. Secreta numaimucus:
a) glandele pilorice si fundice;
b) celulele parietale marginale sioxintice;
c) glandele fundice sicardiale;
d) glandele pilorice şicardiale;
e) celulele caliciforme si celuleleparietale.
8. Urmatoarearele afirmatii sunt adevarate maiputin:

a) factorul intrinsec se formează în celulele oxintice, alături de HCl, din glandele regiuniifundice;
b) mucina este secretata sub forma de gel de catre celuleleoxintice;
c) sucul gastric conţine lizozim care este o enzimă bactericidă identică cu ceasalivară;
d) labfermentul produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil în cazeină şiparacazeină
care, în prezenţa calciului, se transformă în paracazeinat decalciu;
e) pepsina este principala enzimă a sucului gastric, secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub
formă inactivă depepsinogen.
9. Valoarea pH-ului sucului pancreatic estede:

a) pH = 0,85
b) pH = 7-7,5
c) pH =8-8,5
d) pH = 0,8-0,85
e) pH = 0,7-0,8
10. Enzimele proteolitice ale secretiei pancreaticesunt:

a) tripsină, chimotripsină, lizozim, carboxipeptidază,colagenază;
b) tripsină, chimotripsină, carboxipeptidază, colagenază, elastază,ribonucleaze;
c) tripsină, colagenază, carboxipeptidază, lipaza, elastază,ribonucleaze;
d) chimotripsină, elastază, gelatinaza, carboxipeptidază,ribonucleaze;
e) tripsină, chimotripsină, colagenază, elastază, gelatinaza,mucina.
11. Tripsina actioneaza asupra:

a) asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice si determina coagularea laptelui;
b) legăturilor peptidice al colagenului la nivelul aminoacizilorscinzandu-le;
c) lanţului polipeptidic micsorand-ul cu unaminoacid;
d) proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice şi asupra nucleoproteinelor, până la scindarea acestora în
acizi nucleici determina şi coagulareasangelui;
e) acizilor ribo- şi dezoxiribonucleici din care in urma reactiei de hidrolizare rezultanucleotide.
12. Activarea amilazei pancreatice se realizeaza inprezenta:

a) Ca2+ şi Mg2+ caactivatori;
b) vitamineiB12;
c) ionului declor;
d) HCl la un pH sub6;
e) ionilor deCa.
13. Este o exopeptidază care scurtează lanţul polipeptidic cu unaminoacid:

a) chimotripsina;
b) tripsina;
c) colagenaza;
d) elastaza;
e) carboxipeptidaza.
14. Acţionează asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice:

a) tripsina sichimotripsina;
b) colagenaza şielastaza;
c) tripsina sicarboxipeptidaza;
d) chimotripsina sielastaza;
e) colagenaza siribonucleazele.
15. Amilaza pancreatică:

a) scindează trigliceridele în acizi graşi şi monogliceride, în prezenţa Ca2+ şi Mg2+ caactivatori;
b) hidrolizează amidonul, glicogenul şi alte glucide, cu excepţiacelulozei;
c) hidrolizează esterii de colesterol;
d) activată de tripsină, desprinde acizii graşi dinfosfolipide;
e) coaguleazăsângele.
16. HCl conţinut în chim determină eliberarea din mucoasa duodenală a unui hormon care, ajunsîn
sânge, va stimula la nivelul pancreasului secreţia unui suc pancreatic bogat în apă şi electroliţi. Care
este acesthormon:
a) peptidul intestinal vasoactiv(VIP);
b) somatostatina;
c) colecistochininpancreozimina (CCK);
d) secretina;
e) peptidul gastroinhibitor(GIP).
17. Sărurile biliare reprezentate de glicocolaţi şi taurocolaţi de Na şi K, îndeplinesc mai multefuncţii,

mai putin:
a) scade tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime şi favorizeaza fracţionarea în particule fine, în
vederea emulsionăriilor;
b) protejeaza mecanic pereţii intestinuluigros;
c) contribuie la neutralizarea sucului gastric acid ajuns înduoden;
d) favorizeaza absorbţia acizilor graşi, monogliceridelor, a vitaminelor liposolubile, a colesterolului şi a unor
metale cafierul;
e) are acţiune antiputridă asupra florei de putrefacţie dincolon.
18. Constituienţii principali ai bileisunt:

a) colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, sucraza;
b) sărurile biliare, acizii graşi, alfa-dextrinaza limită si substanţele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonaţi şifosfaţi;
c) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina şi substanţele anorganice: cloruri de Na, K,Ca,
bicarbonaţi şifosfaţi;
d) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, nucleaze şinucleotidaze;
e) colesterolul, lecitina, acizii graşi, sărurile biliare, aminopeptidaze şi substanţele anorganice: cloruri deNa,
K, Ca, bicarbonaţi şifosfaţi.
19. Digestia glucidelor începe în cavitatea bucală sub acţiunea:

a) sucrazei;
b)maltozei;
c) carboxipeptidazei;
d) alfa-dextrinazei;
e) ptialinei.
20. Neutralizarea acidităţii chimului la nivelul duodenului se realizeaza datorita unor cantitati mari,in
sucul pancreaticde:
a) NaHCO3;
b) gelatinaza;
c) factorul intrinsec;
d) mucina;
e) catepsina.
21. Transportul glucozei este determinat de:

a) mecanismul difuziei;
b) tripsina, chimotripsina şi elastaza;
c) coenzima A (CoA);
d) concentratia de Na+ din lumenulintestinal;
e) colipaza.
22. Cantitatea maximă de glucoză care poate fi absorbită la nivelul intestinului subţire estede:
a) 100g/oră.
b) 120g/oră;
c) 110g/oră.
d) 125g/oră.
e) 115g/oră.
23. Sunt absorbite prin mecanismul difuziei următoarele glucide:

a) fructoza,galactoza;
b) glucoza,galactoza;
c) galactoza;
d) pentozele;
e) fructoza, glucoza.
24. Carboxipeptidazele pancreatice şi aminopeptidazele intestinale acţionează caexopeptidaze,

determinand:
a) scindarea legăturilor peptidice din interiorul moleculei, rezultândoligopeptide;
b) pot acţiona şi asupra proteinelor native, care nu au suferit transformări prealabile la nivelulstomacului;
c) scurtarea polipeptidul cu un aminoacid;
d) pot scinda şi colagenul din muşchi a cărui hidroliză va facilita digestia ulterioară a proteinelor dincarne;
e) aparitia denucleotide.
25. Funcţionează ca endopeptidaze:

a) tripsina, chimotripsina şi elastaza pancreatică;
b) chimotripsina, elastaza pancreatică si aminopeptidazeleintestinale;
c) tripsina, elastaza pancreatică si carboxipeptidazele pancreatice;
d) tripsina, chimotripsina si aminopeptidazeleintestinale;
e) elastaza pancreatică, carboxipeptidazele pancreatice si aminopeptidazeleintestinale.
26. Emulsionarea lipidelor în intestinul subţire are locprin:

a) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, peptidazelor pancreatice şiintestinale;
b) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor, carboxipeptidazelepancreatice;
c) fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice şi peptidazelorpancreatice;
d) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor şimonogliceridelor;
e) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, monogliceridelor, carboxipeptidazele pancreatice şipeptidazelor
pancreatice;
27. Colipaza este secretata sub forma inactiva, procolipazade:

a) sucul gastric;
b) sucul pancreatic;
c) bila;
d) glandele Ebner;
e) sucul intestinal.
28. Inervaţia extrinsecă a tractusului gastrointestinal este asiguratăde:

a) fibrele vegetative parasimpatice (colinergice) care inhiba activitatea musculaturiinetede;
b) plexul Meissner localizat însubmucoasă;
c) fibrele vegetative simpatice care inhibă activitatea muşchilor netezi şi contracţia sfincterului, şifibrele
vegetative parasimpatice care stimulează activitatea musculaturiinetede;
d) plexul mienteric (Auerbache) localizat între stratul muscular longitudinal şi stratulcircular;
e) fibrele vegetative simpatice (noradrenergice) care stimulează activitatea muşchilor netezi şicontracţia
sfincterului.
29. Colecistochininpancreozimina (CCK) este secretată de celulele mucoase porţiunii superioarea

intestinului si determina, maiputin:
a) stimularea contracţiei colecistului si inhibă golireastomacului;
b) stimularea secreţiei pancreatice, bogată în enzime si intensifică efectulsecretinei;
c) intensificara secreţiei enterochinazei si amplifică motilitatea intestinului subţire şi acolonului;
d) intensificarea efectului secretinei si secreţiaenterochinazei;
e) stimularea secreţiei intestinale de electroliţi şi apă, şi dilată vasele sanguine din circulaţiasistemică.

a) substanţa P se află în celulele endocrine ale tractusului gastro-intestinal si inhibă secreţia de gastrină,VIP,
GIP, S,motilina;
b) somatostatina este secretată de celulele delta ale pancreasului şi de mucoasa tractusului gastrointestinal si
inhibă secreţia de gastrină, intensifică secreţia sucului pancreatic apos şialcalin;
c) peptidul gastroinhibitor (GIP) este secretat de mucoasa duodenului şi a jejunului si inhibă secreţia şi
motilitatea gastrică si stimulează activitatea gastrointestinală în fazainterdigestivă;
d) secretina (S) este secretată de celulele S din mucoasa gastrică, submucoasa şi stratul muscular al
esofagului si intensifică secreţia sucului pancreatic apos şialcalin;
e) glucagonul este secretat de celulele pancreatice alfa şi de mucoasa gastrică şiduoden;
CURS 8 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

