Sunteți pe pagina 1din 3

Copiii au nevoie de disciplina

Copiii au nevoie de reguli clare – si niste parinti care sa le respecte strict pentru a se simti
in siguranta. Disciplina nu este acelasi lucru cu pedeapsa. Cea mai buna disciplina este inrudita
cu educatia, cu faptul de a le arata copiilor cum ne asteptam sa se poarte in lume.
Iata de ce au nevoie copiii de disciplina dar si despre reguli de parenting si
echilibru.
Chiar si copilul vrea reguli
Este ciudat dar adevarat: uneori copiii se poarta intr-un anumit mod fiindca spera ca
veti aplica regulile. Iata cum trebuie sa procedati.
V-ati auzit vreodata copilul spunand „Mami, mi-ar placea sa ma pedepsesti trimitandu-ma
in camera mea“? Sigur ca nu. Dar motivul este ca disciplina nu este acelasi lucru cu pedeapsa.
Cea mai buna disciplina este inrudita cu educatia, cu faptul de a le arata copiilor cum ne asteptam
sa se poarte in lume.
Reguli clare – si niste parinti care sa le respecte strict – iata de ce au nevoie copiii ca sa se
simta in siguranta. Dar cum puteti sa va dati seama ca de fapt copilul va cere sa-l aduceti pe calea
cea dreapta:
Batalia asupra orei de culcare
De ce doreste copilul dumneavoastra disciplina: Copilul mic nu are puterea de vointa
de a renunta la ceva ce evident este amuzant (si sa stea pana tarziu) in favoarea a ceva care
ii face bine (mai mult somn).
Ce trebuie sa faceti:
Dati-i putin control asupra situatiei. Poate parea ca dati inapoi, cand de fapt ceea ce
incercati sa faceti este sa impuneti disciplina. Dar in cazul in care copilul are o anumita doza de
putere (sau cel putin asa crede), acest lucru il va ajuta sa urmeze regulile care conteaza cel mai
mult.
Poate ca asteptati nerabdator sansa de a va tranti in fata televizorului la o emisiune pentru
adulti ca sa incheiati o zi obositoare, dar incercati sa rezistati impulsurilor de a „zbiera“ ordine
ca: „Spala-te pe dinti! Pune-ti pijamaua! Treci in pat! Acum!“
In schimb, insistati asupra orei de culcare pe care o numiti, dar ajungeti la asta intr-un mod
in care copilul are de ales.
Oferiti-i variante ca „Vrei sa-ti pui mai intai pijamaua sau sa speli pe dinti?“, ceea ce-l va
ghida in rutina sa de dinainte de culcare si ii va permite sa inceapa sa devina mai responsabil.
Un poster cu imaginile ritualului de dinainte de culcare este foarte util pentru a mentine
copiii de 4 ani si jumatate pe calea cea buna si a-i face sa se poarte frumos la culcare. Tot va
trebui sa-i dati indicii asupra pasilor pe care ii are de facut, punandu-i intrebari precum „Ce faci
dupa ce ai facut baie?“ dar probabil ca va petrece mai putin timp luptandu-se cu dumneavoastra
pana la culcare daca pareti mai mult un ghid decat un sergent-major.
Adevarul este insa ca micul sau organism tanjeste dupa un ciclu regulat de somn. Copilul
dumneavoastra doreste sa-l invatati cum sa se calmeze in mod consecvent cand vine noaptea.
Crizele in public
De ce copilul dumneavoastra doreste disciplina: Poate parea ca este un rasfatat, dar e
mai mult la mijloc. Copiilor mici le lipseste controlul impulsurilor. In cazul in care copilul
dumneavoastra doreste sa-i cumparati o gustare speciala cand sunteti la cumparaturi si ii
spuneti nu, el pur si simplu nu stie cum sa isi aline acel sentiment puternic de dorinta.
„De fapt va cere sa-l invatati doua lucruri: cum sa-si infrunte dezamagirea intr-un mod
acceptabil din punct de vedere social si ce sa faca cu pofta aceea intensa de desert“, spun
psihologii.
Ce trebuie sa faceti:
Rupeti cercul vicios parasind magazinul. Cu cat mai mult calm posibil, rugati un angajat al
magazinului sa aiba grija de caruciorul de cumparaturi in timp ce iesiti cu copilul afara. Stati cu
el pe trotuar sau in masina si spuneti-i „Sunt gata sa ascult ce ai de spus cand incetezi sa plangi“.
(Pastrati in masina o carte sau o revista, fiindca poate dura cateva minute sa se linisteasca.)
Dupa ce copilul s-a calmat, ajutati-l sa se gandeasca la ce anume a mers rau, in loc sa-i
tineti predici: „De ce am plecat din magazin? Cum ne uitam la lucrurile din magazin, cu mainile
sau cu ochii?“ Iata ce inseamna disciplina – nu il criticati, ci ii dati copilului o mica lectie – in
loc sa-l pedepsiti.
