Motto: care e cel mai frumos cuvânt.

îmi venea să spun miraj (Nora Iuga)

orașul lui beth

trenul trece prin centrul vechi

clădiri părăsite parcuri pe afișe
uitate la subsol niște gânduri (și ele)
oameni pe străzi
tu printre emoții/ amintiri

ar fi mai bine să nu urci în tren

te va duce în trecut în centrul vechi
mai bine stai pe șine nu vei trece prin toate

te asigur că vei vedea florile din parcuri

ofilite de timp din cauza ta
s-au cam uscat

clădirile au devenit mari

acoperă lumina florilor și pe a ta
nu te vezi dintre geamurile imense
ești doar tu cu tine sunteți de ajuns
te pierzi printre străduțe minuscule. ar trebui
să te scoată la lumină te duc în întuneric
doar atât pot sunt pustii
pisica neagră cu ochii fioroși se uită la tine
vrei să te întorci crezi că e semn rău

darcy o așteaptă pe elizabeth

pe aceeași bancă pe banca aia așteptai
o șansă o schimbare
ai pierdut ai ajuns de unde ai plecat
în centrul vechi

totul e pavat
cu amintiri cu ani uitați
 Motto: care e cel mai frumos cuvânt. îmi venea să spun miraj (Nora Iuga)

fără basme fără unelte în plus

acesta e castelul porțile s-au închis

trebuie să zbori să ajungi la ea
legendarele povești cu prințese nu te ajută

prinții nu există balaurii da

cioburile stau la locul lor pe podeaua plină de praf
ți-e bine în dezordine

și nu dormi 100 de ani dacă te zgârie un ciob

te ridici te aranjezi
nici prințesele nu există
poate vrăjitori/ vrăjitoare

poveștile iau foc privești tavanul albastru

trebuie să fie alb
visele încă își fac efectul
 Motto: care e cel mai frumos cuvânt. îmi venea să spun miraj (Nora Iuga)

spre vest

autobuze oprite
taxiuri care se plimbă
oamenii așteaptă în stații de la un km
cerul se înseninează. tata nu ține cont de viteză
plouă vocea mamei se aude încet pentru cei de pe bancheta din spate
tata tot nu ține cont de viteză
își pune mâna pe inimă noi pe stomac
mama încă nu tace

coloana de mașini se învârte prin oraș

lipsesc plăcuțe de înmatriculare
indicațiile nu se văd
treceri de pietoni pline de trupuri de diferite dimensiuni
luminile nu se sting
inima se învârte prin stomac
creierul nu-l simt la locul potrivit
ochii nu pot prinde peisajele ele trec pe lângă mașină

liniile albe opresc roțile

tata nu poate trece de mașina ruginită
mama încă vorbește copiii dorm

aștepți un mesaj la ora 5

ceva atenție
nu apare
 Motto: care e cel mai frumos cuvânt. îmi venea să spun miraj (Nora Iuga)

ultimul stadiu

cheile nu se pierd cum se pierd oamenii

privirile nu se intersectează cum se intersectează mașinile
viața unui câine pare mai interesantă decât a ta
nu doar pare chiar e

în timp ce el se pierde fericit printre blocuri

tu te rătăcești printre dosare pline de praf
fără sens fără orice sentiment pe care îl poate avea
și-un câine

câine ești doar când faci ce vrea soția/ iubita

atunci te poți considera plin de viață
fericit & împlinit

apasă pe butonul stop pentru a opri gălăgia

căști înfundate. cuvinte spuse degeaba
asta e tot ce auzi
un nou episod dintr-un serial fără sfârșit
alte semințe aruncate pe scări
câteva puncte scăzute rămân aceleași gânduri
aceleași melodii în playliste cuvinte
sentimente ies după fiecare pahar de vin băut
pe ascuns într-o cameră cu pereți din mucegai
câteva cărți aruncate ici-colo

aceleași dorințe
degete subțiri de pianistă
care n-au atins niciodată pianul
 Motto: care e cel mai frumos cuvânt. îmi venea să spun miraj (Nora Iuga)

prin oraș

umbre/ lumini transcendente pe fața ei

barba lui gri
fețele lor maltratate de timp
cobori din autobuz
vezi alte fețe contorsionate
ți-e greață de ce a ajuns lumea

preferi mizeria în locul liniștii

oamenii încă aleargă pe trecerea de pietoni
stațiile pline de trupuri goale
mașinile circulă cu disperare
să ajungă în capătul orașului
de unde vine autobuzul

ticăitul semaforului
îți limitează libertatea
motoarele mașinilor
îți zgârie creierul

muzica lor se face neauzită

când soarele se urcă deasupra bisericii
din centru
uitată de corpurile ce trec cu mașina/cu autobuzul

te visezi fumând pe terasa de la colțul străzii

aia "plină de amintiri"
nopți pierdute cu un grup hard
în care erai doar animator

mai rău este când îți aduci aminte de acei ochii sclipitori
you will open your eyes. în centru e curățenie

oamenii trec
rămâi în stație e totul ok