1. Rinichiul este alcătuit din :
a) capsula renala si o zona centrala numitamedulara;
b) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numităcorticală;
c) parenchimul renal si o zonă periferică, numităcorticală;
d) două părţi: capsula renală şi ţesutul sau parenchimulrenal;
e) ţesutul sau parenchimul renal si o zonă centrală numitămedulară.
2. Parenchimul renal este alcătuitdin:

a) medulară si piramidele Malpighi;
b) o zonă centrală si tubii colectoriBellini;
c) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numităcorticală;
d) aria cribrosa si o zonă periferică, numităcorticală;
e) piramidele Malpighi si tubii colectoriBellini.
3. Piramidele lui Malpighi sunt în numarde:

a) 1 până la7
b) 7 până la14
c) 5 până la7
d) 14 până la28
e) 1 până la5
4. Papilele renale se gasesc lanivelul:

a) corticalei;
b) coloanelorBertin;
c) tubiilor colectoriBellini;
d) piramidelor Ferrein;
e) piramidelor Malpighi.
5. Aria cribosa esteconstituită:
a) de un număr variabil de orificii (15 –20);
b) de un număr variabil de piramide Malpighi (15 –20);
c) de un număr variabil de coloane Bertin (15 – 20);
d) de un număr variabil de piramide Ferrein(300-500);
e) de un număr variabil de papilerenale.
6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate maiputin:

a) suprafaţa fiecărei papile renale este perforată de un număr variabil de orificii aria cribrosa;
b) numărul de lobi renali este egal cu numărul piramidelorMalpighi;
c) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale corticalei înmedulară;
d) urina se scurge prin tubii colectori Bertin în calicele renalemici;
e) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lobul renal şi reprezintă prelungiri ale medularei încorticală.
7. Piramidele Ferrein,sunt:
a) în număr de 7 – 14 pentru fiecare piramidăMalpighi.
b) în număr de 300 – 500 pentru fiecare piramidăMalpighi.
c) în număr de 200 – 300 pentru fiecare piramidăMalpighi.
d) în număr de 100 – 150 pentru fiecare piramidăMalpighi.
e) în număr de 30 – 50 pentru fiecare piramidăMalpighi.
8. Urmatoarea afirmaţie este adevarată:

a) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lobrenal;
b) arterele drepte adevărate străbat piramidele Malpighi în tot lungul lor, de la bază lavârf;
c) piramidă Malpighi are semnificaţia unui lobulrenal;
d) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale medularei încorticală;
e) piramidele Ferrein sunt orientate cu baza spre către corticală, şi cu vârful spre hilulrenal.
9. Capsula Bowmanreprezintă:
a) ariacribrosa;
b) unitatea anatomică şi funcţională arinichiului;
c) porţiunea iniţială a piramideiMalpighi;
d) porţiunea iniţială anefronului;
e) porţiunea iniţială a piramideiFerrein.
10. Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la capsula Bowman:

a) reprezintă porţiunea iniţială anefronului
b) este situată în corticală şi are forma unei cupe cu pereţii dubli, prezentând doipoli;
c) foiţa internă a capsulei Bowman este formată din celuleturtite;
d) foiţa externă a capsulei se continuă cu tubul contortproximal;
e) capsula Bowman, împreună cu polul urinar, formează corpusculul renalMalpighi.
11. Sistemul tubularmăsoară:

a) 3 – 4cm;
b) 1 – 2cm;
c) 4 – 6mm;
d) 8 – 9cm;
e) 3 – 4mm.
12. Tubul contort proximal este constituitdin:

a) epiteliu cilindricpseudostratificat;
b) epiteliu simplupavimentos;
c) epiteliu simplu cubic cu margine înperie;
d) epiteliu simplu cilindricciliat;
e) epiteliu pluristratificatcubic.
13. Sistemul tubular al nefronului este constituitdin:

a) tub contort proximal, ansa Henle, tub colectorBellini;
b) ansa Henle, tub colector Bellini, tub contortdistal;
c) tub contort proximal, tub colector Bellini, tub contortdistal;
d) tub contort proximal, ansa Henle, tub contortdistal;
e) tub contort proximal, tub colector Bellini, ansa Henle, tub contortdistal.
14. Aparatul juxtaglomerular are rolul de asecreta:

a) eritropoetina;
b) renina şieritropoetina;
c) renina siangiotensinogen;
d) eritropoietina siangiotensinogen;
e) renina.
15. Mai mulţi tubi controrţi distali sevarsă:
a) într-un tub colectorBertin;
b) într-un tub contort proximal;
c) în ramura descendentă a anseiHenle;
d) în maculadensa;
e) într-un tub colectorBellini.
16. Tubii colectori Bellini se varsăîn:

a) tubul contortproximal;
b) tubul contortdistal;
c) calicele renale mici prin orificiile de la suprafaţa papilelorrenale;
d) porţiunea contortă a tubuluidistal;
e) porţiunea dreaptă a tubului contortdistal.
17. Vasa recta sunt anse ale capilarelor desprinse din:

a) arterele arcuate;
b) reţeaua capilarăperitubulară;
c) arterele drepte adevarate în”ploaie“
d) artereleinterlobulare;
e) venele pre- şiretropielice.
18. Următoarea afirmaţie este falsă:

a) capilarele peritubulare sunt un pat capilar de joasăpresiune;
b) patul capilar glomerular este un pat capilar de înaltăpresiune;
c) vasa recta are un rol deosebit în procesul de concentrare aurinei;
d) prin vasa recta curge 20% din debitul sanguin renal;
e) în vena renală stângă se varsă şi vena testiculară la bărbat sau ovariană lafemeie.
19. Principalele zone de rezistenţă a presiunilor în circulaţiarenalăsunt:

a) arterele renale mici, arteriola aferentă şi arteriolaeferentă;
b) arterele arcuate, arteriolaaferentă;
c) areterele renale mici şi venelerenale;
d) arterele prepieliceşi arterolaeferentă;
e) arterele pre- şiretropielice.
20. Următoarele afirmaţii sunt false, maipuţin:

a) căile urinare extrarenale cuprind porţiunea bazală a bazinetului, ureterul, vezica urinară şiuretra.
b) căile urinare intrarenale sunt reprezentate de calicele renale mici, calicele renale mari şi dinspre vârf a
bazinetului;
c) numărul calicelor renale mici este egal cu numărul piramidelorMalpighi;
d) vârful bazinetului este situat în jos şi înăuntru şi se continuă cu calicele renalemari;
e) baza este îndreptată în sus şi în afară şi se continuă cuureterul.
21. Trigonul vezical se caracterizează:

a) printr-un strat de ţesut conjunctivlax;
b) prin prezenţa a trei straturi de fibre muscularenetede;
c) prin prezenţa unui epiteliupseudostratificat;
d) prin prezenţa unui epiteliu simplucilindric;
e) printr-o mucoasă netedă, fărăcute.
22. Segmentul evacuator al aparatului renal prin care urina este eliminată din vezica urinară întimpul
micţiunii este:
a) ureterul;
b) uretra;
c) calicele renalemari;
d) bazinetul;
e) calicele renalemici.
23. Filtrarea glomerulară depinde de următoriifactori:

a) constricţia arteriolei eferente scade presiunea intraglomerulară, şi implicit, volumul filtratuluiglomerular
b) reabsorbţia selectivă la nivelul diferitelor segmente ale nefronului a substanţelor necesareorganismului;
c) stimularea sistemului vegetativ simpatic determină vasoconstricţia preferenţială a arteriolei aferente, prin
care induce creşterea filtrăriiglomerulare;
d) structura şi suprafaţa membranei filtrante, presiunea efectivă de filtrare şi debitul circulatorrenal.
e) secreţia prin tubul nefronului a unor componente care vor fi eliminte prinurină.
24. Următoarea afirmaţie este adevărată:

a) mărimea porilor din membrană permite trecerea moleculelor care nu depăşesc 6nm;
b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei glomerulare, astfel încât filtratul glomerular conţine
cca. 7 % proteine
c) stratul celulelor endoteliale ale capilarelor este străbătut de o reţea de fibre deproteoglicani;
d) stratul celulelor epiteliale, ce delimitează suprafaţa capsulei Bowman (foiţa viscerală a capsuleiBowman),
este continuu;
e) serumalbuminele, care au o greutate de cca. 69000, se filtrează în cantitate de 0,5% din substanţaprezentă
în plasmă.
25. Presiunea arterială la nivelul glomerulului estede:

a) 18mmHg;
b) 32mmHg;
c) 60mmHg;
d) 28mmHg;
e) 32mmHg.
26. Creşterea debitului circulator real intensifică rata de filtrare glomerulară dincauza:
a) scăderii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmoticeintraglomerulare;
b) creşterii presiunii efective de filtrare şi a scăderii presiunii coloidosmoticeintraglomerular;
c) scăderii presiunii efective defiltrare;
d) creşterii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmoticeintraglomerulare;
e) creşterii presiunii coloidosmoticeintraglomerulare.
27. Constricţiei arteriolei aferente asupra filtrării glomerularedetermină:

a) scăderea presiuniiintraglomerulare;
b) creşte cantitatea de filtrat glomerularformat;
c) măreşte rezistenţa la curgerea sângelui dinglomerul;
d) creşte presiuneaintraglomerulară;
e) intensifică fluxul sanguin în zona corticală a rinichiului şi diminuează circulaţia în zonamedulară
28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, maipuţin:

a) fiecare nefron posedă două mecanisme feedback care se desfăşoară, numai la nivelulcomplexului
juxtaglomerular;
b) fibrele musculare netede ale arteriolelor aferente şi chiar eferente sunt umflate şi umplute în special cu
granule de renină inactivă, formând celulelejuxtaglomerulare;
c) complex alcătuit din „macula densa” şi celulele juxtaglomerulare, formează complexul (aparatul)
juxtaglomerular;
d) rata filtrării glomerulare (RFG) variază, în cazul modificărilor mari ale presiunii arteriale sistemice în zona
valorilor de 75 – 160mmHg.
e) mecanismele feedback sunt declanşate de compoziţia chimică a lichidului ce scaldă zona maculeidensa.
29. Dilatarea arteriolei aferente este determinatăde:

a) creşterea ratei de filtrareglomerulară;
b) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculeidensa;
c) scăderea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculeidensa;
d) renina care acţionează asupra angiotensinogenului plasmatic dând naştere angiotensinei II;
e) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa declanşează eliberarea reninei din
celulele juxtaglomerulare.
30. Volumul de urină primară care se formează în 24 de ore este deaproximativ:

a) 45litri;
b) 180litri;
c) 12litri;
d) 60litri;
e) 70litri.
CURS 9 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
1. Prezinta o structură histologică adecvată, realizată prin „marginea în perie” amembranelor

celulare:
a) ansa Henle;
b) tubul contortdistal;
c) capsulaBowman;
d) tubului contortproximal;
e) tubulcolector.
2. Nefronul epurează plasma in cadrul procesului de filtrare care irigă glomerulul in proportiede:
a) cca 1/3 din plasmasanguină;
b) cca 1/5 din plasmasanguină;
c) cca 1/4 din plasmasanguină;
d) cca 1/2 din plasmasanguină;
e) cca 30 % din plasmasanguină.

a) in spaţii intercelulare este transportat Na+ pasiv prin interventiaH+;
b) conexiunile dintre celulele tubulare nu sunt etanşe (spatii celulare) numai spre polullumenal
c) datorita gradientului de concentraţie, Na+ difuzează pasiv în celulă prin membrana apicală acelulelor
tubulare;
d) cele mai active procese de reabsorbţie şi secreţie (cca 80% din total) au loc la nivelul tubului contort
colector;
e) transportul pasiv se realizează numai la nivelul membraneibazolaterale.
4. Sub acţiunea Na+ – K+ – ATP-azei, pentru fiecare 3 Na+ expulzaţi din celulă, sunt introduşiin
celula:
a) 2H+.
b) 3 K+.
c) 3H+.
d) 1 K+.
e) 2K+.
5. Gradientul electrochimicreprezinta:
a) suma dintre diferenţa electrică si gradientul chimic a ionului de Na+;
b) suma dintre diferenţa de concentraţie a ionului Na+ si gradientulchimic;
c) diferenta dintre gradientul chimic si diferenta electrica a ionului de Na+;
d) diferenta dintre gradientul chimic si diferenţa de concentraţie a ionului Na+;
e) diferenţa dintre presiunea hidrostatica şicoloidosmotica.
6. Transportul activ al Na+ la nivelul tubului distal se află subcontrolul:

a) ADH-ului;
b) angiotensinaII;
c) vasopresina;
d) aldosteronului;
e) LDH.
7. AngiotensinaII:
a) creste excretia de Na+ şiapă;
b) diminuează excreţia de Na+ şiapă;
c) creste excretia de Na+ şiCl;
d) diminueaza reabsorbtia glucozei la nivelul tubului contortproximal;
e) creste excretia glucozei la nivelul tubului contortproximal.
8. Glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângelevenos:

a) intre 120 – 170 mg%.
b) de peste 120mg%.
c) de peste 190mg%;
d) de peste 220mg%.
e) intre 170 - 180 mg%.

a) glucoza şi Na+ se fixează de aceeaşi proteină cotransportoare(„simport”);
b) peptidul atrial natriuretic intensifică excreţia Na+ prin intensificarea ratei de filtrareglomerulară;
c) glucoza este reabsorbită la nivelul tubului contort proximal printr-un mecanismactiv;
d) glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângele venos de peste 190mg%;
e) transportul glucozei la nivelul nefronului reprezintă un exemplu de transportpasiv.
10. Ultima parte a tubului contort distal, este permeabil:

a) pentru apă numai în prezenţaADH-ului;
b) pentru apă in proportie de 65% din filtratulglomerular;
c) pentru apă in proportie de 50% din filtratulglomerular;
d) pentru uree in prezentaaldosteronului;
e) pentru uree in proportie de 10% din filtratul glomerular.
11. Despre apa facultativa putem afirma ca:

a) volumul ei este relativconstant;
b) reprezinta apa reabsorbită până la nivelul tubuluidistal;
c) este supusă controlului exercitat cu precădere deADH;
d) ea contine glucoza, proteinele, aminoacizii in proportie de80%;
e) este supusa controlului exercitat deLDH.
12. Substanţele care se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şia
lichidului interstiţialsunt:
a) ionii de Na, PAH, Cl,bicarbonaţi;
b) ionii de Na, Cl,inulina;
c) ionii de Cl, glucoza, aminoacizii,bicarbonaţi;
d) ionii de Na, Cl,bicarbonaţi;
e) ionii de Na, aminoacizii,bicarbonaţi.
13. Osmolaritatea filtratului glomerular estede:

a) 1200 – 1400mOsm/litru
b) cca 300 Osm/litru
c) 120 – 140mOsm/litru
d) 140 – 300mOsm/litru
e) cca 140 Osm/litru
14. Sunt complet impermeabile pentru apa, chiar si in prezentaADH-ului:
a) segmentul ascendent al ansei Henle, porţiunea corticală a tubului colector şi canalulcolector;
b) porţiunea terminală a tubului contort distal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalulcolector;
c) porţiunea corticală a tubului colector, canalul colector si „segmentul de diluţie” al tubului contortdistal;
d) porţiunea terminală a tubului contort proximal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalulcolector
e) segmentul ascendent al ansei Henle şi „segmentul de diluţie” al tubului contortdistal.
15. Urmatoarea afirmatie este falsa:

a) aminoacizii sunt rapid reabsorbiti, astfel încât concentraţia lor, începând cu ansa Henle şi până laurina
finală, este aproapezero;
b) bicarbonatii se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi alichidului
interstiţial;
c) ionul de potasiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a
lichidului interstiţial;
d) ionul de sodiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial;
e) ionul de clor se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi alichidului
interstiţial.
16. Mecanismul de concentrare a urinei se realizeaza prin interventia urmatoarelormecanisme,

exceptand:
a) transportul solvitilor din lichidul interstitial in zona medulara internă se face prin intermediul sângelui din
vasarecta;
b) la nivelul tubului colector, are loc reabsorţia pasivă a Na+, urmată de difuzia activă aCl-;
c) transportul ionilor în lichidul interstiţial se realizează la nivelul tubuluicolector;
d) în prezenţa dozelor mari de ADH, se reabsoarbe o mare cantitate de uree din tubulcolector;
e) transportul Na+ şi Cl- în lichidul interstiţial se face din porţiunea ascendentă a segmentului subţire alansei
Henle.
17. Din debitul renal circulă prin zona medularădoar:

a) 4-6 %;
b) 6-8 %;
c) 3-4 %;
d) 1-2 % ;
e) 8-10 %.
18. Osmolalitate sângelui care a pătruns iniţial în zona medulară prin vasa recta estede:
a) 300mOsm/litru;
b) 320mOsm/litru
c) 1200mOsm/litru
d) 500mOsm/litru
e) 1000mOsm/litru
19. Concentratia lichidului la nivelul papilei renale este deaproximativ:

a) 300mOsm/litru
b) 320mOsm/litru
c) 1200mOsm/litru
d) 120mOsm/litru
e) 12mOsm/litru
20. Apare senzaţia de micţiune cand presiunea intravezicala ajungela:

a) 5 – 10 cm H2O;
b) 100 – 120 cm H2O;
c) 5 – 10 mm H2O;
d) 18 – 20 mm H2O;
e) 18 – 20 cm H2O.
21. Micţiunea reflexă la copiii până la 2 – 3 ani se realizeazaprin:
a) circuitulcerebrospinal;
b) circuitul reflexparasimpatic;
c) circuitul reflexsimpatic;
d) fasciculele spinotalamicelaterale;
e) nervii ruşinoşiinterni.
22. Despre fasciculul Goll se poate afirma,ca:

a) intra in constitutia nervilor rusinosiinterni;
b) pleacă din coarnele laterale L2, face sinapsă în ganglionul mezenteric inferior şi în plexulvezical;
c) determina relaxarea detrusorului şi contracţia sfincteruluiintern;
d) realizeaza transmiterea de semnale nervoase spre centrii superiori implicaţi în controlul micţiunii sau în
apariţia senzaţiei necesităţii de aurina;
e) determina contracţia reflexă a detrusorului şi relaxarea simultană a sfincterului uretralintern.

