KINETOTEPIA ÎN HIPTENSIUNEA

ARTERIALĂ

Masterandă:

BONDOC F. IULIANA ALEXANDRA

 Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice
si/sau dastolice peste 140mm/ Hg , respectiv 90 mm/Hg. Hipertensiunea determina
cresterea lucrului cardiac si poate duce la afectarea vaselor sangvine si a altor
organe, mai ales a rinichilor, cordului si ochilor.

 Stadiile hipertensiunii:

 Stadiul 1 (usoara): TAs (tensiune arterial sistolica) 140-159 mmHg, TAd

(tensiune arterial diastolica) 90-99 mmHg;
 Stadiul 2 (moderata): TAs 160-179 mmHg, TAd 100-109 mmHg;
 Stadiul 3 (severa): TAs > 180 mmHg, TAd >110 mmHg
 HTA maligna: in lipsa tratamentului intensive rezulta decesul prin complicatii.

Hipertensiunea arteriala este o afecţiune frecventă în care sângele exercită o

presiune exagerată asupra pereţilor arteriali, ceea ce poate duce la complicaţii
precum boli cardiace, accidente vasculare cerebrale şi insuficienţă renală.
Hipertensiunea poate fi consecinţa mai multor condiţii şi afecţiuni diverse sau
poate reprezenta ea însăşi o afecţiune.
Tensiunea sau presiunea arterială este forţa exercitată de sângele pompat de
inimă asupra pereţilor arteriali. Tensiunea arterială este exprimată sub forma a două
numere urmate de unitatea de măsură a presiunii– milimetri coloană de mercur (
exemplu 120/80 mmHg). Prima valoare reprezintă tensiunea sistolică care este cea
mai mare presiune de la nivelul arterelor în sistolă (când inima pompează sângele în
corp). A doua valoare se numeşte tensiune diastolică şi reflectă cea mai mică
presiune de la nivelul arterelor atunci când inima este în diastolă (se relaxează între
două bătăi).
Valorile tensiunii arteriale variază şi înregistrează creşteri şi scăderi moderate ca
răspuns la diferite situaţii. Tensiunea arterială va creşte în timpul unui efort fizic
susţinut pentru a asigura un flux adecvat de sânge arterial (oxigenat) către toate
celule organismului. De asemenea, tensiunea arterială poate creşte în situaţii
stresante. Tensiunea arterială este de obicei mai scăzută în timpul somnului şi în
perioadele de relaxare.

Ca regulă, adulţii ar trebui să aibă tensiunea arterială mai mică de 140/90 mm

Hg. În plus, ultimele ghiduri medicale consideră că măsurători repetate mai mari de
120/80 mm Hg reprezintă prehipertensiune, care ar trebui monitorizată regulat şi
tratată la nevoie pentru a preîntâmpina creşterea tensiunii arteriale.
Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială la adolescenţi şi adulţi, dar
rară la copii este cea primară, esenţială (de cauză necunoscută). Cea de-a doua
formă de hipertensiune se numeşte secundară şi apare ca urmare a unei alte
afecţiuni. Această formă de hipertensiune apare brusc şi determină valori ale
tensiunii arteriale mai mari decât în hipertensiunea esenţială.
Valorile foarte mari ale tensiunii arteriale apărute brusc, precum şi efectele pe
termen lung ale hipertensiunii uşoare-moderate pot duce la complicaţii ce pot pune
viaţa în pericol cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, insuficienţa renală şi atacul
de cord (infarct miocardic).
Hipertensiunea arterială este numită ucigaşul tăcut deoarece de obicei nu
produce niciun fel de simptome până când nu apar complicaţiile grave. În unele
cazuri, persoanele hipertensive pot prezenta epistaxis (sângerare nazală) sau
cefalee.
În ciuda lipsei simptomelor, hipertensiunea arterială necontrolată solicită intens
pereţii arterelor. Această solicitare duce la deteriorarea vaselor de sânge din întreg
organismul, inclusiv a celor din organele vitale precum rinichi, inimă şi creier.
Hipertensiunea arterială este influenţată de anumiţi factori de risc. Nu toate
persoanele care au risc crescut de hipertensiune vor face boala şi nu toate
persoanele care au hipertensiune au factori de risc.

 Factorii de risc sunt:

 Vârsta – când numai prima valoare a tensiunii este crescută (adică cea
sistolică) se numeşte hipertensiune sistolică izolată care este frecventă
la vârstnici
 Anxietatea şi stresul
 Diabetul
 Alimentaţia bogată în sare
 Consumul excesiv de alcool
 Istoricul familial de hipertensiune arterială
 Sexul masculin
 Obezitatea
 Prehipertensiunea
 Stilul de viaţă sedentar
 Fumatul sau mestecatul tutunului.

