Râurile din partea de vest

Aceste râuri se varsă toate în râul Tisa.

Tisa udă teritoriul tării noastre pe o distanţă de numai 60 km, la hotarul de nord.

În Tisa se varsă:

 Someşul format din Someşul Mare şi Someşul Mic

 Crisurile: Crişul Alb, Crişul Negru şi Crişul Repede.

Mureşul - este cel mai mare afluent al Tisei.

- izvorăşte din Carpaţii Orientali, trece prin Depresiunea Transilvaniei, taie

Carpaţii Occidentali şi Campia de vest.

- în drumul său primeşte mulţi afluenţi.

Râurile din partea de sud

În partea de sud se află râurile:

Cerna se varsă direct în Dunăre, langă Orşova.

Jiul - cu izvoarele în Carpaţii Meridionali străbate mai multe unităţi geografice:

Depresiunea Petroşani, Podişul Getic, Câmpia Română

- primeşte ca afluenţi principali: Motrul şi Gilortul.

Oltul - este cel mai lung râu din grupa sudică.

- izvorăşte din Carpaţii Orientali, ca şi Mureşul. Trece prin sudul Depresiunii

Transilvaniei, străbate Carpaţii Meridionali, unde primeşte ca afluent râul

Lotru. Pe apele Oltului şi ale Lotrului s-au construit hidrocentrale. La ieşirea

din munţi, Oltul işi linişteşte apele, străbate campia Română şi se varsă în

Dunăre.

Argeşul - izvorăşte din Munţii Făgăraş.

- cel mai important afluent este Dâmboviţa, care trece prin Bucureşti şi
apoi se varsă în Argeş.

Ialomiţa - izvorăşte din Munţii Bucegi.

 - ea are ca afluent râul Prahova.

Râurile din partea de est

Râurile din partea de est sunt strânse de Siret şi Prut.

Prutul formează graniţa de est a ţării noastre.

Siretul - curge prin vestul Podişului Moldovei, de la nord la sud, pană la Dunăre.

- unul dintre cei mai importanţi afluenţi ai Siretului este râul Bistriţa. Pe
acest râu s-a construit hidrocentrala de la Bicaz.

- alţi afluenţi ai Siretului sunt: Moldova, Trotuş, Buzău.