a) în bulb există doi centri facilitatori şi un centru inhibitor al micţiunii;
b) micţiunea este un reflex spinal controlat de numeroşi centri nervoşisupramedulari;
c) în punte există un centru facilitator, a cărui activitate generează relaxarea reflexa adetreusorului;
d) fibrele eferente motorii intră în constituţia nervilor ruşinoşiinterni;
e) circuitul reflex simpatic transmite semnale declanşate de umplereavezicii.
24. Urmatoarele afirmatii sunt false, cuexceptia:

a) centrii pontini au conexiuni cu centrii corespunzători bulbari şi afectează activitatea centrilormedulari,
prin fasciculelereticulospinale;
b) aferenţa celor trei centri bulbari soseşte prin fasciculul spinotalamiclateral;
c) funcţia centrilor corticali este independenta de stareavezicii;
d) în stadiul de umplere a vezicii, centrii corticali determină contracţia sfincterului extern şi relaxarea
detrusorului;
e) fascicolul Goll intra in constitutia nervilor rusinosiinterni.

a) fibrele preganglionare, care pleacă în special din coarnele laterale L2, fac sinapsă în ganglionulmezenteric
superior ;
b) controlul voluntar al micţiunii, include participarea unui circuit cerebrospinal constituit din fibre care
transmit informaţii de la nivelul receptorilor vezicali şi aiuretrei;
c) centrul facilitator din punte generează puternice contracţii aledetreusorului;
d) prin circuitul reflex parasimpatic are loc micţiunea reflexă la bolnavii cu secţiuni medulare deasupra
centrului sacral almicţiunii;
e) centrul inhibitor din punte determină contracţia violentă a sfincterului striatextern.
CURS 10 - FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
1. Testiculii (organ pereche) coboară prin canalul inghinal în bursele scrotale începânddin:
a) luna a2-a;
b) luna a3-a;
c) luna a4-a;
d) luna a5-a;
e) luna a8-a.
2. Coborârea testiculelor în bursele scrotale este determinată de temperatura mai coborâtă dinburse
de:
a)32,5ºC;
b) 36ºC;
c)37,5ºC;
d)36,5ºC;
e)35,5ºC;
3. Primul segment extratesticular al conductelor seminale este reprezentat de:
a) epididim;
b) tubii seminiferidrepţi;
c) glandelebulbouretrale;
d) veziculaseminală;
e) bursele scrotale.
4. Tubii seminiferi contorţi, într-un testicul sunt in numarde:

a) 250 –300;
b) 300 – 400;
c) 400 –800;
d) 500 – 800;
e) 350 –600.
5. Spermatogeneza se desfasoara la nivelul:

a) canaluluiepididimar;
b) canaluluideferent;
c) canaleloreferente;
d) mediastinului testicular;
e) tubilor seminifericontorţi.
6. Celulele Leydig, situat între tubii seminiferi, au rol în:

a) rol trofic şi desusţinere;
b) secreţia endocrină atesticului;
c) roltrofic;
d) rol desusţinere;
e) spermatogeneza.
7. Celulele Sertolisunt:
a) situate între tubiiseminiferi;
b) prezente in structura canaleloreferente;
c) celule cu rol trofic şi de susţinere;
d) celule cu rol în secreţia endocrină atesticului;
e) ) prezente in structura canaluluiepididimar.
8. Face parte din structura cailor spermaticeintratesticulare;

a) canalulepididimar;
b) canaleleeferente;
c) canalul deferent;
d) reţeauatesticulară;
e) uretra.
9. Glandele anexesunt:
a) vezicula seminală,prostata, glandelebulbouretrale;
b) prostata, glandele bulbouretrale,penisul;
c) vezicula seminală,prostata, burselescrotale;
d) prostata, penisul, burselescrotale;
e) vezicula seminală, glandele bulbouretrale, burselescrotale.

a) glandele bulbouretrale sunt două formaţiuni glandulare ce se deschid prin două canale înuretra
spongioasă;
b) tubii seminiferi contorţi au în structura lor o membrană bazală şi un epiteliu stratificat;
c) albugineea prezintă o îngroşare la nivelul marginii posterosuperioare a testiculului, numită mediastinul
testiculului;
d) lobulii testiculari, spermatici, sunt în număr de 250 – 300 pentru fiecaretesticul;
e) al 2-lea segment al căilor spermatice este reprezentat de canalulepididimar.
11. Timpul necesar transformării unei spermatogonii în spermatozoidul adult estede:
a) cca 60 dezile
b) cca 64 dezile
c) cca 34 dezile
d) cca 30 dezile
e) cca 94 dezile

a) celulele sexuale primordiale masculine au în nuclei o garnitură haploidă decromozomi;
b) spermatocitele de ordinul I se divid de doua ori meiotic, formând spermatocitele de ordinulII;
c) spermiile se desprind de celulele Sertoli la maturare şi se deplasează în lungul căilor spermatice pânăla
veziculeleseminale
d) spermatoitele de ordinul II se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune înspermii;
e) spermatocitele de ordinul II au garnitură diploidă de cromozomi (22 + X sau 22 +Y).
13. Urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru celulele Sertoli, maiputin:

a) celulele Sertoli, prin conexiunile compacte pe care le realizează la nivelul membranei bazale atubilor
seminiferi, formează o barierăhematotesticulară;
b) contribuie la transformarea spermatidelor înspermatoizi;
c) secreţia unor factori hormonali reglatori aispermatogenezei;
d) spermatide se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune în spermatozoizi(spermii);
e) au rol în secreţia endocrină atesticului.
14. Spermatozoizii isi mentin fertilitatea timpde:

a) 42 dzile;
b) 64 dezile;
c) 90 dezile;
d) 62 dezile;
e) 30 dezile;
15. Lichidul prostatic prezintă importanţăîn:

a) a asigura motilitatea optimă a spermatozoizilor ce apare la un pH de 9 –9,5;
b) creerea unui gradient osmotic care facilitează mişcarea lichidului în lumenul tubului seminifer;
c) transformarea spermatidelor în spermatoizi şi la secreţia unor factori hormonali reglatori ai
spermatogenezei;
d) neutralizarea secreţiilor vaginale care suntacide;
e) procesul de maturare a spermatozoizilor sub acţiunea unui produs secretat deepididim.
16. Hialuronidaza este prezentatăîn:

a) piesă intermediară (corp) spermatozoidului;
b) lichidulprostatic;
c) acrozomul spermatozoizilor;
d) coada spermatozoidului;
e) celule Leydig.
17. Poate avea loc erectia atat în urma excitării genitale adecvate şidupă:
a) secţiunea măduvei spinării deasupra zoneilombare;
b) secţiunea nervilor ruşinoşiinterni;
c) secţiunea la nivelul nervilorpelvici;
d) secţiunea măduvei spinării la nivelul zoneilombare;
e) secţiunea măduvei spinării la nivelul zoneisacrale.
18. Controlul secreţiei de FSH este realizată de:

a) acetilcolina şi a VIP;
b) mucusul secretat de glandelebulbouretrale;
c) prezenţa testosteronului;
d) inhibina secretată de celulele Sertoli şi prin intervenţia estrogenilortesticulari;
e) gonadotropina corionică(HCG).
19. În interiorul parenchimul glandular al ovarului exista două zone, din care, medulara este
constituitădin:
a) epiteliu stratificat cu celule avand rol trofic şi desusţinere;
b) ţesut conjunctivlax;
c) ţesut conjunctivinterstiţial;
d) ţesut elastic;
e) ţesut conjuctivunistratificat.
20. Corpul galben ia naştere:

a) in urma fecundarii ovocitului de ordinulI;
b) in faza secretorie a cicluluiendometrial;
c) in urma fecundarii ovocitului de ordinulII;
d) datorita creşterii frecvenţei descărcărilor pulsatorii sub actiunea directa a testosteronului si
progesteronului;
e) prin transformarea celulelor foliculare în celule endocrine ce secretăprogesteron.

a) stratul intern (teaca internă) a foliculului primar conţine celule secretoare de estrogeni;
b) la pubertate ajung cca 400 de foliculiprimordiali;
c) ovogoniile (celulele sexuale primordiale feminine) au un set diploid de cromozomi (44 +XX);
d) ovocitul de ordinul II estefecundabil;
e) la maturitate cca 400 de foliculiprimordiali.
22. Ciclul ovarian lunar – alegeti afirmatiaadevarata:

a) în această fază are loc creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cusecreţii.
b) faza secretorie este produsă de secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpulgalben
c) modificările morfologice din faza proliferativa se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor în
dezvoltare;
d) dezvoltarea foliculului primordial începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de proliferarea
celulelor gramuloasei;
e) în ultima etapă a ciclului ovaria endometrul devine foarte vascularizat şi bogat înglicogen.