În unele cazuri hipertensiunea arterială poate fi atât de severă încât să pună

imediat viaţa în primejdie şi ar trebui evaluată rapid.Aceste cazuri sunt
hipertensiunea arterială malignă (accelerată) şi crizele hipertensive.

 Complicaţiile hipertensiunii netratate sunt:

 Anevrismul
 Boala arterială coronariană
 Insuficienţa cardiacă
  Crizele hipertensive
 Insuficienţa renală
 Hipertensiunea arterială malignă
 Deterioarea anumitor organe
 Accidentele vasculare cerebrale
 Modificări ale vederii sau orbire.

 Medicamente şi substanţe care produc hipertensiune arterială:

 Cocaina
 Metamfetamina
 Antiinflamatoarele nesteroidiene
 Contraceptivele orale sau alte medicamente hormonale
 Medicamentele pentru tratarea răcelii
 Decongestionantele nazale
 Steroizii.

 Principiile kinetoterapiei in reducerea HTA

 Intensitatea efortului

 Stadiul 1 – bolnavul munceste doar in orele de program, este stimulat spre

activitate fizica, se evita excesele.
 Stadiul 2 – se elimina stresul, emotiile, obezitatea. Se recomanda plimbari,
alergati usoare, jogging, activitati sportive usoare.
 Stadiul 3 – se recomanda cresterea timpului de odihna, iar programul de exercitii
fizice se aplica sub stricta supraveghere medicala.
 Stadiul 4 – exercitiul fizic este contraindicat.

 Reducerea HTA prin exercitii respiratorii

Inspirul scade tensiunea arteriala, iar epirul o creste. Respiratia de tip costal
creste debitul cardiac si tensiunea arteriala, pe cand respiratia abdominala le scade.
Pozitiile de executie: culcat, sezut, ortotstatism (in picioare).Inspirul se face doar pe
nas, iar expirul pe gura.

Reeducarea respiratiei abdominale: in pozitia culcat lateral, cu o mana pe

abdomen, la inspir abdomenul impinge mana spre exterior, la expir se retrage spre
interior.

 Schimbarea stilului de viata in HA

 Reducerea greutatii corporale – reducerea greutatii corporale la pacientii obezi

scade tensiunea arteriala.
 Alimentatia – se recomanda o dieta bogata in legume si fructe, consum redus de
grasimi si consumul de peste.
 Dieta saraca in sodiu – o dieta cu sare in exces poate fi o cauza a hipertensiunii
rezistente la tratament. Doza recomandata fiind de 2 g pe zi.
 Activitatea fizica – se recomanda exercitii de intensitate moderata timp de 30-45
minute zilnic.
 Consumul moderat de alcool – limitatea consumului de alcool la maximum 20-
30 g pe zi pentru barbatii hipertensivi si maximum 10-20 g pe zi pentru femeile
hipertensive, deoarece alcoolul poate creste riscul de accident vascular cerebral.
 Renuntare la fumat – previne aparitia bolilor cardiovasculare, inclusiv accidentul
vascular cerebral si infarctul miocardic.

 Obiectivele kinetoterapiei in hipertensiunea arteriala:

1. Echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiva a centrilor vasomotorib

2. Favorizarea vasodilatatiei periferice si a decongestionarii unor segmente ale
corpului
3. Atingerea si mentinerea unei greutati corporale optime
4. Prevenirea fenomenelor de ateroscleroza
5. Obtinerea vasodilatatiei locale si scaderea rezistentei periferice
6. Relaxare musculara si neuro-psihica

 Mijloace kinetice :

 exercitii de membre inferioare din decubit cu capul ridicat

 exercitii de trunchi sub forma de circumductii
 exercitii de respiratie cu accent pe expiratie
 exercitii de membre superioare pentru derivarea circulatiei toracice
 exercitii de relaxare: balansari ale membrelor, scuturari de membre executate
de pacient sau scuturari pasive executate de catre kinetoterapeut, rasucirile
de trunchi sau unele pozitii cu rasucirea trunchiului,
 exercitii de relaxare neuro-psihica
 antrenamentul de rezistenta: -mersul
-alergarea
-urcatul scarilor si pantelor
-bicicleta ergometrica
-covorul rulant
-inotul in piscina in apa calda (termala sau
mezotermala),sportul terapeutic.

Mersul – cel mai recomandat pentru inceperea antrenamentului. Este un

exercitiu simplu, fiziologic, cu automatism vechi, nu cere explicatie tehnica, pune in
miscare grupe musculare mari. Dozajul este relativ: dozarea ritmului pasolir, distanta
de mers si durata, inclinarea pantei. In statiunile balneare se poate aplica sub forma
„curei de teren”.

Este recomandat cainainte si dupa sedintele de mers sa se masoare frecventa

cardiaca si TA iar frecventa pulsului, pe durata menrului sa se determine sa 4 – 5
minute, orientand frecventa pasilor spre a atinge 60 – 70% din FCMx (frecventa
cardiaca maximala), in mod progresiv. Se poate aplica zilnic, luni si ani de zile.

Alergarea (jogging)- este metoda care se introduce imediat dupa ce s-a ajuns la
o anumita capacitate de efort. Dozarea se va face prin modelarea ritmului de
alergare (viteza), nivelul de ridicare a genunchilor, distanta si durata alergarii. Se va
urmari atingerea a 75% din FCMx si se va controla TA inainte si dupa alergare. Se ve
face intr-un mediu nepoluat, in parcuri, stadioane etc. Se va aplica de 3 ori pe
saptamana, cu o durata de 20 de minute. Alergarea pe loc, saritura ce coarda sau ca
mingea au efecte la fel de bune.

Urcatul scarilor si pantelor-este simplu se va face in mod progresiv ca numar

de trepte si sau ca durata. Dozarea se va face prin aprecierea FC si a TA.

Bicicleta ergometrica sau covorul rulant- au avantajul posibilitatii dozarii cu

multa precizie a efortului si de urmarire a pacientului in timpul efortului.

Sedintele de antremanet vor fi in numar de 3 – 5 pe saptamana, cu durata de 15

– 20 de minute, la o FC intre 60 – 80% din FCMx, atinsa in timpul probei de efort.
Peste acest prag organismul este in anaerobioza si valorile TA cresc.

Inotul in piscina in apa calda (termala sau mezotermala)-este deosebit de

apreciat, cu multe avantaje: placerea bolnavului in contact cu apa, efectele benefice
ale apei calde asupra valorilor TA si a performantei cardiace, a circulatiei periferice, a
presiunii hidrostatice si a descarcarii de greutate (conform principiului lui Arhimede,
asupra muschilor si articulatiilor, miscarea se desfasoara in conditii placute, cu
descarcare gravitationala, cu o circulatie generala si periferica imbunatatita, cu un
randament bun). Necesita cunostinte de inot ca un prim dezavantaj, precum si
instalatii tehnice.

Sportul terapeutic - isi are denumirea in insusi scopul urmarit, cel terapeutic si
nu de performanta. De aceea se va evita practicarea unor sporturi dure sau la
intensitati de efort mari. Se va urmari si aici FC si TA inainte, in pauze si la sfarsit,
avand ca limita superioara 75% din FCMx. Alegerea unei discipline va tine cont si de
apltitudinile psihomotrice, de cunastintele privind disciplina, de interesul pacientului,
de posibilitatile bazei materiale, de varsta, sex si gradul de antrenament ale
pacientului.

 Program de exercitii kinetice in hipertensiunea arteriala:

1. Sezand pe scaun, cu un baston in maini sprijinit pe genunchi: ridicarea

bratelor cu antepulsia umarului in inspiratie, revenire cu expiratie.
2. Sezand pe scaun, cu un baston in maini sprijinit pe genunchi: ridicare in
ortostatism cu ridicarea membrelor superioare in sus si antepulsia umarului in
inspir, revenire cu expir.
3. Sezand pe un scaun, mainile pe sold: flexia trunchiului inainte in inspiratie,
revenire cu expiratie.
4. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare pe langa
corp: ridicarea membrelor superioare prin lateral cu inspiratie, revenire cu
expiratie.
5. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare la ceafa:
rasucirea trunchiului la dreapta, intinderea bratului drept lateral, inspiratie,
revenire cu expiratie.
6. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare pe sold:
indoirea laterala din trunchi spre dreapta cu inspiratie, revenire cu expiratie,
idem stanga.
7. Ortostatism, membrele inferioare departate, membrele superioare pe langa
corp: circumductia umerilor inainte-inapoi.

8. Cu picioarele depărtate, palmele fixate pe talie, du braţul drept deasupra

capului şi apleacă-te spre stânga. Repetă pentru cealaltă parte.
9. Pe saltea, cu genunchii îndoiţi şi cu braţele pe sol, coboară genunchii în
partea stângă şi du capul în partea opusă. Repetă mişcarea pentru cealaltă
parte.
10. Întins pe saltea, prinde genunchiul stâng cu palmele, menţinând spatele pe
sol. Ridică apoi piciorul şi atinge cu palma dreaptă vârful piciorului
stâng. Repetă pentru celălalt picior.