http://www.bio.uaic.

ro/studenti/cursuri/
 Dimitri Ivanovich
Mendeleev, celebru
chimist rus, recunoscut
a fi unul din cei doi
chimişti ce au creat
independent unul de
altul prima varianta a
tabelului periodic al
elementelor. Pe de o
parte, tabloul lui
Mendeleev era o
reprezentare mai
completă a relaţiei
complexe dintre
elementele chimice, şi,
pe de altă parte, cu
ajutorul acelui tabel,
Mendeleev a fost
capabil să prezică atât Julius Lothar Meyer
existenţa altor
elemente, nici măcar
(19 august 1830 – 11 aprilie 1895)
bănuite a exista pe
vremea sa, precum şi a
Julius Lothar Meyer, chimist german
Dimitri Ivanovich Mendeleev, proprietăţilor generale contemporan cu D.I. Mendeleev s-a
ale acestor elemente.
(8 februarie 1834 – 2 februarie 1907) Aproape toate născut în oraşul Varel, la acea vreme
aparţinând ducatului Oldenbourg,
previziunile sale au fost
actualmente parte a Germaniei. A
confirmate de
realizat independent primul tabel
descoperirile ulterioare
periodic al elementelor chimice.
din fizică şi chimie.
numărul atomic „Z”
numărul de protoni sau de electroni care intră în constituţia atomului respectiv

masa atomică, notată convenţional cu „A”

se exprimă în unităţi de masă atomică unificată (u) sau dalton (Da)

1u = 1/NA g = 1/(1000 NA) Kg (unde NA reprezintă numărul lui Avogadro)

1u = 1,66053886(28) x 10-24 g = 1,66053886(28) x 10-27 Kg
1u = 931,494028(23) MeV/c2
Numărul lui Avogadro
reprezintă numărul de entităţi
elementare (atomi sau
molecule) existente într-un
masă atomică ≠ masă atomică relativă
mol (numărul de atomi
existenţi în exact 12 grame al
izotopului de carbon 12)
 1.1. Particule şi cuante elementare

M. Faraday, om de ştiinţă britanic cu contribuţii

importante în domeniile electromagnetismului şi
a electrochimiei. Principalele sale descoperiri
sunt legate de inducţia electromagnetică,
diamagnetism şi electroliză.

Michael Faraday Tub de tip Crookes

(22 septembrie 1791 – 25 august 1867)
A: Sursă de joasă tensiune
pentru încălzirea catodului C.
B: Sursă de înaltă tensiune
pentru a stimula anodul P.
M: Mască metalică conectată la
potenţialul catodului, imaginea
ei putând fi observată pe
suprafaţa luminiscentă a
fosforului ca o umbră
întunecată.
 Sir Joseph John Thomson, fizician
britanic creditat pentru descoperirea
electronului şi a izotopilor. De asemenea
a definitivat dispozitivul cunoscut sub
numele de spectrometru de masă. În
1906 i s-a decernat premiul Nobel pentru
fizică ca recunoaştere a activităţii sale
ştiinţifice în propagarea electricităţii în
gaze şi descoperirea electronului.

Sir Joseph John Thomson

(18 decembrie 1856 – 30 august 1940)
 Ernest Rutherford, chimist şi fizician
neozeelandez, considerat părintele
fizicii nucleare. Prin lucrările sale el a
descoperit conceptul de înjumătăţire a
perioadei de viaţă a elementelor
radioactive şi de asemenea, a pus în
evidenţă radiaţia de tip alfa şi beta.
Pentru toate aceste contribuţii ştiinţifice,
el a fost recompensat cu premiul Nobel
pentru chimie în 1908.

Ernest Rutherford
(30 august 1871 – 19 Octombrie 1937)
 Karl Ernst Ludwig Max
Planck, fizician german,
considerat fondatorul teoriei
cuantice şi unul din cei mai
importanţi fizicieni ai
secolului al XX-lea, laureat
al Premiului Nobel pentru
fizică în anul 1918.