a) ovocitul de ordinul II expulzat din ovar, captat de franjurile trompei uterine şi suferă ultimadiviziune
(mitotică);
b) corpul galben de sarcină se formeaza in fiecare luna asarcinii;
c) dezvoltarea foliculului începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de atrezia celulelor
gramuloasei;
d) dezvoltarea foliculului preovulator este controlată detestosteron;
e) după cca 8-9 zile postovulatorii corpul galben pierde funcţia secretorie şi se transformă în corpalb.
24. Faza proliferativă a ciclului endometrial se caracterizeazaprin:

a) creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cusecreţii;
b) producerea unei secreţii locale de prostaglandine, care produc spasmulvascular;
c) secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpulgalben;
d) reepitelizarea endometrului;
e) modificări morfologice ce se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor îndezvoltare.
25. Alegeti afirmatiaincorecta:

a) după ovulaţie, care are loc în a 14 zi a ciclului, foliculul se umple cu sânge, formând un corphemoragic
b) la pubertate ajung cca 200 – 400 mii de foliculiprimordiali
c) procesul de luteinizare a foliculului este iniţiat deFSH;
d) corpul galben atinge dimensiuni maxime la 8 – 9 zile de laovulaţie
e) la maturitate ajung cca 400 de foliculi primordiali în decursul întregii perioade fertile afemeii
26. Corpul galben, de la ovulaţie, atinge dimensiuni maximela:

a) 10 – 14zile
b) 2 – 3zile
c) 14 – 20zile
d) 20 – 28zile
e) 8 – 9zile
27. Gonadotropină corionică este secretatade:

a) corpulgalben;
b) placenta;
c) corpulalb;
d) celulele granulosei;
e) foliculul preovulator.
28. Secreţia de HCG se diminuă foarte mult incepandcu:

a) luna atreia;
b) luna asasea;
c) luna aopta;
d) luna adoua;
e) luna asaptea.
29. Hormonilor mamogenisunt:

a) estrogeni, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica, STH şiACTH;
b) progesteron, prolactină, testosteronul, hormoni tiroidieni, STH şiACTH;
c) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropinacorionica;
d) estrogeni, progesteron, prolactină, FSH, STH şi ACTH;
e) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, STH şiACTH.
30. Galactopoieza depinde de un nivel adecvatde:

a) FSH;
b) estrogeni;
c) LTH;
d) hormoni tiroidieni;
e) prolactina.
CURS 11 - FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
1. Neuronul – alegeti varianta eronata:

a) este format din corp siprelungiri
b) prelungirile neuronului sunt: dendritele si axonul
c) axonul este o prelungire unica
d) axonul este acoperit de doua teci
e) dendritele receptioneaza influxulnervos

a) excitabilitatea reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial deacţiune;
b) conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaţia în lungul prelungirilorsale;
c) axonul conduce influxul nervos celulipet(centripet);
d) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se facesaltator;
e) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la ceapostsinaptică.
3. Alegeti afirmatiacorecta:
a) tecii de mielină, determină scaderea vitezei de propagare a impulsului, precum şi scăderea consumului
energetic, deoarece pompele ionice acţionează doar la nivelul strangulaţiilorRanvier;
b) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana postsinaptică la ceapresinaptică;
c) excitaţia se produce în receptor, de unde se propagă la dendrită, parcurge lungimea dendritei în sens
celulifug, excită corpul neuronului, de unde porneşte celulipet pe axon spre alţi neuroni şi, în final, spre
efector;
d) faţă de agenţii excitanţi axonul şi dendritele lungi răspund prin potenţiale locale, gradate în funcţie de
intensitateaexcitantului;
e) dedritele care recepţionează influxul nervos şi îl conduc spre corpul neuronului celulipet(centripet)

a) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator, de la un nod ranvier la altul, impulsulputând
sări chiar 4-5 noduri;
b) în interiorul unui nerv, poteţialul de acţiune al unei fibre „sare” pe fibrelevecine;
c) din punct de vedere anatomic, un nerv este alcătuit din mai multe fibre nervoase separate între ele prin
fascicule de ţesut conjunctiv;
d) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la ceapostsinaptică;
e) conducerea unidirecţională a impulsului nervos, se datoreşte sinapselor şi receptorilor, careconduc
impulsul într-un singur sens.
5. Sinapsele chimice – alegeti afirmatiacorecta:

a) neurotransmiţătorul acţionează asupra proteinelor receptoare din membrana neuronuluipresinaptic;
b) conduc întotdeauna impulsul nervos într-un singur sens, de la neuronul presinaptic, care secretă
neurotransmiţătorul, la neuronulpostsinaptic;
c) sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celulă laalta;
d) joncţiunile gap sunt mici structuri tubulare proteice, care permit mişcarea liberă a ionilor dininteriorul
unei celule cătreurmătoarea;
e) asigura o conducere bidirecţională atât pe dendrită, cât şi peaxon.
6. In structura cailor ascendente specificeintră:

a) sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), care face parte din substanţa reticulată atrunchiului
cerebral;
b) cinci componente anatomice: receptorul, calea aferentă, centrii nervoşi, calea eferentă şiefectorul;
c) 3 neuroni: spinal, medular (sau bulbar) şitalamic;
d) axonii neuronilor motori somatici şivegetativi;
e) axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduveispinării.
7. Receptorii se clasifica dupa natura agentului excitant in urmatoarele cu exceptia:

a) mecanoreceptori;
b) algoreceptori;
c) chemoreceptori;
d) proprioreceptori;
e) voloreceptori.
8. Receptorii se clasifica după tipul excitantuluiin:

a) terminaţii dendriticelibere;
b) celulesenzoriale;
c) receptori electromagnetici;
d) corpusculi senzitivi;
e) organe receptoare cu structurăcomplexă.
9. Urmatoarele afirmatii despre calea aferenta sunt adevarate,exceptand:

a) cale aferentă cea mai simpla este reprezentată de neuronul senzitiv spinal şi prelungirilesale;
b) calea aferentă convergentă este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte
sinaptice de la mai multe fibre aferente; divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente lamai
mulţi neuronicentrali;
c) calea aferentă divergentă constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuronicentrali;
d) este formată din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduveispinării;
e) receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglioniispinali
sau de pe traiectul unor nervicranieni.
10. Despre nervii spinali putem afirma, maiputin:
a) sunt în număr de 31 de perechi şi au o dispoziţiemetamerică;
b) limita superioară corespunde găurii occipitale, iar cea inferioară se află în dreptul vertebreiL5;
c) nervii spinali sunt formaţi din: două rădăcini, un trunchi şi patruramuri;
d) rădăcina anterioară (ventrală), motorie, conţine axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale
măduvei spinării şi axonii neuronilor visceromotori din coarnelelaterale;
e) rădăcina posterioară (dorsală), senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal în care se găsesc
neuronii somatosenzitivi şi viscerosenzitivi.
11. Encefalul este alcătuit din:

a) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel, emisferelecerebrale;
b) măduva spinării, puntea lui Varolio, diencefal, cerebel, emisferelecerebrale;
c) măduva spinării, mezencefal, cerebel, emisferelecerebrale;
d) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel,diencefal,
e) trunchiul cerebral; cerebel; diencefal; emisferelecerebrale.
12. La nivelul trunchiului cerebral se află formaţiunea reticulată, cu rolîn:

a) reglarea unor funcţii vitale, cum sunt activitatea cardiovasculară, respiratorie şidigestivă;
b) reglarea tonusului muscular, al celui cortical şi în controlul reflexelor spinale, al echilibrului şi alposturii;
c) controlul mişcărilor stereotipe,subconştiente;
d) controlează cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şiposterioare;
e) reglarea metabolismele intermediare (lipidic, glucidic, protidic) şi metabolismulenergetic.
13. Funcţia de releu a talamusului este îndeplinită de nucleii talamici specifici, în care se află cel deal
treilea neuron al căilor de conducere al tuturor analizatorilor, cuexcepţia:
a) analizatorului oftalmic;
b) analizatoruluiauditiv;
c) analizatorului kinestezic;
d) analizatoruluiolfactiv
e) analizatorului vestibular.
14. Funcţia motorie a talamusului se realizează prinintermediul:

a) nucleilor talamicinespecifici;
b) unor conexiuni ale nucleilor talamici cu ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal şioccipital;
c) ganglionilor bazali;
d) unor nuclei talamici specifici, în care se află cel de al treilea neuron al căilor de conducere al tuturor
analizatorilor, cu excepţia celuiolfactiv;
e) unor nuclei nespecifici, participând la reglarea ritmului somn – veghe şi la elaborarea unor proceseafectiv
– emoţionale.
15. Hipotalamusul şi structurile sale învecinate trimit eferenţe în urmatoarele direcţii,exceptand:

a) descendent, către trunchiul cerebral, în special către formaţiareticulată;
b) ascendent, către etajele superioare ale diencefalului şi ale scoarţei cerebrale; în special cătretalamusul
anterior şi cortexullimbic;
c) ascendent, către etajele superioare, în special către talamusul anterior şi cortexullimbic;
d) spre infundibul, pentru a controla cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şi
posterioare;
e) spre nucleii bazali ai măduveispinării.
16. Functiile paleocortexului sunt, maiputin:

a) centru cortical al analizatoruluiolfactiv;
b) reglarea actelor de comportamentinstinctual;
c) provoacă (prin intermediul hipotalamusului) o serie de modificări vegetative ale emoţiilor(paloare,
roşeaţă, variaţii ale frecvenţei cardiace sau ale tensiunii arterialeetc.);
d) elaborarea modelului conştient al lumii, apare conştienţa propriei existenţe, iau naştere voinţa şideciziile;
e) impulsul (motivaţia) este o stare psihică ce determină subiectul să îndeplinească anumite activităţimenite
să satisfacă una din necesităţile primare.
a) calea aferentă vegetativă este formată din doi neuroni, un neuron numit preganglionar, situat în SNV, şi un
neuron numit postganglionar, situat în periferie, într-un ganglionspinal;
b) în SNV simpatic, ganglionul este in organulinervat;
c) ganglionul vegetativ parasimpatic este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în
imediata apropiere a măduveispinării);
d) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsurăadrenalina
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsurăadrenalina

a) pe baza circuitelor limboneocorticale şi limbomezencefalice este asigurat procesul de învăţare şieste
elaborată trăirea subiectivă a emoţiei (frică, anxietate, bucurieetc.);
b) nucleii bazali (corpii striaţi), se găsesc la nivelulmezencefalului;
c) pe baza acestor conexiuni, sistemul limbic poate elabora unele reflexe condiţionatesimple;
d) segmentele corticale ale analizatorilor şi sunt denumite arii senzitive primare locaizate la nivelulscoarţei
cerebrale;
e) percepţia complexă a lumii exterioare şi a semnificaţiilor diferitelor senzaţii se realizează înariile
asociative.
19. Urmatoarele afirmatii despre SNV simpatic sunt adevarate,exceptand:

a) ganglionul este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata apropiere amăduvei
spinării);
b) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsurăadrenalina;
c) cand simpaticul stimulează o anumită funcţie a unui organ, parasimpaticul o inhibă, şiinvers;
d) mediatorul chimic al simpaticului in stimularea glandelor sudoripare esteadrenalina;
e) dilată pupila (midriază) prin contracţia muşchilor netezi radiari aiirisului.
20. Despre efectele stimularii SNV simpatic putem afirma, maiputin:

a) produce uşoară relaxare a muşchilor ciliari ai irisului, pentru vederea la distanţă, fărăacomodare;
b) produce vasoconstricţie, urmată de scăderea secreţiei glandelor: lacrimale, nazale, parotide,
submandibulare, gastrice,pancreas;
c) produce secreţie abundentă a glandelor sudoripare, cu precizarea că, în acest caz, mediatorul chimic al
simpaticului esteacetilcolina;
d) creşte frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a mio-cardului, având ca efect creşterea debituluicardiac;
e) aspra plamanilor produce bronhoconstricţie, si produce o uşoară dilataţie a vaselorsanguine.
21. Efectele stimulării parasimpaticului sunt, maiputin:

a) contractă muşchii ciliari, favorizând acomodarea cristalinului pentru vederea deaproape;
b) produce vasodilataţia glandelor exocrine (nazale, lacrimale, parotide, submandibular, gastrice, pancreas)
urmată de secreţie glandulară abundentă, bogată înenzime;
c) relaxează musculatura netedă a vezicii biliare şi a căilorbiliare;
d) scade frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a miocardului; produce vasodilataţiecoronară;
e) creşte peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netedeintestinale.
22. Stimularea simpaticuluidetermina:

a) produce mioză (micşorareapupilei);
b) produce vasodilataţiecoronară;
c) produce bronhoconstricţie; produce dilataţia vaselorsanguine;
d) reduce peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netede intestinale;
e) la nivelul tractului urinar contractădetrusorul.
23. Stimularea parasimpaticuluidetermina:

a) stimulează procesele catabolice (glicogenoliză hepatică şi musculară cu creştereaglicemiei;
b) relaxarea sfincterului vezical intern(neted);
c) reduce debitul urinar şi secreţia derenină;
d) determină contracţia muşchilor erectori ai firului de păr; creşte activitateamintală;
e) produce vasodilataţie la nivel cerebral, la nivelul coronarelor şi în cea mai mare parte a muşchilorstriaţi.
a) SNV simpatic are ganglionul vegetativ situat în organulinervat;
b) ganglionul vegetativ parasimpatic este la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata
apropiere a măduveispinării);
c) centrii vegetativi, situaţi la periferie, exercită un control global al funcţiilor organelor;
d) centrii vegetativi situaţi în nevrax un controllocal;
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsurăadrenalina.
25. Alegeti variantafalsa:

a) excitareahipotalamusuluianteriorducelacreştereatonusuluiparasimpatic,iaraceluiposteriorlacreşterea
tonusuluisimpatic;
b) excitarea hipotalamusului posterior la creşterea tonusuluisimpatic;
c) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic elibereazăacetilcolina;
d) SNVsimpatic,ganglionulestesituatladistanţădeorganulinervat(decelemaimulteoriînimediataapropierea măduvei
spinării);
e) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic elibereazăacetilcolina.
CURS 12 - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR
1. Dupa natura excitantului receptorii tactili sunt, maiputin:

a) discurile Merkel(atingere);
b) chemoreceptori;
c) corpusculii Vater-Paccini (vibraţie), corpusculii Golgi (presiune), corpusculiiRuffini;
d) corpusculii Golgi(presiune);
e) corpusculii Ruffini.
2. Fasciculul spinotalamic lateralconduce:

a) sensibilitatea tactilăgrosieră;
b) sensibilitateaprotopatică;
c) sensibilitatea termică şidureroasă;
d) sensibilitatea tactilăfină;
e) sensibilitatea epicritică.

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterioral
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamicanterior);
b) fasciculul spinotalamic ventral conduce sensibilitatea termică şidureroasă;
c) fasciculul spinotalamic lateral conduce sensibilitateaprotopatică;
d) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior almăduvei
(axonul formează fasciculul spinotalamiclateral);
e) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină(epicritică).

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1,2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanulşanţului
lateral Sylvius;
c) in segmentul central al analizatorului exteroceptiv se proiectează axonii deutoneuronului căii senzitive, din
talamus;
d) informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girulpostcentral
stâng;
e) ariile somestezice asociative se găsesc în lobul parietal, posterior faţă de aria somestezică primarăşi
deasupra ariei somestezicesecundare.
5. Alegeti varianta falsa:

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are deutoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamicanterior);
b) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în ganglionul spinal (axonul pătrunde pe calea
rădăcinii posterioar înmăduvă);
c) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină(epicritică);
d) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
drept;
e) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girulpostcentral
stâng.
6. Segmentul periferic al analizatorului interoceptiv este reprezentat de, maiputin:

a) baroreceptori (în zonele reflexogene din crosa aortei şi sinusulcarotidian
b) discurile Merkel;
c) voloreceptori (în atrii, în venele pulmonare, în venelecave);
d) osmoreceptori şi chemoreceptori (în aparatulcardiovascular);
e) algoreceptori (în toateviscerele).
7. Segmentul central al analizatorului interoceptiv este reprezentatde:

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanul şanţului
lateral Sylvius;
c) calea spinoreticulotalamică cu proiecţie corticalădifuză;
d) regiunea posterioară a girului postcentral (câmpul2);
e) neocortex, aria somestezică II şi depaleocortex.
8. Receptorii kinestezici sau proprioceptorii (mecanoreceptorii) articulari sunt, maiputin:

a) terminaţii nervoaselibere;
b) corpusculiiVater-Paccini;
c) fusurile neuro-musculare;
d) corpusculii Ruffini;
e) organele Golgiarticulari.
9. Fusurile neuromusculare sunt formatedin:

a) 1-5 fibre musculare striate modificate(intrafusale),
b) 15-20 fibre musculare striate modificate(intrafusale),
c) 20-25 fibre musculare striate modificate(intrafusale),
d) 5-10 fibre musculare striate modificate(intrafusale),
e) 25-30 fibre musculare striate modificate(intrafusale),

a) fibra intrafusală este o fibră musculară scheletică modificată, cu două capete polare striate (contractile) şi o
parte centrală numită ecuatorială(necontractilă);
b) fibrele intrafusale sunt de două tipuri: fibre cu nuclee în sac, si fibre cu nuclee înlanţ;
c) fusurile neuromusculare sunt localizate în porţiunea centrală necontractilă a fibreiextrafusală;
d) inervaţia senzitivă a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitividin
ganglioniispinali;
e) inervaţia motorie a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitivi dinganglionii
spinali;
11. Despre sensibilitatea kinestezica putem spune,exceptand:

a) este condusă prin fasciculelespinobulbare;
b) receptorii sunt corpusculii Golgi, Ruffini, Vater-Paccini şi terminaţiile nervoaselibere;
c) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
d) protoneuronul se află în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare pătrunde în cordonul
posterior din măduva spinării formând fasciculul Goll şiBurdach);
e) deutoneuronul se află în nucleii Goll şi Burdach dinbulb.
12. Despre sensibilitatea proprioceptiva de controlal miscarii putem spune,exceptand:

a) este condusă prin fasciculele spinocerebeloase (ventral şi dorsal);
b) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
c) protoneuronul este localizat în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare intră în măduva
spinării);
d) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge lacerebel;
e) deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei formândtractusurile:
spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig); spinocerebelos ventral (încrucişat,Gowers).