Dupa ce reveniti inauntru, ajutati copilul sa se confrunte cu acele dorinte irezistibile de a
adauga dulciuri in caruciorul de cumparaturi: spuneti-i ca azi este ziua cumparaturilor pentru
familie si ca va putea sa isi aleaga un desert cand va fi o ocazie speciala pentru el. Impreuna
puteti face lista unor astfel de ocazii – ziua lui de nastere, ultima zi de scoala – pentru distractii in
plus.
Lectia pe care i-o oferiti copilului se refera la limite: vom reveni la dorintele tale intr-un
moment mai potrivit; iar tu nu esti cel care decide facand crize.
Certurile de la locul de joaca
De ce copilul dumneavoastra doreste disciplina: copiii mici abia acum invata cum sa
se joace cu semenii lor, iar uneori o jumatate de ora poate fi o perioada lunga pentru ei.
Copilul dumneavoastra nu are tactul social de a spune „Hei, sunt cam frant de oboseala
acum. V-ar deranja sa continuam intalnirea alta data?“
Apucand jucariile sau izbucnind in lacrimi cand vede ce culoare a ales prietenul lui pentru
blocul de lego, nu isi propune sa aiba o comportare dificila. Ci doar va informeaza, in singurul
mod pe care il stie, ca are nevoie de ajutorul dumneavoastra.
Ce trebuie sa faceti:
Ajutati copilul sa descrie in cuvinte cum se simte – sau spuneti-i, daca este necesar, ca nu
are o comportare buna.
Ii puteti spune copilului „Se pare ca ai obosit jucandu-te cu jucaria aia. Sa incercam cu
piesele astea de lego“. Sau ajutati-l sa se calmeze luandu-l in brate si citind o carte in liniste
impreuna.
Daca fiica dumneavoastra face un gest cum ar fi sa-i dea prietenei ei cu papusa in cap, este destul
sa spuneti „Noi nu lovim alti oameni“. Daca sunteti la altcineva acasa si decideti sa incheiati
vizita, nu-i tineti copilului o predica. Ea invata din modelul pe care il oferiti: cand comportarea
sa incepe sa o ia razna, este momentul sa mergeti acasa. Ea poate fi usurata sa revina acasa la
jucariile si la tabieturile ei.
Poate considerati ca toate acestea ca fiind logice. Dar stiti ceva? Sunt si o forma pozitiva de
disciplina.
Obraznicia fata de adulti
De ce copilul dumneavoastra doreste disciplina: Copiii nu se pot abtine sa nu incerce
diverse cuvinte si moduri de a vorbi cand sunt auziti de prietenii dumneavoastra. Credeti
sau nu, totusi, doresc sa-i invatati cat de departe pot merge – sa stabiliti limitele limbajului
acceptabil. Deci luati-va inima in dinti si considerati discutiile condimentate o pedoarie
pentru sfaturi disciplinare: „Le pot vorbi astfel oamenilor mari? Imi vei permite?“
Raspunsul dumneavoastra (prin cuvinte mai utile, desigur) va fi: „Nici gand, amice!“
Copiii doresc si sa se asigure ca adultii sunt diferiti de tovarasii lor de joaca, ca nu pot
vorbi cu dumneavoastra la fel cum ar vorbi cu alt copil. Discutiile respectuoase implica faptul ca
adultii sunt la conducere, ceea ce inseamna ca micutul se simte in siguranta si nu trebuie sa
ghiceasca modul in care sa se poarte.
Ce trebuie sa faceti:
Insistati ca micutul sa foloseasca vorbe politicoase, chiar daca trebuie sa repete propozitia
de trei sau patru ori pana cand ii iese. Unele lectii de viata sunt ca tabla inmultirii: necesita
repetare indelungata ca sa se fixeze.
Asta inseamna ca trebuie sa rezistati tentatiei de a riposta: „Sa nu indraznesti sa-mi
vorbesti astfel!“ Asta nu face decat sa-i arate ca acel mod de a vorbi este eficient, spune Alina
Olaru - Psiholog la DespreCopii.com
„In loc de asta, treceti la nivelul lui, priviti-l in ochi si spuneti-i calm dar ferm, <<Mi-ar
placea sa mai incerci o data. Cum ar fi sa zici Mami, as vrea tare mult sa mai ramanem la locul
de joaca>>“.
Daca puteti sa-i indepliniti rugamintea, acum politicoasa, faceti-o. In caz contrar, spuneti
„Am auzit si stiu ce doresti. Dar nu avem timp sa ramanem mai mult azi. Este momentul sa
plecam“.
Cand copilul este obraznic cu alt adult, luati-l deoparte si spuneti-i cum sa-si ceara scuze.
Nu uitati: copilul este incepator in arta conversatiei politicoase. Daca refuza sa-si schimbe
exprimarea, oferiti-va sa cereti dumneavoastra iertare in locul lui, iar ulterior discutati cu copilul
despre modul in care va asteptati sa le vorbeasca adultilor.

S-ar putea să vă placă și