Karl Ernst Ludwig Max Planck

(23 aprilie 1858 – 4 octombrie 1947)
 Albert Einstein, fizician german,
cunoscut pentru elaborarea teoriei
relativităţii şi în special pentru ecuaţia de
echivalenţă între masă şi energie
(E=mc2). În 1921 a primit premiul Nobel
pentru fizică, pentru activitatea sa în
domeniul fizicii teoretice şi în special
pentru descoperirea legilor care stau la
baza efectului fotoelectric. A adus
numeroase contribuţii în cosmologia
relativistă, în probleme clasice de
statistică mecanică cât şi aplicativitatea
lor în teoria cuantică, în explicarea
mişcării Browniane a moleculelor, în
probabilităţi ale tranziţiei atomice, în
sprijinul conceperii unei teorii unificate a
câmpului.

Albert Einstein
(14 martie 1879 – 18 aprilie 1955)
 James Chadwick, fizician
englez, laureat al
premiului Nobel pentru
fizică în 1935 pentru
descoperirea neutornului.

Sir James Chadwick

(20 octombrie 1891 – 24 iulie 1974)
 Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire

Organisation Européenne pour la Recherche Nucléaire

Principalele obiective urmărite prin experimentele efectuate la CERN

Punerea în evidenţă a bosonului Higgs (4 iulie 2012)

Incertitudini în comportamentul Modelului Standard la energii foarte înalte

Existenţa unor particule care să explice natura materiei întunecate

Explicaţii în ceea ce priveşte dezechilibrul între materia şi antimateria

existentă în univers
 Large Hadron Collider beauty

A Toroidal LHC ApparatuS

Compact Muon Solenoid

A Large Ion Collider Experiment

CMS
ATLAS
LHCb
ALICE
- Cablul folosit pentru construirea LHC-ului ar putea să înconjoare Ecuatorul de 6,8 ori. Dacă toate cablurile ar
fi unite ar putea ajunge pe soare si inapoi de 5 ori si tot ar rămâne suficient cablu pentru câteva drumuri pe
lună.

- Una dintre componentele LHC-ului ar putea fi cel mai mare frigider din lume. Ar putea sa înmagazineze
150.000 de frigidere pline cu cârnaţi la o temperatură mai scăzută decât cea din spaţiu.

- Vidul creat în interiorul LHC-ului este comparabil cu cel din spaţiu. Daca am compara LHC-ul cu un cauciuc
care are o pană, i-ar lua 10.000 de ani pentru a se desumfla complet.

- In peştera ATLAS ar putea să intre lejer catedrala Notre Dame. Doar nava principală a edificiului din Paris are
proporţii impozante, 130m lungime şi 35m înălţime.

- Când a fost săpat tunelul de 27 de km de la CERN, cele două capete s-au unit cu o eroare de un centimetru.

- Acest experiment este probabil cel mai complex până la ora actuală. Informaţiile rezultate din acest
experiment vor să schimbe cunoştinţele pe care le avem despre univers

- CERN este cel mai mare laborator ştiinţific din lume. Pentru experimentele desfaşurate la CERN, s-au
câştigat deja două premii Nobel pentru Fizică. Din anul 1962 până azi, 38 de şefi de stat au vizitat CERN.

- La 1 octombrie 2003, CERN şi Institutul de Tehnologie din California au stabilit un record absolut în transferul
de date pe internet. Au transferat 1,1 terabytes de date în mai puţin de 30 de minute printr-o reţea de 7000 de
km. Este ca şi cum ai transfera un film DVD în 7 secunde.

- Acceleratoarele de particule au şi aplicaţii în viaţa de zi cu zi. Ele sunt folosite inclusiv la uscarea vopselei de
pe cutiile de suc.

- In 2003, 6,1 % din traficul aerian de pe aeroportul din Geneva a fost produs de CERN, în total 54 868 de
pasageri.
 Murray Gell-Man, fizician
american laureat al premiului
Nobel pentru fizică acordat în
1969 pentru activitatea sa
ştiinţifică privind teoria
particulelor elementare în
general şi a modelului quarc
în special.

Murray Gell-Man
(15 septembrie 1929 …)
Peter Ware Higgs
(29 mai 1929 …)
Înregistrarea unui eveniment care ar putea demonstra existenţa bosonului Higgs
Nucleul izotopului de Deuteriu
Cele 18 particule fundamentale sunt clasificate, în funcţie de spin, în două categorii.
- particule fundamentale cu spin înjumătăţit (1/2, 3/2, 5/2, …) numite fermioni.
- particule fundamentale cu spin întreg (0, 1, 2, …) numite bosoni.

Fermioni (particule fundamentale cu spin înjumătăţit)

(sarcina electrică elementară / simbol / nume / antiparticula / masa (Kg)
Quarcuri Generaţie Leptoni
+ 2/3 - 1/3 0
-1
u up d down e electron ne e-neutrino
Prima
(up antiquark) (down antiquark) (pozitron) (e-antineutrino)
9.1 x 10-31 < 2 x 10-35
~9 x 10-30 ~1 x 10-29
+ 2/3 - 1/3 -1 0
c charm s strange m muon nm µ-neutrino
A doua
(charm antiquark) (strange antiquark) (antimuon) (µ-antineutrino)

~3 x 10-27 ~3 x 10-28 1.9 x 10-28 < 4 x 10-31

+ 2/3 - 1/3 -1 0
t top b bottom t tauon nt τ-neutrino
A treia
(top antiquark) (bottom antiquark) (antitauon) (τ-antineutrino)

~3 x 10-25 ~8 x 10-27 3.2 x 10-27 < 6 x 10-29

Sarcina electrică elementară, 1e = 1,602176487(40) x 10-9 C

 Bosonii, particule fundamentale cu spin întreg (0, 1, 2, …)

Forţa
Anti- Sarcina Masa
Nume Simbol Spin (interacţiunea) Existenţa
particula (e) (GeV/c2)
mediată

Puternică
Gluon g - 0 1 0 Confirmată
(fundamentală)
Electromagnetică
Photon γ - 0 1 0 Confirmată
(fundamentală)

W Slabă
W- W+ −1/+1 1 80,4 Confirmată
boson (fundamentală)

Z Slabă
Z - 0 1 91,2 Confirmată
boson (fundamentală)

Higgs Recent
H0 - 0 0 125 Câmpul Higgs
boson Confirmată

Gravitaţională
Graviton G - 0 2 0 Neconfirmată
(fundamentală)

1V=1J/1C 1eV=1,60217653(14) x 10-19J 1 GeV/c2 este echivalent cu 1,79 x 10-27 kg

Reprezentare schematică a interacţiunilor dintre particulele elementare
descrise de către Modelul Standard

Graviton
?
 Particulele compozite, sunt clasificate, în funcţie de spin, în două categorii:
- particule compozite cu spin întreg (0, 1, 2, …) numite mezoni.
- particule compozite cu spin înjumătăţit (1/2, 3/2, 5/2, …) numite baryoni.

Mezonii sunt particule compozite, în componenţa cărora intră un quark şi un antiquark

Mezoni (exemple)
Nume Simbol Masă (MeV/c 2 ) Sarcină Durată de viaţă(s) Spin
Pion p+ 139.6 +1 2.6 x10 -8 0
- 17
Pion p0 135.0 0 8.4 x 10 0
Pion p- 139.6 -1 2.6 x 10-8 0
Kaon K+ 493.8 +1 1.2 x 10 -8 0
-10
Kaon K0 497.88 0 0.9 x 10 0
Kaon K- 493.8 -1 1.2 x 10
-8
0
Upsilon U 9460.0 0 1.3 x 10-20 1

p + n  p + p + π-

π-  m- + nm (2,6 x 10-8 s)
 Barionii, sunt particule compozite cu spin înjumătăţit care au în componenţă trei quarci.

Barioni (exemple)
Nume Simbol Masă (MeV/c2 ) Sarcină Durată de viaţă(s) Spin
Proton p 938.3 +1 stabil 1/2
Neutron n 939.6 0 887 1/2
-10
Sigma S+ 1189 +1 0.8 x 10 1/2
Xi X0 1315 0 2.9 x 10
-10
1/2
Delta 0 1232 0 5.6 x 10 -24 3/2
Omega W- 1672 -1 8.2 x 10
-11
3/2
Lambda L0 5624 0 1.2 x 10 -12 1/2

Hadroni = termen generic ce reuneşte barionii şi mezonii

În fizica particulelor dezintegrarea protonului

este un proces de dezintegrare radioactivă ipotetică !
p → e+ + π0
π0 → 2γ
1.2. Radiaţia electromagnetică
 1.3. Dezintegrarea radioactivă naturală
Dezintegrarea radioactivă naturală este un fenomen spontan şi aleatoriu pentru că nu se
poate determina când se va dezintegra un anumit nucleu atomic, deși pentru o populație
mare de nuclee de un anumit tip se poate estima câte nuclee vor suferi dezintegrarea într-
un anumit interval de timp. Acest interval de timp poartă numele de perioadă de
înjumătăţire. Perioada de înjumătăţire este cunoscută cu o precizie destul de mare pentru
majoritatea izotopilor radioactivi.

Dezintegrarea radioactivă naturală:

Particule subatomice
- radiaţii alfa
- radiaţii beta-/beta+
- neutroni
Unde electromagnetice
- radiaţii gamma

Dezintegrare alfa
238 234 𝟒
92𝑈 → 90𝑇ℎ + 𝟐𝑯𝒆
simplificat
238
𝑈 → 234𝑇ℎ + 𝜶
 Dezintegrare beta (electron sau pozitron) - / +
−
𝑛 → 𝑝 + 𝑊𝑏𝑜𝑠𝑜𝑛 → 𝒆− + 𝜈𝑒
0 +

𝑛0 → 𝑝+ + 𝒆− + 𝜈𝑒
𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒 + 𝑝+ → 𝑛0 + 𝒆+ + 𝜈𝑒

Transmutaţie nucleară
Dacă protonul şi neutronul sunt parte integrantă a unui nucleu atomic, atunci
prin dezintegrare se transmută un element chimic în altul.
137 137 −
55 𝐶𝑠 → 56 𝐵𝑎 + 𝒆 + 𝜈𝑒

22 22
11𝑁𝑎 → 10𝑁𝑒 + 𝒆+ + 𝜈𝑒

22 22
11𝑁𝑎 + 𝑒− → 10𝑁𝑒 + 𝜈𝑒
 Dezintegrare gamma
radiaţie electromagnetică,
fotoni cu energie foarte înaltă
60 60
27𝐶𝑜 → 28𝑁𝑖 + 𝑒 − + 𝜈𝑒 + 𝜸
Numărul atomic (Z)

Nuclid
părinte

Numărul de neutroni (N)

 Metoda de datare cu 14C
Datarea cu 14C (sau mai corect datarea cu radiocarbon) este o metodă de determinare a
vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de 14C.

Elementul Carbon are doi izotopi naturali stabili: 12C, (98,89%), 13C (1,11%) și un izotop
radioactiv 14C (0.00000000010%). 14C se dezintegrează radioactiv, având un timp de
înjumătățire de 5730 ani.

Metoda radiocarbonului se bazează pe viteza de dezintegrare a acestuia, 14C se formează în

straturile superioare ale atmosferei prin interacția neutronilor din radiația cosmică cu izotopul
azotului 14N prin reacția:
14N + n = 14C + p
14C care se formează este oxidat rapid la dioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în
plante și indirect în animalele vii și în lanțul alimentar. Rapiditatea dispersării radiocarbonului a
fost demonstrată cu ocazia testelor cu arme termonucleare în atmosferă. Există un echilibru
între concentrația izotopilor carbonului din atmosferă, adică numărul de atomi de radiocarbon
este constant. Când plantele și animalele mor, procesele metabolice de încorporare a
carbonului (inclusiv 14C) încetează, iar radiocarbonul începe să dispară prin reacția de
dezintegrare:
14C = 14N + β

Datarea cu radiocarbon a unui eșantion se realizează măsurând radioactivitatea lui

reziduală și raportând-o la activitatea eșantioanelor din prezent.
Etape de nucleosinteză ca rezultat al
fuziunii nucleare naturale într-o stea cu o
masă de 20x mai mare ca a soarelui, ajunsă
în ultimul stadiu de existenţă, la câteva
secunde de colapsul gravitaţional.