a) fasciculul spinocerebelos ventral străbate numai bulbul şi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior,
ajunge lacerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge lacerebel;
c) informaţiile de la nivelul fusurile neuromusculare se proiectează, în special, în regiunea posterioară a
girului postcentral (câmpul2);
d) informaţiile de la articulaţii în regiunile anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre
cortexul motor (câmpul4);
e) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge lacerebel.
14. Tunica medie a globului ocular este formata din, maiputin:

a) coroida;
b) corpul ciliar cu muschiiciliari;
c) proceseciliare;
d) iris;
e) corneea.
15. Mediile refringente sunt,exceptand:

a) corneea;
b) sclerotica;
c) umoarea apoasă;
d) cristalinul;
e) corpulvitros;
16. Aparatul dioptric ocular este formatdin:

a) cornee si umoareaapoasa;
b) cristalin si corpul vitros;
c) cornee (cu o putere de refracţie de cca 40 dioptrii) si cristalin (cu o putere de refracţie de cca 20dioptrii);
d) sclerotica sicornee;
e) coroida si corpvitros.

a) când ochiul priveşte la distanţă, muşchiul ciliar este relaxat, iar zonula Zinn tensionată, aceasta puneîn
tensiune cristaloida, comprimândcristalinul;
b) eferenţa simpatică are originea în centrii pupilodilatatori din primele două segmente ale măduveitoracice;
c) retina este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 400 şi 750nm;
d) aria vizuală primară (câmpul 17), numită şi aria striată, se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o
parte şi de alta a scizuriicalcarine;
e) la nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are foveea centralis, ce ocupă regiunea
posterioară a lobuluioccipital.
18. Endolimfa se gasestein:

a) interiorul labirintuluiosos;
b) interiorul labirintuluimembranos;
c) interiorul labirintuluimembranos;
d) între labirintul osos şi celmembranos;
e) interiorul cohleeosoase.
19. Despre organul Corti putem afirma, maiputin:

a) receptorii acustici (mecanoreceptori) se găsesc la nivelul organuluiCorti;
b) organul Corti se află pe membrana bazilară şi este acoperit de membrana tectoria, care are o extremitate ce
pluteşte liber înendolimfă;
c) organul Cotri este format din: celule de susţinere si celule senzorialeauditive;
d) sunetul este transmis până la organul Corti doar prin oasele craniului (transmitere osoasă) inconditii
fiziologice;
e) celulele senzoriale auditive transformă energia mecanică a sunetelor în influxnervos

a) trompa lui Eustachio creaza o diferenta de presiune intre aerul din urechea medie si presiuneaatmosferică;
b) depolarizările celulelor senzoriale reduc frecvenţa potenţialelor de acţiune, iar hiperpolarizările ocresc;
c) când o undă sonoră ajunge la membrana ferestrei ovale, aceasta este împinsă spre rampavestibulară,
comprimândperilimfa;
d) protoneuronul formează lemniscul lateral care se îndreaptă spre colicululinferior;
e) frecvenţa sunetelor percepute de urechea umană este cuprinsă între 1000 şi 3000cicli/sec.

a) vestibulul membranos este format din 2 cavităţi membranoase: utriculă şisaculă;
b) în utriculă se deschid cele 3 canale semicirculare mem-branoase prin nişte extremităţi dilatatenumite
ampule;
c) în utriculă şi saculă se găseşte câte o maculă formată din: celule de susţinere; celulesenzoriale,
răspunzătoare pentru echilibrulstatic;
d) cilii sunt înglobaţi într-o structură gelatinoasă (membrana otolitică) în care se găsesc granule de carbonat
de calciu numiteotoliţi;
e) receptorii vestibulari (mecanoreceptori) se găsesc în macula luteea şi în crestele ampulare dinlabirintul
membranos.
22. Receptorii maculari, alegeti afirmatiafalsa:

a) receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de cătreotolite;
b) receptorii maculari detectează viteza de deplasare acorpului;
c) receptorii maculari nu detectează viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ciacceleraţia;
d) receptorii maculari descarcă impulsuri chiar şi în absenţa deplasăriicapului;
e) receptorii maculari sunt stimulati atât în condiţii statice, cât şidinamice.
23. Alegeti afirmatiafalsa:

a) protoneuronul se găseşte în ganglionul vestibularScarpa;
b) axonul formează ramura vestibulară a nervului cranianVIII;
c) ramura vestibulară se îndreaptă spre cei 4 nuclei vestibulari dinbulb;
d) cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare nu sunt excitaţi mecanic de deplasareaendolimfei;
e) proiecţia corticală al analizatorului vestibular se află la nivelul peretelui superior al şanţului Sylvius(lobul
parietal).
24. La indivizii tineri punctul remotum se afla la:

a) 25 cm deochi;
b) 3 m deochi
c) 6 m deochi;
d) 2,5 m deochi;
e) 60 cm deochi.
25. Proiectia corticala a analizatorului vestibular se află lanivelul:

a) regiunii posterioare a girului postcentral (câmpul2);
b) regiunii anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre cortexul motor (câmpul4).
c) ariei striate(câmpul 17), ce se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o parte şi de alta ascizurii
calcarine;
d) în circumvoluţia temporală superioară (câmpul 41 şi42);
e) peretelui superior al şanţului Sylvius (lobul parietal), în vecinătatea ariilor acustice din girultemporal
superior.
CURS 13 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI
1. Sarcomerul reprezinta:
a) unitatea morfofuncţională amiofibrilelor;
b) unitatea ultrastructurală fibrei muscularestriate;
c) unitatea ultrastructurală şi funcţională amiofibrilelor;
d) unitatea morfofuncţională a fibrei muscularestriate;
e) unitatea ultrastructurală şi funcţională amiofilamentelor.
2. Sarcoplasma conţine maiputin:

a) incluziuniciclopasmatice
b) miozină;
c) miofibrile;
d) mitocondriile;
e) reticululsarcoplasmatic.
3. Sarcomerul transforma energia chimica in energie mecanica, cu un randamentde:

a) 10 –15%;
b) 20 – 25%;
c) 60 –70%;
d) 70 – 80%;
e) 30 –40%.
4. Fasciculul primar este format din fibre acoperite de endomisium:

a) 4-5fibre;
b) 12-16fibre;
c) 20 – 30 defibre
d) 40-50fibre;
e) 65-85fibre.
5. Benzile (discurile) clare sunt străbătutede:

a) membrana H;
b) sistemulL;
c) sistemulT;
d) coloneteLeydig;
e) membrana Z.
6. Sarcomerul reprezinta segmentul cuprins între:

a) doua membraneM;
b) doua zoneH;
c) două membraneZ;
d) doua sistemeL;
e) doua sistemeT.
7. De fiecare moleculă de actină globulară (G-actină) seataşează:

a) câte o moleculă deATP;
b) un filament deactină;
c) două filamente proteice de tropomiozină;
d) troponina T;
e) câte o moleculă deADP.

a) troponina, este un complex de trei proteine globulare ataşate de tropomiozină;
b) troponina J, are o afinitate puternică pentrutropomiozină;
c) tropomiozina, filamentul de actină conţine două filamente proteice detropomiozină;
d) troponina C, cu afinitate pentru ionii decalciu;
e) în perioada repausului muscular tropomiozina acoperă zonele active ale actinei, împiedicând interacţiunea
actinei cu miozina.

a) molecula de miozină este formată din 4 lanţuripolipeptidice;
b) fiecare filament de miozină este format din cca 90 molecule demiozină;
c) miofilamentele groase şi lungi sunt cuprinse în discul întunecat, si sunt formate din actină, tropomiozină şi
troponină;
d) miofilamentele subţiri si lungi sunt formate din actină, tropomiozină şitroponină;
e) un miofilament de miozină situat în centru este înconjurat de 3 miofilamente deactină.
10. Troponina J, care are o puternică afinitatepentru:

a) tropomiozină;
b) actină;
c) moleculă deADP;
d) moleculă deATP;
e) ionii decalciu.
11. Troponina T, care are o afinitate puternicăpentru

a) actină;
b) moleculă deADP;
c) ionii decalciu;
d) tropomiozină;
e) moleculă deATP.
12. Care din afirmatiile de mai jos esteadevarata:

a) înainte de a începe contracţie, capetele punţilor transversale fixează complexultroponin-tropomiozină;
b) ionii de Ca²+, inlatura efectul stimulator al complexuluitroponin-tropomiozină;
c) capul punţii ce are energie înmagazinată care se combină cu o noua molecula de ADP, devinedezenergizant
(cu mai puţină energie) şi din nou asigură forţa detracţiune;
d) după scindarea moleculei de ATP are loc desprinderea capului deactină;
e) în timpul contracţiei lungimea miofilamentelor de actină şi miozină nu se modifică.
13. Interacţiunea actină-miozină se produce atât timp cât:

a) are loc scindarea moleculei deATP;
b) membrana Z se apropie de miozină, sau până când încărcătura musculară devine prea mare pentru tragerea
filamentelor deactină;
c) calciul este fixat detroponină;
d) se realizeaza pomparea activă a calciului din citosol spre depozitele intracelulare (reticululsarco-plasmatic)
sau în afaracelulei;
e) are loc scăderea concentraţiei calciuluicitosolic.
14. Pentru a se produce relaxarea fibrei musculare estenecesară:

a) încărcarea cu calciu a celulei musculare sau epuizarea rezervelor deATP;
b) scăderea concentraţiei calciuluicitosolic;
c) fixarea moleculei ATP de capetele punţilortransversale;
d) legarea capului punţii în zonele active aleactinei;
e) desprinderea capului de actină insotita de scindarea moleculei de ATP, plasându-l în poziţieperpendiculară,
gata de începerea unui nouciclu.
15. Manifestarile electrice ale activitatii musculare sunt, maiputin:

a) sarcolema este polarizată cu sarcini pozitive la exterior şi negative la interior, având o diferenţă de potenţial de
90 mV;
b) excitarea fibrelor musculare pe cale naturală sau artificială provoacă apariţia unui potenţial deacţiune
propagat în lungul fibrei cu o viteză de 30m/sec;
c) viteză de propagare a potenţialului de acţiune în lungul fibrei este de 30m/sec;
d) sunt iniţiate prin mecanismul de cuplareexcitaţie-contracţie;
e) potenţialele de acţiune ale unei unităţi motorii se sumează, dând potenţialele de placămotorie.
16. . Manifestarile biochimice ale activitatii musculare sunt, maiputin:
a) prima etapă constă în desfacerea ATP în ADP, acid fosforic şi energie, sub acţiunea ATP-azică acapului
miozinei;
b) aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determină aparitia unei secuse musculare;
c) moleculele de ATP se refac din ADP şi creatinfosfat(CP);
d) rezervele de CP(creatinfosfat) se refac pe seama energiei rezultate dinglicoliză;
e) în timpul fazei aerobe a glicolizei, în muşchi se formează acid lactic în cantităţivariabile.
17. Urmatoarele afirmatii despre tetanos sunt adevarate, maiputin:

a) tetanosul incomplet, prezintă un platou dinţat, exprimând sumarea incompletă a secuselor lastimulara
repetitivă cu frecvenţă joasă de 10 – 20stimuli/sec;
b) tetanosul complet, prezintă un platou regulat, exprimând sumaţia totală a secuselor, obţinută prinaplicarea
stimulilor cu o frecvenţă mult mai mare: 50 – 100stimuli/sec;
c) toate contracţiile voluntare ale muşchilor din organism sunttetanosuri;
d) forţa dezvoltată de muşchi în timpul tetanosului este de 4 ori mai mare decât cea dezvoltată în timpulsecusei;
e) frisonul, siostola cardiacă, sunt tetanosuri obţinute în urma reflexului miotatic.
18. Componentă elastică în serie (CES) a unui muschi este constituita din, maiputin:
a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelorS2);
b) materialul discurilor Z alesarcomerelor;
c) sistemul de tuburi longitudinale aleRS;
d) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul detendon;
e) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor deoase;
19. Face parte din componenta elastică în paralel (CEP) a unuimuschi:

a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelorS2);
b) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor deoase;
c) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul detendon;
d) materialul discurilor Z alesarcomerelor;
e) sarcolema fibreimusculare.
20. Tonusul muscular se datorează excitării unui număr redus de unităţi motorii, care seînlocuiesc
reciproc cu frecvenţă relativ joasăde:
a) 10 Hz;
b) 5 Hz;
c) 15 Hz;
d) 0,5Hz;
e) 1,5Hz.
21. Terminaţiile secundare senzitive ale fusului neuromuscularsemnaleaza:

a) viteza cu care sunt întinşimuşchii;
b) transmiterea sensibilităţii dureroase amuşchiului;
c) manifestările acustice ce apar datorită vibraţiilor fasciculelor musculare care se contractăasincron;
d) manifestările termice ale contracţiei ce se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară;
e) lungimea instantaneea a muşchilor.
22. Motoneuronii fazici, inervează fibrele musculare striate(extrafusale):

a) cu contracţie lentă (motoneuroni aitonusului);
b) cu contracţie rapidă (motoneuroni aimişcării);
c) eferenţele gama-dinamice, cu terminaţii în placă pe fibrele cu sacnuclear;
d) eferenţele gama-statice, terminate cvadrilat pe fibrele cu lanţnuclear;
e) care măresc sensibilitatea fusului la extensia susţinută.
CURS 14 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR NETEZI
1. Muşchiul neted multiunitar se caracterizeaza prin, exceptand:

a) este alcătuit din fibre musculare netede separate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent decelelalte;
c) fiecare fibra este inervată de o singură terminaţiunenervoasă;
d) este controlat mai ales prin stimulinon-nervoşi;
e) este aceea că el este controlat mai ales prin semnalenervoase.
2. Muşchiul neted visceral - putem afirma, maiputin:

a) fibrele acestui muşchi se contractă împreună, ca o singurăunitate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent decelelalte;
c) forţa generată într-o fibră poate fi transmisă celeivecine;
d) este cunoscut şi sub denumirea de muşchi neted sinciţial datorita interconexiunilor dintrefibre;
e) acest tip de muşchi se află în pereţii a numeroaseviscere.
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre muschii netezi,exceptand:

a) formarea punţilor actomiozinice este reglată prin fosforilarea calciu – indusă demiozina;
b) majoritatea muşchilor netezi prezintă o contracţie tonică, prelungită, având adesea durată de ore sau chiar
zile;
c) un muşchi neted tipic începe să se contracte la 50 – 100 ms după ce a fost stimulat, atinge maximumde
contracţie la o jumătate desecundă;
d) rapiditatea activităţii ciclice a punţilor transversale este mult mai redusă de muşchiulneted;
e) fracţiunea de timp în care punţile transversale sunt ataşate de filamentele de actină este foarte redusăîn
muşchiul neted.
4. Un muşchi neted tipic începe să se contracte după ce a fost stimulatla:

a) 5 – 10 ms;
b) 100 – 150 ms;
c) 50 – 100 ms;
d) 250 – 300ms;
e) 100 – 500 ms;
5. Timpul total de contracţie a muschiului neted estede:

a) 10 – 20 sec;
b) 1 – 3 sec;
c) 0,1 – 0,3 sec;
d) 15 – 20sec;
e) 20 – 25sec.
6. Caracterizeaza muschiul neted, mai putin;

a) se poate menţine o contracţie tonică prelungită a muşchiului neted cu un consum energetic foartemic;
b) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie originală încâteva
secunde sau minute după ce a fost elongat sauscurtat;
c) muşchiul neted este activat exclusiv de către sistemulnervos;
d) muşchiului neted permite oricărui organ cavitar să-si menţină aceeaşi presiune în interiorul lumenului său,
independent de lungimea fibrelorsale;
e) muşchiul neted se poate scurta, faţă de lungimea sa de repaus, cu un procentaj mult mai mare camuşchiul
scheletic.

a) membrana muşchiului neted conţine mai multe tipuri de proteine-receptor, capabile să iniţieze procesul
contractil;
b) în membranele muşchiului neted, alături de receptorii stimulatori, exista şi niste proteine-receptor cu rol de
inhibiţie acontracţiei;
c) joncţiunea neuromusculară este situată în partea mijlocie a fibrei musculare, si
corespunde uneidiferenţieri a sarcolemei, constituiend joncţiuneaneuromusculară;
d) joncţiunea neuromusculară este una difuza care secretă propriul lor
transmiţător, direct înlichidul interstiţial, de unde neurotransmiţătorul difuzează
sprecelule;
e) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie
originală încâteva secunde sau minute după ce a fost elongat sauscurtat.
8. Transmiţători secretaţi de fibrele nervoase autonome ce inervează muşchii

netezisunt:.
a) adenozina;
b) scăderea concentraţiei ionilor decalciu;
c) creşterea concentraţiei ionilor depotasiu;
d) vasopresina;
e) acetilcolina şinoradrenalina.
9. Factori umorali ai contracţiei musculaturii netede sunt, mai putin:

a) acetilcolina;
b) angiotensina;
c) adenozina;
d) serotonina;
e) histamina
10. Factori tisulari locali ai contracţiei musculaturii netedesunt:

a) adenozina, acidul lactic, creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, acetilcolina
siangiotensina;
b) excesul de CO2, noradrenalina,adrenalina;
c) scăderea pH-ului, vasopresina,oxitocina;
d) creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, scăderea concentraţiei ionilor de calciu,
creştereatemperaturii corpului;
adenozina, acidul lactic, acetilcolina, serotonina,histamina

FIZIO Examen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIZIO Examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază

cu: maturizarea întârziată a scheletului;

Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

Accelerarea VSH-lui este determinata de:

Accelerarea VSH-ului este determinată de:

Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă

Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate

Acomodarea se realizează prin contracția:

Acomodarea se realizează prin: variația

Acțiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

Activarea factorului XII al coagulării este determinată

Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:

Activarea nucleelor hipotalamusului anterior

Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

Adaptarea fotochimică la întuneric

Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu

Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

25. Adrenalina și noradrenalina acționează pe receptorii:

Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la

Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția

Albuminele plasmatice au următoarele

Aldosteronul produce la nivelul tubului

Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la

Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile

Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2:

Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a

Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2: este

Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:

Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:

Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației

Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilație:

Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de

Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de

Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

Alegeți afirmația corecta. AMPc:

Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

Alegeți afirmația corecta. Consumul de oxigen în

Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de

Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează

Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită