GEOGRAFI ROMÂNI - Mică Enciclopedie Biografică. I. Mărculeț (Coord.)

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L.
CARAGIALE” BUCUREŞTI
Catedra de Geografie
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

(coordonator)
GEOGRAFI ROMÂNI
MICĂ ENCICLOPEDIE BIOGRAFICĂ
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ
Nicole Alexandra ANCA  Beatrice-Maria BARBU
Denisa-Isabela BOACĂ  Raluca-Ioana CRISTEA
Mădălina Mihaela ENACHE  Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Miruna-Gabriela FĂTU  Denisa FLOREA
Ana-Maria GHEORGHIU  Irina GÎLEA
Elena Daniela GRIGORE  Alexandra LUCA
Iulia Cristina POPESCU  Edvina-Bianca SFERMAŞ
Alexandra Florentina SPĂTARU  Anastasia ŞINCARENCO
Ana-Maria RADU  Andreea Roxana VIJULAN
Raluca-Florentina VÎLCEA
ISBN 978-973-0-21618-9
BUCUREŞTI
2016
G e o g r a f i r o m â n i. M i c ă e n c i c l o p e d i e b i o g r a f i c ă
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” BUCUREŞTI


(coordonator)
GEOGRAFI ROMÂNI
MICĂ ENCICLOPEDIE BIOGRAFICĂ
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ

Nicole Alexandra ANCA  Beatrice-Maria BARBU
Denisa-Isabela BOACĂ  Raluca-Ioana CRISTEA
Mădălina Mihaela ENACHE  Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Miruna-Gabriela FĂTU  Denisa FLOREA
Ana-Maria GHEORGHIU  Irina GÎLEA
Elena Daniela GRIGORE  Alexandra LUCA
Iulia Cristina POPESCU  Edvina-Bianca SFERMAŞ
Alexandra Florentina SPĂTARU  Anastasia ŞINCARENCO
Ana-Maria RADU  Andreea Roxana VIJULAN
Raluca-Florentina VÎLCEA
ISBN 978-973-0-21618-9
BUCUREŞTI
2016
2
Redactare și tehnoredactare: prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ
Prof. dr. Ioan Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti

Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ, Institutul de Geografie al Academiei Române
Nicole Alexandra Anca, Clasa a XI-a D
Beatrice-Maria Barbu, Clasa a XI-a E
Denisa-Isabela Boacă, Clasa a XI-a E
Raluca-Ioana Cristea, Clasa a XI-a E
Mădălina Mihaela Enache, Clasa a XI-a E
Mihai-Tudor Enăchescu, Clasa a XI-a D
Miruna-Gabriela Fătu, Clasa a IX-a I
Denisa Florea, Clasa a XI-a E
Ana-Maria Gheorghiu, Clasa a XI-a D
Irina Gîlea, Clasa a XI-a E
Elena Daniela Grigore, Clasa a XI-a E
Alexandra Luca, Clasa a XI-a E
Iulia Cristina Popescu, Clasa a XI-a D
Edvina-Bianca Sfermaş, Clasa a XI-a E
Alexandra Florentina Spătaru, Clasa a XI-a E
Anastasia Şincarenco, Clasa a XI-a E
Ana-Maria Radu, Clasa a XI-a H
Andreea Roxana Vijulan, Clasa a XI-a D
Raluca-Florentina Vîlcea, Clasa a XI-a H
ISBN 978-973-0-21618-9
Autorii aduc mulţumirile lor doamnelor prof. Andreia BODEA (director),

prof. Andreea POPESCU (director adjunct) şi specialist economic
Mirela ENĂCHESCU (președintele Comitetului de Părinţi), pentru tot
sprijinul acordat în vederea apariţiei prezentei lucrări.
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com;

colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
3
CUPRINS
Notă introductivă......................................................................................................6
Victor Ardelean.........................................................................................................7
Lucian Badea...........................................................................................................11
Andrei Bogdan........................................................................................................15
Octavia Bogdan.......................................................................................................18
Ion Bojoi..................................................................................................................23
Nicolae Ion Bordei..................................................................................................27
Constantin Brătescu................................................................................................30
Ariadna Breier (Ţurcanu).......................................................................................33
Iuliu Buta.................................................................................................................36
Mircea Buza.............................................................................................................39
Raul Călinescu.........................................................................................................43
Sterie Ciulache........................................................................................................46
Grigore Cobălcescu.................................................................................................49
Ion Conea................................................................................................................51
Petre Coteţ...............................................................................................................55
Constantin Drugescu...............................................................................................59
Petre Gâştescu.........................................................................................................62
Florina Grecu...........................................................................................................67
Mihai Iancu.............................................................................................................71
Ioan Ianoş................................................................................................................74
Mihai Ielenicz..........................................................................................................78
Ştefan Manciulea.....................................................................................................83
Simion Mehedinţi...................................................................................................86
Vintilă Mihăilescu...................................................................................................89
Tiberiu Morariu.......................................................................................................93
Cristina Muică.........................................................................................................97
Rodica Munteanu..................................................................................................101
4
Gheorghe Neamu..................................................................................................103
Ion Pişota...............................................................................................................106
Grigor P. Pop.........................................................................................................109
Gheorghe Popa-Tutoveanu..................................................................................112
Grigore Posea........................................................................................................115
Nicolae Al. Rădulescu...........................................................................................120
Alexandru Roşu.....................................................................................................124
Alexandru Savu.....................................................................................................127
Valer Trufaş...........................................................................................................130
Victor Tufescu.......................................................................................................133
Alexandru Ungureanu..........................................................................................138
George Vâlsan.......................................................................................................142
Ion Zăvoianu.........................................................................................................146
Bibliografie............................................................................................................150
5
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Geografia românească – învăţământul şi cercetarea geografică – din ţara

noastră, cu o vechime de peste un secol, este rodul muncii asidue a multor
profesori şi cercetători pasionaţi, uneori până la sacrificiu, de ştiinţa numită
geografie.
Prezenta lucrare – Geografi români. Mică enciclopedie biografică – şi-a
propus realizarea unor scurte portrete ale unor geografi Români, mai puţin sau
mai mult cunoscuţi (de pe copertele manualelor, atlaselor, caietelor de lucru,
dicţionarelor etc.) de noua generaţie de elevi din instituţia noastră şi din ţară.
Selectarea geografilor, atribuită exclusiv coordonatorului, nu s-a realizat
după un criteriu anume: domeniul geografic, centrul universitar, institutul de
cercetări etc. S-a avut în vedere, în primul rând, posibilitatea realizării scurtelor
biografii – după o fişă schematică unitară – de către tinerii autori şi, poate, unii,
viitori geografi (azi elevi în clasele a IX-a şi a XI-a în Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” din Bucureşti). După cum se poate constata din parcurgerea lucrării,
din cauza timpului de lucru redus şi a posibilităţilor bibliografice şi tehnice
limitate, s-a pus accentul pe specialiştii care au funcţionat s-au mai funcţionează
în universităţile şi institutele de cercetări din Capitală.
Suntem conştienţi că o astfel de lucrare completă ar fi imposibil de realizat
de noi, deoarece ar cuprinde un număr extrem de mare de biografii, care ar
necesita o logistică şi un volum foarte mare de muncă, depăşind posibilităţile
noastre actuale.
6
VICTOR ARDELEAN
Născut la 4 septembrie 1921, în Timişoara, jud. Timiş, şi decedat la 19 iunie
1983, în Timişoara.
Studii: şcoala primara în Timişoara; Liceul C. D. Loga din Timişoara (absolvit în

1941); Facultatea de Ştiinţe, Secţia Geografie-Istorie, a Universităţii din
Cluj-Napoca (cu licenţa în 1947).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Craiova (în 1974), cu

teza „Câmpia Aradului – studiu de geografie a agriculturii”, coordonată de
prof. univ. dr. Nicolae. Al. Rădulescu.
Activitatea profesională: profesor în liceele din Timişoara; activist la Comitetul

Regional P. C. R. Banat din Timişoara (1944-1950); cadru didactic în
Institutul Pedagogic Timişoara (lector, conferenţiar, profesor); profesor în
Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara.
Funcţii: şeful secţiei de învăţământ regional din Banat; director la I. P. C. D.

Timişoara; rector al Institutului Pedagogic din Timişoara; decan al
Facultăţii de Istorie-Geografie din Timişoara; şef de catedră; şef în
organizaţii social-culturale, obşteşti şi sportive.
Domenii de cercetare: geografia umană; geografie economică (geografia

agriculturii, geografia industriei); metodica geografiei.
Activitatea editorială: membru în diferite comitete de redacţie: Studii de

Geografie a Banatului; Referate şi comunicări.
Lucrări publicate (listă selectivă):

Construcţii de aparate simple-folosirea lor in predarea geografiei fizice, Lucrări
Ştiinţifice, Bucureşti,1957.
Contribuţii la folosirea ilustraţiilor in predarea lecţiilor de geografie, Natura, 5,
Bucureşti, 1958.
Contribuţii cu privire la îmbunătăţirea programelor şi manualelor şcolare
pentru învăţământul seral – geografia fizică, clasa a VIII-a, Natura,
Bucureşti, 1960.
7
Geografia economică a U.R.S.S., Timişoara, 1962.

Geografia industriei R.P. Romania, Timişoara, 1963.
Geografia economică R.P. Romania. Regiunile administrativ-economice ale R.P.
Romania, Timişoara, 1963.
Geografia economică a Ţărilor Socialiste. Europa (exclusiv R.P.R.), Timişoara,
1963.
Geografia economică a Ţărilor Socialiste (Aş\sia), Timişoara, 1963.
Înlăturarea formalismului în predarea geografiei, Revista de pedagogie, 6,
Bucureşti, 1963.
Observaţii metodologice ale studenţilor, Natura, 2, Bucureşti, 1964.
De la Caransebeş la Porţile de Fier prin Culoarul Timiş-Mehadia-Cerna, Natura,
6, Bucureşti, 1965.
Câmpia Aradului,aspecte de geografie fizica şi economică, Lucrările ştiinţifice
ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic din Timişoara, 1965 (în colab.).
Modernizarea învăţământului geografic în şcoală (din experienţa unor şcoli din
regiunea Banat), În ajutorul profesorului de geografie, I, Biblioteca
geografului, 3, Bucureşti, 1965.
De la Caransebeş la Hunedoara prin Poarta de Fier a Transilvaniei, Natura, 1,
Bucureşti, 1966 (în colab.).
Metodica predării geografiei în şcoala de cultura generală, capitolele IV şi VI,
Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.
Experienţa unor şcoli din Regiunea Banat în folosirea mijloacelor tehnice la
lecţia de geografie, Culegere de materiale metodice, I, Timişoara, 1966.
Valea Rusca-Reşiţa, Universitatea din .Timişoara, 1968.
Folosirea mijloacelor audio-vizuale moderne în predarea geografiei judeţului,
Culegere de materiale de metodica predării geografiei, 1967/1969,
Universitatea din Timişoara, 1969.
Bibliografia geografică a Banatului (1919-1969), Tipografia Universităţii din
Timişoara, 1969.
Contribuţii la studiul geografic al oraşului Timişoara, Comunicări de geografie,
VIII, Bucureşti, 1969.
Inundaţiile provocate de Mureş în judeţele Arad şi Timiş în primăvara anului
1970, Referate şi comunicări, I, Universităţii din Timişoara, 1970.
Climatul local din Câmpia Aradului, Referate şi comunicări, I, Universităţii din
Timişoara, 1970.
Câmpia dintre Mureş şi Crişul Alb. Condiţiile naturale şi agricultura, Lucrările
ştiinţifice ale cadrelor didactice, Geografie, II, Universităţii din Timişoara,
1970.
8
Industria grea a oraşului Oţelu Roşu - consideraţii de geografie, Studii de

geografie a Banatului, Universităţii din Timişoara, 1970 (în colab.).
Consideraţi ide geografie economică asupra industriei grele a Municipiului
Reşiţa, Studii de geografie a Banatului, Universităţii din Timişoara, 1970.
Consideraţii geografico-agricole privitoare la teritoriul cooperativei agricole de
producţie Biled, Jud. Timiş, Studii de geografie a Banatului, Universităţii
din Timişoara, 1970.
Contribuţii la studiul economico-geografic al Văii Timişului (Sectorul Teregova-
Buchin), Studii de geografie a Banatului, Universităţii din Timişoara, 1970
(în colab.).
Porţile de Fier ale Dunării. Studiul geografie privind dezvoltarea turismului,
Studii de geografie a Banatului, Universităţii din Timişoara, 1970.
Câmpia Aradului,condiţii naturale şi agricultură, Lucrările ştiinţifice ale
cadrelor didactice, II, Universitatea din Timişoara,1970.
Contribuţii economico-geografice asupra „Podgoriei Aradului”, Lucrările
ştiinţifice ale cadrelor didactice, Geografie, II, Universitatea din Timişoara,
1970.
Unele probleme ale modernizării predării geografiei, Culegere de metodică
predării geografiei, Geografie, II, Universitatea din Timişoara, 1971.
Eficienţa lecţiilor de geografie prin folosirea datelor din orizontul geografic local
(Câmpia Aradului), Culegere de metodică predării geografiei, Geografie, II,
Aspecte geografice privind cultura protejată a legumelor din Câmpia Aradului,
Simpozionul de Geografia Câmpiilor, Timişoara, 1971.
Consideraţii cu privire la zonarea complexa a producţiei agricole in jud. Timiş,
Lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice, Geografie, III, Universitatea din
Timişoara, 1971.
Unele aspecte privind populaţia oraşului Arad, Lucrările ştiinţifice ale cadrelor
didactice, Geografie, III, Universitatea din Timişoara, 1971.
Din activitatea catedrei de geografie pe anul 1972 şi perspectivele activităţii în
anul 1973, Referate şi comunicări, Geografie, Timişoara, 1973.
Agroclimatul Câmpiei Aradului şi valorificarea lui economică, Lucrările
ştiinţifice ale cadrelor didactice, Geografie, IV, Universitatea din
Timişoara, 1973.
Sursele de apă din Câmpia Aradului şi utilizarea lor in agricultură, Studii de
geografie a Banatului, III Universităţii din Timişoara,1973.
Sursele de apă din Câmpia Aradului şi potenţialul lor de producţie vegetala ,
Studii de geografie a Banatului, III, Universităţii din Timişoara, 1973.
9
Solurile de apă din Câmpia Aradului şi potenţialul lor de producţie vegetale ,

Studii de geografie a Banatului, III, Universităţii din Timişoara, 1973.
Metodica predării geografiei, Universitatea din Timişoara, 1975.
Contribuţia lui Emm. de Martonne la studiul Munţilor Banatului, Geografia
Banatului, Timişoara,1976.
Aspecte privind morăritul de pe Valea Rudăriei, Geografia Banatului, Timişoara,
1976.
Judeţul Timiş, Edit. Academiei, Bucureşti, 1978 (în colab.).
Municipiul Timişoara. Consideraţii de geografie economică, Lucrările Sesiunii
Ştiinţifice „Valorificarea superioară a resurselor”, Timişoara, 1982.
Sericicultura, în „Geografia României, II, Geografie umană şi economică”, Edit.
Academiei, Bucureşti, 1984 (în colab.).
Geografia economică a Republicii Socialiste România, note de curs,
Universitatea din Timişoara, 1986 (în colab.).
10
LUCIAN BADEA
Născut la 12 iulie 1928, în com. Catane, jud. Dolj.
Studii: şcoala primară în com. Bistreţ;Liceul teoretic „Fraţii Buzeşti” din Craiova
(1940-1948); Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii din Bucureşti
(1948-1949); Facultatea de Geologie şi Geografie, Secţia de Geografie (prin
transfer; 1948-1952).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Cluj-Napoca (în 1964),

cu teza „Subcarpaţii dintre Cerna Olteţului şi Gilort. Studiu de
geomorfologie” (publicată în 1967, în Edit. Academiei Române, Bucureşti,
1967), coordonată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu, membru
corespondent al Academiei Române.
Activitatea profesională: cercetător ştiinţific la Institutul de Geografie al

Academiei Române – asistent (cercetător) stagiar (1952); cercetător
ştiinţific principal gradul II (1975-1992); cercetător ştiinţific principal
gradul I (1992-2003); cadru didactic în Universitatea din Craiova (profesor
al cursului Geografia regională a României).
Funcţii: secretar ştiinţific al Institutului de Geografie (1967); şef al Colectivului

de Geomorfologie din Institutul de Geografie (1968-1998); membru al
„Comisiei de cercetare şi cartografie geomorfologică a U.I.G.” de la Brno
(Cehia, 1972); membru al „Asociaţiei geomorfologice carpato-balcanice”;
membru al Societăţii Române de Geografie; coordonator de doctorat în
Institutul de Geografie al Academiei Române, domeniul geomorfologiei
(din 1972).
Domenii de cercetare: geomorfologie, cartografie geomorfologică, geografie

fizică regională, geografia mediului, neotectonică, toponimie, geografie
istorică.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redactare ale

revistelor: Studia Geomorphologica Carpato-Balcanica; Studii şi Cercetări
de Geografie; Revue Roumaine de Géographie; Terra; Revista Geografică;
Revista de Geomorfologie; Forum Geografic; Geopolitica ş.a.;
11
membru/coordonator pentru realizarea lucrărilor: „Geografia Văii Dunării

Româneşti” (1969); „Piemontul Getic” (1971); „Atlasul Geografic al
României” (1972-1979); „Valea Cernei” (1981), tratatul „Geografia
României”; „Dicţionarul geografic al României” (2008 şi 2009); volumele
„Unităţile de relief ale României” ş.a.

Lunca şi problemele ei practice, Natura, V, 3, Bucureşti, 1953.
Torentul noroios de la Chirileşti, Natura, V, 6, Bucureşti, 1953 (în colab.).
Contribuţii la studiul teraselor Bistriţei şi depozitelor de terasă din sectorul Galu
Bicaz, Probleme de geografie, VIII, Bucureşti, 1961 (în colab.).
Rolul tectonicii şi neotectonicii în formarea reliefului depresiunii intracolinare
Câmpul Mare, Comunicările Academiei Române, II, 1, Bucureşti, 1961.
Harta morfostructurală a Subcarpaţilor dintre Slănicul Buzăului şi Cricovul
Sărat, Studii şi Comunicări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria
Geografie, XI, Bucureşti, 1964 (în colab.).
Terasele Buzăului din zona Subcarpatică şi mişcările neotectonice , Studii şi
Comunicări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XIV, 1,
Bucureşti, 1967.
Subcarpaţii dintre Cerna Olteţului şi Gilort – studiu de geomorfologie, Edit.
Academiei, Bucureşti, 1969.
Judeţul Vâlcea, Edit. Academiei, Bucureşti, 1970 (în colab.).
Judeţul Sibiu, Edit. Academiei, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Valea Jiului, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
Depresiunea Hurez, Studii şi Comunicări de Geologie, Geofizică şi Geografie,
Seria Geografie, XIX, 2, Bucureşti, 1972.
Influence des mouvements néotectoniques pléistocénes sur le modelage du
relief de la Roumanie (Méthodes géomorphologiques de recherches),
Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de
Géographie, 18, 1, Bucureşti,1974.
Judeţul Dolj, Edit. Academiei, Bucureşti, 1974 (în colab.).
Harta geomorfologică, scara 1:1.000.000, în „Atlas R. S. România”, Edit.
Academiei, Bucureşti ,1976 (în colab.).
Asupra regionării reliefului României, Studii şi Comunicări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXVI, Bucureşti, 1979.
Harta geomorfologică. România, scara 1:400.000, Edit. Didactică şi Pedagogică,
1980 (în colab.).
Regionarea geomorfologică a teritoriului României, Buletinul societăţii
12
ştiinţifice de geografie, vol. VI (LXXVI), Bucureşti, 1982 (în colab.).

Cercetarea geomorfologică a României, Terra, XVI (XXXVI), 2, Bucureşti, 1984.
Unităţile de relief (regionarea geomorfologică), scara 1:800.000, Edit. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1985 (în colab.).
O fază în modelarea cuaternară a Subcarpaţilor Buzăului, Cercetări geografice
asupra mediului înconjurător în judeţul Buzău, Institutul de Geografie,
Bucureşti, 1986.
Structura orografică şi caracteristicile oicumenice ale Munţilor Şureanu,
Sargeţia, Series Scientia Naturae, XIV-XV (1988-1992), Deva, 1993.
Depresiunea Bahna Rusului. Caractere geomorfologice, Studii şi cercetări de
geografie, XLII, Bucureşti, 1995.
Apărarea tradiţiei geografice, Revista Geografică, T, II-III, Bucureşti, 1996.
Rolul morfogenetic al mişcărilor neotectonice, Revista de Geomorfologie, 1,
Bucureşti, 1997.
Mediul natural şi dilema dezvoltării economice şi sociale, Analele Universităţii
din Craiova, III, Craiova, 2000.
Unităţile de relief ale României, I, Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului,
Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2001 (coord.).
Morfogeneza villafranchiană, Analele Universităţii „Spiru Haret”, nr. 3, 2000,
Bucureşti, 2001.
Axa geopolitică transcarpatică a Oltului, Geo-Carpatica, II, 2, Sibiu, 2002.
Unităţile de relief, scara 1:2.000.000, în „România. Mediul şi Reţeaua Electrică
de Transport. Atlas geografic”, Edit. Academiei, Bucureşti, 2002.
Disociere şi integrare, Forum Geografic, III, Craiova, 2004.
Natural protectrd areas in Southern Carpathians, Problems of geography, 3-4,
2002, Sofia, 2004.
Munţii Mărginimii Sibiului – cadrul antropogeografic, Edit. Universitaria,
Craiova, 2004 (în colab.).
Loviştea, posibilă regiune turistică, Geo-Carpatica, V, 5, Sibiu, 2005.
Toponimia din Valea Dunării Româneşti, Edit. Universitaria, Craiova, 2006 (în
colab.).
Unităţile de relief ale României, II, Munţii Apuseni şi Podişul Transilvaniei,
Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2006 (coord.).
Agestrul Călmăţuiului (The aluvial fan the Călmăţui river), Forum Geografic, V,
6, Craiova, 2007.
Depresiunea Loviştei – studiu de geografie, Edit. Universitaria, Craiova, 2007.
The terraces from the Orăştie couloir (Terasele din Culoarul Orăştiei), Forum
Geografic, VII, 7, Craiova, 2008.
13
Unităţile de relief ale României, III, Dealurile pericarpatice: Dealurile Crişanei

şi Banatului, Subcarpaţii, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2008 (coord.).
Dicţionarul geografic al României, vol. I, Literele A - L, Edit. Academiei,
Bucureşti, 2008 (coord.).
Dicţionarul geografic al României, vol. II, Literele M - Z, Edit. Academiei,
Relieful României şi neotectonica, Edit. Universitaria, Craiova, 2009.
Destăinuiri şi opinii geografice, Edit. Universitaria, Craiova, 2010.
Unităţile de relief ale României, IV, Podişurile pericarpatice: Podişul Mehedinţi,
Podişul Getic, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Edit. Ars Docendi,
Unităţile de relief ale României, V, Câmpiile pericarpatice: Câmpia Banatului şi
Crişanei, Câmpia Română, Lunca Dunării şi Câmpia Litorală, Edit. Ars
Docendi, Bucureşti, 2011 (coord.).
Drumeţie şi cercetare cu Profesorul Ion Conea, Edit. Universitaria, Craiova,
2011.
Tipuri genetice de relief în Culoarul Orăştiei, Colegiul Mediense, II, Comunicări
ştiinţifice, XI, Mediaş, 2012 (în colab.).
Blocul carpatic românesc, Cultura Medieşană, I, Mediaş, 2012.
Unităţile de relief ale României, VI, Carpaţii Orientali: Carpaţii Maramureşului
şi Bucovinei, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2012 (coord.).
Unităţile de relief ale României, vol. VII, Carpaţii Orientali: Carpaţii Moldavo-
Transilvani, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2014 (coord.).
Unităţile de relief ale României, vol. VIII, Carpaţii Orientali: Carpaţii de la
Curbură, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2014 (coord).
Dicţionarul unităţilor de relief ale României, Edit. Universitaria, Craiova, 2014.
Culoare şi depresiuni în Carpaţii Meridionali – studiu geomorfologic, Edit. Ars
Docendi, 2015 (în colab.).
14
ANDREI BOGDAN
Născut la 09 octombrie 1909, în satul Portiţa (com. Tiream), jud. Satu Mare, şi
decedat în mai 1997, la Cluj-Napoca.
Studii: şcoala elementară în Satu Mare; Liceul din Baia Mare şi Liceul
„Gheorghe Bariţiu” din Cluj-Napoca (absolvit în 1927); Facultatea de
Ştiinţe a Universităţii din Cluj, Secţia Geografic-Ştiinţe Naturale (licenţiat
în 1932).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Cluj (în 1961), cu teza
„Evoluţia reţelei hidrografice din bazinul inferior al Someşului şi
economia apelor ei”, coordonată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.
Activitatea profesionala: profesor de geografie la şcolile normale din: Odorheiul

Secuiesc (jud. Harghita), Sighetul Marmaţiei (jud. Maramureş), Carei (jud.
Satu Mare) (1932-1938); profesor de liceu în Baia Mare, Făgăraş, Cluj-
Napoca (1938-1949); profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj
şi la Facultatea Muncitorească de pe lângă Universitatea din Cluj: şef de
lucrări (1949-1951), conferenţiar (1951-1967), profesor universitar (1967-
1974).
Funcţii: şeful Catedrei de Geografie Economică a Universităţii din Cluj (1968-

1972); decan şi prodecan al Facultăţii de Biologie şi Geografie din
Universităţii din Cluj; rector al Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare
(1961-1966); membru al Comisiei de specialişti de pe lângă Ministerul
Învăţământului; membru al Comitetului Naţional de Geografie din cadrul
Societăţii de Ştiinţe Geografice; membru şi preşedinte al Comitetului
Filialei Cluj a Societăţii de Ştiinţe Geografice.
Domenii de cercetare: geografie teoretică, geografie fizică, geografie economică

generală, geografie regională.
Lucrări publicate (lista selectivă):

Curs de geografie fizică generală, litografiat, Cluj, ediţia I-a, 1954, ediţia a II-a
(revăzută şi adnotată), 1957.
15
Realizări în economia R.P. Chineze în perspectiva împlinirii primului plan

cincinal, Natura, IX, 1, Bucureşti, 1957.
Contribuţii la raionarea fizico-geografică a câmpiei Tisei, Buletinul Universităţii
„Babeş-Bolyai”, I, 1-2, Cluj-Napoca, 1957.
Câteva consideraţii fizico-geografice şi economico-geografice asupra Câmpiei
Ecedea, Probleme de Geografie, V, Bucureşti, 1958.
Dinamica populaţiei orăşeneşti a regiunii Cluj în perioada puterii populare,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geographia, II, fasc. 1, Cluj-
Napoca, 1960.
Problema Eriului în lumina analizelor de polen, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1960 (în colab.).
Evoluţia reţelei hidrografice din bazinul inferior al Someşului şi economia
apelor ei, Autoreferat, Cluj-Napoca, 1960.
Primul manual de geografie al învăţământului românesc, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1963 (în
colab.).
Căstănişul de la Baia Mare şi valorificarea lui economică, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1964 (în
colab.).
Obiectul geografiei economice şi raportul ei cu alte ştiinţe, Revista
„Învăţământul superior”, VII, 6, 1965.
Aplicarea metodei granulometrice în studiul evoluţiei reţelei hidrografice din
regiunile de câmpie, Lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice cu
Institutului Pedagogic din Timişoara, 1965.
Pregătirea profesorului în vacanţa de vară pentru predarea geografiei în noul an
şcolar, Natura, XVII, 4, Bucureşti, 1965
Călătorul român Ion Codru Drăguşanu, Natura, 17, 5, Bucureşti, 1965.
Pregătirea profesorului de geografie pentru început de an şcolar, În ajutorul
profesorului de geografe, II, Bucureşti, 1966.
Contribuţii la sistematizarea zonei preorăşeneşti a Clujului, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1967 (în colab.).
Studii şi cercetări pentru valorificarea terenurilor nisipoase din nord-vestul ţării,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 2, 1967
(în colab.).
Referitor la obiectul şi sarcinile geografiei economice, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1967.
16
Evoluţia funcţională, demografică şi urbanistică a oraşului Baia Mare,

Comunicări de geografie, Societatea de Ştiinţe Geografice din România,
Probleme de geografie a agriculturii în regiunea nisipoasă Carei – Valea lui
Mihai, Comunicări de geografie, Societatea de Ştiinţe Geografice din
România, IX, Bucureşti. 1967
Contribuţii la studiul reţelei de aşezări din regiunile înalte ale Carpaţilor, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geographia, 2, Bucureşti, 1967 (în
colab.).
Viticultura României oglindită în prima publicaţie statistică internaţională,
Terra, 3, Bucureşti, 1969.
Judeţul Cluj – caracterizare geografică, Terra, 6, Bucureşti, 1969.
Hidroamelioraţiile din Câmpia Someşană şi consecinţele lor geografice,
Simpozionul de Geografie a Câmpiilor, Timişoara, 1970.
Dezvoltarea viticulturii în Transilvania, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” –
Series Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1971.
Geografie economică regională – Europa, Universitatea „Babeş-Bolyai”,
Facultate de Biologie-Geografie, Cluj-Napoca, 1972
Previziunea geografică, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geographia,
2, Cluj-Napoca, 1972.
Aspecte ale geografiei actuale, Caietele colectivului „Cercetarea
interdisciplinară”, Geografie, 12-14 dec. 1970, Bucureşti, 1972.
Sarea în România – zăcăminte, exploatare, valorificare industrială, Terra, 4,
Aspecte social-economice din Munţii Apuseni oglindite în lucrările lui
Emmanuel de Martonne, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series
Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1974.
Judeţul Satu Mare, Edit. Academiei, Bucureşti, 1976 (în colab.).
17
OCTAVIA BOGDAN
Născută la 1 martie 1936, în localitatea Niculeşti-Jianu (ulterior Jianu-Tătaru sau
Dudeşti), jud. Brăila.
Studii: şcoala primară în Niculeşti-Jianu (ciclul I – 1943-1947); şcoala normală la

Brăila (1947-1948) şi în com. Tătaru (1949-1951); Şcoala Pedagogică de
Învăţătoare din Brăila (1951-1955); Facultatea de Geologie-Geografie, a
Universităţii din Bucureşti, specializarea Geografie Fizică, Geomorfologie
(1955-1960).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (în
1976), cu teza „Contribuţii la cunoaşterea climei Bărăganului” (publicată
sub titlul „Potenţialul climatic al Bărăganului”, Edit. Academiei R. S.
România, Bucureşti, 1980), coordonată de prof. univ. dr. Ion Gugiuman.
Activitatea profesională: cercetător ştiinţific în Institutul de Geografie al

Academiei Române – cercetător ştiinţific stagiar (1961-1968), cercetător
ştiinţific (1968-1975), cercetător ştiinţific principal gradul III (1975-1990),
cercetător ştiinţific principal gradul II (1990-1993), cercetător ştiinţific
principal gradul I (din 1993); cadru didactic în învăţământul superior:
profesor asociat – la Facultatea de Geografie şi Turism a Universitatea
„Dacia” din Buzău (1992-1995), la Facultatea de Geografie a Univ.
„Columna” din Bucureşti (1995-1997), la Facultatea de Geografie a
Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (1997-1998) şi la Facultatea de
Geografia Turismului din Sibiu a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”
(1999-2000) şi profesor titular la Facultatea de Geografia Turismului din
Sibiu a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” (din 2000).
Functii: şef al Colectivului de Topoclimatologie – ulterior de Climatologie sau

Hidrologie-Climatologie – din Institutul de Geografie (1975-2007); şef de
catedră (2004-2009), director de master (2008-2009) şi responsabil al
Comisiei de cercetare ştiinţifică în Facultatea de Geografia Turismului din
Sibiu; expert CNCSIS (1996-2006); conducător de doctorat în domeniul
Climatologiei (din 1996).
18
Domenii de cercetare: meteorologie-climatologie generală, climatologia

României, climatologie regională, climatologie-topoclimatologie turistică,
hazarde şi riscuri meteo-climatice, geografie regională, bioclimatologie şi
fenologie, geomorfologie, mediu înconjurător, cartografiere geografică,
climatică şi topoclimatică, fenologie, poluarea atmosferei, protecţia
mediului, geomorfologie, istoria geografiei.

revistelor: Studii şi Cercetări de Geologie-Geofizică-Geografie (1975-
1990); Studii şi Cercetări de Geografie (1991-2008); Revue Roumaine de
Géologie-Géophysique-Géographie, Séries Géographie (1975-1990); Revue
Roumaine de Géographie (1991-2008); Terra (1983); Revista Geografică
(1994-1999); Geo-Carpathica (din 2003), Revista „Alpii Transilvaniei” (din
2004), Analele Universităţii „Spiru Haret”, Seria Geografie (din 2004) ş.a;
membru/coordonator/editor pentru realizarea lucrărilor: tratatul
„Geografia României”; „Cercetări geografice asupra mediului în judeţul
Buzău” (1986); „România. Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas
Geografic” (2002); „Sorina Vlad-Rădulescu. Pe acelaşi drum al Geografiei.
In memoriam” (2005); „Aerul şi apa, componente ale mediului” (2009);
„Prof. univ. dr. Valeria Amalia Velcea. Tezaur geografic” (2010) ş.a.

Observaţii asupra unor procese de modelare a reliefului văii Mureşului dintre
Vinţu de Jos şi Mereteu, Probleme de Geografie, IX, Bucureşti, 1963.
Prima călătorie în jurul lumii, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1964,
(în colab.).
Câteva observaţii asupra proceselor actuale de modelare a reliefului din
Subcarpaţii dintre văile Slănicul Buzăului şi Cricovul Sărat, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XI,
Climatologia oraşelor, Veac Nou, XX, Bucureşti, 1964.
Microclima, clima locală, topoclima, Natura, XVII, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Câteva caracteristici topoclimatice observate în mersul regimului de temperatură
pe valea Dunării la Chirnogi-Olteniţa, Comunicări de Geografie, Societatea
de Ştiinţe Naturale şi Geografice, III, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Observaţii fenologice, Îndrumător pentru cercetări geografice – Cercetări fizico-
geografice, Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografice, Biblioteca
Geografului, 2, Bucureşti, 1965 (în colab.).
19
Câteva probleme actuale ale climatologiei aplicate, Natura, XVIII, Bucureşti,

1966 (în colab.).
Câteva fenomene climatice care influenţează dezvoltarea agriculturii pe valea
Dunării, în avale de Turnu Severin, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” –
Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1967 (în colab.).
Lacul Sărat, Lecturi geografice, I, Bucureşti, 1967.
Minunate peisaje din Balta Brăilei, Lecturi geografice, I, Bucureşti, 1967.
Diferenţieri topoclimatice pe grindurile fluvio-maritime, Caraman şi Sărăturile
(Delta Dunării), Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie,
Seria Geografie, XV, 1968, colab.
Geografia Văii Dunării Româneşti, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1969 (în
colab.).
Judeţul Ialomiţa, Edit. Academiei Romane, Bucureşti, 1970, (în colab.).
Clima Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură dintre Teleajen şi Slănicul
Buzăului, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1974 (în colab.).
Fenomene climatice de iarnă şi de vară, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978.
Amplitudinile de temperatură pe teritoriul Carpaţilor Româneşti, Lucrările
Simpozionului de Geografie Fizică a Carpaţilor, Institutul de Geografie,
Scurtă caracterizare climatică a perioadei reci a anului din masivele Bihor-
Vlădeasa şi Muntele Mare-Gilău, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice
din România, 1973 (în colab.).
Asupra noţiunii „Resurse climatice”, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XXI, 1, Bucureşti, 1974.
Câteva aspecte ale regimului temperaturii solului din Bărăgan, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXII,
Bucureşti, 1975.
Harta topoclimatică a R. S. România, scara : 1:1.500.000, Atlas R.S. România,
Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1977.
Ritmicitatea fenomenului de îngheţ-dezgheţ în Subcarpaţii Buzăului, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XX, 2,
Direcţii noi în cercetarea geografică – Topoclimatologia, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXV, Bucureşti, 1978.
Fenomenele climatice de iarnă şi de vară, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978.
20
Perioadele calde de iarnă din Subcarpaţii Buzăului (Studiu climatologic) , Studii

şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXI,
Excesul de umiditate din Câmpia Română de NE, 1969-1973, Edit. Academiei,
Potenţialul climatic al Bărăganului, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1980.
Judeţul Alba, Edit. Academiei, Bucureşti, 1980.
Criterii de bază in delimitarea topoclimatelor, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXX, Bucureşti, 1983.
Fenomene de uscăciune şi secetă, Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit.
Academiei Române, Bucureşti, 1983.
100 de ani de meteorologie românească, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXXI, Bucureşti, 1984.
Un precursor – Ştefan Hepites – 100 de ani de la înfiinţarea Institutului
Meteorologic din România, Analele Brăilei, 1984.
Temperatura medie anuală, scara 1 : 2.000.000, Atlas Geografic, R. S. România,
Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Cercetări experimentale pentru caracterizarea topoclimatelor elementare, Studii
şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXXIII,
Bucureşti, 1986
Influenţa fenomenelor de secetă şi exces de umiditate asupra evoluţiei peisajelor
de câmpie din România, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XXXIV, Bucureşti, 1987.
Direcţii ale cercetării climatice contemporane în România, Terra, XX, Bucureşti,
1988.
Indici climatici cantitativi şi calitativi utilizaţi in cercetarea topoclimatelor ,
Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie,
XXXV, Bucureşti, 1988.
Îngheţul, Potenţialul mediului din Subcarpaţii judeţului Buzău, Institutul de
Geografie, Bucureşti, 1989.
Asupra noţiunilor de „hazarde”, „riscuri” şi „catastrofe” meteorologice/climatice,
Studii şi Cercetări de Geografie, XXXIX, Bucureşti, 1992.
Variaţiile seculare ale temperaturilor şi precipitaţiilor pe litoralul românesc al
Mării Negre, Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, III,
Oradea, 1993 (în colab.).
Hazardele climatice şi consecinţele lor asupra mediului şi societăţii, Analele
Universităţii din Oradea, Seria Geografie, V, Oradea, 1995.
21
Un caz excepţional de grindina la Constanta (1 iulie 1992), Studii şi Cercetări de

Geografie, XLII, Bucureşti, 1995.
Calmul atmosferic în România, Analele Universităţii din Oradea, Seria
Geografie, VII, Oradea, 1997 (în colab.).
Variaţii seculare ale climei în sudul României, Analele Universităţii din Oradea,
Seria Geografie, VIII, Oradea, 1998.
Aspecte de risc în repartiţia temperaturilor extreme absolute în Romania,
Economia Mediului şi a Protecţiei Agroalimentare, Academia de Ştiinţe
Economice, Bucureşti, 1998.
Riscurile climatice din România, Institutul de Geografie, Compania Sega -
Internaţional, 1999 (în colab.).
Aspecte climatice şi topoclimatice comparative privind stratul de zăpada din Munţii
Apuseni şi Munţii Bucegi, Revista Geografică, V, Bucureşti, 1999 (în colab.).
Regimul şi intensitatea precipitaţiilor în bazinul văii Muscelului , Revista
Geografică,V, Bucureşti, 1999 (în colab.).
Profesorul Vintilă Mihăescu: Inedit, Revista Geografică,V, Bucureşti, 1999.
Principalele caracteristici climatice ale Câmpiei Române, Comunicări de
Geografie, III, 1999, Bucureşti.
Eclipsa totală de soare din 11 august 1999. Caracteristici climatice şi
topoclimatice ale benzii de totalitate din România şi consecinţe, Revista
Geografică, V, Bucureşti, 1999
Elena Niculescu în Geografia Românească, Institutul de Geografie, Bucureşti,
2003 (în colab.).
Habitatul rural subcarpatic. Cornu (jud. Prahova), Bazele teoretice ale
Meteorologiei, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2004 (în colab.).
Bazele metodologice ale Meteorologiei, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu,
2006 (în colab.).
Hazardele meteo-climatice din zona temperată. Geneză şi vulnerabilitate cu
aplicaţii la România, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2007 (în
colab.).
Carpaţii Meridionali. Clima, hazardele meteo-climatice şi impactul lor asupra
turismului, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2008 (în colab.).
Dicţionar Explicativ. Electroenergetica geografică, Reţele electrice – Mediu,
Edit. AGIR, Bucureşti, 2009 (în colab.).
Bazele teoretice ale Meteorologiei, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu,
2009.
Bazele teoretice ale Climatologiei, Edit. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2012
(în colab.).
22
ION BOJOI
Născut la 14 februarie 1936, în satul Cordun (com. Flămânzi), jud. Botoşani, şi
decedat la 21 ianuarie 1998.
Studii: şcoala în satul Cordun (1943-1947); şcoala elementară în com. Nicolae

Bălcescu, jud. Botoşani (1948-1951); Liceul „August Treboniu Laurian” din
Botoşani (1951-1954); Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie a
Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Secţia Geologie-Geografie (1954-1958).
1971), cu teza „Masivul Hăghimaş şi zona Cheilor Bicazului-studiu
geomorfologic, cu privire specială asupra carstului”, îndrumată de prof.
univ. dr. Constantin Martiniuc.
Activitatea profesională: cercetător la Staţiunea de Cercetări Biologice, Geologie

şi Geografice „Stejarul” de la Pângăraţi, jud. Neamţ (1959-1973) –
cercetător ştiinţific (1959-1964), cercetător ştiinţific principal (1964-1970),
cercetător ştiinţific gradul III (1970-1973); profesor la Catedra de
Geografie a Facultăţii de Istorie-Geografie din Institutul Pedagogic de 3
ani din Suceava (1973-1984); cadru didactic la Facultatea de Ştiinţele
Naturii şi Geografie, Catedra de Geografie Fizică, a Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi – preparator (1958-1959), profesor universitar (1984-1998).
Funcţii: şef de colectiv (1966-1970) şi director-adjunct (1968-1973) Staţiunea de

Cercetări Biologice, Geologie şi Geografice „Stejarul” de la Pângăraţi, jud.
Neamţ; decan la Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic de
3 ani din Suceava (1975-1980); rector la Institutul de Învăţământ Superior
din Suceava (1981-1984); secretar ştiinţific al Consiliului Facultăţii de
Geografie şi Geologie (1989-1992) şi membru al Senatului Universităţii
„Al. I. Cuza” din Iaşi (1996-1998); membru în Comisia naţională de editare
a manualelor în învăţământul preuniversitar şi universitar; expert
evaluator CNCSIS (1992-1998); conducător de doctorat (1991-1998).
Domenii de cercetare: geomorfologie (dinamica versanţilor şi proceselor de

deplasare în masă din regiunea lacurilor de baraj antropic, relieful carstic
ş.a.), pedologie, topoclimatologie, dinamica peisajelor geografice ş.a.
23
Activităţi editoriale: redactor al revistei Lucrările Seminarului Geografic

„Dimitrie Cantemir” şi membru al Comitetului de redacţie al publicaţiei
Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” – Seria Geografie.

Schimbări în repartiţia geografică a centrelor de populaţie din Valea Bistriţei
privind formarea lacului de acumulare al hidrocentralei „V. I. Lenin”,
Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geologie-Geografie,
IV, II b, 4, Iaşi, 1960 (în colab.).
Câteva observaţii asupra pantelor din regiunea lacului Izvorul Muntelui-Bicaz,
Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Ştiinţe Naturale,
1960.
Contribuţii la cunoaşterea influenţei structurii şi litologiei asupra evoluţiei
reliefului văii Bicazului, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”,
Seria Ştiinţe Naturale, VI, 4, Iaşi, 1960.
Itinerar de excursie geografică şi drumeţie în Carpaţii Orientali, Natura, Seria
Geografie-Geologie, XIV, 4, Bucureşti, 1962.
Observaţii asupra proceselor geomorfologice actuale din regiunea lacului de
acumulare de la Bicaz, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”,
Seria Geologie-Geografie, VIII, II b, Iaşi, 1962.
Modificări geomorfologice ale malurilor lacului de acumulare de la Izvorul
Muntelui Bicaz în cursul unei perioade de oscilaţii ale nivelului apei,
X, II b, Iaşi, 1964.
Observaţii asupra reliefului carstic din Masivul Hăghimaş, Lucrările Staţiunii
„Stejarul”, 1, Pângăraţi, 1968.
Contribuţii la sedimentologia Lacului Roşu (Carpaţii Orientali), Lucrările
Staţiunii „Stejarul”, 1, Pângăraţi, 1968.
Geomorfologia lacurilor de acumulare de pe valea Bistriţei, Ghid de practică
geologică, geografică şi biologică în partea centrală a Carpaţilor Orientali,
Pângăraţi, 1969.
Relieful carstic din Masivul Hăghimaş, Ghid de practică geologică, geografică şi
biologică în partea centrală a Carpaţilor Orientali, Pângăraţi, 1969.
Depresiunea Ţara Giurgeului, Harta geomorfologică, Analele Ştiinţifice ale
Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geografie, XVI, II c, Iaşi, 1970 (în colab.).
Judeţul Neamţ, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1970 (în colab.).
24
Aspecte ale evoluţiei geomorfologice a văilor din bazinul hidrografic al

Bicazului, Studii şi Cercetări, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Piatra Neamţ,
1970.
Masivul Hăghimaş şi zona Cheilor Bicazului-studiu geomorfologic, cu privire
specială asupra carstului, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea „Al. I.
Cuza”, Iaşi, 1971.
Tipurile de doline din zona carstică a Munţilor Hăghimaş, Lucrările Staţiunii
„Stejarul”, Pângăraţi, 1971.
Rolul fenomenelor carstice în evoluţia Cheilor Bicazului, Lucrările Ştiinţifice ale
Institutului Pedagogic Oradea, Seria Geografie, Oradea, 1972.
Depresiunea Giurgeului, Terra, VI (XXVI), 3, Bucureşti, 1974 (în colab.).
Tipizarea ţărmurilor lacului Izvorul Muntelui după geneză şi stadiul de evoluţie,
Lucrările Staţiunii „Stejarul”, Pângăraţi, 1975.
Terenul geografic – laboratorul geografului în mijlocul naturii, În ajutorul
profesorului de geografie, IV, Bucureşti, 1976.
Geomorfologie, Institutul de Învăţământ Superior Suceava, 1979 (în colab.).
Elemente de Geografie istorică. Curs universitar, Institutul de Învăţământ
Superior Suceava, 1979 (în colab.).
Suceava. Monografie, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1980 (în colab.).
Republica Islamică Mauritania, Lucrări geografice, Africa, 1980.
Republica Democratică Somalia, Lucrări geografice, Africa, 1980.
Diferenţieri topoclimatice în zona rezervaţiei floristice de la Ponoare (jud.
Suceava), Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, V, Suceava, 1982.
Consideraţii geohidromorfologice asupra luncii râului Suceava în sectorul
Udeşti-Liteni, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografie din România, IV
(LXXVI), Bucureşti, 1982 (în colab.).
Suceava. Reiseführer durch den Kreis, Edit. Sport-Turism, Bukarest, 1982 (în
colab.).
Relieful structural din Podişul Sucevei. Câteva probleme de geomorfologie
aplicată, Studii şi Cercetări, Societatea de Ştiinţe Geografice, Suceava, 1983
(în colab.).
Depresiuni nivale şi pseudocarstice pe culmea Muntele Lung (Munţii Tarcăului,
Carpaţii Orientali), Buletin Ştiinţific, Institutul de Învăţământ Superior
Suceava, Seria Geografie, Suceava, 1984.
Conceptele de evoluţie şi timp în opera geomorfologică a lui Mihai David,
Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Iaşi, nr. 6, Iaşi,
1986.
25
Concomitenţă şi succesiune în desfăşurarea ciclurilor carstificare-crioplanaţie

din Masivul Hăghimaş (Carpaţii Orientali), Analele Ştiinţifice ale
Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geografie, Iaşi, II b, XXXIII, Iaşi, 1987.
Aspecte privind individualizarea funcţiilor geografice ale culoarului transversal
a văii montane a Moldovei, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie
Cantemir”, 7, Iaşi, 1987.
Formarea depresiunilor carstice în legătură cu etapele de evoluţie
paleogeomorfologică a Masivului Hăghimaş (Carpaţii Orientali), An.
XXXIV, Iaşi, 1988.
Geohydromorphological characteristics of the Jijia floodplain between Vlădeni
and Ţigănaşi, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria
Geologie-Geografie, XXXV, Iaşi, 1989 (în colab.).
Criterii geografice privind valorificarea potenţialului eolian din Podişul Sucevei,
XXXVI, 1, Bucureşti, 1989.
Aspecte ale geomorfodinamicii actuale a şesului şi versanţilor limitrofi în
sectorul inferior al văii Jijiei, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie
Cantemir”, 9, Iaşi, 1990 (în colab.).
Retrospectivă la seria volumelor 1-10 (1980-1990), din Lucrările Seminarului
Geografic „Dimitrie Cantemir”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie
Cantemir”, 10 (1990), Iaşi, 1992.
Eroziunea solului. Curs, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1992 (în colab.).
Semnificaţia morfogenetică a unghiurilor de confluenţă. Studiu de caz: Bazinul
Jijiei, în Analele Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava, 1995.
Analysis and Modelling of Morphometrical Parameters of the Flood Plain in the
Upper Jijia Drainage Basin, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I.
Cuza”, Seria Geologie-Geografie, XL.XLI (1994-1995), Iaşi, 1995 (în
colab.).
Dinamica peisajului geografic din Podişul Bârladului, Universitatea „Al. I.
Cuza”, Iaşi, 1996 (coord.).
Dinamica peisajului geografic din Câmpia Moldovei, Universitatea „Al. I. Cuza”,
Iaşi, 1997 (coord.).
Geomorfologia luncilor. Model de analiză în bazinul superior al Jijiei, Edit.
Academiei Române, Bucureşti, 1998 (în colab.).
Geografia fizică a României, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2000.
26
NICOLAE ION BORDEI

Născut la 2 februarie 1935, în oraşul Urziceni, jud. Ialomiţa, şi decedat la 28 martie
1991, în Bucureşti.
Studii: şcoala primară în Urziceni (1943-1947); Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din
Ploieşti (1947-1948); Şcoala Agricolă de la Armăşeşti, jud. Ialomiţa (1948-
1950); Şcoala Medie Tehnică de Metrologie din Bucureşti (1950-1954);
Facultatea de Geologie-Geografie a Universitaţii Bucureşti, Secţi
Geografie-Biologie (1957-1962).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Institutul de Geografie din Bucureşti (în

1980), cu teza „Influenţa curburii Carpaţilor asupra circulaţiei atmosferei”
(publicată cu numele „Fenomene meteorologice induse de configuraţia
Carpaţilor în Câmpia Română”, Edit. Academiei Române, Bucureşti,
1988), îndrumată de acad. Vintilă Mihăilescu (până în 1978) şi prof. dr.
doc. Petre Gâştescu.
Activitatea profesională: profesor de geografie şi fizică în com. Manasia, jud.

Ialomiţa (1962); pedolog la Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare
din Bucureşti a Comitetului Geologic (1962-1966); meteorolog la Secţia de
Meteorologie Aeronautică a Aeroportului Băneasa (1966-1967); cercetător
principal şi cercetător principal gradul I în cadrul Colectivului Radar al
Institutului de Meteorologie şi Hidrologie (1967-1991).
Funcţii: şef al Centrului Radar al Institutului de Meteorologie şi Hidrologie din

Bucureşti (1970-1985); membru al Societăţii de Geografie din România.
Domenii de cercetare: meteorologie, climatologie, pedologie.
Activitatea editorială: redactor al lucrării „Bibliografia meteorologică

românească”, volumele I şi II.

Analiza unei situaţii sinoptice cu ajutorul radarului meteorologic, Hidrotehnica,
7, Bucureşti, 1968 (în colab.).
27
Asupra unor tipuri de ecouri radar în Câmpia Română şi importanţa lor în

prevederea de scurtă şi foarte scurtă durată, Culegere de lucrări, Institutul
de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti, 1970.
Depresiunea Transilvană – centru de ciclogeneză orografică Hidrotehnica, 8,
Contribuţii la cunoaşterea genezei complexului de soluri Piscupia, Şriinţa
solului, 1, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Un aparat de recoltat probe de depuneri uscate şi umede, Secesiunea ştiinţifică
„Centenarul Meteorologiei Internaţionale”, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Föehnul Carpaţilor de Curbură şi distribuţia precipitaţiilor în Bărăgan, Culegere
de lucrări, Bucureşti, 1977.
Utilizarea informaţiilor radar în avertizarea unor viituri pe Dâmboviţa, Sabar,
Ialomiţa şi afluenţii lor, Culegere de lucrări, Bucureşti, 1977 (în colab.).
Carpaţii de Curbură şi norii de undă, Culegere de lucrări, Bucureşti, 1977.
Contraste termice şi linii de discontinuitate nefronale surprinse ca ecouri radar,
Culegere de lucrări, Bucureşti, 1977.
Persistenţa fronturilor reci în nordul Câmpiei Române la adăpostul arcului
Carpatic, Culegere de lucrări, Bucureşti, 1978.
Asupra unui colector multidirecţional pentru colectarea selectivă a depunerilor
poluante, Sesiunea ştiinţifică anuală a I.M.H, Culegere de lucrări,
Mesoscale analzs of a posterior cyclonic sector by means of meteorologic radar
in the conditions of the romain relief, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XXII, 1, Bucureşti, 1978.
Particularităţile unor componente ce caracterizează vântul în sectorul
pericarpatic ca efect al Curburii, A IX-a Conferinţă Internaţională de
Meteorologie a Carpaţilor, Sofia, 1979 (în colab.).
Rolul Câmpiei Române şi distribuţia particulară a unor fenomene meteorologice
legate de ciclogeneza orografică, Analele Societăţii de Geografie,
Îndrumar radar, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti, 1980 (în
colab.).
The involment of the Carpathians in the particular development of the
mediteraneean cyclone on april 13-16, 1982, International conference on
Carpathians meteorology 14-16 sept. 1983, Szekesfehérvar (în colab.).
Câteva consideraţii asupra folosirii energiei eoliene în Câmpia Română.
Fundamentarea meteorologică şi hidrologică a resurselor energetice
28
neconvenţionale, Studii şi cercetări, Institutul de Meteorologie şi

Hidrologie, Bucureşti, 1984 (în colab.).
The curvature carpathians föehn and its implications in the geographical
landscape of the Bărăgan Plain, XVIII International Conference for Alpin
Meteorology, Opatija, 25-29 sept. 1984, Beograd (în colab).
Îndrumar privind interpretarea şi valorificarea informaţiilor radar în scopuri
meteorologie şi hidrologice, I Institutul de Meteorologie şi Hidrologie,
Ciclogeneza orgrafică carpatică, proces atmosferic specific, Studii şi cercetări de
meteorologie, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti, (volum
omagial), 1986 (în colab.).
Elaborarea hărţilor pentru utilizarea în scopuri meteorologice, Anal IGCOT,
VII, Bucureşti, 1986 (în colab.).
Atmosferic precipitations one of the topoclimatic indices characteristic for the
Bărăgan Plain, International Simposyon „Le topoclimat des montagnes
moyennes-agrotopoclimatologie”, Bucureşti-Buzău, 20-24. 09. 1987 (în
colab.).
Interferenţa circulaţiilor de vest şi de est în sectorul central al Câmpiei Române,
Studii şi cercetări de meteorologie, 1979/1983, Bucureşti, 1987 (în colab.).
Cercetări privind efectul oraşului Bucureşti asupra precipitaţiilor, Studii şi
cercetări de meteorologie, I, Bucureşti, 1987 (în colab.).
Linii de discontinuitate în sectorul extracarpatic al Curburii, Studii şi cercetări
de meteorologie, I, Bucureşti, 1987 (în colab.).
Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor şi Câmpia Română,
Edit. Academiei, Bucureşti, 1988.
Particular distribution of the claudines and thunderstorms in Romanian Plain,
an echo of the Carpathian Configuration, XIV International conference on
Carpathian Meteorology, Sofia, 25-30 sept. 1989, (în colab.).
29
CONSTANTIN BRĂTESCU
Născut la 3 septembrie 1882, în satul Câşlea (azi Mineri, com. Somova), jud.
Tulcea, şi decedat la 23 octombrie 1945, la Bucureşti.
Studii: şcoala primară în satul Câşlea (absolvită în 1894); Gimnaziul (viitorul

Liceu clasic) din Tulcea (1894-1900); Facultatea de Litere, Secţia Clasică, a
Universităţii din Bucureşti (1901-1906); specializare la Universitatea din
Leipzig şi Berlin (1910).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut cu teza „Delta Dunării – Geneza şi evoluţia

ei morfologică şi cronologică”, susţinută la Universitatea din Bucureşti, în
1920.
Activitatea profesională: profesor în câteva şcoli din Bucureşti (1906-1909);

bibliotecar (custode) la Secţia de Geografie a Universităţii din Bucureşti
(1909); asistent la Catedra de Geografie a Universităţii din Bucureşti
(1910); profesor de geografie la Şcoala Superioară de Comerţ din Constanţa
(1918-1924); profesor de geografie la Catedra de Geografie din Facultatea
de Ştiinţe din Universitatea din Cernăuţi (1924-1938); profesor la Catedra
de Geografie Generală şi Antropogeografie a Facultăţii de Ştiinţe din
Universitatea din Bucureşti (1938-1945).
Funcţii: director al Şcolii Superioare de Comerţ din Constanţa (1920-1924);

decan al Facultăţii de Ştiinţe din Universitatea din Cernăuţi (1930-1933);
şeful Secţiei de Geografie şi a bibliotecii Societăţii Geografice (1930-1945);
coordonator de doctorat.
Domenii de cercetare: geografie fizică regională, geomorfologie, geografie

istorică, toponimie, etnografie.
Activitatea editorială: coordonatorul anuarului Analele Dobrogei (1920-1938).

Forme de relief din Muscel, Anuarul de geografie şi antropologie, I (1909-1910),
Bucureşti, 1911.
30
Dobrogea la Ovidiu, Anuarul de geografie şi antropologie, II (1910-1911),

Bucureşti, 1911.
Delta Dunării, schiţă monografică, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XXXVI, 1-2, București, 1912.
Metode geografice în cercetările etnografice, Buletinul Societăţii Române
Regale de Geografie, XXXIV, 2, București, 1913.
Metode geografice în cercetările etnografice, Buletinul Societăţii Române
Regale de Geografie, XXXV, București, 1914.
Lacul Mangalia, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XXXVI,
București, 1916.
Câteva consideraţii etnografice asupra Dobrogei, Arhiva Dobrogei, I, Bucureşti,
1916.
Mişcări epirogenetice şi caractere morfologice în Bazinul Dunării de Jos,
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XXXIX, București, 1920.
Nume vechi ale Dobrogei: Vlahia lui Asan, Vlahia Albă (1186-sec. XIII), Arhiva
Dobrogei, II (1919), Bucureşti, 1920.
Dobrogea la 1444 – lupta de la Varna, Arhiva Dobrogei, II (1919), Bucureşti,
1920.
Contribuţii la studiul Deltei dunărene. Evoluţia morfologică şi cronologică a ei,
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XL, București, 1921.
Două probleme dobrogene: colonizare, toponimie, Analele Dobrogei, II, 1,
Constanţa, 1921.
Delta Dunării. Geneza şi evoluţia sa morfologică şi cronologică, Buletinul
Societăţii Române Regale de Geografie, XXXLI, București, 1922.
Noile numiri de sate din Dobrogea Veche, Analele Dobrogei, V-VI, Constanţa,
1924.
Câteva captări cuaternare şi iminente în Bucovina şi Pocuţia. Codrii
Cosminului, Buletinul de istorie şi limbă, II, Cernăuţi, 1925.
Istoricul, obiectul şi metoda geografiei, Analele Dobrogei, V-VI, Cernăuţi, 1925.
Coasta de răsărit a Constanţei, Analele Dobrogei, VII, Cernăuţi, 1926.
Clima Dobrogei, Analele Dobrogei, IX, Constanţa, 1928.
Fitogeografia şi solurile din Dobrogea, Analele Dobrogei, IX, Constanţa, 1928.
Sarcofagul cu simboluri din Constanţa, Analele Dobrogei, XII, Constanţa, 1931.
Profile cuaternare în falezele Mării Negre, Buletinul Societăţii Române Regale
de Geografie, LII, București, 1933.
Poarta de la Cernăuţi, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, L,
București, 1934.
31
Falezele Mării Negre între Carmen Sylva şi Schitu Costineşti, Analele Dobrogei,
XVI, Constanţa, 1935.
Criterii pentru determinarea vârstei teraselor quaternare, în vol. Omagiu lui C.
Kiriţescu, Bucureşti, 1937.
Populaţia Cadrilaterului între anii 1878-1938, Analele Dobrogei, XIX,
Constanţa, 1938.
Dobrogea Regelui Carol şi colonizările dobrogene, Analele Dobrogei, XIX,
Constanţa, 1938.
Contribuţii la cunoaşterea Văii Nistrului, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, LIX, București, 1941.
Oscilaţiile de nivel ale apelor şi Bazinului Mării Negre în Cuaternar, Buletinul
Societăţii Române Regale de Geografie, LXI, București, 1942.
Note cu privire la studiul Cuaternarului, Facultatea de Ştiinţe, Geografie,
Universitatea din Bucureşti, 1942.
Unitatea şi individualitatea fizică a pământului românesc, Biblioteca informativă
a Societăţii Regale Române de Geografie, 1, Bucureşti, 1943.
Selenografie, Reliefuri lunare şi terestre comparate, Facultatea de Ştiinţe,
Geografie, Universitatea Bucureşti, 1944.
Opere alese, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
32
ARIADNA BREIER (ŢURCANU)

Născută la 01 mai 1930, în orașul Bălţi (astăzi în Republica Moldova), şi
decedată în mai 1991, în București.
Studii: Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti (absolvită

în 1952).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Institutul de Geografie din Bucureşti (în

1973), cu teza „Lacurile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Studiu
hidrologic” (publicată la Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1976),
îndrumată de prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu.
Activitatea profesională: climatolog şi, apoi, hidrolog la Direcţia generală

hidrometeorologică din Bucureşti – mai târziu numit Institutul Naţional
de Meteorologie si Hidrologie – (1952-1962, 1975-1987); geograf (1962-
1967) şi cercetător știinţific (1967-1975) la Institutul de Geologie şi
Geografie din Bucureşti.
Funcţii: membru al Societăţii Ştiinţifice de Geografie din România.
Domenii de cercetare: hidrogeografie (topirea zăpezii şi rolul acesteia în

stabilirea regimului hidric, regimul de scurgere al râurilor ş.a.), limnologie.

Quelques aspects du bilan hydrologique des lacs de la plaine inondable du
Danube, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série
de Géographie, IX, 2, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Câteva aspecte ale bilanţului hidrologic ale lacurilor din lunca Dunării,
Hidrobiologia, VI, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Asupra glaciaţiunilor de pe Glob, Natura, 4, Bucureşti, 1965.
Caracteristicile termice ale lacurilor din Lunca Dunării în anotimpul de vară,
Hidrotehnica, 9, Bucureşti, 1966 (în colab.).
Die Merkmale des thermischen Zustandes der Seen des Donautales
(Rumanischer Abschnitt), Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et
Géographie, Série de Géographie, X, 2, Bucureşti, 1966.
33
Influenţa lacurilor asupra condiţiilor climatice locale, Hidrotehnica, 12,

Caracteristicile hidrochimice ale lacurilor din Lunca Dunării, Hidrotehnica, 7,
Dunărea între Baziaș şi Ceatal Ismail – monografie hidrologică, Comitetul de
stat al apelor, Institutul de studii şi cercetări hidrotehnice, București, 1968
(în colab.).
La zonalite géographique veritcale reflectée dans le regime hydrologique des
lacs de la Roumanie, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et
Géographie, Série de Géographie, XII, 1-2, Bucureşti, 1968 (în colab.).
Geografia Văii Dunării Româneşti, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Lacurile din Dobrogea - caracteristici morfometrice şi hidrologice, în Studii de
geografie asupra Dobrogei, Constanţa, 1969 (în colab.).
Profil topoclimic la ţărmul lacului Razelm, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XVI, 1, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Profilul sinoptic al temperaturii apei lacurilor în funcţie de altitudine , Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XVI, 2,
Les lacs artificiels de la Roumanie, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique
et Géographie, Série de Géographie, XIII, 2, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Ghidrologhiceskaia sveazi mejdu rukavami i ozerami deltî Dunaia, în
„Limnologhieeskaia issledovaniia Dunaia”, Kiev, 1969.
Hidrologiskaia sviazi mejedu rukavanii i ozerami deftî Dunaia (Limologische
Donauforschungen), în „Naukova Dumka”, Kiev, 1969 (în colab.).
The synoptic profile of lake mater temperature relative to altitude, Revue
Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie,
XIII, 1, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Raportul dintre caracteristicile morfometrice şi morfografice ale lacurilor de pe
litoralul românesc al Mării Negre, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XVII, 2, Bucureşti, 1970.
Regimul nivelurilor în complexul lacustru Taşaul – Siutghiol, Lucrările
Colocviului de limnologie fizică, Bucureşti, 1970.
Limanele şi lagunele de pe Glob, în Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice din
România, I (LXXI), Bucureşti, 1971.
Izmenenie solesoderjaniia v vode ozernogo Komplexia Razim-Sinoe v
zavisimosti ot uslovii pitania, Hidrobiologia, 12, Bucureşti, 1971.
Resursele de apă ale Dobrogei şi folosirea lor, în Studii şi cercetări de geografie
aplicată a Dobrogei, Constanţa, 1972.
34
Rezervaţia naturală „Lacul Techirghiol” (zona de sud-vest), Ocrotirea Naturii, 1,

Romania’s Waters and their potential, în Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XVI, 1, Bucureşti, 1972
(în colab.).
Les limans et lagunes de Roumanie, în Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XVI, 2, Bucureşti, 1972
(în colab.).
L’exces d’humidité dans la portion nord-est de la Plaine Roumaine (causes et
consequences), Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie,
Série de Géographie, XVIII, 2, Bucureşti, 1974 (în colab.).
Atlas R. S. România, Edit. Academiei, Bucureşti, 1976 (în colab.).
Relaţiile dintre braţele şi lacurile din Delta Dunării, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXIII, Bucureşti, 1977
(în colab.).
Unele aspect ale colmatării lacurilor de acumulare de pe râul Argeş (zona de
dealuri), Buletin informativ, 8, Bucureşti, 1979.
Relaţiile hidrice dintre ecosistemele lacustre si cele terestre înconjurătoare, în
„Ecologia şi protecţia ecosistemelor”, Piteşti, 1980 (în colab.).
Contribuţii la cercetarea complexă a colmatării cascadei de lacuri de pe Oltul
inferior, Hidrotehnica, 27, 2, Bucureşti, 1982 (în colab.).
Les lacs littoraux roumains-particularites hydriques,modifications anthropiques
et leur utilization, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et
Géographie, Série de Géographie, XXVI, Bucureşti, 1982 (în colab.).
Die Wasserbilanz des Seenkomplex Gorgova-Donaudelta, Hidrobiologia, 17,
35
IULIU BUTA
Născut la 23 iunie 1928 în Bistriţa, jud. Năsăud (azi jud. Bistriţa-Năsăud), şi

decedat în anul 1994, în Cluj-Napoca.
Studii: şcoala elementară şi liceul în Bistriţa (absolvit în 1947); Facultatea de

Geografie-Geologie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj-Napoca (1947-
1953).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea „Victor Babeş” din Cluj-

Napoca (în 1967), cu teza „Bazinul Someşului. Studiu hidrologic”,
coordonată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.
Activitatea profesională: muncitor la staţia C.F.R. din Bistriţa; cadru didactic la

Catedra de Geografie din Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca:
preparator (1953-1954), asistent (1954-1957), conferenţiar (1970-1977),
profesor titular (din 1977).
Funcţii: şef de lucrări la Catedra de Geografie (1957-1970) şi şeful Catedrei de

Geografie (1974-1985) din Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;
membru al Societăţii Ştiinţifice de Geografie din România.
Domenii de cercetare: hidrologie generală, hidrometrie, limnologie, geografia

turismului ş.a.

Contribuţii la hidrografia bazinului inferior al Arieşului, Buletinul Universităţii
Babeş-Bolyai, Seria Geografie, 1-2, Cluj-Napoca, 1957.
Câteva aspecte din activitatea practică a Secţiei de hidrologie de la Universitatea
din Cluj, Natura, 2, Bucureşti, 1957.
Lacul Cătina, Natura, 1, Bucureşti, 1958.
Contribuţii la studiul hidrografic al bazinului superior al Mureşului , Buletinul
Universităţii Babeş-Bolyai, Seria Geografie, II, 1, Cluj-Napoca, 1960 (în
colab.).
Noţiuni practice de hidrologie şi hidrometrie, Cluj, 1960 (în colab.).
Lacurile din Bazinul Luduşului, Probleme de Geografie, VIII, Bucureşti, 1961
(în colab.)..
36
Câteva consideraţiuni asupra bilanţului hidrologic din bazinul Someşului Mare,

Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-
Napoca, 1963.
Câteva date hidrologice asupra lacurilor Sântejude şi Ştiucii din bazinul inferior
al Fizeşului (Câmpia Transilvaniei), Probleme de Geografie, IX, Cluj-
Napoca, 1963 (în colab.).
Studiul repartiţiei bilanţului hidrologic în bazinul Someşului Mic, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1964 (în
colab.).
Fenomene de iarnă pe râurile Bazinului Someş, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai”, Series Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1965.
Studiul hidrografic al Raionului Gherla, al Oraşului Cluj şi al zonei
preorăşeneşti, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, 2,
Cluj-Napoca, 1965 (în colab.).
Caracteristicile hidrochimice principale ale râurilor din Bazinul Someşului ,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, 2, Cluj-Napoca,
1966.
Scurgerea aluviunilor în suspensie pe râurile din nord-vestul ţării, Studia
colab.).
Rezervele de apă din Regiunea Cluj, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series
Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1967 (în colab.).
Aspecte ale scurgerii minime în Bazinul Someşului, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai”, Series Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1968.
Unele aspecte ale scurgerii maxime în Bazinul Someşului, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai”, Series Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1969.
Contribuţii la cunoaşterea apelor subterane din bazinul hidrografic al râului
Someş, Lucrări ştiinţifice, Seria A, Oradea, 1969.
Câteva aspecte ale folosirii resurselor de apă din Bazinul Lăpuşului, Studia
colab.).
Resursele de apă din Câmpia Transilvaniei şi posibilităţi de completare, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, XV, 1, Cluj-Napoca, 1970
(în colab.).
Influenţa factorilor fizico-geografici asupra proceselor scurgerii în câmpia joasă
a Someşului inferior, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series
Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1971 (în colab.).
37
Resursele de apă din judeţul Bistriţa-Năsăud şi posibilităţile lor de valorificare,

Lucrări ştiinţifice, Geografie, Oradea, 1971.
Judeţul Bistriţa-Năsăud, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Potenţialul hidroenergetic al râurilor din cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud,
1972.
Unele aspecte referitoare la resursele de apă şi gospodărirea lor în Judeţul Cluj,
1973 (în colab.).
Hidrologie, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975 (în colab.).
Aspecte privind alimentările cu apă potabilă şi industrială din Bazinul
Someşului Mic, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, 1,
Cluj-Napoca, 1975 (în colab.).
Parametrii hidrologici ai resurselor hidro-energetice din Judeţul Harghita,
1981 (în colab.).
Resursele de apă ale Podişului Transilvan, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”,
Series Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1982 (în colab.).
Studiul apelor subterane în vederea alimentării cu apă a Comunei Beliu, Terra,
Caracteristicile hidrografice ale bazinului râului Bistriţa, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai”, Series Geographia, XXX, Cluj-Napoca, 1985 (în colab.).
Resursele de apă de pe cuprinsul Municipiului Bistriţa şi posibilităţile lor de
valorificare, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia,
XXXIII, 3, Cluj-Napoca, 1988 (în colab.).
Les trants caracteristiques de certaines eaux souterrains du Bassin de Tour,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, XXXIV, 3, Cluj-
Cluj-Napoca – ghid de oraş, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1989 (în colab.).
Apele termominerale din nord-vestul jud. Sălaj, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai”, Series Geographia, XXXI, 1, Cluj-Napoca, 1990 (în colab.).
Evoluţia potenţialului hidroenergetic şi linear în Munţii Codru-Moma, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Geographia, XXXVI, 1, Cluj-Napoca,
1991 (în colab.).
38
MIRCEA BUZA
Născut la 1 septembrie 1940, în com. Cotnari, jud. Iaşi.
Studii: şcoala din com. Sânmihaiu Român, jud. Timiş (clasa a I-a: 1947-1948);
şcoala elementară în Turda (1948-1951); gimnaziul şi liceul la Şcoala
Medie Mixtă din Câmpia Turzii (1951-1957); Facultatea de Ştiinţe
Naturale - Geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1957-
1962); bursier al Fundaţiei Alexandru von Humboldt, Germania (1975-
1976, 1991, 1995, 1997 şi 2000).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut în Institutul de Geografie din Bucureşti (în

1978), cu teza „Munţii Cindrelului – Studiu de geografie fizică” (publicată
sub numele: „Munţii Cindrelului – Studiu geoecologic”, Edit. Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2000), îndrumată de academicianul Vintilă
Mihăilescu.
Activitatea profesională: pedolog-prospector la Întreprinderea de Prospecţiuni şi

Laboratoare din cadrul Comitetului Geologic din Bucureşti (1962-1968);
pedolog gradul II în Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare din
cadrul Comitetului Geologic din Bucureşti (1967); cercetător ştiinţific în
Centrul de Pedologie şi Ecologie Agricolă şi Silvică din Bucureşti (1968-
1970); cercetător ştiinţific în Institutul de Geografie al Academiei Române:
cercetător ştiinţific (1970-1990), cercetător ştiinţific principal gradul III
(1990-1993), cercetător ştiinţific principal gradul II (1993-1998) şi
cercetător ştiinţific gradul I (1998-2009) – în cadrul secţiei de Geografie
Fizică, în Colectivul de Geografie Generală şi Regională (1970-1975), în
Colectivul de Geomorfologie (1975-2009); cadru didactic în Facultatea de
Geografia Turismului din Sibiu a Universităţii „Dimitrie Cantemir”: lector
(1998-1999), conferenţiar (1999-2004) şi profesor (2004-2010).
Funcţii: în Institutului de Geografie al Academiei Române, Bucureşti: secretar

ştiinţific (din 1990), director adjunct (1995-2009), şef al Secţiei de Geografie
Fizică (2003-2007); şef al Colectivului de Geomorfologie (2007-2009).
39
Domenii de cercetare: pedologie, geomorfologie regională, geografie fizică

generală, geoecologie, biogeografie, toponimie, geografie istorică, geografia
turismului, geografie umană.

revistelor: Revista Geografică, Buletin Geografic, Colegiulm Mediense-
Comunicări Ştiinţifice, Mediaş, Cultura Medieşană; coordonatorul lucrării
„Dicţionarului Geografic al României” (2008 şi 2009).

Raionarea pedologică a teraselor Dunării între Turnu Măgurelele şi Giurgiu,
Dări de Seamă ale Şedinţelor Institutului Geologic, LIII/2, Bucureşti, 1967
(în colab.).
Aspecte ale cercetării solurilor în Italia, Ştiinţa solului, VIII, 1, Bucureşti, 1970.
Studii geoecologice ale etajelor alpin şi subalpin din Munţii Cindrel (Carpaţii
Meridionali), Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria
Geografie, XIX, 1, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Studiul geoecologic al rezervaţiilor din circurile glaciare ale munţilor Cindrel şi
Şureanu, Ocrotirea Naturii, 17, 2, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Soarta masivelor de jneapăn (Pinus montana ssp. mugo) din Munţii Cindrel şi
Ştefleşti, Ocrotirea Naturii, 18, 2, Bucureşti, 1974 (în colab.).
Cindrel. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1975 (în colab.).
Metode şi procedee de lucru în cercetarea mediului ambiant în R.F. Germania,
Terra, VII (XXVIII), 1, Bucureşti, 1976.
Aplicarea cercetărilor geoecologice în practică, Broşură xerografiată, Institutul
de Geografie, Bucureşti, 1977.
Modificări antropice ale mediului în bazinul Cernei, Analele Universităţii
Bucureşti, Seria Geografie, XXVIII, Bucureşti, 1979 (în colab.).
Prefaceri în peisajul natural (Răşinari), Transilvania, XI (LXXXVIII), 5, Sibiu,
1982.
Cindrel. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983 (în colab.).
Relieful antropic de la Pianul de Sus, Terra, XVI (XXXVII), 1, Bucureşti, 1985
(în colab.).
Valea Sebeşului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1985 (în colab.).
Blaj. Mic îndreptar turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1985 (în colab.).
Die Meliorationsgruppierung der Gelände mit Rücksicht auf die Beseitigung der
Bodenerosion und des Feuchtigkeitsüberschusses (am Beispiel der Târnava
40
Mică-Hügein), Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie,

Série de Géographie, 29, Bucureşti, 1985 (în colab.).
Contribuţii geografice la cunoaşterea solurilor din România în ultimii 40 de ani,
Terra, XVII (XXXVII), 3, Bucureşti, 1986 (în colab.).
Aspecte geomorfologice din Munţii Stara Planina, Vitoşa şi Rila (Bulgaria),
Terra, XXI (XLI), 3-4, Bucureşti, 1989.
Culoarul Mureşului între Deva şi Zam, Studii şi Cercetări de Geografie,
XXXVIII, Bucureşti, 1991 (în colab.).
Munţii Vinţului. Caractere geomorfologice, Studii şi Cercetări de Geografie, XL,
Bucureşti, 1993.
On the distribution of human settlementes in the Cindrel and Şureanu
Mountains, Revue Roumaine de Géographie, 38, Bucureşti, 1994 (în colab.).
Some Geographical Remarcs on Education and Prints in the Language of Etnic
Groups in Romania, GeoJournal, 34, 4, Dordrecht-Boston-London, 1994
(în colab.).
Mărturii etno-istorice şi aspecte antropogeografice oglindite în toponimia
Munţilor Cindrelului, Studii şi Comunicări de Etnologie, Serie nouă, IX,
Sibiu, 1995.
Valea Mureşului între Aiud şi Alba Iulia. Obervaţii geomorfologice,
Geographica Timisiensis, V, Timişoara, 1996.
Culoarul Târnavei între Blaj şi Mihalţ. Observaţii geomorfologice, Studii şi
Cercetări de Geografie, XLIV, Bucureşti, 1997.
Repertoriul denumirilor geografice standardizate din România, Comunicări de
Geografie, II, Bucureşti, 1998.
Gazetteer of Romania (A repertory of romanian standardised geographical
names), Lucrările Simpozionului „Geography within the Context of
Contemporany Development”, Cluj-Napoca, 1999.
Aspecte şi tendinţe actuale privind protecţia mediului în Germania, Revista
Geografică, VI, Serie nouă, Bucureşti, 1999.
Munţii Cindrelului Studiu geoecologic”, Edit. Universităţii „Lucian Blaga” din
Sibiu, 2000.
Itinerarii geografice în Alpii Bavariei, Terra, XXX (L), 1, Bucureşti, 2000.
Rezervaţii şi monumente ale naturii, Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu,
2000 (în colab.).
Rezervaţiile complexe din judeţul Alba, Geografie şi biologie, Colaborări,
Bilogical diversity, ecology and global climate change, Analele Universităţii din
Craiova, Seria Geografie, IV, Serie nouă, Craiova, 2001 (în colab.).
41
Categorii de rezervaţii şi monumente naturale din judeţul Alba, Notiţe

geografice, II, Bucureşti, 2001 (în colab.).
Sebeş. Mic îndreptar turistic, Edit. Buna Vestire, Blaj, 2002 (în colab.).
Toponimie geografică românească, Edit. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2002.
Consideraţii istorico-geografice privind toponimia Munţilor Şureanului, Revista
Geografică, X (2003), Serie nouă, Bucureşti, 2004.
Pedologie cu noţiuni de pedologie (Compendiu), Edit. Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2004 (în colab.).
Contribuţia profesorului Ştefan Manciulea la dezvoltarea geografiei fizice
româneşti, Pangeea, 4, Alba Iulia, 2004.
Noul Sistem Român de Taxonomia Solurilor, Revista Geografică, XI (2004),
Serie noua, Bucureşti, 2005.
România. Spaţiu, Societate, Mediu, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 2005 (în
colab.).
Unităţile de relief ale României, vol. II, Munţii Apuseni şi Podişul Transilvaniei,
Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2006 (în colab.).
\Structura geosistemelor de pe Valea Târnavei Mari între Dumbrăveni şi Copşa-
Mică, Geo-Valahica, Comunicări Rapoarte de Cercetare, II-III, (2007-
2008), Târgovişte, 2008.
Dicţionarul geografic al României, vol. I, Literele A-L, Edit. Academiei Române,
Rezervaţii floristice şi forestiere în judeţul Alba, Terra Magazin, 5, Bucureşti,
2008 (în colab.).
Dicţionarul geografic al României, vol. I, Literele M-Z, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 2009 (coord.).
Protecţia peisajelor naturale din Carpaţii Meridionali – condiţie esenţială a
dezvoltării regionale a turismului, Geo-Carpatica, IX, 9, Sibiu, 2009.
Biogeografie. Compendiu, Edit. Universitară, Bucureşti, 2009 (în colab.).
Originea Toponimiei din Valea Târnavei Mari între Mediaş şi Blaj, Lykeion,
Revistă de ştiinţă şi cultură, II, Mediaş, 2010 (în colab.).
Aspecte privind structura confesională a populaţiei din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest a României, Comunicări Ştiinţifice, IX, Mediaş, 2010 (în colab.).
Toponimia Văii Târnavei şi afluenţilor ei între Blaj şi Mihalţ, Comunicări
Ştiinţifice, IX, Mediaş, 2010 (în colab.).
Unităţile de relief ale României, vol. IV, Podişurile Pericarpatice, Edit. Ars
Docendi, Bucureşti, 2010 (în colab.).
42
RAUL CĂLINESCU
Născut la 27 decembrie 1901, în Craiova, şi decedat la 30 octombrie 1970, în

Bucureşti.
Studii: şcoala primară în Craiova; Liceul Carol I din Craiova (absolvit în 1921);
Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă, Infanterie, din Craiova (1922-1923);
Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de Geografie şi Ştiinţe Naturale, a Universităţii
din Cluj (absolvită în 1926); Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj
(absolvit în 1927); docent de biogeografie în Universitatea din Bucureşti
(1937).
Doctorat: în biogeografie, titlu obţinut la Universitatea din Cluj (în 1930), cu

teza „Contribuţiuni sistematice şi zoo-geografice la studiul Amphibiilor şi
Reptilelor din România” (publicată în 1931).
Activitatea profesională: preparator la Institutul de Botanică Generală a

Universităţii din Cluj (1924); preparator la Institutul de Geografie a
Universităţii din Cluj (1925-1927); asistent suplinitor la Laboratorul de
Zoologie a Universităţii din Bucureşti (1927-1937) şi profesor suplinitor de
ştiinţe naturale în mai multe licee din capitală: „Sfântul Sava”, „Gheorghe
Şincai”, „Gheorghe Lazăr”, „Mihai Viteazul” şi „Marele Voievod Mihai”;
profesor titular de geografie la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1937);
inspector cultural la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” din
Bucureşti (1937-1939); asistent provizoriu în Laboratorul de Geografie
fizică a Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii (1939-1940); conferenţiar
definitiv de Biogeografie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii Bucureşti
(1940-1956); profesor universitar de biogeografie în Universitatea
Bucureşti (din 1956); membru în Institutul de Cercetări Geografice al
României, Secţia Centrală din Bucureşti (din 1944).
Funcţii: membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România (1935-

1948); secretar general al Societăţii pentru protecţia animalelor (1940); şef
de catedră în Universitatea din Bucureşti; director al Staţiunii de
Geografice din Orşova (1964-1970); şeful sectorului de biogeografie al
Institutului de Cercetări Geografice al României (1948-1963); conducător
de doctorat în domeniul biogeografie (1969-1970).
43
Domenii de cercetare: biogeografie generală, biogeografie regională,

biogeografia României.

Vipera cu corn în Oltenia, Arhivele Olteniei, IV, Craiova, 1925.
Asupra confluenţei Jiului cu Dunărea, Arhivele Olteniei, V, 23, Craiova, 1926.
Din urmările biogeografice ale perioadei glaciare în Oltenia, Arhivele Olteniei,
V, 25-26, Craiova, 1926.
Probleme biogeografice ale Muştei columbace în România, Arhivele Olteniei,
VI, 29-30, Craiova, 1927.
Marmota de stepă a Olteniei, Arhivele Olteniei, VI, 34, Craiova, 1927.
Sur les variétès de Rana esculenta en Roumanie, Academie Roumanie, Bulletin
de la Section Scientifique, XI, 4, 14-17, Bucureşti, 1928.
Mustela (Putorius) eversmanni Lesson în România, Întâiul Congres al
Naturaliştilor din România, Dare de seamă a lucrărilor, Cluj, 1930.
Schakale in Rumänien, Zeitschrift für Säugetierkunde, V, 6, Berlin, 1930.
Metoda geografică în cercetările biologice, Buletinul Societăţii Regale Române
de Geografie, XLIX, Bucureşti, 1930.
Manual pentru determinarea Amphibiilor şi Reptilelor din România, Casa
Şcoalelor, Biblioteca de popularizare a ştiinţei, Bucureşti, 1930.
La distribution et les invasions du Cricetus ericetus nehringi Matschie en
Roumanie, Buletinul Societăţii Ştiinţifice, IV, Cluj, 1931.
Mamiferele României (Die Säugetiere Rumäniens), Buletinul Agriculturii, I,
Bucureşti, 1931.
Repartiţia liliacului (gen Szringa L.) în România, Buletinul Societăţii Regale
Române de Geografie, LI, Bucureşti, 1932.
Crabii marini şi de apă dulce din România, Cheie dichotomică, Buletinul
Societăţii Studenţilor în Ştiinţe Naturale, IV, Bucureşti, 1933.
Bumbacul şi cultura lui în România, Pagini agrare şi sociale, X, 1-3, Bucureşti,
1933.
Dobrogea şi Marea Neagră ca individualităţi geografice şi regiuni
biomorfogenetice, Analele Dobrogei, XV, Constanţa, 1934.
Cămilele din Dobrogea, Buletinul Societăţii Naturale din România, 6, Bucureşti,
1934.
Dunărea, călăuză turistică, Edit. P.C.A., Bucureşti, 1935.
Focole de la Capul Caliacra, Buletinul Societăţii Naturaliştilor din România, 8,
Bucureşti, 1936.
44
Mediterana orientală, călăuză turistică, Edit. P.C.A., Bucureşti, 1936.

Noi date geografice de repartiţie a lui Pelobates fucus în România, Buletinul
Societăţii Naturaliştilor din România, 11, Bucureşti, 1937.
Prima hartă zoogeografică a României, Buletinul Societăţii Naturaliştilor din
România, 12, Bucureşti, 1937.
Scurtă privire asupra faunei terestre şi de apă dulce a Cadrilaterului, Analele
Dobrogei, XIX, Cernăuţi, 1938.
Consideraţii asupra Delphinidelor din marea noastră teritorială, Buletinul
studenţilor naturalişti, VIII-IX-X, Bucureşti, 1939.
Cutreierând Bărăganul, Icoane din natură, Edit. Universul, Bucureşti, 1939.
Insula Ada-Kaleh, schiţă monografică, Revista Geografică Română, III, 2-3.
Bucureşti, 1940.
Curs de biogeografia României, Litografia Ionescu, Bucureşti, 1942.
Reapariţia geografică a orezului ca plantă de cultură în România, Studiu
biogeografic şi agrogeografic, Revista Geografică Română, VI, 1-2,
Bucureşti, 1943.
Punerea în valoare a apelor de munte în Raionul Petroşani, Probleme de
Geografie, I, Bucureşti, 1954 (în colab.).
Elemente de biogeografie, Tipografia Facultăţii de Ştiinţe, Bucureşti, 1945.
Între biogeografie şi antropogeografie, Cursuri, Institutul de Cercetări
Geografice din România, Bucureşti, 1947.
Marmota din Carpaţi, Probleme de Geografie, III, Bucureşti, 1956.
Sciuridele din R. P. R., Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1956.
Curs de geografia animalelor, Bucureşti, 1956.
Viaţa în pădurile ecuatoriale, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958.
Excursii în împrejurimile capitalei, Edit. UFCS, Bucureşti, 1962.
Vlăsia şi reconstituirea vechii extensiuni a pădurilor în bazinul inferior al
Argeşului după unele mamifere, relicte faunistice de pădure, Probleme de
Geografie, Bucureşti, X, Bucureşti, 1963.
Enclava de elemente mediteraneene din Subcarpaţii de Curbură, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, 1, Bucureşti,
1966.
Raionarea biogeografică a R. S. România, Analele Universităţii din Bucureşti,
Ştiinţele Naturii, 2, Bucureşti, 1967.
Biogeografia României, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1969 (în
colab.).
Biogeografie, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 (în colab.).
45
STERIE CIULACHE
Născut la 16 noiembrie 1939, în loc. Haschioi, jud. Durostor.
Studii: şcoala elementară în Urziceni (1950-1953); Liceul de Băieţi („Ştirbei

Vodă”) din Călărași (1953-1955) și Şcoala Medie Mixtă din Urziceni, jud.
Ialomiţa (1955-1956); Facultatea de Geologie și Geografie, Secţia de
Geografie, a Universităţii din București (1958-1963).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea București (în 1976), cu teza

„Clima Depresiunii Sibiu” (publicată la Edit. Universităţii din București,
1997), coordonată de prof. univ. dr. doc. Grigore Posea.
Activitatea profesională: cadru didactic în Facultatea de Geografie a

Universităţii din Bucureşti: preparator (1963-1967); asistent (1967-1980);
lector (1980-1990); conferenţiar (1990-1991); profesor universitar (din
1991).
Funcţii: decan al Facultăţii de Geografie din Universitatea Bucureşti (1990-

1996); șeful catedrei de Meteorologie și Hidrologie a Facultăţii de
Geografie din Universitatea București (din 1996-2009); membru al
Societăţii de Geografie din România (din 1963); membru în Consiliul
Societăţii de Geografie din România (1990-1998); membru în Comisia 4
(Știinţele Vieţii și ale Pământului) a Consiliului Naţional al Cercetării
Știinţifice din Învăţământul Superior (1994-2004); membru în Consiliul
Ştiinţific al Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (1990-
1996); membru al Centrului Român de Reconstrucţie a Râurilor (din
2000); membru fondator și președinte al Asociaţiei de Climatologie din
România (din 2004); coordonator de doctorat în Facultatea de Geografie a
Universităţii din Bucureşti, domeniul climatologie (din 1990).
Domenii de cercetare: meteorologie, climatologie, topoclimatologie,

microclimatologie, agrometeorologie, climatologie urbană, meteorologie
tehnică, poluarea atmosferei şi apei, schimbări climatice, fenomene
atmosferice de risc.
46
Activitatea editorială: membru în comitetul de redacţie al revistei Analele

Universităţii Bucureşti, Geografie.

Sahalin, o insulă din Orientul îndepărtat, Veac Nou, XX, 28 (1008), 10 iulie,
Bucureşti, 1964.
În delta marelui fluviu, Veac Nou, XXI, 9 (1041), 26 februarie, Bucureşti, 1965.
Marile porturi ale lumii, Viaţa Economică, IV, 12 (136), 25 martie, Bucureşti, 1966.
Un exemplar în Tierra del Fuego, Natura, Seria Geografie, 3, Bucureşti, 1968 (în
colab.).
Porturile lumii, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Topoclimatologie şi microclimatologie, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1971.
Mic dicţionar enciclopedic, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1972
Meteorologie, manual practic, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1973.
Alunecările de teren actuale din Depresiunea Sibiului, Analele Universităţii din
Bucureşti, Geografie, XXII, 1973.
Metode de cercetare microclimatice, Terra, VI (XXVI), 4, Bucureşti, 1974.
Geografia de la A la Z, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975 (în colab.).
Enciclopedia descoperirilor geografice, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Poluarea apelor şi aerului în Depresiunea Sibiului, Buletinul Societăţii de Ştiinţe
Geografice din România, IV (LXXIV), Bucureşti, 1976.
Bibliografie meteorologică românească, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1976
(în colab.).
Durata strălucirii Soarelui în Depresiunea Sibiu, Analele Universităţii din
Bucureşti, Geografie, XXVI, 1977.
Ierarhizarea noţiunilor: climă, topoclimă, microclimă, Studii de Geografie,
Universitatea Bucureşti, 1978.
A scale of favourable climatic conditions for tourism in Romania, Revue
București, 1979.
Munţii Rodnei, Colecţia Munţii Noştri, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1979 (în
colab.).
Oraşul şi clima, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
Frecvenţa temperaturilor extreme zilnice în Depresiunea Sibiu, Analele
Universităţii din Bucureşti, Geografie, XXX, Bucureşti, 1981.
Harta climatică a lumii, scara 1:22.000.000, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982.
47
Enciclopedia geografică a României, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1982 (în colab.).
Determinări ale impurităţilor din atmosferă, Comunicări şi referate de geografie,
III, Bucureşti, 1984.
Le regime des precipitations dans la Depression de Sibiu, Analele Universităţii
din Bucureşti, Geografie, XXXIII, Bucureşti, 1984.
Climatele Pământului, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
Extreme climatice, Terra, 4, Bucureşti, 1985.
Meteorologie şi climatologie, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1985.
Vânturile locale, Terra, 2, Bucureşti, 1987.
Deşertificarea, Terra, 1, Bucureşti, 1989.
Ciclonii tropicali, Terra, 3-4, Bucureşti, 1990.
Delta Dunării, Preuniversitaria, 8, septembrie, Bucureşti, 1991.
Subcarpaţii Curburii, Preuniversitaria, 5, Bucureşti, 1991.
The wind on the Romanian shore of the Black Sea, Analele Universităţii
Bucureşti, Geografie, XL-XLI, Bucureşti, 1991-1992.
Fenomene atmosferice de risc, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1995 (în colab.).
Fenomene geografice de risc (Partea I), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1995 (în
colab.).
Meteorologie grafică, vol. I, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1995 (în colab.).
Urziceni, oraşul din amintire, Magazin de Urziceni, V, 5, 23 aprilie 1996.
Clima Depresiunii Sibiu, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1997.
Climatologie comportamentală, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1998 (în colab.).
Monografia climatică – ghid de elaborare, Edit. RAO, Bucureşti, 2000.
Climatologia în Universitatea din Bucureşti între 1900-2000, Analele
Universităţii din Bucureşti, Geografie, XLIX, Bucureşti, 2000.
Temperaturile maxime absolute pe teritoriul României, Comunicări de
Geografie, IV, Bucureşti, 2000.
Aspecte actuale ale controlului poluării petroliere pe teritoriul României,
Analele Universităţii din Oradea, Geografie, V, Oradea, 2002.
Meteorologie şi climatologie, Edit. Universitară, Bucureşti, 2002.
Schimbările climatice globale, Terra, XXX, 1-2, Bucureşti, 2002 (în colab.)
Dicţionar de Meteorologie şi Climatologie, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2003
(în colab.).
Meteorologie şi climatologie, Edit. Universitară, Bucureşti, 2004.
Ghid de cercetare environmentală, Edit. Ars Docendi, 2005 (în colab.).
Consecinţele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, agricole şi silvice,
Terra, XXXII-XXXIV (LII-LIV), 2002-2005, Bucureşti, 2005 (în colab.).
48
GRIGORE COBĂLCESCU
Născut la 22 septembrie 1831, la Iași, și decedat la 21 mai 1892, la Iași.
Studii: şcoala elementară în particular (la pension) la Iaşi; Academia Mihăileană

(până în 1844), studii particulare (fizică şi chimie; trei ani); Facultatea de
Știinţe din Paris, Franţa (1859-1862; licenţiat în geologie şi mineralogie).
Activitatea profesională: profesor provizoriu de ştiinţe naturale la Gimnaziul

Central din Iași (1850); profesor de știinţe naturale la Liceul din Iași
(1855); profesor la catedra de fiziologie și geologie a Facultăţii de Filozofie
a Universităţii din Iași (1863-1892); concomitent profesor la Liceal din
Iaşi, la Școala Fiilor de Militari şi la Școala normală din Iași (până în 1890).
Funcţii: membru al Academiei Române (din 1866); membru al Societăţii de

medici și naturaliști şi vicepreședinte (1868); unul dintre întemeietorii
Societăţii Ştiinţifice și Literare din Iași (1899); membru în Consiliul
Academic (1864) şi decan al Facultăţii de Știinţe (1867- 1892) din
Universitatea din Iaşi; senator în parlamentul ţării din partea Colegiului
Universităţii din Iaşi.
Domenii de cercetare: geologie generală, stratigrafice, petrografice,

paleontologice, mineralogie, geografie, botanică ş.a.
Activitatea editorială: a făcut parte din comitetul redacţiei revistei Societăţii de

medici și naturaliști din Iaşi

Elemente de geologie pentru clasele gimnaziale prelucrat după Beudet, Iași,
1859.
Calcariul de la Răpidea, Revista Română pentru Ştiinţe, litere şi arte, II, Iași
1862.
Geologia, Curs predat în clasa a IV-a la Şcoala fiilor de militari, Iași 1871.
Botanică, Şcoala Fiilor de Militari, Iaşi, 1881.
Zoologie, Şcoala Fiilor de Militari, Iaşi, 1881.
49
Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi
ale României, Iaşi 1883.
Consideraţiuni asupra Dobrogei.
Despre originea şi zăcămintele petrolului din Carpaţi, Iaşi.
Geografia fizică a Daciei moderne, I, Autografia Şcolii Fiilor de Militari, Iaşi,
1888.
Geografia fizică a Ţărilor române și a ţărilor vecine, II, Autografia Şcolii de
Militari, Iaşi, 1888.
50
ION CONEA
Născut la 15 ianuarie 1902, în satul Coteana, jud. Olt, şi decedat la 22 iunie
Studii: şcoala primară în com. Coteana; şcoala generală în Constanţa; Liceul cu

internat „Negruzzi” de la Iaşi (1919-1922); Facultatea de Litere, Secţia
Geografie a Universităţii din Bucureşti (1922-1926).

„Ţara Loviştei” (publicată cu titlul „Ţara Loviştei – geografie istorică”, Edit.
Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1935), coordonată de prof. dr. Simion
Mehedinţi.
Activitatea profesională: cadru didactic (asistent, lector, conferenţiar, profesor

universitar) în Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (1925-
1949); a predat Geografie generală şi Geografie istorică la Şcoala
Superioară de Război din Bucureşti (1942-1946); cercetător în Institutul de
Geografie din Bucureşti (1949-1972).
Funcţii: şef al colectivului de Populaţie şi aşezări, geografie istorică şi toponimie

din Institutul de Geografie; membru al Comitetului Naţional de Geografie
în cadrul Institutului de Geografie.
Domenii de cercetare: geografie istorică, geografia aşezărilor umane, toponimie

geografică, geopolitică (considerat ctitor al geopoliticii româneşti).
Activitatea editorială: membru în colectivul de redactare al revistei Geopolitică

și geoistorie.

Excursia din Dobrogea a misiunii poloneze Sawicki, Buletinul Societăţii Regale
Române de Geografie, XLVI, Bucureşti, 1927.
Bucureşti - Snagov, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, XLVI,
Bucureşti, 1927.
În Munţii Lotrului, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, XLVII,
Bucureşti, 1928.
51
Între toponimie şi geografie, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie,

XLVII, Bucureşti, 1928.
Determinări geofizice în aşezarea satului Runcu, Arhiva socială, Bucureşti, 1930.
Consideraţii geografice în jurul diferitelor nume ale Dobrogei, Lucrările
Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, VI, Cluj, 1931.
Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Buletinul Societăţii Regale Române
de Geografie, L, Bucureşti, 1931.
Aşezările omeneşti în depresiunea subcarpatică din Oltenia (Consideraţii
generale), Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, L, Bucureşti,
1931.
Cheile Runcului, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, L, Bucureşti,
1931.
Două nume topice de origine străveche în Munţii Olteniei, Buletinul Societăţii
Regale Române de Geografie, LI, Bucureşti, 1932.
Cercetări geografice în Diploma Ioaniţilor, Buletinul Societăţii Regale Române
de Geografie, LI, Bucureşti, 1932.
Tismana şi împrejurimile ei, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie,
LI, Bucureşti, 1932 (în colab.).
Basarabii din Argeş – Despre originea lor etnică şi teritorială, Buletinul
Societăţii Regale Române de Geografie, LIV, Bucureşti, 1935.
Ţara Loviştei – geografie istorică, Edit. Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1935.
Din geografia istorică şi umana a Carpaţilor, Buletinul Societăţii Regale Române
de Geografie, LV, Bucureşti, 1936.
Geografie cu Maria Sa Mihai. Om şi natură,geografie pentru toţi , Edit. Casa
Şcoalelor, Bucureşti, 1937.
Cadrul geografic şi istoric al Bucureştilor, Edit. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1937.
Despre ţinutul Dornelor, Edit. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1937.
Cultul muntelui – ce înseamnă şi de când datează, Edit. Casa Şcoalelor,
Bucureşti, 1937.
Geografia satului romanesc, Sociologie Românească, II, Bucureşti, 1937.
Geopolitica –o ştiinţă nouă, Sociologie Românească, II, Bucureşti, 1937.
Sugestii şi indicaţii geo-istorice pentru numirea şi delimitarea marilor unităţi
administrative ale României, Sociologie Românească, III, Bucureşti, 1938.
Corectări geografice în istoria românilor, I. Pe Olt; În Oltenia, Monitorul Oficial
şi Imprimeria Statului, Bucureşti, 1938.
Actualele frontiere româneşti, biruinţa Geografiei asupra Istoriei, Buletinul
Societăţii Regale Române de Geografie, LVII, Bucureşti, 1938.
52
Pe urmele descălecatului din sud: 1. sate de ungureni din Oltenia subcarpatică,

Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, LVIII, Bucureşti, 1939.
Clopotiva – un sat din Haţeg, Biblioteca Societăţii de Etică şi Politică, Bucureşti,
1940.
Transilvania, inima pământului şi statului românesc, Geopolitica şi Geoistorie, I,
1, Bucureşti, 1941
Carpaţii hotar natural, Geopolitică şi Geoistorie, II, 1, Bucureşti, 1942
Plaiul şi muntele în istoria Olteniei, în „Oltenia”, volum jubiliar, Tip. Ramuri,
Craiova, 1943.
Spaţiul geografic românesc. Geografie şi istorie românească, Societatea naţională
de editură şi arte grafice Dacia Traian, Bucureşti, 1944.
Toponimia pe harta ţarii, Geopolitica şi Geoistoria, III, Bucureşti, 1944.
Loviştea, ţara de pe Olt şi Lotru, Geografie şi istorie românească, Col.
Luceafărul, Bucureşti, 1944.
Platforma Luncanilor, Natura, 1, Bucureşti, 1950 (în colab.).
Cu privire la toponimicul „Vlăsia”, Probleme de Geografie, I, Bucureşti, 1954.
Profile toponimice prin Carpaţii Meridionali, Probleme de Geografie, II,
Bucureşti, 1955.
Vechile târguri-nedei de pe culmile Carpaţilor, Buletinul Ştiinţific al Academiei
R.P. Române, II, 1, Bucureşti, 1957.
Scurtă prezentare a Republicii Populare Române, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti,
1957 (în colab.).
Toponimia. Aspectele ei geografice, în „Monografia geografică a R.P. Române”,
I, Geografie Fizică, Edit. Academiei, Bucureşti, 1960.
Interpretări geografice în istoria poporului roman. O problem veche încă
nerezolvată: originea numelui Muntenia, Probleme de Geografie, VII,
Bucureşti, 1960.
Interpretări geografice din istoria poporului român. În ce condiţii a apărut şi ce
a însemnat, la origine, numele „Ţara Românească”, Probleme de Geografie,
X, Bucureşti, 1963.
Regiunea Oltenia, „Monografia geografică a R.P. Române”, II, Edit. Academiei,
Toponimice şi termini geografici populari româneşti, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XI, Bucureşti, 1964 (în
colab.).
Probleme şi sarcini ale ştiinţei noastre toponimice, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XII, 2, Bucureşti, 1965.
53
Simion Mehedinţi despre rolul factorului geografic în istoria poporului român,

în „Simion Mehedinţi – Opere alese”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
Dimitrie Cantemir şi rolul factorului geografic în istorie, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XIV, 2, Bucureşti, 1967.
Ţara Haţegului – geografie, toponimie şi istorie, Natura, 3, Bucureşti, 1968.
Toponimia şi cercetarea toponimică în cadrul geografiei, Îndreptar de cercetări
geografice, Biblioteca geografului, 7, Bucureşti, 1969.
Higi - (H) – Igirosul - Igiroasa, Terra, 3, Bucureşti, 1969.
Nume de locuri şi termeni geografici populari în opera lui Mihail Sadoveanu,
Terra, 6, Bucureşti, 1969.
Planşa VII-1, Romanitatea orientală, scara 1 : 2.000.000, în „Atlas R.S.
România”, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972-1979 (în colab.).
Planşa VII-3, Toponimie doveditoare a continuităţii daco-romane în Regiunea
Sarmizegetusei, scara 1 : 5.000.000, în „Atlas R.S. România”, Edit.
Academiei, Bucureşti, 1972-1979.
Planşa VIII-2, Densitatea populaţiei 1910/1912, scara 1 : 1.500.000, în „Atlas
R.S. România”, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972-1979 (în colab.).
Plaiuri Carpatice, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1984.
Vrancea – geografie istorică, toponimie şi terminologie geografică, Edit.
Planşa „România orientală (secolele I-VI)”, în, România. Atlas istorico-
geografic, Edit. Academiei, Bucureşti, 1996 (în colab.).
Munţii Mărginimii Sibiului – cadrul antropogeografic, Edit. Universitaria,
Craiova, 2004 (în colab.).
Toponimia din Valea Dunării Româneşti, Edit. Universitaria, Craiova, 2006 (în
colab.).
54
PETRE COTEŢ
Născut la 26 iunie 1914, în satul Hotărani, com. Fărcaşele, jud. Olt, şi decedat la
15 septembrie 1988, în Bucureşti.
Studii: şcoala primară la Hotărani (1921-1926), Liceul „Ioniţă Asan” din Caracal
(1926-1933), Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti,
Secţia de Geografie (1934-1940).

„Câmpia Olteniei. Studiu geomorfologic, cu privire specială asupra
cuaternarului” (publicată la Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1957),
îndrumată de prof. dr. Vintilă Mihăilescu; doctor docent din 1971.
Activitatea profesională: cadru didactic în Facultatea de Geografie, Catedra de

Geografie Fizică, a Universităţii din Bucureşti: preparator (1940-1941),
asistent (1941-1946), șef de lucrări (1946-1950), conferenţiar (1950-1960),
profesor universitar (1972-1975); conferenţiar (1960-1970) şi profesor
(1970-1972) în Institutul Pedagogic de trei ani din Facultatea de Istorie-
Geografie; membru al Institutului de Cercetări Geografice din Bucureşti
(1944-1972).
Funcţii: şef al Sectorului de Geomorfologie din Institutul de Cercetări

Geografice; membru al Societăţii de Ştiinţe Geografice.
Domenii de cercetare: geomorfologie, geografie fizică regională

Mutarea gurii Oltului, Revista geografică română, II, 2-3, Bucureşti, 1939.
Două metode de analiză morfologică aplicată în Belgia de Sus, Buletinul
Societăţii Regale Române de Geografie, 59, Bucureşti, 1940.
Japonia. Ţara lui Soare Răsare, Institutul de arte grafice „Vremea”, Bucureşti,
1942.
Mijloace de cercetare geomorfologica, I Profilul, II. Schiţa panoramica, III. Bloc
diagramul, Tip. Concordia, Arad, 1945.
Puncte de vedere noi în geologia Olteniei, Revista de geografie I (1944),
Bucureşti, 1945
55
Geomorfologie, în „Manualul inginerului de mine”, Edit. Tehnica, Bucureşti,

1951.
Unele probleme ale asimetriei văilor, Natura, V, 2, Bucureşti, 1954
Metode de reprezentări cartografice cu privire specială asupra blocdiagramei ,
Edit. Tehnica, Bucureşti, 1954.
Geomorfologia sovietică, o ştiinţă legata de practica, Analele româno-sovietice,
I, Bucureşti, 1954
Geografia fizică a R.P. Române, Institutul de Cercetări Geografice din România,
Ministerul Învăţământului, Bucureşti, 1955 (în colab.).
Monografia geografica a R.P. Române, Natura, VII, Bucureşti, 1955.
Piemonturile de acumulare şi importanţa studiului lor, Probleme de Geografie,
III, Bucureşti, 1956
Câteva aspect ale expediţiei geografice româno-sovietice (I), Analele româno-
sovietice, geologie-geografie, X, 3, Bucureşti, 1956.
Câteva aspect ale expediţiei geografice româno-sovietice (II), Analele româno-
sovietice, geologie-geografie, X, 4, Bucureşti, 1956.
Câteva aspect ale expediţiei geografice româno-sovietice (III), Analele româno-
sovietice, geologie-geografie, XI, 1, Bucureşti, 1957.
Câmpia Olteniei. Studiu geomorfologic, cu privire specială asupra cuaternarului,
Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1957.
Contribuţii la stratigrafia depozitelor cuaternare din Câmpia Română, Analele
Universităţii Bucureşti, Ştiinţele Naturii, 16, Bucureşti, 1957.
Procese morfologice actuale pe teritoriul ţării noastre, Analele Universităţii
Bucureşti, Ştiinţele Naturii, XI, 4, Bucureşti, 1957.
Depresiunea Baia Mare. Observaţii geomorfologice, Probleme de Geografie, V,
Bucureşti, 1957.
George Vâlsan, geograf progresist. Viaţa şi opera sa, Probleme de Geografie, V,
Conţinutul harţii şi principiile raionării geomorfologice a teritoriului R.P.
Române, în „Realizări în geografia R.P.R în perioada 1947-1957”, Edit.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1958.
Harta geomorfologică a R. P. Române, scara 1 : 1.500.000, în „Monografia
geografică” a R. P. Române, I, Geografie fizică”, Edit. Academiei,
Probleme de geomorfologie istorică, II, Dobrogea şi peneplenizarea ei, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii „Al I. Cuza”, Seria Geografie, XV, Iaşi, 1960.
O aplicaţie de teren în R .P. Bulgaria, Natura, 4, Bucureşti, 1963.
56
Profilul geomorfologic de la Codreni-Gurbăneşti, Natura, XVII, 1, Bucureşti,

1964.
Regiunea Banat – caracterizare geografică, Natura, XVII, 2, Bucureşti, 1964.
Schimbări hidrogeografice în Câmpia Snagovului, Hidrobiologia, VI, Bucureşti,
1964.
Întocmirea schiţelor panoramice, în „Îndrumător pentru cercetări geografice –
cercetări fizico-geografice” Biblioteca geografului, 2, Bucureşti, 1965.
Litoralul Marii Negre intre Eforie şi Costineşti (cu privire speciala asupra lacului
Techirghiol), Hidrobiologia, 7, Bucureşti, 1966.
Ţărmul Marii Negre şi evoluţia lui în timpurile istorice (cu privire speciala
asupra zonei Histria), în „Histria”, II, Bucureşti, 1966.
Europa şi Asia. Geografie fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967.
Harta geomorfologica a Câmpiei Tisei, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică
şi Geografie, Seria Geografie, XIV, 2, Bucureşti, 1967 (în colab.).
Aspecte din microrelieful Banatului, Natura, XX, 6, Bucureşti, 1968.
Suprafeţele geomorfologice înclinate de tip piemont, pediment, glacis şi studiul
lor, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie,
XVI, Bucureşti, 1969.
Geomorfologie cu elemente de geologie, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1969.
Depozite din Valea Dunării, în „Geografia Văii Dunării Româneşti”, Edit.
Schiţa panoramică a zonei de confluentă Mureş-Strei, Terra, II (XXII), 1,
Bucureşti, 1970.
Magmatismul carpatic din România şi influenta lui asupra reliefului, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XVII, 1,
Bucureşti, 1970.
Probleme de dinamica apelor subterane în nord-estul Câmpiei Române,
Hidrotehnica, 15, Bucureşti, 1970.
Morfodinamica văilor fluviale (Observaţii în Balta Ialomiţei), Hidrobiologia, 11,
Bucureşti, 1970.
Aspecte din morfodinamica apelor curgătoare, Lucrări ştiinţifice, Institutul
Pedagogic, Oradea, 1971.
Geomorfologie cu elemente de geologie, ed. A II-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1971.
Australia, Oceania, Antarctica – Geografie fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Judeţul Tulcea, Edit. Academiei R. S. România, Bucureşti, 1972 (în colab.).
57
Scurte observaţii geomorfologice în bazinul superior al Ialomiţei , Buletinul

Societăţii de Ştiinţe Geografie din România, Seria nouă, II, Bucureşti,
1972.
Geomorfologia României, Edit. Tehnica, Bucureşti, 1973.
Geomorfologia climatică şi sarcinile ei, Terra, V (XXV), 1, Bucureşti, 1973.
Probleme de geomorfologie cuaternară în Dobrogea (cu privire specială asupra
versantului nordic), Peuce, III, Studii şi comunicări de ştiinţe ale naturii,
Muzeul Delta Dunării, Tulcea, 1973.
Judeţul Olt, Edit. Academiei, Bucureşti, 1975 (în colab.).
L’analyse morphostructurale et son importance dans l’étude du relief volcanique
des montagnes Oaş-Gutâi, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et
Géographie, Série de Géographie, 20, Bucureşti, 1976.
Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată, Edit. Ceres, Bucureşti,
1976.
Principii, metode şi tehnici de lucru în geografie, Edit. Didactică şi Pedagogică,
O noua categorie de harţi - hărţile de risc şi importanţa lor geomorfologică,
Terra, X (XXX), 3, Bucureşti, 1978.
Pacificul, cel mai grandios bazin oceanic al Terrei şi importanţa lui, Terra, XIII
(XXXIII), 3, Bucureşti, 1981.
Principalele fenomene natural actuale. Dinamica litosferei - tectonica plăcilor,
harta murală, scara 1 : 22.000.000, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului,
Bucureşti, 1982.
Geomorfologia Defileului Dunării dintre Baziaş si Gura Văii, Terra, XIV,
(XXXIV), 2, Bucureşti, 1982.
58
CONSTANTIN DRUGESCU
Născut la 8 octombrie 1938, în com. Vasilaţi, în jud. Ilfov (azi jud. Călărași), și
decedat la 23 martie 2005, în București.
Studii: şcoala primară şi gimnazială în satul Gălbinași, jud. Călăraşi (1945-1952);

Liceului „Ion Neculce” (1952-1956); Facultatea de Biologie, Secţia
Biologie-Geografie, a Universităţii din București (absolvită în 1964).
Doctorat: în biologie, titlu obţinut la Facultatea de Biologie a Universităţii din

Bucureşti (în 1974), cu teza „Cercetări ecologice asupra unor insecte
dăunătoare pădurilor din Valea Cernei, cu privire specială asupra
entomofaunei din coronament”, coordonată de prof. univ. dr. Mihail
Andrei Ionescu, membru corespondent al Academiei Române.
Activitatea profesională: laborant în apicultură la Staţiunea Centrală de

Apicultură şi Sericicultură Băneasa-Bucureşti din componenţa Institutului
Central de Cercetări Agricole (1965); cercetător la Institutul de Geografie
al Academiei Române din Bucureşti – cercetător stagiar (1965-1969),
cercetător ştiinţific (1969-1990), cercetător ştiinţific principal gradul III
(1990-1993), cercetător ştiinţific principal gradul II (1993-1998) şi
cercetător ştiinţific principal gradul I (1998-2005); cadru didactic asociat
(conferenţiar) la Universitatea „Emil Racoviţă” din Râmnicu Vâlcea (1992-
1994) şi la Facultatea de Ştiinţe, Catedra de Biologie-Horticultură,
Universităţii din Pitești (2002-2004).
Funcţii: șef al Colectivului de Biogeografie-Mediu din Institutul de Geografie

(1997-2005); membru al Societăţii de Geografie din România.
Domenii de cercetare: zoografie, ecologie animală, entomofaună, geografia

mediu înconjurător.
Arealul unor specii rare din fauna noastră, Natura, Seria Biologie, XIX,
Bucureşti, 1967.
59
Consideraţii zoogeografice asupra Podișului Mehedinţi, Natura, Seria Geografie,

XX, 6, Bucureşti, 1968.
Grupele și subgrupele cinegetice din Oltenia, Revista Pădurilor, 66, 3, Bucureşti,
1969.
Harta cinegetică a Banatului, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XVIII, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Principalele insecte dăunătoare pădurilor din Valea Cernei, Revista Pădurilor,
87, 10, Bucureşti, 1972.
Noi date zoogeografice din Valea Cernei, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XX, 1, Bucureşti, 1971.
Observaţii asupra fenologiei populaţiei de Balanius glandium Marsh., Studii şi
Cercetări de Biologie, Seria Biologie Animală, 27, 4, București, 1975.
Analiza complexă a entomofaunei pădurilor din Valea Cernei, Studii şi Cercetări
de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXII, Bucureşti, 1975.
Dinamica populaţiei de Melolonthinae (fam. Scarabeidae, ord. Coleopatra) din
Valea Cernei, Studii şi Cercetări de Biologie, Seria Biologie Animală, 28, 2,
Bucureşti, 1976.
Atlas R. S. România, Edit. Academiei Române, București, 1976 (în colab.).
Variaţia cantitativă și calitativă a entomofaunei din coronamentul unui zăvoi
din Valea Cernei , cu privire specială asupra fam. Crysomeliadae, în
„Probleme de ecologie terestră”, Edit. Academiei Române, București, 1978.
Importanţa faunistică a unor biotopi din judeţul Mehedinţi în acţiunile de
amenajare teritorială, Analele Universităţii Bucureşti, Seria Geografie,
XXVIII, Bucureşti, 1979.
Valea Cernei – Studiu de geografie, Edit. Academiei Române, București, 1981
(în colab.).
Modificări ale lumii animale, în „Studii geografice cu elevii asupra calităţii
mediului înconjurător”, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1981.
Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Academiei Române, Bucureşti,
1983 (în colab.).
Asupra terminologiei zoografice, Natura, XVII (XXXVII), 1, Bucureşti, 1985.
Entomofauna pădurilor din Valea Cernei . Lucrările primei Conferinţe naţionale
de entomologie, Iași, 1985.
Geografia României, III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Edit.
Omul – factor zoogeografic activ, Ziridava, XVII, Arad, 1988.
Particularităţile zoogeografice și faunistice, în „Potenţialul mediului din
Subcarpaţi judeţului Buzău, Institutul de Geografie, București, 1989.
60
Importanţa zoogeografică a unor fenomene naturale, Natura, Seria Biologie,

XLII, 2, Bucureşti, 1990.
Pietrele Romanesii (Munţii Cindrel), Terra, XXII (XLII), 1-4, Bucureşti, 1990 (în
colab.).
Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice, Edit. Academiei, Bucureşti
1992 (în colab.).
Rarităţi faunistice în munţii dintre Olt şi Jiu, Studii şi Cercetări de Geografie,
XXXIX, Bucureşti, 1992.
Diferenţe faunistice regionale pe pământul României, Geographica Timisiensis,
II, Timişoara, 1993.
Conexiuni zoogeografice nord-dunărene, Studii şi Cercetări de Geografie, XL,
Bucureşti, 1993.
Zoogeografia României, Edit. ALL, Bucureşti, 1994.
Poziţia zoogeografică a Carpaţilor românești în sistemul montan alpino-carpato-
caucazian, Revista Geografică, II-III, Bucureşti, 1996.
Coordonate biogeografice în opera lui Simion Mehedinţi, Revista Geografiă, V,
Bucureşti, 1999.
Evoluţia faunei din orașul București, Revista Geografică, VI, Bucureşti, 1999.
Harta zoogeografică a României, scara 1 : 1.000.000, c.d.s., Bucureşti, 2000.
Compendiu de zoogeografie generală, Edit. Granada, Bucureşti, 2003.
Contributions to the knowledge of submediterranean fauna in Romania,
Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Biologie Animală, L,
Iaşi, 2004 (în colab.).
România. Spaţiu. Societate. Mediu, Edit. Academiei, Bucureşti, 2005 (în colab.).
Geografia României, V, Câmpia Română, Dunărea, Podişul Dobrogei, Litoralul
românesc al Mării Negre şi Platforma continentală, Edit. Academiei,
61
PETRE GÂȘTESCU
Născut la 13 noiembrie 1931, în satul Soci, com. Miroslăvești, jud. Iași.
Studii: Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași şi Licul la Pașcani (absolvit în

1951); Facultatea de Geologie-Geografie, Secţia Geografie, Universitatea
„Constantin I. Parhon”, Bucureşti, (1951-1955); International Trening
Centre for Aerial Survey, Delft-Olanda (1966-1967).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-

Napoca (în 1961), cu teza „Lacurile din R. P. Română – geneză şi regim
hidrologic” (publicată la Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1963),
coordonată de prof. univ. dr. doc. Tiberiu Morariu; doctor docent, titlu
obţinut la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (în 1971) cu
lucrarea „Lacurile din România, limnologie regională” (publicată la Edit.
Academiei Române, 1971).
Activitatea profesională: cercetător stagiar la Direcţia Generală Hidro-

Meteorologică, Comitetul de Stat al Apelor (1955- 1958); cercetător la
Institutul de Geologie-Geografie (Institut de Geografie) al Academiei
Române: cercetător ştiinţific (1958-1963), cercetător ştiinţific principal
(1963-1965), cercetător ştiinţific principal gradul II (1971-1990),
cercetător ştiinţific principal gradul I (1990-1996, din 1996 cu jumătate de
normă, iar din 2001 cercetător asociat); cadru didactic: lector universitar la
Institutul Pedagogic – Universitatea din Bucureşti (1970-1973); profesor
universitar asociat la Facultăţii de Geografie-Turism a Universităţii
„Dacia” Buzău (1992-1995); profesor universitar titular la Facultatea de
Ştiinţe Umaniste, Catedra de geografie, a Universităţii „Valahia” din
Târgovişte (1994-2002); profesor asociat la Facultatea de Geografie,
Catedra de Geografie Umană şi Economică, Universităţii din Bucureşti
(din 1994); profesor asociat la Facultatea de Geografie a Universităţii
„Spiru Haret” din Bucureşti, (1998 -2001); profesor la Facultatea de Istorie-
Geografie, Catedra de Geografie, a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti
(din 2002).
Funcţii: șef sector cercetare (1965-1969), şef secţie cercetare (1969-1974,

ulterior şef de laborator până în 2001) şi secretar ştiinţific (1968-1971) la
62
Institutul de Geografie al Academiei Române; decan al Facultăţii de

Geografie-Turism a Universităţii „Dacia” Buzău (1992-1995); membru în
Uniunea Internaţională de Geografie, Comisia „Programul hidrologic
internaţional” (1960-1984); membru în Consiliul de Conducere al
Societăţii Geografice din România (din 1960); fondator al Staţiunii de
Cercetări Geografice Pătârlagele, jud. Buzău (1968); membru fondator al
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990); membru al Asociaţiei
Ştiinţifice de Hidrologie; membru al Societăţii de Limnologie din
România; membru în Comisia „Sistemul coastelor marine” (1992-2000);
membru în Comisia de Ecologie a Academiei Române (1992-1995);
coordonator de doctorat în domeniile limnologie fizică şi hidrogeografie
(1972-1990) şi geografie (din 1990).
Domenii de cercetare: limnologie fizică, hidrogeografie, delte şi litoral marin,

ecohidrologie, mediu şi dezvoltare durabilă, geografie regională.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redactare sau

ştiinţifice ale revistelor: Studii și Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie / Studii și Cercetări de Geografie (din 1965),
Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de
Géographie (din 1965), Hidrotehnica (din 1990), Natura / Terra,
Hidrobiologia (970-1989), Meteorology and Hydrologi (1990-1995),
Comunicări de Geografie (1962-1965), Revista Geografică (1994-1999),
Analele Universităţii „Valahia” din Târgovişte, Seria Geografie (din 1999)
etc.; membru în comitetele de redactare şi coordonare ale
volumelor/atlaselor: „Atlasul R. S. România”, „Tratatul de Geografie”,
„Judeţele Patriei”, „Limnologie fizică” etc.

Câteva observaţii asupra alunecărilor de teren din raionul Paşcani, Probleme de
Geografie, IV, Bucureşti, 1957.
Limanele fluviatile dintre Ostrov şi Cernavodă (sud-vestul Dobrogei),
Meteorologia, Hidrotehnica şi Gospodărirea Apelor, 2, Bucureşti, 1959.
Formarea prin baraj natural a lacului Betiş din Maramureş, Probleme de
Geografie, VII, Bucureşti, 1960 (în colab.).
Monografia geografică a R. P. România, Edit. Academiei, Bucureşti, 1960 (în
colab.).
63
George Vâlsan – un remarcabil geograf român, Natura, X, 4, Bucureşti, 1960 (în

colab.).
Lacul Vulturilor din Siriu – geneză şi regim hidrologic, Comunicările Academiei
Române, X, Bucureşti, 1960 (în colab.).
Apele din R. P. Română şi folosirea lor în economia naţională, Natura, 2,
Relieful submarin al oceanului planetar, Natura, Seria Geografie-Geologie, XII,
Lacurile din R.P. Română, geneză şi regim hidrologic, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1963.
Observaţii morfohidrografice în partea de N.E. a Dobrogei, Probleme de
Geografie, IX, Bucureşti, 1963 (în colab.).
Câteva consideraţii asupra lacurilor din Delta Dunării, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XI, Bucureşti, 1964 (în
colab.).
Asupra termenilor de lac şi baltă, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XII, 2, Bucureşti, 1965.
Câteva aspecte ale bilanţului hidrologic al lacurilor din lunca Dunării,
Hidrobiologia, VI, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Limnologia şi problemele actuale în cercetarea lacurilor din România, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XIII, 2,
Bucureşti, 1966.
Lacurile în Carpaţii Meridionali, Lecturi geografice, II, 6, Bucureşti, 1967.
Lacurile pe glob, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
Les lacs artificiels de la Roumanie, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique
et Géographie, Série de Géographie, 13, 2, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Judeţul Ilfov, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1970 (în colab.).
Piemontul Geric, studiu de geografie economică, Edit. Academiei Române,
Lacurile din România – limnologie regională, Edit Academiei, Bucureşti, 1971.
Atlas R. S. România, Edit Academiei, Bucureşti, 1972-1978 (în colab.).
Excesul de umiditate din Câmpia Română de nord est (1969-1973), Edit.
Academie Române, Bucureşti, 1979 (coord.).
Lacurile Terrei, Edit. Albatros, Bucureşti, 1979.
Harta hidrografică a R.S. România, scara 1 : 400.000, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979 (în colab.).
64
Geografia României, I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București,

1983 (în colab.).
Delta Dunării. Hartă, scara 1 : 75.000, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1983
(în colab.)
Atlas geografic R. S. România, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 (în
colab.).
Delta Dunării – hartă turistică, scara 1 : 150.000, Edit. Sport-Turism, Bucureşti,
1985 (în colab.).
Insulele Terrei, Edit. Albatros, Bucureşti, 1986 (în colab.).
Fluviile Terrei, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1990.
Harta Deltei Dunării, scara 1 : 150 000, Cu text explicativ în limbile româna,
engleză, franceză şi germană, Edit. RAR, București, 1992.
1992 (în colab.).
Ecologia aşezărilor umane şi dezvoltarea durabilă, Mediul Înconjurător, VI, 1,
Bucureşti, 1995.
Preocupări pentru un plan de management integrat al litoralului românesc al
Mării Negre, Lucrările celei de a VI-a Conferinţe de Ecologie, Arad, 1995.
Marea Neagră – trăsături geografice de bază, starea actuală, preocupări de
monitoring şi management, Terra, XXVI-XXVII, 1994-1995, Iaşi, 1996.
Limnologie şi Oceanografie, Edit. H.G.A., Bucureşti, 1998.
Ipoteze asupra formării Deltei Dunării. O sinteză şi puncte de vedere, Terra,
XXVIII, Bucureşti, 1998.
Hidrologie, Edit. Roza Vânturilor, Târgovişte, 1998.
Ecologia aşezărilor umane, Edit. Universităţii din București, 1998.
Gurile Dunării în documente şi hărţi din antichitate şi până în prezent, Terra,
XXX, 1-2, Bucureşti, 1999.
Modificări în sistemul circulaţiei apei în depresiunea Sireasa-Furtuna (Delta
Dunării), Revista Geografică, VI, Bucureşti, 1999 (în colab.).
Dicţionar de limnologie, Edit. H.G.A., Bucureşti. 2000.
Dunărea în cursul inferior şi proiectul de realizare a unui Coridor Verde,
Revista Geografică, VII, Bucureşti, 2001 (în colab.).
Managementul mediului, Edit. Sfinx 2000, Târgovişte,, 2001.
Harta Deltei Dunării, scara 1 : 150.000, Cu text explicativ în limbile română şi
engleză, Edit Venus, Bucureşti, 2001.
Trepte şi realizări în geografie, Edit. Sfinx 2000, Târgovişte, 2001.
Lacurile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2002.
Fluviile Terrei, Edit. Transversal, Târgovişte, 2002.
65
Resursele de apă din unităţile de câmpie din România, Analele Unităţii

„Valahia”, Seria Geografie, 3, Târgovişte, 2003.
Hidrologie continentală, Edit. Transversal, Târgovişte, 2003.
Insulele Terrei, Edit. Transversal, Târgovişte, 2003 (în colab.).
Dicţionar enciclopedic, V, termeni hidro, Edit. Enciclopedică, 2004.
Limnologia este ştiinţa despre lacuri? Anale, Seria Geografie, I, Universitatea
„Hiperion”, Bucureşti, 2004.
Oceanografie, Edit. Transversal, Târgovişte, 2004 (în colab.).
Hidrologie continentală – lucrări practice, Edit. ZOOM, Târgovişte, 2004 (în
colab.).
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Stare actuală şi protecţie, Buletinul Societăţii
de Geografie din România, XI (XXCI), Bucureşti, 2005.
România. Spaţiu. Societate. Mediu, Edit. Academiei, Bucureşti, 2005 (în colab.).
Hidrografie versus hidrologie, Anale, Seria Geografie, II, Universitatea
„Hiperion”, Bucureşti, 2005.
Inundaţiile din România. Cauze, efecte, strategii, Terra, XXXV (LV), Bucureşti,
2006 (în colab.).
Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2008 (coord.).
Lacurile din România – o sinteză actuală, Geo-Valachica, II-III, Târgovişte,
2008.
Lacurile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2008.
Limnology, lake basins, lake waters, Lakes, reservoirs and ponds, Romanian
Journal of Limnology, 3, Târgovişte, 2009.
Sistemul circulaţiei apei şi bilanţul hidric în Delta Dunării, Riscuri şi Catastrofe,
VIII, 6, Cluj-Napoca, 2009 (în colab.).
Delta Dunării hartă, scara 1 : 180.000, Tulcea, 2010.
Fluviile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2010.
The Danube river in the lower sector in two hidrologycal hyostases-high and
low waters, Riscuri şi Catastrofe, XI, 10, 1, Cluj-Napoca, 2012 (în colab.).
Insulele Terrei, Ed. a III-a, Edit. CD Press, Bucureşti, 2013
Resursele de apă – strategii pentru o folosire durabilă, Terra Magazin, 183, XV,
66
FLORINA GRECU
Născută la 1 iunie 1944 în satul Sântelec (jud. Bihor).
Studii: şcoala primară din Sântelec, jud. Bihor (1951-1954); Şcoala generală nr.
142 din Bucureşti (1954-1958); Liceul Teoretic nr. 30 din Bucureşti (1958-
1961); Liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti (1961-1962); Facultatea de
Geografie, Specializarea (Geomorfologie-Cartografie), a Universităţii din
Bucureşti (absolvită în 1970).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Bucureşti (în 1986), cu

teza „Bazinul Hârtibaciu. Studiu geomorfologic” (publicată cu numele:
„Bazinul Hârtibaciului. Elemente de morfohidrografie”, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 1992), îndrumată de prof. univ. dr. doc. Grigore Posea.
Activitatea profesională: profesor de geografie si istorie la Şcoala generală din

com. Daia, jud. Giurgiu (1970-1976); redactor de specialitate la Editura
Academiei Române (1976-1993); cadru didactic asociat la Universitatea
Ecologică (1991-1992) şi la Facultatea de Geografie a Universităţii din
Bucureşti (1992-1993); cadru didactic la Facultatea de Geografie, Catedra
de Geomorfologie-Pedologie, a Universităţii din Bucureşti: lector (1993-
1995), conferenţiar (1995-1999) şi profesor universitar (din 1999).
Funcţii: şef de redacţie la Editura Academiei Române (1987-1997); membru în

Consiliul profesoral (2004-2012), responsabil de master – „Geomorfologie
dinamică şi protecţia mediului terestru” – (2004-2007), responsabil al
programului de studii „Geomorfologie şi cartografie cu elemente de
cadastru”, şef de catedră (2006-2008) şi decan (2008-2012) al Facultăţii de
Geografie a Universităţii din Bucureşti; membru în Senatul Universităţii din
București, în Consiliul Academic, în Consiliul de Administraţie şi în
Comisia de Studii ale Universităţi din Bucureşti; director executiv al
centrului de cercetare „Degradarea terenurilor şi dinamica geomorfologică”
(din 2000); responsabil academic pentru programul Erasmus în geografie cu
universităţile din Roma (Roma Tre), Bari, Milano, Palermo, Paris XII, Atena
(Horokopio), Patras, Grenoble, Gant, Paris Est, Dijon, Modena, Cagliari;
secretar general al Asociaţiei Geomorfologilor din România (din 1999);
membru al Societăţii de Geografie din România, al Asociaţiei Internaţionale
67
de Geomorfologie şi al Asociaţiei Internaţionale de Climatologie; expert

evaluator C.N.C.S.I.S. şi MCT; conducător de doctorat (din 2004).
Domenii de cercetare: geomorfologie dinamică, geografie regională, geografia

formaţiunilor superficiale, glaciologie, geografie istorică, geografie
teoretică ş.a.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redacţie/ştiinţifice ale

revistelor: Studii şi Cercetări de Geografie (din 1991), Revue Roumaine de
Géographie (din 1991), Comunicări de Geografie (din 1997), Revista de
Geomorfologie (din 1997); Analele Universităţii „Spiru Haret” (din 1998),
International Journal of Fieldwork Studies (2002-2003), Studii şi Cercetări
de Oceanografie Costieră (din 2004), Comunicări Ştiinţifice – Collegium
Mediense (din 2005), Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Seriile
Ambientum (din 2007) şi Geographia (din 2008); PhysioGeo - Geographie
Physique et Environnement, Franţa (din 2007), Analele Universităţii
Bucureşti, Riscuri şi catastrofe, Cultura Medieşană (din 2012) ş.a.

Aspecte geografice din orizontul local al comunei Daia (judeţul Ilfov), Terra, 4,
Bucureşti, 1978.
Modelul morfometric al lungimii reţelei de râuri din bazinul Hârtibaciu, Studii
şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXXVIII,
Consideraţii asupra glimeelor din bazinul hidrografic Hârtibaciu, Buletinul
Societăţii de Ştiinţe Geografice din România, VI, Bucureşti, 1982.
Munţii Vişegrad şi regiunile limitrofe, Terra, 4, Bucureşti, 1982.
Probleme ale formării şi evoluţiei reţelei hidrografice din Bazinul Hârtibaciu,
Analele Universităţii Bucureşti, Seria Geografie, XXXII, Bucureşti, 1983.
Relieful de glimee din Podişul Transilvaniei şi potenţialul lor economic,
Memoriile Secţiilor Ştiinţifice ale Academiei Române, Seria IV, IV, 2
(1982), Bucureşti, 1983 (în colab.).
Bazinul hidrografic al Hârtibaciului – relieful mediu (diferenţele de nivel
medii), Lucrările staţiunii Stejarul, 8, Piatra Neamţ, Bucureşti, 1985.
Geografia României, III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Edit.
Agnita. Mic îndreptar turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1988.
Elementele de analiză morfometrică a bazinelor hidrografice. Aplicaţii la
68
Bazinul Hârtibaciu (Podişul Transilvaniei), Memoriile Secţiilor Ştiinţifice

ale Academiei Române, IX, 1 (1986), Bucureşti, 1989.
Vintilă Mihăilescu – Harta etnică a României Transcarpatice, Vatra
Românească, 7, ianuarie, Bucureşti, 1991.
Criteriul morfometric în regionarea geomorfologică. Aspecte ale regionării
Podişului Hârtibaciului, Memoriile Secţiilor Ştiinţifice ale Academiei
Române, Seria IV, XI, 1 (1988), Bucureşti, 1991.
Bazinul Hârtibaciului. Elemente de morfohidrografie, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1992.
George Vâlsan – ethos şi conştiinţă naţională, Vatra Românească, 18, Bucureşti, 1992.
Abordarea interdisciplinară în ştiinţele Pământului, Terra, XXV (XLVIII), 1-4,
Bucureşti, 1993.
Fenomene naturale de risc (geologice si geomorfologice), Edit. Universităţii din
Bucureşti, 1997.
Geografia formaţiunilor superficiale, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1997 (în
colab.).
Gheaţă si gheţari, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1997.
Bazinul morfohidrografic, Revista de Geomorfologie, 1, Bucureşti, 1997 (în
colab.).
Studiul reliefului. Îndrumător pentru lucrări practice, Edit. Universităţii din
Teoriile morfologice – semnificaţia reliefogenă, Comunicări de Geografie, III,
Bucureşti, 1999.
Podişul Grânari – caractere geomorfologice, Analele Universităţii Bucureşti,
Geografie, XLVIII, Bucureşti, 1999.
Repere ale gândirii în geografie, vol. I., Edit. Universităţii din Bucureşti, 2000.
Cetăţi ţărăneşti din sud-estul Podişului Hârtibaciului şi potenţialul lor turistic,
Comunicări de Geografie, IV, Bucureşti, 2000 (în colab.).
Modern morphological theories and landform dynamic, Revue Roumaine de
Géographie, 43, Bucureşti, 2000.
Profesorul Grigore Posea şi progresul cunoaşterii prin enunţul ideii, în „Grigore
Posea. Volum omagial”, Edit. Universitară, Bucureşti, 2003.
Geomorfologie dinamică, Edit. Tehnică, București, 2003 (în colab.).
Profesorul Tiberiu Morariu şi ideea de progres, în „Tiberiu Morariu. Magistrul şcolii
geografice clujene”, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
Hazarde şi riscuri naturale, Ed. a II-a, Edit. Universitară, Bucureşti, 2004.
Raportul relief - utilizarea terenurilor în Podişul Hârtibaciului, Comunicări
Ştiinţifice, II, Mediaş, 2004 (în colab.).
69
George Vâlsan – clasic al ştiinţei şi culturii româneşti (21 ianuarie 1885-6 august
1935), în „George Vâlsan. Volum omagial”, Edit. Universitară, Bucureşti, 2004.
Lucrări şi rapoarte de cercetare, Centrul de cercetare „Degradarea terenurilor şi
dinamica geomorfologică”, vol. I., Edit. Universităţii din Bucureşti, 2005.
Dicţionar enciclopedic de mediu, Regia autonomă Monitorul Oficial, 2005 (în
colab.).
Raportul relief - aşezări în bazinul Secaşului Mic, Comunicări Ştiinţifice, III,
Mediaş, 2004 (în colab.).
Raportul relief - aşezări din în Podişul Hârtibaciului, Comunicări de Geografie,
IX, Bucureşti, 2005 (în colab.).
Hazarde şi riscuri naturale, Ed. a III-a, Edit. Universitară, Bucureşti, 2006.
Influenţa mediului natural asupra habitatului uman din Podişul Secaşelor,
Comunicări Ştiinţifice, V, Mediaş, 2006 (în colab.).
Pretabilitatea terenurilor pentru căi de comunicaţie în Podişul Hârtibaciului,
Comunicări de Geografie, X, Bucureşti, 2007 (în colab.).
Glaciologie, Ed. a II-a, Edit. CREDIS, Bucureşti, 2007.
Elemente de interconexiune geografică în partea de sud a Depresiunii
Transilvaniei, Comunicări Ştiinţifice, VI, Mediaş, 2007 (în colab.).
Geomorfologie dinamică, Edit. CREDIS, Bucureşti, 2008.
Podişul Transilvaniei de Sud şi unităţile limitrofe. Repere geografice, Edit.
Universităţii Bucureşti, 2008 (în colab.).
Hazarde şi riscuri naturale geologice şi geomorfologice, Edit. CREDIS,
Bucureşti, 2009.
Hazarde şi riscuri naturale, Ed. a IV-a, Edit. Universitară, Bucureşti, 2009.
Slope dynamics – precipitation interrelation in the Curvature Subcarpathians
Romania, Revista de Geomorfologie, 12, Bucureşti, 2010 (în colab.).
Geografia câmpiilor României, Edit. Universităţii din Bucureşti, 2010.
Indicatores of pedodiversity in the Central Bărăgan Plain, Analele Universităţii
din Craiova, Seria Agricultură-Montanologie-Cadastru, XL/1, Craiova,
2010 (în colab.).
Land Vulnerability to Geomorphological Hazard induced by Pluviometric Criteria
(Romanian Plain), Revista de Geomorfologie, 13, Bucureşti, 2011 (în colab.).
Relations entre les éléments climatiques et les processus géomorphologiques
dans les montagnes de Făgăraş (Carpates Roumaines), în „Climatic
Montsgnard et Risques”, Actes du Colloque de Association International
de Climatologie, 6-10 sept. 2011 MART-Rovereto, 2011 (în colab.).
Sisteme hidrogeomorfologice din Câmpia Română – hazarde-vulnerabilitate-
risc, Edit. Universităţii din Bucureşti, 2012 (coord.).
70
MIHAI IANCU
Născut la 1 august 1904, în satul Creţeştii de Sus (com. Creţeşti), jud. Fălciu (în
prezent jud. Vaslui), şi decedat în 1995, la Bucureşti.
Studii: şcoala elementară în satul Creţeştii de Sus (1911-1916); Liceul de băieţi

„Cuza Vodă” din Huşi (1918-1924); Facultatea de Știinţe, Secţia de
Geografie, din Universitatea din Iaşi (1924-1928).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut cu teza „Depresiunea Braşovului – studiu

geomorfologic”, susţinută la 4 decembrie 1962.
Activitatea profesională: profesor de geografie la Liceul Naţional din Iaşi (1928-

1938); asistent în Facultatea de Geografie din Universitatea din Iaşi (1938);
profesor în licee din oraşele Galaţi, Iaşi şi Predeal (1938-1948); cadru
didactic în Facultăţii de Geografie a Universităţii Bucureşti (1949-1991).
Funcţii: consilier şi inspector general în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului

(1949-1953); prorector al Universităţii din Bucureşti (1953-1954);
prodecan (din 1953) şi decan al Facultăţii de Geografie din Universitatea
Bucureşti (până în 1961); şef al Catedrei de Geografie fizică regională;
preşedinte al Finalei Bucureşti a Societăţii de Ştiinţe Geografice din
România (1968); coordonator de doctorat.
Domenii de cercetare: geografie fizică regională, geomorfologie, geografie

istorică, geografia turismului, didactica geografiei.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redacţie ale

revistelor: Revista Geografică Română şi Analele Universităţii Bucureşti
(1968-1974).
Regiunea Bacău, Știinţă şi cultură, nr. 11, Bucureşti, 1953.

Lacuri din munţii noştri, Știinţă şi tehnică, nr. 4, Bucureşti, 1954.
Valea plutelor, Știinţă şi tehnică, nr. 3, Bucureşti, 1955.
Geograful fizician Mihai David, Natura, nr. 2, Bucureşti, 1956.
71
Depresiunea Uzonca, Analele Știinţifice ale Universităţii Bucureşti, Știinţele

Naturii, nr. 14, Bucureşti, 1958.
Centenarul Humboldt, Probleme de Geografie, nr. 7, Bucureşti, 1959.
Popasuri în Carpaţii Româneşti, Edit. SRSC, Bucureşti, 1960.
Republica Populară Română. Noua geografie a patriei, Edit. Ştiinţifică,
Valea Dunării între Baziaş şi Pescari, caracterizare geomorfologică, Analele
Universităţii din Bucureşti, Seria Geografie, XIII, 1, Bucureşti, 1964.
Dimitrie Cantemir – precursor al geografiei româneşti, Natura, nr. 1, Bucureşti,
1968 (colab).
Agenţii interni (film), Studiourile Alexandru Sahia, Bucureşti, 1968.
Bogăţiile subsolului R. S. România (diafilm), Animafilm, Bucureşti, 1968.
Simion Mehedinţi – întemeietorul geografiei româneşti, Analele Academiei
Române (1968), Bucureşti, 1970 (în colab.).
George Vâlsan (1885-1935), Terra, nr. 3, Bucureşti, 1970.
Valea Argeşului, Edit. Știinţifică, Bucureşti, 1970.
Puncte de vedere în dividerea fizico-geografică a Carpaţilor. Trepte
entitosistemice, Terra, nr. 3, Bucureşti, 1970.
În împărăţia nisipurilor, Edit. Albatros, Bucureşti, 1971.
Geografia fizică a R. S. România, vol. I, Centrul de multiplicare al Universităţii
Bucureşti, 1971.
Judeţul Braşov, Edit. Academiei, Bucureşti, 1971 (în colab.).
România – Ghid atlas turistic, Edit. Stadion, Bucureşti, 1971.
Legenda hărţii turistice, în vol. „George Vâlsan”, Societatea de Ştiinţe
Geografice din România, Bucureşti, 1972.
Mihai Haret – o remarcabilă figură de alpinist, Terra, nr. 1, Bucureşti, 1972.
Munţii şi depresiunea Întorsura Buzăului. Contribuţii la studiul geomorfologic,
Aluta, Muzeul Sfântu Gheorghe, 1972.
Depresiunea Braşov. Caracterizare geografică, Terra, 3, Bucureşti, 1973.
Noi puncte de vedere asupra genezei şi dezvoltării văilor principale din Carpaţii
Orientali, Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Geografie, XXI,
Lecturi geografice generale. Popasuri pe drumuri algeriene, Bucureşti, 1975.
Zone de interes turistic internaţional în România, Lucrările Congresului
Internaţional de Geografie, Moscova, 1976 (în colab.).
Zonarea turistică – mijloc de cunoaştere a ţării noastre, în Zonarea turistică a R.
S. România, Bucureşti, 1977 (în colab.).
72
Zone de week-end pentru Bucureşti, Geografia Municipiului Bucureşti şi a

Judeţului Ilfov, Bucureşti, 1977 (în colab.).
Universul alb, Edit. Albatros, Bucureşti, 1979.
Harta fizică a lumii, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 (în colab.).
Harta turistică a R. S. România, scara 1: 400.000, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Prin Marca Kabilie, Lecturi geografice. Africa, Bucureşti, 1980.
Defileul El Kantara – poarta deşertului, Lecturi geografice. Africa, Bucureşti,
1980.
Litoralul Oceanului Planetar, Edit. Știinţifică şi Enciclopedică, colecţia Știinţa
pentru toţi, Bucureşti, 1980.
Moments importants dans l’histoire de la pensée géographique roumaine,
Proceedings of the 16-th International Congress of the History of Science,
Mediteranele globului, Edit. Litere, Bucureşti, 1981.
Contribuţii la raportul dintre geografie şi turism, în Turismul în România, zece
ani de cercetare, Bucureşti, 1981 (în colab.).
Elevi, să ne cunoaştem patria, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
Portret de plai românesc, Edit. Albatros, Bucureşti, 1983.
Geografia Republicii Socialiste România, manual pentru clasa a IV-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (în colab.).
Simetria şi semnificaţia ei în viziunea entosistemelor geografice, Terra, nr. 3,
Bucureşti, 1987.
Importanţa cunoaşterii legilor generale şi particulare în investigarea practică şi
teoretică a fenomenelor geografice, Terra, nr. 1, Bucureşti, 1989.
73
IOAN IANOȘ
Născut la 29 mai 1950, în satul Ruptura, com. Voloiac, jud. Mehedinţi.
Studii: Liceul Teoretic din Strehaia (1965-1969); Facultatea de Biologie-

Geografie, Secţia Geografiei, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-
Napoca (1969-1973).

„Rolul oraşelor în dezvoltarea zonelor funcţionale ale teritoriului
României” (publicată cu titlul „Oraşele şi organizarea spaţiului geografic”,
la Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1987), îndrumată de prof. univ. dr.
Vasile Cucu.
Activitatea profesională: cercetător în Institutul de Geografie al Academiei

Române – geograf stagiar (1973-1977), cercetător știinţific (1977-1990),
cercetător știinţific principal II (1990-1993), cercetător știinţific principal I
(1993-1997); cadru didactic: profesor asociat la Facultatea de Geografie din
Universitatea din Bucureşti (1996-1997); profesor universitar la Facultatea
de Geografie din Universitatea din Bucureşti (din 1997), profesor asociat la
Universitatea de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu” din București
(1993-2000); profesor invitat la Universitatea Vaxjo din Stockholm, Suedia
(15-30 aprilie 1996); profesor invitat la Universitatea Paris X-Nanterre,
Franţa (15 mai-15 iunie 1996); profesor asociat la Facultatea de Geografie a
Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2007-2009) ş.a.
Funcţii: secretar (1980-1990) şi director (1990-1995) știinţific în Institutul de

Geografie al Academiei Române din Bucureşti; şeful Laboratorului de
Geografie Umană din Institutul de Geografie al Academiei Române (1995-
2000); director al „Centrului Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra
Dinamicii Teritoriale” din Facultatea de Geografie a Universităţii din
București (din 2009); Expert programe PHARE (1996-1998, 2000);
președintele Comisiei de Știinţe Exacte și Știinţele Naturii, ARACIS, (din
2007); director general al Direcţiei Generale pentru Coordonarea
Învăţământului Superior din Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Consilier
în Parlamentul României, Camera Deputaţilor, în Comisia de Învăţământ,
Știinţă, Tineret și Sport (2005-2006); membru al Comisiei ,,Urban
74
development and Urban Life” din cadrul Uniunii Internaţionale a

Geografiilor (1996-2000); membru în Consiliul știinţific al Tehnopole
Angers (2004-2008); membru al Asociaţiei Geografilor Americani;
membru în Comisia Internaţionala de Evaluare a Universităţii din Angers;
membru şi vicepreşedinte (2004-2010) al Societăţii de Geografie din
România; președinte al Asociaţiei Profesionale a Geografilor din România
(din 2008); vicepreședinte al Asociaţiei Profesionale a Urbaniștilor din
România (din 2013); conducător de doctorat din 1990.
Domenii de cercetare: geografia aşezărilor urbane şi rurale, geografie culturală,

geografia turismului, geografie regională ş.a.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redacţie/ştiinţifice,

co-editor și editor al revistelor: Buletin geografic, Geographica Timisiensis,
Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Terra, Geopolitica, Revista
Română de Geografie Politică, GeoValahica, Jurnal of Urban and Regional
Analysis, Geograful, Analele Asociaţiei Profesionale a Geografilor din
România ş.a.
Asigurarea cu forţă de muncă a obiectivelor social-economice din judeţul Caraș-

Severin, Banatica, Reșiţa, 1978 (în colab.).
Atlas R.S. România, Edit. Academiei, București, 1972-1979 (în colab.).
Probleme privind organizarea spaţiului din bazinul Coșuștea, Analele
Universităţii București, Geografia, XXIX,1980 (în colab.).
Consideraţii geografice privind dezvoltarea industriei chimice în România,
XXVII, 1, Bucureşti, 1980 (în colab.).
România - Harta economică, scara 1 : 400.000, Edit. Didactică și Pedagogică,
București, 1980 (în colab.).
Relaţii geografice între talia demografică și cea industrială a orașelor din R. S
România, Terra, 2, Bucureşti, 1981 (în colab.).
Mari concentrări urbane ale lumii, Edit. Ştiinţifică și Enciclopedică, București,
1983 (în colab.).
Industria chimică a României, scara 1 : 400.000, Edit. Didactică și Pedagogică,
Geografia României, II, Geografie umană şi economică, Edit. Academiei,
75
România – Hartă geografico-economică, scara 1 : 800.000 Edit. Ştiinţifică și

Enciclopedică, București, 1985 (în colab.).
Reperes géographiques pour l’organisation de l’espace dans les montagnes de
Rodna, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de
Géographie, 29, 1985 (în colab.).
Evoluţia și diversificarea activităţilor industriale în municipiul Reșiţa, Lucrările
Seminarului de Geografie ,,Dimitrie Cantemir”, 6, Universitatea „Al. I.
Cuza” din Iași, 1986 (în colab.).
Geografia României, III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Teansilvaniei, Edit.
Potenţialul turistic al Munţilor Apuseni și valorificarea sa, Terra, IV, Bucureşti,
1987 (în colab.).
Orașele și organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei, București, 1987.
The role and place of centres with inter-communal functions in the territorial
development of Romania’s industry, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 33, Bucureşti, 1989, (în
colab.).
Câmpiile Terrei, Edit. Albatros, București, 1989 (în colab.).
L’ évolution comparée du nombre d’habitants dans la Plaine d’Arad et le pays de
Zarand, Analele Universităţii București, Seria Geologie-Geografie,
XXXVIII, Bucureşti, 1989 (în colab.).
Tipuri funcţionale de așezări în Delta Dunării, Lucrările Seminarului de
Geografie ,,Dimitrie Cantemir”, 9, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași,
1990 (în colab.).
Analiza comparativă a opţiunilor electoratului român la alegerile legislative din
perioada post-comunistă, Geographica Timisiensis, Timişoara, 1993 (în
colab.).
Geography in Romania, Nesletter, Association of America Geographers, 28,
1993 (în colab.).
Impactul imediat al prăbușirii regimului politic comunist asupra sistemului
urban românesc, Analele Universităţii București, Seria Geografie, XLII,
Bucureşti,1993 (în colab.).
Orașul și sistemul urban românesc în condiţiile economiei de piaţă, Institutul de
Geografie, București, 1994 (în colab.).
Zentrensysteme als Träger des raumentwicklung in Mittel- und Osteuropa,
Institut für Landerkunde, Leipzig, 1994 (în colab.).
România. Atlas istorico-geografic, Edit. Academiei, București, 1996 (în colab.).
Raportul dezvoltării umane, Comisia Naţională de Statistică, București, 1996 (în
76
colab.).
Orașele României – mică enciclopedie, Edit. Odeon, București, 1998 (în colab.).
Romania’s transition to the market economy. Regional development,
Proceedings of the Romanian Academy, Series B, 1, 1, 1999 (în colab.).
Teoria sistemelor de așezări. Studiu introductiv, Edit. Tehnică, București, 2000
(în colab.).
Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Edit. Tehnică, București, 2000.
Dinamica urbană (Aplicaţii la orașul și sistemul urban românesc), Edit. Tehnică,
București, 2004.
Spaţiu, economie și sisteme de așezări, Edit. Tehnică, București, 2006 (în colab.).
The dynamics and Structure of SMEs in the Current Economic context. Case study:
Gorj Country, Revista Romana de Geografie Politică, XXI, 2010 (în colab.).
Inserţia teritorială a Universităţilor din România, Edit. Universitară, București,
2010 (coord.).
Elements de Planification territoriale at developpement regional, Edit.
Universitară, București, 2011 (în colab.).
The different consuming of primary eco-energies and their degradation in
territorial systems, Analele Universităţii Ovidius, Seria Geografie, 5,
Constanţa, 2011 (în colab.).
Algorithm for treatment of the most disadvantaged areas from Romania, Studia
Universitatis „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2011 (în colab.).
Politica de dezvoltare regională în România, Urbanismul, 11, Bucureşti, 2012 (în
colab.).
Atlas ESPON, Territorial Dimensions of the Europe 2020 Strategy, Iunie 2013
(în colab.).
Dynamics of spatial complexity in disadvantaged socio-economic areas of
Romania, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași, seria
Geografie, LVIII, s. II-C, Iaşi, 2013 (în colab.).
Perennial values and cultural landscapes resilience, Procedia-Social and
Behaviour Scences, 9, 4, 2014 (în colab.).
Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 2014 (în. colab.).
București și zona sa metropolitana. Privire comparativă cu Sofia si Atena, Edit.
Universitară, București, 2014 (coord.).
77
MIHAI IELENICZ
Născut la 9 aprilie1941, în orașul București.
Studii: şcoala primară şi Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1948-1959);

Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din București,
Specialitatea Geografie (1960-1964).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut în Facultatea de Geografie a Universităţii

din București (în 1978), cu teza ,,Munţii din bazinul Buzăului – studiu în
geomorfologie” (publicată sub numele ,,Munţii Buzău-Ciucaș – studiu de
geomorfologie” în Edit. Academiei Române, București, 1984), sub
îndrumarea prof. dr. doc. Grigore Posea.

Universităţii din București – asistent (1964-1967), lector (1982-1990),
conferenţiar (1990-1993), profesor universitar (din 1993); colaborări cu
instituţii de învăţământ superior din ţară (Facultatea de Geografia
Turismului din Sibiu, a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”,
Facultatea de Geografie a Universităţii „Spiru Haret” ş.a.).
Funcţii: director adjunct al Staţiunii Geografice Orșova (1986-1990); prodecan

al Facultăţii de Geografie din Universitatea București (1992-1996); decan
al Facultăţii de Geografie din Universitatea București (1996-2004);
membru în Consiliul Facultăţii și în Senatul Universităţii din București
(din 1993); Co-director al ,,Centrului de cercetare a degradărilor de teren
și dinamică geomorfologică’’ (din 1996); președinte al Comitetului
Naţional de Programe pentru Învăţământul Preuniversitar (din 1996);
membru în Biroul Asociaţiei Geomorfologilor din România (din 1996);
membru al Consiliului Naţional de Evaluare Academică (din 2000);
membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor, și
Certificatelor Universitare (din 1998); membru al Comitetului de
administrare al Parcului Naţional ,,Porţile de fier’’(din 2001) și Măcin
(2002); președinte al Olimpiadelor școlare de Geografie (din 1996);
membru în Biroul Societăţii Române de Geografie (din 2000); președinte
al Societăţii de Geografie (din 2003); vicepreședinte al Comitetului
Naţional de Geografie (din 2000); vicepreședinte al Asociaţiei de
78
Geomorfologie (din 2002); conducător de doctorat în Geomorfologie (din

1993), Geografie Fizică (1995-1998) şi Geografie (din 1998).
Domenii de cercetare: geografie fizică generală, geomorfologie, geografia

mediului, geografia turismului, geografie regională, cartografiere
geografică, geografie teoretică.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redacţie ale

revistelor: Analele Universităţii din București (din 1992), Terra (din 1996),
Studii și comunicări de geografie, Revue Roumaine de Géographie (din
1996), Analele Universităţii ,,Spiru Haret’’ (din 1996), Analele
Universităţii ,,Valahia’’ din Târgoviște (din 1996), Comunicări de
Geografie (din 1998), Geopolitica (din 2003) ş.a.; co-editorul volumului
Facultatea de Geografie în anul 2003 (2003).

Contribuţii la studiul porniturilor de teren din bazinul superior al Buzăului,
Revista pădurilor, 2, Bucureşti, 1969.
Cetatea de piatră a Carpaţilor, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Probleme de geomorfologia României, vol. I, Litografia Universităţii din
Contribuţii la studiul elementelor periglaciare din munţii bazinului superior al
Buzăului, Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Geografie, XX,
Bucureşti, 1970.
Contribuţii la problemele morfologiei şi morfostructurii Munţilor Teleajenului,
Geografia judeţului Buzău şi a împrejurimilor, Bucureşti, 1971.
Problema morfologiei şi morfostructurii munţilor Teleajenului, Geografia
judeţului Buzău şi a împrejurimilor, Bucureşti, 1971.
Lacul Vulturilor din Masivul Siriu, Terra, 5, Bucureşti, 1971.
Depresiunea Comandău, Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Ştiinţele
naturii, XXIV, Bucureşti, 1973.
Depresiunea Întorsura Buzăului (caracterizare geomorfologică), Culegere de
comunicări ştiinţifice, Universitatea din Bucureşti, 1973.
Depresiuni şi bazinete depresionare intracarpatice între Bâsca şi Doftana, Terra,
V (XXV), Bucureşti, 1973.
Relieful României, Edit. Știinţifică, București, 1974 (în colab.).
79
Relieful structural al munţilor din bazinul Buzăului, Lucrări ştiinţifice,

Institutul Pedagogic Oradea, A. Matematică - Fizică - Geografie, Seria
Geografie, Oradea, 1974.
Geomorfologie generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1976 (în
colab.).
Mijloace foto în geografie, Tipografia Universităţii București, 1980.
Carstul de sare în bazinul Buzăului, Ocrotirea naturii, 1, Bucureşti, 1980 (în
colab.).
Evoluţia versanţilor în regim periglaciar în partea centrală a Munţilor Făgăraș ,
Analele Universităţii din București, București, 1981 (în colab.).
Morfologia litoralului românesc la sud de Constanţa, Terra, 4, Bucureşti, 1982
(în colab.).
1982 (în colab.).
Munţii Ciucaș-Buzău – studiu de geomorfologie, Edit. Academiei, București,
1984.
Slănic, Edit. Sport-Turism, București, 1984 (în colab.).
Munţii Baiului, Edit. Sport-Turism, București, 1985.
Rezervaţii și monumente ale naturii din Muntenia, Edit. Sport-Turism,
Terasele din Banat, Terra, 1, Bucureşti, 1987.
Metodica cercetării teraselor, Terra, 1, Bucureşti, 1988.
Tușnad, Edit. Sport-Turism, București, 1989.
Harta hipsometrică, Terra, 1, Bucureşti, 1989.
Câmpia Bârladului, Analele Universităţii din Bucureşti, Geografie, XXXIX,
Bucureşti, 1990.
Morfologia cercetării albiilor majore, Terra, 2, Bucureşti, 1992.
The terraces in the regions of Hills and Plateaus in Romania, Analele
Universităţii Bucureşti, Geografie, XL-XLI, 1991-1992, Bucureşti, 1992.
Meteorologie-climatologie, Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu, 1992.
Geografia fizică generală, Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu, 1992.
Dealurile şi podişurile României, Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu,
1996.
Fâşii morfostructurale specifice în versantul estic al Câmpiei Covurlui,
Comunicări de Geografie, I, Bucureşti, 1996.
Terasele din regiunile de dealuri şi podişuri, Revista de Geomorfologie, I,
Bucureşti, 1977.
80
Geographical convergences and divergences, Comunicări de Geografie, III,

Bucureşti, 1998
Dicţionar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999 (coord.).
Dealurile și podișurile României, Edit. Fundaţiei ,,România de Mâine’’,
București, 1999.
România – harta turistică, scara 1:850.000, Edit. Amcopres, Bucureşti, 1999.
Geografie generală. Geografei fizică, Edit. Fundaţiei ,,România de Mâine’’,
București, 2000.
Geografia României, clasa a VIII-a, Edit. Humanitas, București, 2000 (în colab.).
Contactul dealurilor şi podişurilor României cu regiunile limitrofe, Comunicări
de Geografie, V, Bucureşti, 2000.
Direcţionări tectonogenetice şi morfogenetice în evoluţia Carpaţilor
Meridionali, Comunicări de Geografie, V, Bucureşti, 2000 (în colab.).
Geografia umană și economică, clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000 (în
colab.).
România. Mică enciclopedie, Edit. Corint, București, 2000.
Harta mănăstirilor ortodoxe din Bucureşti şi împrejurimi, Edit. Amcopres,
Dicţionar de termeni geografici, Edit. Corint, București, 2001 (în colab.).
România – Geographyand Tourism, Edit. Royal Company, București, 2001 (în
colab.).
Geografia mediului, clasa a XI-a, Edit. Humanitas, București, 2001(în colab.).
Relieful structural în Podişul Dobrogei, Comunicări de Geografie, VI, Bucureşti,
2001.
Relieful României. Bibliografie, volumul I (1877-1977), Edit. Eficient, Bucureşti,
2001.
Geografia României – probleme fundamentale, clasa a XII-a, Edit. Humanitas,
Europa – enciclopedie geografică, Edit. Corint, București, 2002 (în colab.).
Morphology of the Romanian Black Sea Shoreline, Comunicări de Geografie,
VII, Bucureşti, 2002 (în colab.).
România. Enciclopedie turistică, Edit. Corint, București, 2003 (în colab.).
Subcarpaţii României, Edit. Universitară, București, 2003 (în colab.).
Relieful Podișului Dobrogei – caracteristici și evoluţie, Analele Universităţii
București, Geografie, București, 2003 (în colab.).
Geomorfologie, Edit. Universitară, București, 2004.
Volum omagial: Sterie Ciulache prof. univ. dr. la 65 ani de viaţă, Edit.
81
Geografie. Geografia fizică a României, Proiect pentru Învăţământul Rural,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2005.
România – geografie fizică, vol. I, Edit. Academică, Bucureşti, 2005 (în colab.).
Sistemul de văi din România – geneză şi evoluţie, Comunicări de Geografie, X,
Bucureşti, 2005.
Geografia fizică, Edit. Universitară, București, 2005 (în colab.).
România – potenţial turistic, Edit. Universitară, București, 2006 (în colab.).
Atlas geografic general, Edit. Universitară, București, 2006 (în colab.).
România: podișuri și dealuri, Edit. Universitară, București, 2007 (în colab.).
Geografia fizică a României: climă, ape, vegetaţie, soluri, mediu, Edit.
Universitară, București, 2007.
Volum omagial: Victor C. Tufescu: academician, profesor universitar doctor
docent, 1908-2000, Edit. Universitară, București, 2008 (în colab.).
Geografia fizică generală cu elemente de cosmologie, Edit. Universitară,
Resorts of nationalinterest in the Romanian Carpathians:nature, local
communities, touristfacilities, policies for sustainabledevelopment, Edit.
Dicţionar de geomorfologie, Edit. Universitară, București, 2009 (în colab.).
Relieful și valorificarea lui în turism, Edit. Universitară, București, 2010 (în
colab.).
Romania’s touristic potential: the differentiation of the potentialunits, South
Asian Journal of Tourismand Heritage, 2010 (în colab.).
Changes in the Landscapes of the Carpathians and Subcarpatians Curvature in
Upper Pleistocene and Quaternary, Revista de Geomorfologie, 12,
Geografia fizică a României, Edit. Universitară, București, 2011 (în colab.).
Turism: teorie și metodologie, Edit. Universitară, București, 2013 (în colab.).
Lexicon de geomorfologie, Edit. Universitară, București, 2013 (în colab.).
Land forms of Romania-thesystem of geochronologic evolution, Analele
Universităţii București, Geografie, București, 2014.
82
ŞTEFAN MANCIULEA
Născut la 16 decembrie 1894, în satul Straja (com. Berghin), jud. Alba, şi,
decedat la 12 iulie 1985, în oraşul Blaj, jud. Alba.
Studii: şcoala primară în satul Straja (1901-1905); Gimnaziul Superior Românesc

(cursul inferior) şi Liceul de Băieţi „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj
(1905-1913); Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj (1913-1917);
Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Secţia Istorie
şi Geografie (1919-1921).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din București (1936), cu

teza ,,CâmpiaTisei’’, coordonată de prof. univ. dr. Simion Mehedinţi.
Activitatea profesională: docente confesional la Şcoala Primară din Hăpria, jud.

Alba (1917-1919); profesor secundar la Liceul Teoretic „Moise Nicoară“
din Arad (1921-1927); preot în satul Straja (1929-1929); profesor de
geografie la Liceul de Băieţi „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1929-1937);
conferenţiar în Facultatea de Ştiinţe, Secţia Geografie, a Universităţii
„Victor Babeş“ din Cluj (1941-1947).*
Funcţii: director adjunct al Liceul de Băieţi „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj
(1936-1937), director al Bibliotecii Arhidiecezane din Blaj (1931-1937);
inspector secundar în Ţinutul Mureş (1937-1941); şef al Catedrei de
Geografie regională din Facultatea de Ştiinţe, Secţia Geografie, a
Universităţii „Victor Babeş“ din Cluj (1941-1947).
Domenii de cercetare: geografie umană, geografie istorică, geografie regională,

istorie, istoria culturii ş.a.

Contribuţii la studiul Șesului Tisei, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XLII, București, 1923.
*Refuzând să intre în rândurile Partidului Comunist Român, Ştefan Manciulea este eliminat din
învăţământul superior prin „comprimarea catedrei” şi trimis la „munca de jos, cu braţele”.
83
Infiltrări de populaţii străine în Banat, Buletinul Societăţii Române Regale de

Geografie, XLVI, București, 1927.
Bazinul Trascăului, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XLIII,
București, 1930.
Contribuţii la studiul elementului românesc din Câmpia Tisei și Carpaţii
Nordici, Lucrări geografice, IV, Cluj, 1931.
Sate și sălașuri din Câmpia Tisei, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, L, Atelierele grafice SOCEC, București, 1932.
Infiltrări de populaţii streine în Câmpia Tisei în veacurile XVIII-XIX, Revista de
istorie, XVIII, București, 1932.
Un geograf ardelean din întâia jumătate a veacului XIX, Buletinul Societăţii
Române Regale de Geografie, LI, 1932, Bucureşti, 1933.
Graniţa de vest, Blaj, Tipografia Seminarului Teologic, Blaj, 1936.
Sate din preajma frontierei apusene la 1851, Cultura Creștină, XVI, Blaj, 1936.
Frontiera politică și etnică româno-maghiară, Edit. „Universul”, București, 1938.
Câmpia Tisei, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LVIII,
București, 1938.
Ioan Micu Moldovan, autor de manual istorice, Tipografia Seminarului din Blaj,
1938.
Biblioteca Centrală din Blaj, Tipografia Seminarului din Blaj, 1939.
Graniţa de apus a românilor din vechea Ungarie, Datina Română, Vălenii de
Munte, 1939.
Muzeul Blajului, Tipografia Seminarului din Blaj, 1940.
Așezările românești din Ungaria și Transilvania în sec. XIV-XV, Tipografia
Seminarului din Blaj, 1941.
Timotei Cipariu și Academia Română, Tipografia Seminarului din Blaj, 1941.
Transilvania în cărţile românești de geografie apărute până la 1848, Lucrările
Institutului de Geografie al Universităţii ,,Regele Ferdinand I’’ din Cluj-
Timișoara, VII, 1942.
Ţipăii Blajului, Tipografia Seminarului din Blaj, 1942.
Contribuţii noi la viaţa și activitatea lui Timotei Cipariu, Tipografia Seminarului
din Blaj, 1942.
84
Timotei Cipariu. Început de autobiografie, Tipografia Seminarului din Blaj,

[f.a.].
Timotei Cipariu și Astra, Tipografia Seminarului din Blaj, 1943.
Activitatea politică a lui Timotei Cipariu, Tipografia Seminarului din Blaj, 1944.
Elemente etnice străine așezate în Banat între anii 1000-1870, în Banatul de
altădată. Studiu istoric, vol. I, Edit. Institutului Social Banat-Crișana,
Timișoara, 1944.
Câmpia Transilvaniei, Colecţia „Ţară și Neam”, București, 1944.
Legăturile Blajului cu Franţa între anii 1870-1871, Tipografia ,,Arta Culturală’’,
Sibiu, 1945.
Rolul macedo-românilor în dezvoltarea economică a orașelor ardelene,
Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, VIII, Cluj,
1947.
Timotei Cipariu. Discursuri, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1984.
Scrisori și acte privitoare la mișcarea românilor din Ardeal și Ungaria între anii
1848-1849, Edit. Cartea Românească, București, 1992.
Povestea unei vieţi, ediţie îngrijită de Ștefania Manciulea și Ion Buzași, Edit.
Clusium, Cluj-Napoca, 1995.
Avram Iancu și Blajul, ediţie de Nicolae Mocanu, Edit. Clusium, Cluj-Napoca,
2000.
Aici e pământul sfânt al Blajului, ediţie și prefaţă de Ion Buzași, Edit. Buna
Vestire, Blaj, 2003.
Examenul de maturitate „bacalaureat” şi „banchetul – exitusul” din vara anului
1913, Pangeea, 4, Alba Iulia, 1994.
3/15 mai 1848, Pangeea, 4, Alba Iulia, 1994.
Timotei Cipariu, Contribuţii monografice, Blaj, Centrul Cultural „Jacques
Maritain”, 2005.
Istoria Blajului – monografie istorică și culturală, Blaj, Edit. Astra, Blaj, 2001.
85
SIMION MEHEDINŢI
Născut la 18 octombrie 1868, în satul Soveja (jud. Vrancea), şi decedat la 14
decembrie 1962, în Bucureşti.
Studii: şcoala din Soveja (primele trei clase primare); şcoala din Vidra
(următoarele două clase primare); Seminarul din Roman (patru ani);
Seminarul Central din Bucureşti (un an); Liceul „Unirea”din Focşani (un
an; 1885-1886); Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (trei ani; 1886-1889),
Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1889-1892); studii la
Sorbonne la „Ecole Normale Supérieure” (1893); studii la Berlin (1894).
Doctorat: în filozofie (specialitatea geografie), titlu obţinut la Universitatea din

Leipzig (în 1899), cu teza „Uber die kartographische Induction” (publicată la
Sellman & Hrnne, Leipzig), sub îndrumarea de prof. dr. Friedrich Ratzel.
Activitatea profesională: cadru didactic la prima Catedră de Geografie înfiinţată

la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti: profesor suplinitor (1900),
profesor agregat (1901-1903), profesor titular (1903-1938) (Simion
Mehedinţi este considerat: întemeietorul organizatorul şi animatorul
învăţământului geografic modern şi al cercetării geografice din România.).
Funcţii: şeful Catedrei de Geografie (1900-1927), şeful Catedrei de Geografie

Generală – metodologie, antropogeografie şi etnografie – (1927-1938) din
Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti; membru (din 1905),
membru în comitetul de conducere (din 1910), secretar general (1921-
1932), vicepreşedinte (1932-1942) şi vicepreşedinte de onoare (din 1942)
al Societăţii Regale Române de Geografie; membru corespondent (1908-
1915) şi membru plin (din 1915) al Academiei Române; ministru al
Instrucţiunii şi cultelor (1918).
Domenii de cercetare: geografie fizică generală, geografie regională,

antropogeografie, etnografie, istorie, metodica predării geografiei ş.a.
Activitatea editorială: şeful redacţiei revistei Convorbiri literare (1907-1920);

membru în comitetul de redacţie (responsabil cu partea ştiinţifică) al
Buletinului Societăţii Regale Române de Geografie (din 1912).
86

Ideile lui J. J. Rouseau asupra educaţiei, teză de licenţă, Facultatea de Litere şi
Filosofie, Universitatea Bucureşti, 1892;
Insula Șerpilor, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, XIV,
Bucureşti, 1893.
Locul geografic între ştiinţe, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie,
XV, Bucureşti, 1894.
Uber die kartographische Induction. Inaugural Dissertation zur Erlangung der
Doktorwürde bei der hohen philosophischen Facultät die Universität
Leipzig, Sellman & Hrnne, Leipzig, 1899.
Asupra unui caz de morfologie geografică, în „Lui Titu Maiorescu. Omagiu”,
Socec, Bucureşti, 1900.
Problema geografiei ca ştiinţă despre Cosmos, Socec, Bucureşti, 1900.
Eterogenitatea celor patru sfere, Socec, Bucureşti, 1900.
Studiul geografiei în învăţământul secundar, Buletinul Societăţii Române de
Geografie, XXII, Bucureşti, 1891.
Obiectul şi definiţiunea geografiei, Convorbiri literare, 35, Bucureşti, 1901.
Geografia ca disciplină universitară, Convorbiri literare, 36, Bucureşti, 1902.
Geografia celor cinci continente pentru clasa I-a Secundară, Socec, Bucureşti, 1903.
Antropogeografia şi întemeietorul ei Fr. Ratzel, Socec, Bucureşti, 1904.
România pentru divizia II, anul III al şcoalelor rurale, Alcalay, Bucureşti, 1904.
Introducere în studiul geografiei, Alcalay, Bucureşti, 1904.
Europa şi câteva lecţii de cosmografie pentru uzul clasei a III-a secundară,
Socec, Bucureşti, 1904.
Atlas conform programei şcoalelor secundare, Alcalay, Bucureşti, 1905.
Geografia Judeţului Ilfov, pentru uzul clasei a II-a primară şi divizia a II-a, anul
I al şcoalelor rurale, Alcalay, Bucureşti, 1905.
Îndărăt spre şcoală, Convorbiri literare, XLI, Bucureşti, 1907.
România, Schiţă geografică, Socec, Bucureşti, 1907.
Educaţia în seminare, Convorbiri literare, 42, Bucureşti, 1908.
De la românii de peste hotare, Convorbiri literare, 43, Bucureşti, 1909.
Excursiuni şcolare, Convorbiri literare, 43, Bucureşti, 1909.
Activitatea extra-şcolară în viitor, Convorbiri literare, 42, Bucureşti, 1910.
Anuar de geografie şi antropogeografie, II, Socec, Bucureşti, 1911.
Pământul pentru clasa a IV-a primară urbană şi divizia III, anul II al şcoalelor
rurale, Bucureşti, 1911.
România şi ţările locuite de români, pentru clasa a III-a primară şi a II-a, anul I
al şcoalelor rurale, H. Steinberg, Bucureşti, 1911.
87
Reforma învăţământului superior, Convorbiri literare, 46, Bucureşti, 1912.

Ofensiva naţională, Cooperativa, Bucureşti, 1913.
Poporul, Minerva, Bucureşti, 1913.
Autonomia şcoalei, Convorbiri literare, 47, Bucureşti, 1913.
Congresul învăţătorilor, Convorbiri literare, 48, Bucureşti, 1914.
Respect adevărului, Convorbiri literare, 48, Bucureşti, 1914.
România şi Bulgaria, Convorbiri literare, 48, Bucureşti, 1914.
Omul politic, Convorbiri literare, 49, Bucureşti, 1915.
O nouă generaţie, Convorbiri literare, 49, Bucureşti, 1915.
Arhitectura, Convorbiri literare, 58, Bucureşti, 1916.
În amintirea lui Odobescu, Convorbiri literare, Bucureşti, 1917.
Oameni de la munte, Socec, Bucureşti, 1918.
Eminescu, Convorbiri literare, Bucureşti, 1919.
Unirea bisericilor române, Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, 52,
Bucureşti, 1924.
Geografia economică, Ed. a III-a, Bucureşti, 1925.
Pământul pentru clasa a IV-a primară, Bucureşti, 1927.
România pentru clasa a III-a normală, Bucureşti, 1927.
Școala poporului, Viaţa românească, Ed. a III-a, Bucureşti, 1928.
Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă, I-II, Edit, Naţională S. Ciornei,
Bucureşti, 1931.
Discordanţe antropogeografice, Buletinul Societăţii Regale Române de
Geografie, LII, 1933, Bucureşti, 1934.
Europa pentru clasa a V-a primară, Socec, Bucureşti, 1935.
Mişcarea geografică în România, Buletinul Societăţii Regale Române de
Geografie, LIV, Bucureşti, 1836 (în colab.).
Etnografie, Facultatea de Litere şi Filozofie, Univ. din Bucureşti, 1936-1937.
România, Ed. a XIV-a, Socec, Bucureşti, 1937.
Geografia umană şi politică, Bucureşti, 1937.
Legăturile noastre cu Dunărea şi Marea, Liga navală, Bucureşti, 1938.
Pentru învăţătorii de azi şi de mâine, Şcoala şi viaţa, X, 1-3, Bucureşti, 1939.
Fazele geografice ale istoriei. Observări geopolitice, Universul, Bucureşti, 1940.
Ce este Transilvania?, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940.
Fruntaria României spre răsărit, Revista Fundaţiilor Regale, VIII, Bucureşti, 1941.
România pentru cursul superior, Bucureşti, 1942.
Geografie fizică, Socec, Bucureşti, 1942.
Metoda geografică în ştiinţele naturale şi sociale, Analele Academiei Române –
Memoriile secţiei ştiinţifice, Seria III, XXIX, 4, Bucureşti, 1947.
88
VINTILĂ MIHĂILESCU
Născut la 19 aprilie 1890, în București, şi decedat la 27 mai 1978, în București.
Studii: şcoala primara în Bucureşti; Liceul Matei Basarab (1910); Facultatea de

Drept si Facultatea de Litere si Filozofie a Universităţii din Bucureşti
(licenţiat în drept în 1913 şi licenţiat în litere şi filozofie, specialitatea
geografie, în 1914).

teza „Vlăsia şi Mostiştea” (publicată în Buletinul Societăţii Române Regale
de Geografie, XLIII, 1924, Bucureşti,1925.), coordonată de prof. univ. dr.
Simion Mehedinţi; doctor docent din 1928.
Activitatea profesională: profesor in mai multe licee din Bucureşti: „Matei

Basarab”, „Dimitrie Cantemir”, „Sf. Iosif”, „Sf. Sava” şi „Moceanu” (liceu
particular de fete); cadru didactic în Universitatea din Bucureşti: asistent
(din 1919), conferenţiar (1932-1936) şi profesor universitar (1936-1948);
cercetă în Institutul de Geologie şi Geografie al Academiei Române (din
1956).
Funcţii: fondator (din anul universitar 1936-1937) şi director al Seminarul de

Geografie Fizica; director al învăţământului superior în Ministerul
Educaţiei Naţionale (1938); director al învăţământului public în Ministerul
Educaţiei Naţionale (1941); secretar general în Ministerul Culturii
Naţionale; membru titular al Academiei de Ştiinţe din România (1939-
1948); membru corespondent (1939-1948) şi membru titular al Academiei
Române (din 1974); fondator şi director al Institutului de Cercetări
Geografice din România (1944-1948); director adjunct (1958-1963) şi
profesor consultant (1963-1979) în Institutul de Geologie şi Geografie al
Academiei Române; vicepreşedinte al Societăţii Române de Geografie
(1942-1948); preşedinte (1968-1972) şi preşedinte de onoare (1972-1978)
al Societăţii de Ştiinţe Geografice din România; membru de onoare al
Societăţilor de Geografie din Italia, Polonia şi Serbia.
Domenii de cercetare: geografie fizică generală, geomorfologie,

microclimatologie şi topoclimatologie, geografia aşezărilor umane,
89
geografia populaţiei, geografie regională, istoria geografiei, geografie

teoretică ş.a. (este considerat unul dintre fondatorii geografiei româneşti).

ştiinţifice ale revistelor: Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie,
Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice din România ş.a.
Lucrări publicate (lista selectiva):

Bucureștii din punct de vedere antropogeografic și etnografic , Anuarul de
geografie şi antropologie, IV, Bucureşti, 1915.
Românii și rutenii din nordul ţării noastre, Junimii Moldovii, I, 1-2, Botoșani,
1919.
Oraşul Călăraşi, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XL, Bucureşti,
1922.
Contribuţii la studiul așezărilor omenești din Câmpia românească între 1853-
1899, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XLI, 1922,
Bucureşti, 1923.
Aşezările omeneşti din Câmpia Română la mijlocul şi la sfârşitul secolului XIX,
Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii istorie, Seria a III-a, IV,
Vlăsia și Mostiștea (Evoluţia geografică a două regiuni din Câmpia română) ,
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XLIII, 1924,
Bucureşti,1925.
Marea Neagră. Câteva date noi în confirmarea altora vechi prin recentele
explorări oceanografice ruse, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XLV, Bucureşti, 1926;
O nouă ipoteză asupra marilor linii de relief ale globului , Buletinul Societăţii
Române Regale de Geografie, XLVI, Bucureşti, 1927.
Regiunea Techirghiolului, Analele dobrogene, IX, Cernăuţi, 1926.
Asupra reliefelor policiclice, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie,
XVVII, 1928, Bucureşti, 1929.
Modul de grupare al populaţiei în Dobrogea, Buletinul Societăţii Române Regale
de Geografie, XLVII, 1928 Bucureşti, 1929.
Diviziunile geografiei umane, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie,
XLVIII, 1929, Bucureşti, 1930.
Depresiunea Botoșani-Hârlău și zona ei de contact cu podișul înalt dinspre Siret,
Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, IV, 1928-1929,
Cluj, 1931.
90
Geografia României (Pământul şi poporul românesc), curs litografiat, Facultatea

de Litere din București, 1931.
Marile regiuni morfologice ale României, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, L, 1931, Bucureşti, 1932.
Diviziunile Carpaţilor Răsăriteni, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, LI, 1932, Bucureşti, 1932.
Bucureşti – schiţă geografică, Cunoştinţe folositoare, C, 57, Bucureşti, 1935.
Platforma Someșană, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LIII,
România – geografia fizică, București, 1936.
Introducere în geografie, clasa I secundară, Bucureşti, 1936 (în colab.).
Europa şi America Boreală, clasa a III-a secundară, Bucureşti, 1936 (în colab.).
Asupra geomorfologiei Dobrogei, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, LV, Bucureşti, 1936.
Continentele (fără Europa şi America de Nord), clasa a II-a secundară, Edit.
Socec, Bucureşti, 1936 (în colab.).
Terasele fluviale, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LVI,
Bucureşti, 1937.
România, clasa a IV-a secundară, Bucureşti, 1937 (în colab.).
Geografia fizică, clasa a V-a secundară, Bucureşti, 1937 (în colab.).
România pentru cursul superior, clasa a VIII-a secundară, Bucureşti, 1937 (în
colab.).
Note la cursul de geografie fizică, Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti,
1938.
Enciclopedia României, I şi II, Bucureşti, 1938 (în colab.).
Unitatea pământului și poporului românesc, Lucrările Institutului de Geografie
al Universităţii din Cluj, VII, Cluj, 1942.
Piemontul Getic, Revista de Geografie, II, 1945, I-IV, Bucureşti, 1946.
Masivul Bucegi, Revista de Geografie, II, 1945, I-IV, Bucureşti, 1946
Ţara Oltului – caracterizare geografică, Din lucrările ICGR, Bucureşti, 1947 (în
colab.).
Geografia pentru clasa I-a a gimnaziului unic, Bucureşti, 1946.
Geografie, manual pentru clasa a V-a, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1956.
Piemonturile, Comunicările Academiei R. P. Române, VII, 1, Bucureşti, 1957.
Privire geografică asupra Deltei Dunării, Hidrobiologia, I, Bucureşti, 1958.
Piemontul înalt al Satului-Lung, Comunicările Academiei R. P. Române, X, 8,
Bucureşti, 1960.
91
Defileul de la gura Văii Cerbului, Natura, XIII, 5, Bucureşti, 1961.

Carpaţii sud-estici de pe teritoriul R. P. Române, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti,
1963.
Microclimat şi topoclimat, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et
Géographie, Série de Géographie, 9, 2 Bucureşti, 1965 (în colab.).
Văile carpatice transversale, Natura, XII, 4, Bucureşti, 1965.
Atlas geografic R. S. România, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965 (în
colab.).
Dealurile şi câmpiile României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.
Geografie teoretică. Principii fundamentale. Orientarea generală în ştiinţele
geografice, Edit. Academiei, Bucureşti, 1968.
Geografia informativă, Natura, XX, 3, Bucureşti, 1968.
Geografia fizică a României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
Schimbări în peisajul geografic al Patriei noastre, Terra. I (XXI), 4, Bucureşti,
1969.
Geografia Văii Dunării româneşti, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969.
Drumul meu în geografie, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
Marile regiuni geografice ale României, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XVIII, 2, Bucureşti, 1970.
Porţile Transilvaniei, Colocviu, Oradea, 1970.
Sensul geografic al aşezărilor rurale, Progresele ştiinţei, VIII, 7-8, Bucureşti,
1972.
Géographie et organisation du territoire, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XVI, 1, Bucureşti, 1972.
Echilibre şi dezechilibre naturale, Terra, V (XXV), 1, Bucureşti, 1973.
Lecturi geografice, Edit. Albatros, Bucureşti, 1974.
Evoluţia gândirii geografice în România, Terra, VII (XXVII), 1, Bucureşti, 1975.
Relaţiile om - natură, Terra, VIII (XXVIII), 2, Bucureşti, 1976.
Elemente de morfografie regională (geografia reliefului) teoretică. Relieful
complex, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1977.
Structura geografică a munceilor Banatului, Caiete Banatica, Reşiţa, 1978.
Contribuţia lui Emm. de Martonne la dezvoltarea geografiei mondiale, Analele
Academiei Române, Memoriile secţiunii ştiinţifice, 28, 1973, Bucureşti,
1978.
92
TIBERIU MORARIU
Născut la 29 septembrie 1905, în com. Salva, jud. Bistriţa-Năsăud, şi decedat la

30 noiembrie 1982, în Cluj-Napoca.
Studii: şcoala primară în satul Salva; Liceul German din Bistriţa şi Liceul
Românesc din Năsăud (bacalaureatul la Liceul „George Coşbuc”, în 1924);
Facultatea de Știinţe a Universităţii din Cluj (1925-1929); Universitatea
Sorbonne - Paris (1930-1931).
„Viaţa pastorală în Munţii Rodnei” (publicată în Studii şi Cercetări de
Geografie, II, Societatea Regală Română de Geografie, Bucureşti, 1937),
coordonată de prof. univ. dr. George Vâlsan; doctor docent.
Activitatea profesională: cadru didactic la Catedra de Geografie (ulterior

Facultatea de Biologie-Geografie) a Universităţii din Cluj: preparator (din
1931), profesor suplinitor (1941-1943) şi profesor titular (din1943);
profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din
Bucureşti (1940).
Funcţii: membru al Societăţii Etnografice din Paris (din 1929); membru

corespondent al Academiei de Ştiinţe din România (din 1939); membru în
Comisia Superioara de Diplome (1957); președinte al Comitetului Naţional
de Geografie (1958); membru în conducerea Institutului de Etnografie şi
Folclor din Bucureşti (1965); preşedinte al Societăţii de Etnografie şi
Folclor din Cluj (1967); doctor honoris causa al Universităţii din
Strassbourg (din 1969); șef de catedră (1948-1973) şi decan al Facultăţii de
Biologie-Geografie (1962-1971) a Universităţii Babeş-Bolyai” din Cluj-
Napoca; conducător al Sectorului de Geografie al Filialei Cluj a Academiei
(1948-1973); membru corespondent al Academiei Române (din 1955);
membru corespondent al Uniunii Internaţionale de Geografie (din 1967);
conducător de doctorat din 1953.
Domenii de cercetare: geomorfologie, hidrologie, geografie umană, geografie

regională, istoria geografiei, metode de cercetare în geografia fizică ş.a.
93

revistelor: Comunicări de Geografie, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”
din Cluj, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice din R. S. România,
Terra ş.a.; membru în comitetele de coordonare ale lucrărilor: „Monografia
geografică a R. P. Române”, „Atlasul R. S. Româna”, „Judeţele patriei”,
„Geografia României” ş.a.

Valea Sălcuţa şi împrejurimea, Arhiva someşeană, 11, Cluj, 1929.
Civilizaţia noastră populară şi muzeele etnografice, Natura, 2, Bucureşti, 1932
Satul lui Coșbuc, Revista ilustrată, 11-12, 1936.
Viaţa pastorală în Munţii Rodnei, Studii şi Cercetări de Geografie, II, Societatea
Regală Română de Geografie, Bucureşti, 1937.
Bio-bibliografia lui George Vâslan (1885-1935), Bibliografie bibliografică, 14,
Cluj, 1937 (în colab.).
Ţara Maramureșului în lumina literaturii știinţifice, Cluj, 1939.
Contribuţiuni la glaciaţiunea din Munţii Rodnei, Revista Geografică Română,
III, 1, Cluj, 1940.
Distribuţia geografică a populaţiei Transilvaniei, Banatului, Crișanei şi
Maramureșului în 1930, Revista Geografică Română, IV, 1-2-3, Cluj, 1940.
Maramureşul în organismul Ţării Romanești, Buletinul Societăţi Regale Romane
de Geografie, LX, Bucureşti, 1942.
Elementul germanic în Transilvania, Lucrările Institutului de Geografie al
Universităţii din Cluj, VI, Cluj, 1942.
Transilvania şi Maramureşul, Edit. Viaţa şi cultura, 2, Cluj, 1944.
Harta fizică, politică şi administrativă a judeţului Cluj, scara 1 : 150.000, Cluj,
1944 (în colab.).
Curs de geografie fizică. Climatologie, Cluj, 1948.
Variaţia nivelului apelor în bazinul Someșului, Natura, V, 3, Bucureşti, 1953.
Contribuţii la hidrografia regiunii Reșiţa, Probleme de Geografie, III, Bucureşti,
1956.
Unele probleme de medicină geografică în lucrările Congresului de geografie de
la Moscova, Natura, VIII, 2, Bucureşti, 1956.
Densitatea reţelei hidrografice din R. P. Română, Buletin ştiinţific, Academia R.
P. Române, I, 1-2, Bucureşti, 1957.
Regiunile hidrografice ale Transilvaniei, Buletin ştiinţific, Academia R. P.
Române, I, 3-4, Bucureşti, 1957.
94
Muzeul știinţei despre pământ de la Moscova, Anale Româno-Sovietice, Seria

Geologie-Geografie, XII, 4, Bucureşti, 1958.
Roumanie. Guide touristique, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1958 (în colab.).
Monografia geografică a R. P. Române, I, Geografie fizică, Edit. Academiei
Romane, Bucureşti, 1960 (în colab.).
Caracterizarea geografică a teritoriului Republicii Populare Române, „Istoria
României”, I, Bucureşti, 1960.
Hidrologie generală, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962 (în colab.).
Metode de cercetare geomorfologică aplicate în Carpaţii Româneşti, Natura, XV,
Contribuţii la studiul fizico-geografic al văii Târnava Mică, Probleme de
Republica Populară Romană. Noua geografie a Patriei, Edit. Știinţifică,
Bucureşti, 1964.
Câteva consideraţiuni asupra proceselor de pantă din Târnavelor, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 1, Cluj-
Cluj, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1965.
Atlas geografic. Republica Socialistă România, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Raionarea fizico-geografică a Bălţii Ialomiţei, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai” – Series Geologia-Geographia, X, 2, Cluj-Napoca, 1965.
Pihenök a hazai tavak partján, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965 (în colab.).
Géographie de la Roumanie, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1966 (în colab.).
Regionarea fizico-geografică a Dunării româneşti, Lucrările Institutului
Pedagogic din Oradea, 1, Oradea, 1967.
High-Zone Settlements in the Romanian Carpathians, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 12, 1-2,
Studii asupra proceselor de versant din Câmpia Transilvaniei, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, XII, 1, Cluj-
Lacurile din România. Importanţa balneară şi turistică, Edit. Ştiinţifică,
Transilvania. Aspecte geografice, Terra, I (XXI), 1, Bucureşti, 1969.
Judeţul Cluj, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1970 (în colab.).
95
Principii şi metode de cercetare în geografia fizică, Edit. Academiei, Bucureşti,

1971 (în colab.).
Judeţul Bistriţa-Năsăud, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Judeţul Sălaj, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Aspecte ale geografiei fizice şi economice României, Edit. Didactică şi
La notion de piemont en géographie, în „Piemonturile”, Tipografia Universităţi
Bucureşti, 1973.
Modificarea geosistemelor din zonele muntoase înalte prin activitatea antropică,
în „Ecosistemelor naturale şi evoluţia lor în raport cu impactul uman”,
Academia R. S. România, Filiala Cluj, 1974.
Contribuţia geografiei la educarea tineretului nostru în sprijinul concepţiei
materialist-dialectice despre lume în spiritul muncii creatoare, în
„Geografia Banatului. Material pentru cursurile de geografie”, Timişoara,
1976.
Atlasul R. S. Româna, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1976 (în colab.).
Coordonate şi perspective în geografia aplicată, Analele Academiei Romane –
Memoriile secţiunii știinţifice, IV, 1, Bucureşti, 1979.
Judeţul Alba, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1980 (în colab.).
96
CRISTINA MUICĂ
Născută la 24 noiembrie 1940, în București.
Studii: şcoala primară și gimnaziul la „Școala elementară de fete nr. 3” din

București (1947-1954), Şcoala Medie nr. 22 din București, azi Colegiul
Naţional „Gheorghe Lazăr” (1954-1957), Facultatea de Geologie-Geografie
a Universităţii București, secţia Geografie-Biologie (1957-1962).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Facultatea de Geologie-Geografie,

specialitatea Geografie Fizică, a Universităţii București (în 1984), cu teza
„Studiul fizico-geografic al Munţilor Vâlcanului cu privire specială asupra
vegetaţiei” (publicată cu numele: „Munţii Vâlcanului. Structura și evoluţia
peisajului”, Edit. Academiei Române, București, 1995), sub îndrumarea
prof. dr. Valeria Velcea.
Activitatea profesională: redactor de geografie la Edit. Politică (1962-1965);

cercetător știinţific în Institutul de Geografie al Academiei Române, Secţia
Geografie-fizică (1965-2000) – cercetător ştiinţific stagiar (1965-1969);
cercetător ştiinţific titular (1969-1990); cercetător știinţific principal
gradul III (1990-1993); cercetător știinţific principal gradul II (1993-1998);
cercetător știinţific principal gradul I (din 1998-2000) – şi cadru didactic
în mai multe instituţii de învăţământ superior: în Facultatea de Geografie-
Turism a Universităţii „Dacia” din Buzău (1993-1995), în Facultatea de
Geografie a Universităţii „Columna” din București (1994-1995), în
Facultăţii de Știinţe a Universităţii din Craiova, Secţia de Geografie (1996),
conferenţiar titular la Catedra de Istorie-Geografie a Facultăţii de Știinţe
Umaniste din Universitatea „Valahia” din Târgoviște (din 1998),
conferenţiar în Facultăţii de Istorie-Arhivistică-Geografie a Universitatea
„Hyperion” din București (din 2003).
Funcţii: membră în Consiliul Știinţific şi șefă a Colectivului de Geoecologie din

Institutul de Geografie al Academiei Române (1996-2000).
Domenii cercetare: biogeografie, fitogeografie, geoecologie, geografia mediului,

protecţia mediului ş.a.
97
Activitatea editorială: membră în colectivele de redacţie ori de referenţi

ştiinţifici ale publicaţiilor: Revista Geografică (1994-1999), Buletin
Geografic (1997-1999), Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria
Geografie; Geographica Timisiensis; Analele Universităţii „Valahia” din
Târgovişte (din 2001), Analele Universităţii „Hyperion”, Seria Geografie
(din 2004), GeoValahica (din 2006); redactor la Dicţionarul Enciclopedic
Român (DER) (1962); membru în comitetele de editare ale volumelor:
Lucrările Simpozionului de Geografie fizică a Carpaţilor (1972), Travaux
du Symposium International de Géomorphologie appliquée (1969),
Cercetări geomorfologice pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare (1985),
Geography and conservation (1993), Carpates Méridionales et Stara Planina
(Balkan). Études géographiques (1996), Vegetation, land use and erosion
processes (1999); a realizat traduceri pentru Dicţionarul Enciclopedic
Oxford de Biologie (1999), Enciclopedia popoarelor (2006) ș.a.
Lucrări publicate(listă selectivă)

Un nou monument al naturii, Natura, Seria Geografie-Geologie, XIX, 4,
Contribuţii la studiul geografic al vegetaţiei muntelui Oslea, Studii şi Cercetări
de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XV, 1, Bucureşti, 1968
(în colab.).
Aspecte din activitatea geobotaniştilor polonezi, Studii şi Cercetări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XV, 1, Bucureşti, 1971.
Date preliminare asupra vegetaţiei din Munţii Vâlcan, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XX, 2, Bucureşti, 1973
(în colab.).
Notes phytogéographiques sur les Monts de Vâlcan, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 19, 2,
Ecosystèmes de type sub-méditerranéen dans les Carpates Méridionales, în
XXIII International Geographical Congress. Section 4 – Biogeography and
Soil Geography, Moskva, 1976 (în colab.).
Ecosystémes de type sub-méditerranéen dans les Carpates Méridionales, Revue
Observaţii privind starea mediului înconjurător staţiunii Pătârlagele
(Subcarpaţii de Curbură), Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XXVI, Bucureşti, 1979 (în colab.).
98
Rezervaţia forestieră „Cotul cu Aluni”, Ocrotirea Naturii și a Mediului

Înconjurător, tom 24, nr. 1, București, 1980 (în colab.).
Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Edit. Didactică
și Pedagogică, București, 1981 (în colab.).
Tipuri de mediu în Carpaţii Românești, Analele Universităţii București, Seria
Geografie, XXX, București, 1981 (în colab.).
Rezervaţiile naturale din Munţii Maramureşului, Terra, XIV (XXXIV), 3,
Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București,
1983 (în colab.).
Cercetări geografice asupra mediului înconjurător în judeţul Buzău, Institutul de
Geografie, București, 1986 (în colab.).
Geografia României, vol. III, Carpaţii Românești și Depresiunea Transilvaniei ,
Edit. Academiei Române, București, 1987 (în colab.).
Potenţialul mediului din Subcarpaţii judeţului Buzău, Institutul de Geografie,
Premises and criteraria for the classification of landscape types in Romania ,
Landscape classification, Institute of Geography, Slovak Academy of
Sciences, Bratislava, 1989 (în colab.).
Geografia României, vol. IV, Dealurile și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul
Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podișul Moldovei), Edit.
Academiei Române, București, 1992 (în colab.).
The Composition and Conservation of Romania’s Plant Cover, Geojurnal, 29, 1,
Dordrecht-Boston-London, 1993 (în colab.).
Munţii Vâlcanului, Structura și evoluţia peisajului, Edit. Academiei Române,
București, 1995.
The critical environment of the Subcarpathian region of Romania (state of the
art), Geograficky Časopis, 48, 2, Bratislava, 1996 (în colab.).
The ecological consequences of privatisation in Romanian agriculture ,
Geojournal, 38, 2, Dordrecht-Boston-London, 1996 (în colab.).
Munţii Vâlcan – plante rare, Munţii Carpaţi, I, 3, Bucureşti, 1997.
Some Characteristic Features of the Plant Cover in the Banat, Geographical
Essays on the Romanian Banat, Leicester University, I, U.K, 1999.
Dicţionar Enciclopedic, Edit. Enciclopedică, București, vol. IV (2001), vol. V
(2004), vol. VI (2006), vol. VII (2009) (în colab.).
Ana Popova-Cucu – 70 de ani, Studii şi Cercetări de Geografie, XLVII-XLVIII,
2001-2002, Bucureşti (în colab.).
99
Ariile cu diferite grade de antropizare a peisajului, în „România. Mediul şi

Reţeaua Electrică de Transport. Atlas Geografic”, Edit. Academiei
Române, București, 2002 (în colab.).
The flora and the vegetation of the Southern Carpathians, Problemi na
Geografiata, 3-4, Sofia, 2002 (în colab.).
Projected areas in the Southern Carpathians, Problemi na Geografiata, 3-4,
Sofia, 2002 (în colab.).
Biogeografie. Îndrumător pentru lucrări de laborator și practică de teren, Edit.
Transversal, Târgoviște, 2004 (în colab.).
Geografia României, V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul
românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Edit. Academiei
Române, București, 2005 (în colab.).
România. Spaţiu. Societate. Mediu, Edit. Academiei Române, București, 2005 (în
colab.).
Hazardele naturale din Carpaţii și Subcarpaţii dintre Trotuș și Teleajen. Studiu
Geografic, Edit. Ars Docendi, București, 2005 (în colab.).
Biogeografie generală, Edit. Transversal, București, 2006 (în colab.).
Românie. Space, Society, Environment, Edit. Academiei Române, București,
2006 (în colab.).
Geografia mediului cu elemente de ecologie, Edit. Transversal, Târgoviște, 2006
(în colab.).
Unele aspecte actuale şi de perspectivă privind protecţia covorului vegetal din
România, GeoValahica, I, Târgovişte, 2006 (în colab.).
Mic dicţionar enciclopedic, Edit. Enciclopedică, București, 2008 (în colab.).
Mediu. Problemă contemporană fundamentală. Evoluţii și topologii (note
pentru cursurile de master), Edit. Transversal, Târgoviște, 2009 (în colab.).
Biogeografie. Compendiu, Edit. Universitară, București, 2009 (în colab.).
Factori naturali de risc în activităţile turistice, Edit. Universalităţii, București,
2011 (în colab.).
100
RODICA MUNTEANU
Născută la 1 august 1940, în satul Deal, com. Câlnic, jud. Alba, și decedată la 28
septembrie 2002, în Timișoara, jud. Timiș.
Studii: liceul în Alba Iulia (1954-1957); Facultatea de Geologie-Geografie a

Universităţii din București (1958-1963).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Facultatea de Geologie-Geografie a

Universităţii din București (în 1977), cu teza „Bazinul hidrografic al râului
Timiș. Studiu hidrologic” (publicată la Edit. Mirton, Timişoara, 1998), sub
îndrumarea știinţifică a prof. univ. dr. Ioan Pișota.
Activitatea profesională: bibliotecară la Şcoala ni 1 din Alba Iulia (1958); cadru

didactic la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii din Timișoara
(1963-1980): preparator, asistent și lector; profesor la Liceul nr. 1 din
Timișoara (1980-1990); cadru didactic la Catedra de Geografie din cadrul
Facultăţii de Chimie, Biologie, Geografie a Universităţii de Vest din
Timişoara: lector (1990-1993), conferenţiar (1993-1999), profesor
universitar (1999-2002).
Funcţii: șefă a Catedrei de Geografie din Facultăţii de Chimie, Biologie,

Geografie a Universităţii de Vest din Timișoara (1994-1995); membră în
Consiliul de conducere a Facultăţii de Chimie, Biologie, Geografie (1995-
2002) și a Departamentului de perfecţionare a personalului didactic din
Universitatea de Vest din Timișoara; membră în Comitetul de conducere a
Societăţii Geografice din România - Filiala Timiș.
Domenii cercetare: hidrologie, meteorologie, climatologie, protecţia mediului,

didactica geografiei.
Activitatea editorială: membru în colectivele de redacţie ori de referenţi

ştiinţifici ale publicaţiilor: Analele Universităţii de Vest; Geographica
Timisiensis; The 5th Edition of The Regional Conference of Geography
„Geographic Reserches in the Carpathian-Danube Space”; Geographic
Regions Banat.
101

Bazinul hidrografic al râului Timiş (privire generală), în „Geografia Banatului”,
Geografia economică mondială, partea I, Industria, Timişoara, 1991.
Metodica predării geografiei, Edit. Mirton, Timișoara, 1995.
Particularităţi în evoluţia elementelor meteorologice în Câmpia Banatului în
luna septembrie 1996, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria
Geografie, VI, Timişoara, 1996 (în colab.).
Rolul factorilor naturali şi antropici în formarea şi evoluţia scurgerii pe râurile
din Munţii Semenic, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria
Geografie, VIII, Timişoara, 1998.
Geografie fizică a României, Edit. Mirton, Timișoara, 1998.
Metodica predării geografiei, Edit. Mirton, Timișoara, 1998.
Timiș. Monografie, Edit. Marineasa, Timişoara, 1998 (în colab.).
Bazinul hidrografic al râului Timiş – studiu hidrologic, Edit. Mirton, Timişoara,
1998.
The hydrotechnical works on the riveres from the Romanian Banat region, în
„Hatarok es Regiok”, Szeged, 1999.
Afluenţii Timişului din bazinul superior, versant drept – regim hidrologic şi
amenajări hidrotehnice, în „Regionalism şi integrare: cultură, spaţiu,
dezvoltare”, Timişoara, 2000.
Antropical changes of the hydrographical network from Banat in the 20th
century, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, XI-
XII, Timişoara, 2001-2002 (în colab.).
Timișoara. Monografie, Edit. Mirton, Timișoara, 2002 (în colab.).
Universitatea de Vest din Timişoara, Edit. Universităţii de Vest din Timişoara,
2004 (în colab.).
102
GHEORGHE NEAMU
Născut la 19 ianuarie 1935, în București,
Studii: şcoala primară din Lădeşti, jud. Vâlcea (1943); Școală „Doamna Ghica“
din Bucureşti (1943-1944); Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti (continuare
studii primare şi gimnaziale: 1944-1948); Școala Generală Mântuleasa din
Bucureşti (continuare studii gimnaziale: 1948-1949); Școala Pedagogică
„Matei Basarab” (1949-1953); Facultatea de Geologie-Geografie, Secţia
Geografie, a Universităţii din București (1953-1958).
„Clima Olteniei Deluroase” (publicată la Edit. Ars Docendi, București,
1999), îndrumată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.

Academiei Române (1958-1995; a parcurs toate treptele ştiinţifice,
devenind cercetător principal gradul I); cadru didactic în: Academia de
Studii Economice, Facultatea de Cibernetică (profesor asociat: 1988-1992),
Universitatea „Dacia” din Buzău (1992-1995), Universitatea „Columna“
din București (1992-1995), Universitatea din Aix-en-Provence (Franţa),
Facultatea de Geografie (1993); Universitatea „Valahia“ din Târgoviște,
Facultatea de Știinţe Umaniste (profesor universitar titular: 1994-2004);
Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie-Geografie (din 2004).
Funcţii: membru la a XVII-a expediţie internaţională de cercetare a

continentului Antarctida (1971-1972), în calitate de climatolog-
meteorolog (al doilea român ajuns în Antarctica și primul la „Polul
Frigului”; membru al Comisiei Internaţionale de Topoclimatologie din
cadrul Uniunii Internaţionale de Geografie; membru al Asociaţiei
Internaţionale de Geografie, membru al Asociaţiei Naţionale şi
Internaţionale de Climatologie; membru al Societăţii Române de
Geografie; îndrumător de doctorat în Climatologie la Facultatea de Istorie-
Geografie a Universităţii din Oradea.
Domenii de cercetare: climatologie, topoclimatologie, geografie regională,

geografia turismului etc.
103
Lucrări publicate:
Câteva consideraţii asupra carstului din Masivul Piatra Mare, Probleme de
Geografie, VII, Bucureşti, 1960.
Observaţii asupra proceselor actuale de modelare a reliefului în Depresiunea
Horezu, Probleme de Geografie, VII, Bucureşti, 1961.
Contribuţii la cunoașterea proceselor actuale de modelare a reliefului în Dealul
Geamăna (Piemontul Getic), Natura, XII, 6, Bucureşti, 1961.
Clima Depresiunii intracolinare Tg. Jiu-Câmpu Mare, Comunicări de Geografie,
Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografice, V, Bucureşti, 1965.
Profil topoclimatic în Balta Brăilei, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi
Geografie, Seria Geografie, XIII, 1, Bucureşti, 1966 (în colab.).
Un caz de paralelism toponimic româno-slav întâlnit în bazinul Cernei vâlcene,
Natura, XVIII, 5, Bucureşti, 1966 (în colab.).
Câteva fenomene climatice care influenţează dezvoltarea agriculturii pe valea
Dunării, în avale de Turnu Severin, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”,
Seria Geologia-Geographia, XII, 2, Cluj-Napoca, 1967.
Cercetări anuale în microclimatologie și topoclimatologie (cu privire specială la
cercetările româneşti), Progresele ştiinţei, 4, 12, Bucureşti, 1968 (în
colab.).
Distribuţia geografică a temperaturilor extreme absolute în Oltenia Deluroasă,
XVI, 1, Bucureşti, 1969.
Prin Macedonia Jugoslavă, Terra, 2, Bucureşti, 1969.
Profils topoclimatiques dans les Carpates Orientales, Prace Geogracziczne
zeszyty Naukowe Universytetu Jagielloskiega, 26 (CCXLIV), Krakow, 1970
(în colab.).
Sondermerkmale des kontinentalen Klimas im Donaudelta, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie,14, 2,
Judeţul Gorj, Edit. Academiei Române, 1971 (în colab.).
Piemontul Getic. Studiu de geografie economică, Edit. Academiei, Bucureşti,
1971 (în colab.).
Profile topoclimatice în Delta Dunării, Studii şi Cercetări de Geografie Aplicată
a Dobrogei, Constanţa, 1972 (în colab.).
Clima Dobrogei, Studii şi Cercetări de Geografie Aplicată a Dobrogei, Constanţa,
1972 (în colab.).
Atlas R.S. Romania, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972-1979 (în colab.).
104
Pinguinii, Edit, Ion Creangă, Bucureşti, 1973.

Am fost în Antarctica, Edit. Albatros, Bucureşti, 1974.
Rolul sărbătorilor cultural-folclorice în promovarea turismului în nord-vestul
Olteniei, Lucrările celui de al II-lea Colocviu Naţional de Geografia
Turismului, Institutul de Geografie, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1975
(în colab.).
Câteva aspecte climatice caracteristice staţiunilor balneoclimaterice Călimăneşti
- Olăneşti - Govora, Simpozionul „Climatologie urbană şi combaterea
poluării aerului”, Iaşi, 1976.
Unele aspecte ale regimului precipitaţiilor în Depresiunea Pătârlagele-Buzău,
XXV, Bucureşti,1978.
Popasuri pe şase continente, Edit, Ion Creangă, Bucureşti, 1979.
Regimul precipitaţiilor atmosferice în Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare,
Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1982.
Geografia Antarctidei, Edit. Ştiinţifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
Geografia României, I, Geografie Fizică, Edit. Academiei, Bucureşti, 1983 (în
colab.).
Precipitaţiile atmosferice în Delta Dunării, Delta Dunării, Studii şi Cercetări de
Entomologie, 2, Muzeul Delta Dunării, Tulcea, 1985 (în colab.).
Bucureşti-Urziceni-Buzău-Pietroasele-Buzău: Oraşul şi judeţul Buzău –
particularităţi topoclimatice, Ghidul Aplicaţiei de Teren/Guide de
l’Excursion Scientifique, Bucureşti-Buzău, Simpozionul Internaţional de
Topoclimatologie, Bucureşt-Buzău, 1987.
1992 (în colab.).
Unele caracteristici climatice comparative între Carpaţii Meridionali şi Stara
Planina, Revista Geografică, II-III, Bucureşti, 1996 (în colab.).
A comparative study of climatic data recorded at several meteorological stations
in the Southen Carpathians and the Stara Planina Mountains,
Geographical International Seminares, 3, Institutul de Geografie,
Clima Olteniei Deluroase, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 1999.
Dicţionarul geografic al României, vol. I, Literele A - L, Edit. Academiei,
Dicţionarul geografic al României, vol. II, Literele M - Z, Edit. Academiei,
105
ION PIŞOTA
Născut la 6 iunie 1925, în oraşul Hrupiştea, Grecia, şi decedat în 2008, la
Bucureşti.
Studii: Liceul Teoretic (pentru băieţi) din Tulcea (1941-1945); Facultatea de

Geologie-Geografie a Universităţii din București (1945-1951); specializare
în geografie fizică la Facultatea de Geografie din Universitatea Jagellone,
Cracovia (octombrie-noiembrie 1963).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Facultatea de Biologie-Geografie a

Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (în 1964), cu teza „Lacurile
glaciare din Carpaţii Meridionali” (publicată cu numele: „Lacurile glaciare
din Carpaţii Meridionali – studiu hidrologic”, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 1971), coordonată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.

Universităţii Bucureşti – preparator (1950-1951); asistent (1951-1956);
lector (1956-1966); conferenţiar (1966-1971); profesor (1971-1994);
profesor consultant (1994-2008) –, în Universitatea Ecologică din
Bucureşti (1992-1995), în Universităţii „Columna” din București (1992-
1996) şi în Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti (1995-1995).
Funcţii: șef la catedra de Geografie Fizică din Facultatea de Geografie a

Universităţii din Bucureşti (1976-1978); șef la catedra de Meteorologie-
Hidrologie din Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (1991-
1994); referent de specialitate pentru învăţământul superior, în Ministerul
Învăţământului (1951-1955); inspector de specialitate în Ministerul
Învăţământului (1955-1958); șef al Direcţiei Învăţământului Universitar
din cadrul Ministerului Învăţământului (1958-1968); conducător de
doctorat din anul 1968, în domeniile Geografie Fizică şi Hidrologie.
Domenii de cercetare: hidrologie generală, limnologie, oceanografie,

biogeografie.
106
Câteva observaţii hidrologice asupra lacului Bîlea şi a bazinului hidrografic

Bîlea-Cârţişoara, Natura, 1, Bucureşti, 1956.
Lacul Călţun (Observaţii limnologice), Probleme de geografie, V, Bucureşti,
1957.
Lacul Roşu, nod de confluenţă a trei bazine hidrografice, Probleme de
Geografie, 4, Bucureşti, 1957 (în colab.).
Lacurile de pe flancul nordic al Munţilor Făgăraş, în „Realizări în geografia R. P.
R.”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958.
Les tips génétiques de lacs et leur délimitation sur le teritoire de la R. P.
Roumaine. Recuil d’études géographiques concernant le territoire de la R.
P. Roumaine, Bucureşti, 1960 (în colab.).
Sursele de alimentare cu apă a lacurilor din relieful glaciar al Carpaţilor
Meridionali, Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Geografie, 27,
Harta raionării apelor minerale din R. P. România, Probleme de geografie, IX,
Bucureşti, 1963.
Lacurile glaciare din Munţii Retezat, Natura, 4, Bucureşti, 1964.
Morfologia şi morfometria lacurilor glaciare din Carpaţii Meridionali, Analele
Universităţii din Bucureşti, 1967.
Lacurile de la Slănic-Prahova şi Telega, Hidrobiologia, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1969.
Simion Mehedinţi şi rolul său în activitatea Societăţii studenţilor în geografie şi
a revistei geografice Soveja, Analele Universităţii Bucureşti, XVIII, 1969.
Lacurile glaciare din Carpaţii Meridionali – studiu hidrologic, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1971.
Hidrologia R. P. România, Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti,
1971 (în colab.).
Lacul Căprioarei, Terra, 1, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Observaţii asupra salinizării Mării Negre în zona ţărmului Românesc, Studii de
geografie aplicată a Dobrogei, Constanţa, 1972 (în colab.).
Poluarea apelor şi a atmosferei, Buletinul Societăţii Geografie, LXXII, Bucureşti,
1972 (în colab.).
Harta izvoarelor minerale din România, Atlas R. S. România, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1972-1979.
Judeţul Covasna, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1975 (în colab.).
Observaţii asupra regimului nivelurilor şi temperaturilor apelor subterane din
Defileul Dunării, Hidrologia, VII, Bucureşti, 1975 (în colab.).
107
Judeţul Harghita, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1976 (în colab.).

Japonia – aspecte geografice (I), Terra, 1, (II), Terra, 2, Bucureşti, 1979 (în
colab.).
1982 (în colab.).
Oltul şi noua sa hidrologie, Terra, 2, Bucureşti, 1982 (în colab.).
Geografia României, vol. I, Geografia fizică, Edit. Academiei Române, Bucureşti,
1983 (în colab.).
America Latină – aspecte biogeografice, Terra, 2, Bucureşti, 1984 (în colab.).
Biogeografie, Edit. Universităţii din Bucureşti, 1987.
Unele observaţii hidrologice asupra bazinului Prahova, Analele Şcolii
Prahovene, I, 1995 (în colab.).
Câteva observaţii hidrologice asupra râurilor din Câmpia Română, Comunicări
de Geografie, IV, Bucureşti, 1999.
Biogeografie, Edit. Goeland, Bucureşti, 1999.
Câteva observaţii hidrologice asupra râurilor Călmăţui din Câmpia Română,
Comunicări de Geografie, VI, Bucureşti, 2001.
Hidrologie, Edit. Universitară, Bucureşti, 2001 (în colab.).
Some hydological aspects the thermal regime of Romania’s running waters,
Analele Universităţii din Bucureşti, 2002.
Unele observaţii hidrologice referitoare la bazinul râului Neajlov, Comunicări
de Geografie, VII, Bucureşti, 2002 (în colab.).
Biogeografie, Edit. Universitară, Bucureşti, 2002.
Regimul de îngheţ al apelor curgătoare din România, Comunicări de Geografie,
Câteva observaţii hidrologice asupra bazinului superior al Văii Ialomiţei,
Comunicări de Geografie, VIII, Bucureşti, 2003 (în colab.).
Lacul Gălăţui – caracterizare hidrologică, Comunicări de Geografie, VIII,
Hidrologie, Edit. Universitară, Bucureşti, 2003 (în colab.).
Unele observaţii hidrologice asupra iezerului Mostiştea şi a sistemului său
fluviatil Argova, Comunicări de Geografie, IX, Bucureşti, 2004.
Sistemul fluviatil al râului Ialomiţa şi regimul său hidrologic, Comunicări de
Geografie, X, Bucureşti, 2006 (în colab.).
Biogeografie, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2008.
108
GRIGOR P. POP
Născut la 16 septembrie 1933, în satul Calna, jud. Cluj.
Studii: şcoala elementară în satul Calna; liceul la Dej şi Cluj (1945-1955);

Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie, Secţia Geografie Fizică,
Universitatea „Victor Babeş” din Cluj-Napoca, (1955-1960).
1971), cu teza „Câmpia Crişurilor. Studiu de geografie economică”,
coordonată de prof. univ. dr. Ioan Şandru.
Activitatea profesională: profesor la Şcoala Generală din Gârbău, jud. Cluj

(1960-1961); asistent la Facultatea de Istorie Geografie, Catedra de
Geografie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj-Napoca (1961-1966);
cadru didactic la Facultatea de Istorie-Geografie, Catedra de Geografie, a
Institutului Pedagogic din Oradea – şef lucrări (1966-1974) şi conferenţiar
(1975-1978) – şi la Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie (din 1994,
Facultatea de Geografie), Catedra de Geografie, a Universităţii „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca – conferenţiar (1978-1990), profesor universitar
(1990-2001) şi profesor consultant (din 2001).
Funcţii: director la Şcoala Generală din Gârbău, jud. Cluj (1960-1961); şef de
catedră (Catedra de Geografie) la Facultatea de Istorie-Geografie a
Institutului Pedagogic din Oradea (1972-1976); şef al Catedrei de
Geografie Umană din Facultatea de Geografie a Universităţii „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca (1991-2000); membru în Societatea de Ştiinţe
Geografie din România; conducător de doctorat (din 1990) în specializarea
Geografie Umană.
Domenii de cercetare: geografie umană (geografia aşezărilor umane, geografia

populaţiei, geografie economică, geografie politică), geografie fizică,
geografie regională etc.
Activitatea editorială: secretar de redacţie la revistele Lucrări Ştiinţifice (1976-

1978) şi Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia (din 1990).
109

Lacul Ighiu. Aspecte fizico-geografice, Natura, Seria Geografie-Geologie, 4,
România pe meridianele lumii, Tribuna, nr. 28 (933), Cluj, 1966.
Aspecte ale proceselor de versant în regiunea Dealurilor Şimişna-Dej,
Comunicări de Geografie, IV, Bucureşti, 1967.
Unele aspecte ale Geografiei Agriculturii din Depresiunea Şimleu, Lucrări
Ştiinţifice, I, Oradea, 1967 (în colab.).
Lacul Ceheiu. Aspecte fizico-geografice, Lucrări Ştiinţifice, I, Oradea, 1967 (în colab.).
Geografia aşezărilor din Câmpia Crişurilor, Lucrări Ştiinţifice, IV, Oradea, 1970.
Câmpia Crişurilor. Probleme de Geografia Industriei, Institutul Pedagogic,
Oradea, 1969.
Aspecte geografice ale culturii plantelor tehnice în Câmpia Crişurilor, Lucrări
Ştiinţifice, Seria Geografie, Oradea, 1971.
Câmpia Crişurilor. Studiu geografico-economic, rezumatul tezei de doctorat,
Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1971
România. Geografie Economică, Partea I-a, Institutul Pedagogic, Oradea, 1972
(în colab.).
Judeţul Bihor, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului Bihor, Lucrări Ştiinţifice,
Seria Geografie, Oradea, 1973 (în colab.).
Particularităţile geografice ale Câmpiei Crişurilor, Terra, 6, Bucureşti, 1973.
România. Geografie economică, Partea a II-a, Institutul Pedagogic Oradea, 1974.
Unele probleme cu privire la populaţia zonei deluroase Surduc-Dej, Lucrări
Ştiinţifice, Seria Geografie, 1975.
Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, Ţara Beiuşului. Cercetări în Geografia
României, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977 (în colab.).
Judeţele Patriei. Bihor. Monografie, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1979 (în
colab.).
România. Geografia Circulaţiei, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984.
România. Geografie economică, Partea I-a, Ed. a II-a, Universitatea din Cluj-
Napoca, 1986.
Probleme ale populaţiei din municipiul Bistriţa, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai”, Seria Geologia-Geographia, Cluj-Napoca, 1987.
România. Geografie economică, Partea II-a, Ed. a II-a, Universitatea din Cluj-
Napoca, 1988.
Geografie economică mondială, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca,
1991 (în colab.).
110
Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice, Edit. Academiei, Bucureşti,

1992 (în colab.).
Amenajări hidroenergetice din Bazinul Crişului Repede, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, 1-2, Cluj-Napoca, 1992.
Ancestry of the Population in the United States (1990 Census), Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1993.
Sisteme şi modele de aşezări rurale în Depresiunea Transilvaniei, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, 1-2, Cluj-Napoca, 1997 (în
colab.).
România. Geografie hidroenergetică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 1996.
Model de involuţie rurală. Satul Calna, judeţul Cluj, Studia Universitatis „Babeş-
Bolyai”, Seria Geographia, XLIII, 1, Cluj-Napoca, 1998.
Satele foarte mari din România, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria
Geographia, XLIII, 2, Cluj-Napoca, 1998.
Carpaţii şi Subcarpaţii României, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2000.
Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
Forme de organizare social-politică şi administrativ-teritorială a judeţului Cluj
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, XLVIII, 2 Cluj-
Napoca, 2004.
Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Caracteristici geografice, în „Istoria
Transilvaniei”, I (Până la 1541), Institutul Cultural Român, Centrul de
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2003.
România. Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Edit. Universităţii din Oradea,
2005.
Carpaţii şi Subcarpaţii României (Ediţia a II-a, Adăugită şi revizuită), Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006.
Profesorul univ. dr. Nicolae Ciangă, la aniversarea a 60 de ani de viaţă, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geologia, LII, 2, Cluj-Napoca, 2007.
Şcoala Geografică Clujeană, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007.
Judeţul Cluj, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 2007.
Monografia comunei Ţaga, Tipogr. „Delroti”, Cluj-Napoca, 2009.
Depresiunea Transilvaniei, Ed. a II-a, Revizuită şi adăugită, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 20012.
The Parliamentary Election in Romania (9 December, 2012), Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, LVIII, 2, Cluj-Napoca, 2013.
111
GHEORGHE POPA-TUTOVEANU
Născut la 22 august 1931, în satul Bălcaciu, com. Jidvei, jud. Alba.
Studii: şcoala primară în satul Bălcaciu; şcoala generală la Bucureşti – Şcoala

primară „Centrul Practic” nr. 1 (1944-1946) şi Liceul Comercial „Nicolae
Bălcescu” (1946-1948); Şcoala Medie Tehnică Financiară din Blaj (1948-
1952);. Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (1953-1958).

Napoca (în 1973), cu teza „Argeşul – studiu hidrogeografic”, coordonată de
prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.

Academiei Române (1958-1963), Direcţia de Gospodărire a Apelor Argeş-
Ialomiţa (1963-1968), Institutului de Studii şi Proiectări pentru
Îmbunătăţiri Funciare (1968-1974), Institutul de Studii şi Proiectări
Hidrotehnice (1974-1976), Institutul de Cercetări şi Modernizări
Energetice (1976-1994) (a parcurs toate treptele ştiinţifice, devenind
cercetător principal I); profesor la Şcoala nr. 59 „Dimitrie Sturza” din
Bucureşti, Liceul „Pamfil Şeicaru” din Ciorogârla (jud. Ilfov), Liceul
Teoretic „Traian Lalescu” din Brăneşti (jud. Ilfov) şi Colegiul
Preuniversitar „Dr. I. C. Cantacuzino” din Bucureşti (1995-2008).
Domenii de cercetare: hidrologie (studiul resurselor de apă, morfometria

bazinelor hidrografice şi reţelei hidrografice, fenomenele hidrologice
extreme, scurgerea de aluviuni ş.a.), geografia mediului, geografia
turismului ş.a.
Funcţii: şef al Laboratorului de Cercetări Hidrotehnice din Institutul de

Cercetări şi Modernizări Energetice; membru al Societăţii Ştiinţifice de
Geografie din România.
Activitatea editorială: a redactat volumul III al revistei Învăţătorii noştri (2005,

sub egida Inspectoratului Municipiului Bucureşti, Sector 3) şi a coordonat şi
redactat revista Liceul – prezent şi viitor (şapte volume, între 2003-2010).
112

Câteva observaţii asupra unor structuri criogenice din Depresiunea Praid-
Sovata, Probleme de Geografie, VIII, Bucureşti, 1961.
Contribuţii la studiul teraselor Bistriţei şi depozitele de terasă din sectorul Galu-
Bicaz, Probleme de Geografie, VIII, Bucureşti, 1961 (în colab.).
Contribuţii la studiul fizico-geografic al văii Târnavei Mici, Probleme de
Lacul Vulturilor din Siriu – geneză şi regim hidrologic, Comunicările Academiei
Române, X, 10, Bucureşti, 1960 (în colab.).
Variaţia caracteristicilor reţelei hidrografice dintre Ialomiţa şi Trotuş, Probleme
de Geografie, IX, Bucureşti, 1962 (în colab.).
Analiza raportului dintre apele freatice şi apele de suprafaţă în bazinul
hidrografic al râului Argeş, Hidrotehnica, 2, Bucureşti, 1971.
Analiza variaţiei amplitudinii nivelurilor apei râurilor din bazinul hidrografic
Argeş, Hidrotehnica, 8, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Unele valori asigurate ale scurgerii maxime în bazinul hidrografic Argeş ,
Hidrotehnica, 8, Bucureşti, 1972.
Unele aspecte ale scurgerii maxime în bazinul hidrografic al râului Argeş ,
Hidrotehnica, 2, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Cu privire la scurgerea maximă în bazinul râului Argeş, Studii de hidraulică, 26,
Propagarea în albia râului Argeş a debitelor uzinate de uzina hidroelectrică „Gh.
Gheorghiu-Dej”, Hidrotehnica, Gospodărirea apelor, Meteorologia, 5,
Influenţa hidrocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej” asupra repartiţiei scurgerii medii
în timpul anului pe râul Argeş, Analele ICIFP, Seria hidrotehnică, 3,
Bucureşti, 1968.
Exploatarea acumulării Vidraru-Argeş, în perioada 1970-1981, Hidrotehnica, 8,
Bucureşti, 1983.
Metodele de calcul în prognoza anuală a debitelor în bazinele amenajate
hidroenergetic, pe baza analizei existenţei ciclurilor hidrologice naturale
mai mari de un an, Sesiunea de Comunicări 20 de ani de activitate
ICEMENERG, Bucureşti, 1980 (în colab.).
Metoda de prognoză a apelor mici din sezonul cald, în bazinele amenajate
hidroenergetic, Sesiunea de Comunicări 20 de ani de activitate
ICEMENERG, Bucureşti, 1980 (în colab.).
113
Metodă de prognoză hidrologică a apelor din zăpezi în amenajările

hidroenergetice, a XIII-a Conferinţă Internaţională a Ţărilor Dunărene,
Bratislava, Bucureşti, 1983 (în colab.).
Brăneşti – o comună cu perspective, Notiţe geografice, 2, Bucureşti, 2001 (în
colab.).
Valea Pasărea – zonă cu potenţial turistic rural, Interferenţe, Mediaş, 2002.
Lacurile judeţului Ilfov în conjunctura actuală a dezvoltării economico-sociale,
Însemnări geografice, Bucureşti, 2002 (în colab.).
Aspecte privind turismul în judeţul Ilfov, Comunicări Ştiinţifice, I, Mediaş, 2003
(în colab.).
Observaţii privind utilizarea şi degradarea terenurilor din vestul Câmpiei
Moviliţei, Comunicări Ştiinţifice, III-IV, Mediaş, 2003 (în colab.).
Contribuţii geografice asupra turismului din judeţul Ilfov, Revista Geografică,
IX-2002, Bucureşti, 2003.
Puncte de vedere privind „Geografia României” – manual pentru clasa a IV-a,
autori: Constantin Furtună şi Octavian Mândruţ, apărut la Editura All
Educaţional, 1998, Notiţe geografice, I, Bucureşti, 2000.
Puncte de vedere privind manualul de „Geografia României”, pentru clasa a XII-
a, autori Silviu Neguţ, Mihai Ielenicz, Gabriela Apostol, Dan Bălteanu,
apărut la Editura Humanitas Educaţional, 2002, Liceul – prezent şi viitor,
I, Bucureşti, 2003.
Baia (14-15 decembrie 1467) – timp de glorie şi biruinţă în istoria Moldovei,
Liceul – prezent şi viitor, V, Bucureşti, 2008 (în colab.).
Călugăreni (23 august 1595) – moment de glorie în trecutul Ţării Româneşti,
Liceul – prezent şi viitor, VI, Bucureşti, 2009 (în colab.).
114
GRIGORE POSEA
Născut la 15 octombrie 1928, în localitatea Nehoiaşu (com. Nehoiu), jud. Buzău.
Studii: şcoala primară în com. Nehoiu (1935-1940); liceele militare din Chișinău,
Timișoara şi Predeal (1940-1948); Facultatea de Geologie-Geografie a
Universităţii din București (1948-1952); specializări la universităţile
Lomonosov din Moscova (1962) şi Sorbonne - Paris (1965-1966).
„Ţara Lăpușului” (publicată la Edit. Știinţifică, București, 1962), îndrumată
de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu; docent în știinţe la Universitatea din
București (din 1970).
Activitatea profesională: cadru didactic în Facultatea de Geologie-Geografie

(Facultatea de Geografie) a Universităţii din București – preparator (1951-
1952), asistent (1952-1953), conferenţiar (1960-1969), profesor universitar
(1969-1999) şi profesor consultant (din 1999) –, în Universitatea „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca – doctorand cu frecvenţă (1953-1956), lector
universitar (1957-1960) – şi în Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti –
profesor universitar (1998-2008; titular din 2002).
Funcţii: şef de lucrări la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1957-

1960); şeful catedrelor de Geografie Fizică (1966-1972) şi Geomorfologie-
Pedologie (1990-1996), prodecan (1961-1963) şi decan (1972-1976) la
Facultatea de Geologie-Geografie (Facultatea de Geografie) a Universităţii
din București; director al Institutului de Geografie (1975-1976); membru,
vicepreședinte al Comitetului Naţional de Geografie (1968-1998), prim-
vicepreședinte (1972-1990), președinte (1990-2004) şi președinte de
onoare (din 2004) al Societăţii de Geografie din România; vicepreședinte al
Fundaţiei „România de Mâine” (din 1990); rector (1993-1994) prorector
(din 1995) la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti; președinte al
Consiliului de Știinţe Geografice și Ecologice; preşedinte (1990-1998) şi
preşedinte de onoare (din 1998) al Asociaţiei Geomorfologilor din
România; membru în Comitetul de Cercetare al Supervizorilor (Research
Board of Adwsors) la The American Biografical Institut (2002); conducător
115
de doctorat pentru Geomorfologie (din 1965) şi Geografie Fizică (din 1968)

în Universitatea din Bucureşti.
Domenii de cercetare: geomorfologie generală, relieful României, geomorfologie

aplicată, geografie regională, geografia mediului ş.a.
Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redactare/ştiinţifice

ale publicaţiilor: Analele Universităţii București, Seria Geografie (din
1968), Terra (din 1968), Revue Roumaine de Géographie (1970-1998),
Studii și Cercetări de Geografie (1970-1998), Buletinului Societăţii de
Geografie din România (din 1995), Analele Universităţii „Spiru Haret“,
Seria Geografie (din 1997), Revistei de Geomorfologie (din 1997), Physio-
Géo (Géographie Physique et Environement) (2007); coordonator al
volumelor: „Enciclopedia Geografică a României” (1982), „Probleme de
Geomorfologie” (1969 şi 1988) ş.a.; membru în colectivul de coordonare al
Tratatului de „Geografia României” (1978-2005).

Relieful periglaciar din Ţara Lăpuşului, Natura, X, 3, Bucureşti, 1958.
Piemonturile din Ţara Lăpuşului, Probleme de geografie, VI, București, 1959.
Depresiunea Bozovici, Probleme de Geografie, VIII, Bucureşti, 1961 (în colab.).
Geomorfologie, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1961 (în colab.).
Aspecte de relief din jurul Clujului, Analele Universităţii Bucureşti, Seria
Geologie-Geografie, XI, 32, Bucureşti, 1962.
Ţara Lăpușului – studiu de geomorfologie, Edit. Știinţifică, București, 1962.
Observaţii geomorfologice asupra Defileului Dunării, Analele Universităţii
Bucureşti, Seria Geologie-Geografie, 32, Bucureşti, 1963 (în colab.).
Une surface polygénétique dans les Carpates volcaniques de Nord de la
Roumanie, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie,
Série de Géographie, 8, Bucureşti, 1964.
Defileul Dunării, Natura, XVI, 1, Bucureşti, 1964.
Antecedenţă şi captare la văile transversale carpatice, Lucrările Ştiinţifice ale
Institutului Pedagogic, Oradea, 1967.
Sur la présence des glacis en Roumanie, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 12, 1-2, Bucureşti, 1968.
Problema Subcarpaţilor în Transilvania, Natura, XX, 4, Bucureşti, 1968.
Geografia se poate preda şi altfel, Gazeta învăţământului, 15 martie, Bucureşti,
1968.
116
Depresiunea Sălişte, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria

Geografie, XVI, Bucureşti, 1969.
Geografia văii Dunării româneşti, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Asupra suprafeţelor de nivelare morfometrice din SV-ul Transilvaniei, Lucrările
Ştiinţifice ale Institutului Pedagogic, Oradea, 1969.
Defileul Dunării (suprafeţe de nivelare), în „Probleme de geomorfologia
României”, I, Universitatea din Bucureşti, 1969 (în colab.).
Geomorfologie generală, Edit. Didactică şi Pedagogică, 1970 (în colab.).
Evoluţia văii Buzăului, în „Geografia judeţului Buzău şi împrejurimi”, Bucureşti, 1971.
Judeţul Buzău, Edit. Academiei, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Etapele morfogenetice ale Carpaţilor româneşti, în „Lucrările de geografie fizică
a Carpaţilor”, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Alunecarea de la Nehoiu-Borcea, Analele Universităţii Bucureşti, Seria
Geografie, XXI, Bucureşti, 1972.
Scara morfocronologică a evoluţiei teritoriului României, în „Realizări în
geografia României”, Edit Ştiinţifică, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Piemonturile din România – geneză şi evoluţie, în „Realizări în geografia
României”, Edit Ştiinţifică, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Relieful României, Edit. Știinţifică, 1974 (în colab.).
Măsuri generale de frânare a marilor alunecări de teren din zona flişului
Carpaţilor de Curbură, Lucrările Ştiinţifice ale Institutului Pedagogic
Oradea, Seria A, Oradea, 1974.
Geomorfologie, Edit. Didactică şi Pedagogică, 1976 (în colab.).
Types de glissements dans la Carpates de Courbure (Bassin du Buzău), Revue
Geografia mediului înconjurător, manual pentru clasa a XI-a, Edit. Didactică și
Pedagogică, București, 1978 (în colab.).
Geografie fizică generală, manual pentru clasa a IX-a, Edit. Didactică și
Podişul Huedin-Păniceni, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie,
Seria Geografie, XVI, 1, Bucureşti, 1978.
Geografia economică şi a populaţiei, manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică
și Pedagogică, București, 1979 (în colab.).
Terase marine în Dobrogea?, Terra, XII (XXXII), 3, Bucureşti, 1980.
Judeţul Maramureş, Edit. Academiei, Bucureşti, 1980 (în colab.).
Harta geomorfologică a R. S. România, scara 1 : 400.000, Edit. Didactică și
117
Pediments in Romania, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et

Géographie, Série de Géographie, 24, Bucureşti, 1980.
Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, Seria Geografie, XXX,
Bucureşti, 1981.
Types de montagnes en Roumanie, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique
et Géographie, Série de Géographie, 25, 1, Bucureşti, 1981.
Enciclopedia Geografică a României, Edit. Știinţifică și Enciclopedică, București,
1982 (coord.).
Regionarea geomorfologică a teritoriului României, Buletinul Societăţii
Ştiinţifice de Geografie, VI (LXXVI), Bucureşti, 1982.
Pedimentele din Dobrogea, în „Sinteze geografice”, Edit. Didactică şi
Câmpiile din România – cu privire specială asupra Câmpiei Banato-Crişene,
Terra, XV (XXXV), 1, Bucureşti, 1983.
Le système génétique-évolutif de la Plaine Roumanie, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 28, Bucureşti, 1984.
Municipiul Bucureşti şi Sectorul Agricol Ilfov, Edit. Academiei, Bucureşti, 1974
(în colab.).
Aspecte ale evoluţiei Dunării şi Câmpiei Române, Terra, XVI (XXXVI), 1,
Bucureşti, 1984.
Unităţile de relief (regionarea geomorfologică), scara 1:800.000, Edit. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1985 (în colab.).
Geografia de la A la Z , Edit. Știinţifică și Enciclopedică, București, 1986
(coord.).
Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română – importanţa practică, Terra, XIX
(XXXIX), 3, Bucureşti, 1987.
Câmpia Bărăganului, Terra, XXI (XLI), 1, Bucureşti, 1989.
Geografia generală şi regională, Terra, 1, Bucureşti, 1990.
Depresiunea Brașovului, în „Sinteze Geografice”, III, Edit. Didactică și
Pedagogică București, 1990.
Câmpia Banato-Crişană – caracterizare geografică generală, Universitatea din
Bucureşti, 1992.
Subcarpaţii Măţăului, Studii şi Cercetări de Geografie, XL, Bucureşti, 1993.
Geopolitica și geopolitica românească, în „Geopolitica”, 1, Edit. Glasul
Bucovinei, Iași, 1994.
Câmpia de Vest a României, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1995.
The planation surfaces in the Piatra Craiului-Baiu Mountains, Analele Ştiinţifice
ale Universităţii „Al I. Cuza”, Seria Geografie, XLIII, Iaşi, 1997.
118
Apel către geografii români, Revista de Geomorfologie, I, Bucureşti, 1997.

Suprafeţe şi nivele de eroziune, Revista de Geomorfologie, I, Bucureşti, 1997.
Aspecte privind geomorfologia aplicată în agricultură, amenajări de bazine
hidrografice şi sistematizarea teritoriului (o experienţă românească),
Revista de Geomorfologie, I, Bucureşti, 1997.
Suprafeţele de nivelare din Munţii Piatra Craiului - Baiu (Carpaţii de Curbură),
Analele Universităţii „Spiru Haret”, nr. 1, 1997, Bucureşti, 1998.
România – geografie şi geopolitică, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 1999.
Geografie, manual pentru clasa a IX-a, Edit. All, Bucureşti, 1999.
Geografie. Caietul elevului, clasa a VII-a, Edit. All, Bucureşti, 1999.
Geografie. Ghidul profesorului pentru clasa a VII-a, Edit. All, București, 1999
(în colab.).
Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Edit. All, București, 2000.
Geografia României, caietul elevului pentru clasa a VIII-a, Edit. All, București,
2000.
Vulcanismul şi relieful vulcanic (hazarde, riscuri, dezastre, relieful vulcanic din
România), Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2001.
Societatea de geografie din România la aniversarea a 125 de ani (1875-2000),
Analele Universităţii „Spiru Haret”, nr. 3, 2000, Bucureşti, 2001.
Geografia României, manual pentru clasa a XI-a, Edit. All, București, 2002.
Geomorfologia României, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003.
Cartografiere geomorfologică, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti,
2003 (în colab.).
Geografia fizică a României, partea I-a, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2003.
Geografie, manual pentru şcoala de arte şi meserii, clasa a X-a, Edit. All,
Geografie, manual pentru clasa a X-a, Edit. All, Bucureşti, 2005 (în colab.).
Geomorfologia României, Ed. a II-a, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2005.
Geografie. Europa-România-Uniunea Europeană, manual pentru clasa a XII-a,
Edit. C.D. Press, București, 2007 (coord.).
Geografie şi geografia turismului – caiete de lucrări practice şi seminarii, Edit.
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2011 (coord.).
Relieful. Resursă de bază a turismului. Geomofodiversitate, Edit. Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti, 2012.
119
NICOLAE AL. RĂDULESCU
Născut la 20 octombrie 1905, în satul Budeşti, com. Costeşti, jud. Râmnicu Sărat
(azi jud. Vrancea), şi decedat la 23 ianuarie 1989, în Bucureşti.
Studii: şcoala primară în satul Budeşti; Liceul „Unirea” din Focşani (1918-1924);
Facultatea de Filozofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti (1924-1927);
Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureşti (absolvit în 1929).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Facultatea de Ştiinţe a Universitatea din

Cernăuţi (în 1936), cu teza „Vrancea, geografie fizică şi umană” (publicată
în Studii şi Cercetări de Geografie a Societăţii Regale Române de
Geografie, I, Bucureşti, 1937), coordonată de prof. univ. dr. Constantin
Brătescu.
Activitate profesională: profesor la Gimnaziul din Odobeşti (1928-1929), la

Liceul din Focşani (1930-1934) şi la Liceul de aplicaţie al Seminarului
Pedagogic Universitar din Cluj (1934-1939); asistent la Institutul de
Geografie al Universităţii din Cernăuţi (1929); cadru didactic la Catedra de
Geografie Generală şi Antropogeografie a Universităţii din Bucureşti
(1939-1943, 1946-1953); conferenţiar şi profesor la Academia de Înalte
Studii Comerciale din Bucureşti (1943-1946); geograf la Institutul de
Studii şi Proiectări Agricole (1953-1963); cadru didactic (conferenţiar – în
1963 – şi profesor universitar – 1964-1971) la Facultatea de Istorie-
Geografie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Universitatea din Craiova
(1963-1971; din 1971 profesor consultant).
Funcţii: membru al Societăţii de Geografie din România şi membru şi

vicepreşedinte al Comitetului de conducere; membru permanent, referent
ştiinţific şi şef de secţie în Institutul de Geografie din Bucureşti (1944-1952
şi după 1963); membru corespondent al Academiei Române, Secţiunea
Istorie (în 1948, pentru o perioadă scurtă; calitate recunoscută din 1990);
decan al Facultăţii de Istorie-Geografie şi prorector (1968-1971) al
Universităţii din Constanţa; conducător de doctorat în geografie
economică.
120
Domenii de cercetare: geografie economică generală, geografia agriculturii,

geografia turismului, geografie didactică, etnografie ş.a.
Activitatea editorială: a înfiinţat şi coordonat periodicele Milcovia (Focşani,

1930-1938), Revista Geografică Română (Cluj şi Bucureşti, 1938-1943) şi
Lucrările Seminarului de Geografie Economică (Bucureşti, 1946).

Clima Moldovei de Sud, Milcovia, I, 1, Focşani, 1930.
Cutremurele de pământ din Moldova de Sud, Milcovia, I, 2, Focşani, 1930.
Târgurile anuale din ţinutul Putnei, Milcovia, II, 1, Focşani, 1931.
Călăuza oraşului Focşani, Milcovia, III, 1-2, Focşani, 1932.
Veche industrie vrânceană – kiua şi dârsta, Milcovia, V-VII (1934-1936),
Focşani, 1936.
Muzeul regional putnean, Analele Liceului „Unirea”, Focşani, 1930-1936, 1936.
Vrancea – geografie fizică şi umană, Studii şi cercetări geografice, Societatea
Regală Română de Geografie, 1, Bucureşti, 1937.
Oltenia seismică, Tipografia „Cultura”, Focşani, 1938.
Poziţia geografică a României, Revista Geografică Română, I, 1, Cluj, 1938.
Relaţiile comerciale ale Bulgariei cu ţările vecine, Revista Geografică Română,
II, 2-3, Bucureşti, 1939.
Lumea – geografie economică şi politică pentru clasa a VI-a primară, Edit.
Librăriei Ioan Călinescu, Buzău, 1939 (în colab.).
Considérations géographiques sur le tremblement de terre du 10 november
1940, CR Acad. Sci. Roum, V, 3, Bucureşti, 1941.
Antropologia rasială şi antropogeografia, Buletinul Societăţii Române de
Geografie, LIX, Bucureşti, 1941.
Asupra răspândirii plugului de lemn în Românie, Revista Geografică Română, V,
1-2, Bucureşti, 1942.
Unitatea antropogeografică a României, în „Unitatea şi funcţiunile pământului şi
poporului românesc”, Bibl. Inform., I, Societatea de Ştiinţe Geografice din
România, Bucureşti, 1943.
Aspectul geografic al comerţului intern românesc, Lucrările Seminarului de
Geografie Economică, 1941-1946, Bucureşti, 1946.
R. P. Română – harta economico-geografică, scara 1:500.000, Edit, Didactică şi
Răspândirea alunecărilor de teren în R. P. Română, Probleme de geografie, VI,
Bucureşti, 1959.
121
Atlasul geografic al R. S. România, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1965.
Colocviul de geografie de la Craiova, Natura, 1, Bucureşti, 1966.
Prin Polonia de azi, Natura, XVII, 6, Bucureşti, 1966.
Folosirea datelor fizico-geografice în cercetările economico-geografice, în
„Îndrumător de cercetări geografice, Cercetări economico-geografice”,
Biblioteca geografului, 7, Societatea de Ştiinţe Geografice din România,
Bucureşti, 1967,
Geografia agriculturii României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.
Geografia fizică, cu noţiuni de geologie, Manual pentru clasele a IX-a şi a X-a de
liceu, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.
Al XX-lea Congres internaţional de geografie, Terra, 1 (XXI), Bucureşti, 1969 (în
colab.).
La géographie appliquée et les travaux d’amélioration agricole en Roumanie, în
„Travaux du symposium international de géomorphologie appliquée”,
Bucharest, mai 1967, Institutul de Geologie şi Geografie, Bucureşti, 1970.
Cercetări de geografie umană cu ajutorul reliefului antropic, Comunicări de
geografie, Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie, VII, Bucureşti, 1970.
Contribuţii teoretice privind geografia agriculturii pe plan mondial, Comunicări
de geografie, Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie, IX, Bucureşti,
1970.
Utilizarea agricolă a ostroavelor din sectorul oltean al Dunării, Comunicări de
geografie, Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie, IX, Bucureşti, 1970.
Intensitatea şi regionarea geografică a turismului extern pe plan mondial, în
„Lucrările colocviului naţional de geografia turismului, Bucureşti, 1967”,
Institutul de Geologie şi Geografie, Bucureşti, 1970.
Satul liniar din Oltenia şi problemele lui de sistematizare, în „Lucrările
simpozionului de geografia satului”, Institutul de Geologie şi Geografie,
Bucureşti, 1970.
Principalele domenii agricole de pe Glob şi însemnătatea lor, Terra, I (XXI), 3,
Bucureşti, 1970.
Aspecte geografice noi de-a lungul Dunării româneşti şi în judeţele limitrofe,
Terra, III (XXIII), 4, Bucureşti, 1971.
Aspectul geografic al ocrotirii naturii, Studii şi cercetări, Craiova, 1971.
Caracterul aplicativ al geografiei ca ştiinţă şi obiect de învăţământ, Terra, III
(XXIII), 3, Bucureşti, 1971.
Un mare geograf al Dobrogei – Profesorul Constantin Brătescu, Studii şi
cercetări de geografie aplicată a Dobrogei, Constanţa, 1972.
122
Modification du milieu physique – géographique en Roumanie comme résultat

de l’action de l’activitéhumaine, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, 12, 1, Bucureşti, 1972.
Direcţiile principale ale dezvoltării agriculturii noastre în ultimul sfert de veac,
Terra, IV (XXIV), Bucureşti, 1972.
Utilizarea terenurilor în Câmpia Română în epoca construirii gorganelor,
Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice din R. S. România, serie nouă, III
(LXXIII), Bucureşti, 1973.
Potenţialul turistic al reliefului Republicii Socialiste România, în „Realizări în
geografia României”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
Aspecte geografice privind baza energetică, Terra, 2, Bucureşti, 1974.
Contribuţii la studiul geografic al circulaţiei turistice internaţionale în vestul şi
sud-vestul României, în „Lucrările celui de-al II-lea colocviu naţional de
geografie a turismului, Bucureşti, 1971”, Edit. Sport-Turism, Bucureşti,
1975.
O imagine geografică a României văzută comparativ la intervalul de un secol
(1877-1977), Terra, IX (XXIX), 1, Bucureşti, 1977.
Amintiri despre Milcovia, „Regvista noastră”, VII, 1977.
Atlas R. S. România, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1977 (în colab.).
Dicţionarele geografice pe judeţe – operă ştiinţifică colectivă a Societăţii
geografice, Terra, 2, Bucureşti, 1980.
123
ALEXANDRU ROȘU
Născut la 20 octombrie 1930 în satul Buiceşti, com. Buticeşti, jud. Mehedinţi, și

decedat la 27 iulie 1992, în București.
Studii: şcoala elementară în satul Buiceşti; Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova;
Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din București (1949-
1953).

Napoca (în 1961), cu teza „Subcarpaţii Olteniei dintre Motru și Gilort.
Studiu geomorfologic” (publicată la Edit. Academiei Române, 1967),
îndrumată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.
Activitatea profesională: cercetător în Colectivul de Geomorfologie al

Institutului de Geologie şi Geografie din Bucureşti (1953-1966); cadru
didactic în Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic din
Bucureşti (1966-1972) şi în Facultatea de Geologie-Geografie a
Universităţii din Bucureşti – conferenţiar (1972-1990) şi profesor
Funcţii: secretar știinţific (1961-1964) şi șef de sector (1964-1966) în Institutul

de Geologie şi Geografie din Bucureşti; șef al catedrei de Geografie din
Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic din București
(1968); membru al Societăţii Ştiinţifice de Geografie din România; expert
în CNST pe problemele mediului înconjurător (1965-1968); membru al
Comisiei de Nomenclatură Geografică a Uniunii Internaţionale de
Geografie; vicepreședinte și președinte al „Mişcării Ecologiste”; secretar de
stat în Ministerul Învăţământului și Știinţei (pe probleme ale
învăţământului superior).
Domenii de cercetare: geografie fizică, geomorfologie, geografia mediului,

geografie teoretică.

ştiinţifice ale revistei Terra şi ale lucrărilor: Atlasul Naţional al R. S.
România (1972-1979), Geografia României, I, Geografia fizică (1983) şi IV,
124
Regiunile pericarpatice (1992); a colaborat cu enciclopedii maghiare,

italiene (Agostini) și britanice; a realizat seturi de dispozitive şi filme
didactice cu tematică geografică.
Lucrări publicate(listă selectivă):

Petroşani – oraşul cărbunelui, Vokrug Sveta, 6, U.R.S.S., 1954
Aspecte morfologice din zona de confluenţă a Jiului cu Motrul şi Gilortul,
Probleme de Geografie, III, Bucureşti, 1956.
Observaţii geomorfologice în bazinul Predovei din raionul Reşiţa, Analele
Universităţii „C. I. Parhon”, 11, Bucureşti, 1956 (în colab.).
Observaţii geomorfologice în Valea Prahovei, Analele Universităţii „C. I.
Parhon”, 11, Bucureşti, 1956 (în colab.).
Călătorie de-a lungul Carpaţilor româneşti, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1959.
Clima în R. P. România, în „Romania”, București, 1960.
Bogăţiile de subsol ale R. P. România, în „Romania”, București, 1960.
Unele consideraţii paleogeografice în Subcarpaţii Getici dintre Motru şi Gilort,
Probleme de Geografie, VIII, Bucureşti, 1961.
Munţii Făgăraș, în „Romania”, București, 1961.
Defileul Dunării, în „Romania”, București, 1961.
Metode de cercetare a tectonicii recente în sectorul subcarpatic al văii Jiului,
Natura, 5, Bucureşti, 1961.
Unele probleme teoretice cu privire la obiectul geomorfologiei, Natura, 2,
Bucureşti, 1962.
Îndrumător pentru cercetarea proceselor fizico-geografice care modifică relieful,
Natura, 4, Bucureşti, 1962 (în colab.).
Division géomorphologique des Sous-Carpathes d’Oltenie entre le Motru el le
Gilort, Revue Roumaine de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de
Géographie, VII, 1, Bucureşti, 1963.
Prima călătorie în jurul lumii, Edit. Ştiinţifică, București, 1964 (în colab.).
Les profiles longitudinales du Motru et Gilort. Analise génétique, Revue
IX, 1, Bucureşti, 1965.
Subcarpaţii Olteniei dintre Motru și Gilort. Studiu geomorfologic, Edit.
Academiei Române, București, 1967.
Judeţele României, Edit. Politică, București, 1969 (în colab.).
Caracterizarea cantitativă şi clasificarea unităţilor geomorfologice din România
pe baza varietăţii reliefului, Terra, 1, Bucureşti, 1969 (în colab.).
125
Geografia teritoriului oraşului Craiova, în „Geografie aplicată”, Edit. Academiei,

Regionarea geomorfologică a Câmpiei din jurul Capitalei, în „Geografie
aplicată”, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Observaţii geomorfologice pe latura nordică a Dobrogei, Studii geografice asupra
Dobrogii, Bucureşti, 1969.
Harta fizică în relief a R. S. România, scara 1 : 1.000.000, Edit. Didactică și
Geografia fizică a R. S. România, I, Centrul de Multiplicare al Universităţii din
Bucureşti, 1971.
Ştiinţa şi religia, Edit. Politică, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Cartes de géographie physique et économique de la R. S. Roumanie, Edit.
Meridiane, Bucureşti, 1971 (în colab.).
Geografia turismului – conţinut şi legendă cartografică, Terra, 2, Bucureşti, 1971.
Standardizarea naţională a denumirilor geografice. Puncte de vedere,
Simpozionul de geografie a populaţiei, Iaşi, 1971.
Subdiviziunile geografice ale teritoriului României, Terra, 5, Bucureşti, 1972.
Atlasul Naţional al R. S. România, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972-1979 (în colab.).
Geografia fizică a României, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1973.
Geografia mediului înconjurător, Tribuna şcolii, 9, Bucureşti, 1973.
Probleme de geografia turismului în nordul Olteniei între Motru şi Bistriţa
Vâlcii, în „Valorificarea economică şi turistică. Carpaţii Meridionali”,
Râmnicu Vâlcea, 1974.
Oraşe noi pe harta ţării, film didactic, 1974.
Geografia fizică a R. S. România, I, II, album de diapozitive cu text pentru
învăţământ, 1974.
Carpaţii Orientali, film didactic, 1974.
Geografia mediului înconjurător, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1977
(în colab.).
Geografia fizică a României, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1980.
România – ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983 (în colab.).
Populaţia şi mediul înconjurător, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografie din
România, VII (LXXVII), Bucureşti, 1984 (în colab.).
Geografia României, I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București,
1983 (în colab.).
Terra – geosistemul vieţii, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice, Edit. Academiei Române,
126
ALEXANDRU SAVU
Născut la 10 octombrie 1920, în satul Jirlău, jud. Brăila, şi decedat la 13 iunie

1992, la Cluj-Napoca.
Studii: şcoala primară din Negreşti, jud. Vaslui; liceul din Vaslui şi bacalaureatul
la Iaşi (1941); Facultatea de Geografie şi Ştiinţe naturale a Universităţii din
Cluj (1945-1949).

Napoca (în 1963), cu teza „Podişul Someşan. Studiu geomorfologic”,
îndrumată de prof. univ. dr. Tiberiu Morariu.
Activitate profesională: cadru didactic în Facultatea de Geografie a Universităţii

„Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca: preparator, asistent (1949-1950), şef de
lucrări (1950-1953), conferenţiar (1953-1970), profesor universitar (1770-
1986) şi profesor consultant (1986-1992); conferenţiar la Universitatea
Populară din Cluj-Napoca (peste două decenii).
Funcţii: membru şi preşedinte (1970-1975) al Societăţii de Ştiinţe Geografice din

România – Filial Cluj; şef al secţiei de Geografie Medicală, în cadrul
Comitetului Naţional de Geografie.
Domenii de cercetare: geomorfologie, hidrologic, toponimie, organizarea

spaţiului geografic, geografie regională, geografie medicală.
Activitatea editorială: secretar ştiinţific al revistei Studia Universitatis Babeş –

Bolyai, Series Geologia-Geographia (timp de 30 de ani).

Densitatea reţelei hidrografice din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş,
Probleme de Geografie, I, Bucureşti, 1954.
Contribuţii la hidrografia regiunii Reşiţa, Probleme de Geografie, III, Bucureşti,
1956.
Contribuţii la raionarea geomorfologică a Platformei Someşene (latura internă),
Buletinul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Ştiinţele Naturii, Cluj-Napoca,
1957.
127
Energia reliefului R. P. Române, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi

Geografie, Seria Geografie, VIII, 3-4, Bucureşti, 1957 (în colab.).
Urme de gheţari în Carpaţii Româneşti, Ştiinţă şi tehnică, 5, Bucureşti, 1957.
Contribuţii la problema raionării fizico-geografice a teritoriului R. P. Române,
Studii şi Cercetări de Geologie Geografie, VIII, 1-2, Cluj-Napoca, 1957.
Raionarea fizico-geografică a Câmpiei Tisei, Studii şi Cercetări de Geologie
Geografie, III, 5, II, 1, Bucureşti, 1958.
Câteva observaţii asupra unor fenomene periglaciare pe Valea Căpuşului,
Comunicările Academiei Române, IX, 9, Bucureşti, 1959.
Monografia geografică a R. P. Române, I, Edit. Academiei, Bucureşti, 1960 (în
colab.)
Unele aspect ale reliefului antropogen în bazinul Arieşului, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, Cluj-Napoca, 1961 (în
colab.).
Contribuţii la studiul evoluţiei reţelei hidrografice din bazinul Almaş-Agrij,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 1, Cluj-
Napoca, 1962.
Unele trăsături ale reliefului din Masivul Cozia, Probleme de Geografie, X,
Bucureşti, 1963.
Câteva aspecte ale transcrierii denumirilor geografice din Transilvania, Natura,
XV, 3, Bucureşti, 1963.
Aspectele din activitatea taberei curs de geografie de la Sighet, 14-31 iulie,
Natura, XV, 1, Bucureşti, 1963.
Terasele Someşului dintre Dej şi Jibou, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” –
Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1965.
Doctoratul în geografie la Cluj (1953-1965), Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”
– Series Geologia-Geographia, 2, Bucureşti, 1966.
Platoul vulcanic Izvoarele. Observaţii geomorfologice, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-Napoca, 1966.
Relieful din regiunea Cheile Turzii şi utilitatea sa economică, Studia
Napoca, 1967.
Lacurile din România, importanţă balneară şi turistică, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1968 (în colab.).
Potenţialul turistic al Munţilor Apuseni, Terra, 1, Bucureşti, 1969.
Judeţul Cluj – caracterizare geografică, Terra, 6, Bucureşti, 1969, (în colab.).
Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi, Edit. Academiei, Bucureşti, 1969 (în
colab.).
128
Dealurile, podişurile şi câmpiile în alcătuirea pământului românesc şi în viaţa

poporului nostru, Terra, 4, Bucureşti, 1970.
Potenţialul balnear şi turistic al Staţiunii Călimăneşti-Căciulata, Studia
Napoca, 1972.
Aspecte privind geneza şi vârsta teraselor din Transilvania, în „Realizări în
Geografia României”, Culegere de Studii, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1973
(în colab.).
Podişul Someşan şi raporturile sale cu Podişul Transilvaniei, în „Realizări în
Geografia României”, Culegere de Studii, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1973
(în colab.).
Emmanuel de Martonne şi şcoala geografică din Cluj, Studia Universitatis
„Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 1, Cluj-Napoca, 1974.
O vizită în R. Arabă Egipt, în „Lucrări de geografie. Africa”, Bucureşti, 1975.
România - sinteză geografică, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1975.
Lupta pentru unitate naţională şi independenţă naţională, oglindită în operele
unor oameni de ştiinţă români şi străini, Terra, 1, Bucureşti, 1977.
Cadrul geografic al primului stat dac centralizat şi independent – regatul lui
Burebista, Terra, 1, Bucureşti, 1978.
Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografică). Puncte de vedere,
Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia, 2, Cluj-
Napoca, 1980.
Ţara Oaşului. Tipuri genetice de relief şi utilizarea lor economică, Studia
Napoca, 1981.
Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor Româneşti, Edit. Didactică şi Pedagogică,
O hartă veche a sud-estului României, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai” –
Series Geologia-Geographia, XXXI, 1, Cluj-Napoca, 1986 (în colab.).
Fondul forestier al judeţului Bistriţa-Năsăud, consideraţii generale, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geologia-Geographia,XXXIII, 3, Cluj-
Napoca, 1988.
129
VALER TRUFAŞ
Născut la 10 noiembrie 1931, în satul Băiţa, jud. Hunedoara, şi decedat la 22
octombrie 1997, în Bucureşti.
Studii: şcoala primară din com. Băiţa (jud. Hunedoara); Liceul „Decebal” din
Deva; Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti
(absolvită în 1975); stagiu de specializare Iugoslavia, pe probleme de
morfologie şi hidrografie carstică (1966-1967).

Napoca (în 1971), cu teza „Hidrografia Munţilor Sebeş”, îndrumată prof.
dr. doc. Tiberiu Morariu.
Activitate profesională: cadru didactic în Facultatea de Geologie-Geografie a

Universităţii din Bucureşti – preparator (1954-1957), asistent la hidrologie
(1957-1963), lector (1963-1990), conferenţiar (1990-1993) şi profesor
Funcţii: membru fondator al secţiei Ştiinţa Mediului şi al primului Colegiu de

Hidrografie, Meteorologie şi Supraveghere a Calităţii Mediului la
Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (în 1997); întemeietor
şi coordonator al „Centrului de Cercetare a Mediului şi Efectuare a
Studiilor de Impact”; membru al Societăţii Ştiinţifice de Geografie din
România; membru în Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie; membru
în Comitetului Naţional Român pentru Programul Hidrologic
Internaţional şi în Comisia de Hidrologie a Academiei Române; membru
de onoare al Asociaţiei Hidrologilor din România; îndrumător de doctorat
din 1990, în hidrologie-hidrochimie.
Activitatea editorială: membru în colectivul de redacţie al revistei Analele

Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie.

Valea Sebeșului – date morfologice, Analele Universităţii „C. I Parhon”, 11,
București, 1956.
Depresiunea Băiţa, Analele Universităţii „C. I Parhon”, 17, București, 1958.
130
Contribuţii la cunoașterea Măgurii Uroiului și a Șeii Alistrei, Analele

Universităţii „C. I Parhon”, 23, București, 1960.
Lacurile din relieful glaciar al Munţilor Şurianu, Meteorologia, hidrologia și
gospodărirea apelor, VI, București, 1961.
Geneza, evoluţia şi tipurile de relief din Bazinul Hidrografic al Râului Geoagiu,
Analele Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, IX, 1962 (în colab.).
Dolinele de la Nucșoara-Argeș, Probleme de Geografie, X, București, 1963.
Tăul fără fund de la Paroșeni, Natura, 2, București, 1964.
Aspecte hidrogeologice în Depresiunea Turnu Severin, Hidrotehnica, 3, 1965 (în
colab.).
Hidrogeologia regiunii Baziaș-Turnu Severin, Hidrotehnica, XI, 12, București,
1966.
Apele subterane din Bazinul superior al Jiului, Hidrotehnica, XII, 9, București,
1967.
Hidrografia zonei oraşului Deva, Sargeţia, VI, Deva, 1967.
La temperature de l’eau de la Mer Noire au littoral roumain, Revue Roumaine
de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XII, 1-2,
Regimul valurilor Mării Negre la litoralul românesc, Studii de geografie a
Dobrogei, Constanţa, 1969 (în colab.).
Marea Neagră, în „Hidrologia Româniri”, I, Edit. Universităţii din Bucureşti,
1969.
Regimul nivelelor Mării Negre pe litoralul românesc, Hidrotehnica, XIV, 12,
Densitatea apelor Mării Negre din zona litoralului românesc , Hidrobiologia, II,
Bucureşti, 1970.
Concerning the Black Sea roughnes in the litoral zone, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XV, București,
1971 (în colab.).
Regimul termic al Râului Mureș, SSNG, 1972 (în colab.).
Temperatura râurilor din Bazinul hidrografic al Streiului, Sargeţia, IX, Deva,
1972 (în colab.).
Oceanul Planetar, Edit. Știinţifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Tabele de transformări utilizate în chimia apei, Edit. Universităţii din București,
1974 (în colab.).
Hidrochimie, Edit. Universităţii din București, 1975 (în colab.).
Hidrografia, în „Geografia. Grupul de cercetări complexe Porţile de Fier”, Edit.
131
Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor,

Buletinul societăţii ştiinţifice de geografie, IV (LXXIV), Bucureşti, 1976 (în
colab.).
Poluarea termică a apei. Consecinţe şi mod de cercetare, Terra, 2, Bucureşti,
1977.
Apele subterane din Munţii Sebeș, Studii de Geografie, București, 1978.
Oxigenul dizolvat în apa râurilor din bazinul hidrografic Siret, Analele
Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, XXVIII, București, 1979.
Chimismul apei râurilor din Bazinul hidrografic al Siretului , Edit. Universităţii
din București, 1980 (coord.).
Eutrofizarea accelerată a lacurilor şi căile de prevenire a acesteia, Analele
Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, XXX, București, 1981 (în colab.).
Poluarea și protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2, București, 1981.
Alcalinitatea râurilor din România, Terra, XIV(XXXIV), 1, București, 1982.
Apele subterane din Culoarul Mureşului între Şibot şi Uroi, Sargeţia, XIII, Deva,
1983 (în colab.).
Temperatura şi îngheţul apelor Dunării între Baziaş şi Gura Văii, Analele
Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, XXXIIII, 1984 (în colab.).
Munţii Şureanu, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1986.
A few remarks on chimical composition of water in the drainage basin of the
Ialomiţa River, Analele Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, XXXVIII,
1989 (în colab.).
Pisolithes of Poenari (Şurianu Mts.), Analele Universităţii Bucureşti, Secţia
Geografie, XXIX, București, 1990 (în colab.).
Apele subterane din Moldova Nouă, Terra, 1 Bucureşti, 1991 (în colab.).
Le potentiel écologique des caux superficilles du basin hydrographique de
Someş, Analele Universităţii Bucureşti, Secţia Geografie, XL-XLI,
București, 1991.
Câteva caracteristici hidrochimice ale Prutului între Orofteana şi vărsare, Studii
şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XL,
Bucureşti, 1993.
Contribuţii asupra unor izvoare carstice din Munţii Banatului, Sargeţia, XX,
Deva, 1993 (în colab.).
Poluarea solului cu metale grele, Munţii Apuseni – profil geoecologic, Bucureşti,
1994 (în colab.).
L’oxygene dissous – indicateur de la qualite de l’eau, Analele Universităţii
Bucureşti, Secţia Geografie, XLIV, Bucureşti, 1995.
132
VICTOR TUFESCU
Născut la 19 noiembrie 1908, în Botoşani, jud. Botoşani, şi decedat la11 martie

Studii: clasele primare la Şcoala nr. 3 din Botoşani şi în particular; Liceul

„August Treboniu Laurian” din Botoşani (absolvit în 1927); Facultatea de
Biologie-Geografie a Universităţii din Iaşi (1927-1930); Şcoala Militară din
Craiova (1931); Facultatea de Drept (absolvită în 1933); Seminarul
Pedagogic Universitar (absolvit în 1933); bursă de specializare în geografie
fizică la Sorbonne, Paris (1938-1939).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Iaşi (în 1936), cu teza
„Dealul Mare-Hârlău. Observări asupra evoluţiei reliefului şi aşezărilor
omeneşti” (publicată în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie,
Bucureşti, 1937), coordonată de prof. univ. dr. Mihai David.
Activitate profesională: preparator şi asistent la Facultatea de Ştiinţe – Secţia de

Paleontologie (1932-1934) şi Secţia de Geologie (1935) – a Universităţii
din Iaşi; profesor de geografie la Liceul Real de Stat „Dr. Ioan Meşotă” din
Braşov (1935, 1937-1938, 1939), la Seminarul Teologic „Veniamin
Costachi” (1936), la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti (1939) şi la
Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureşti (1939-1941); cadru didactic
la Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti
(Academia de Studii Economice din Bucureşti) – conferenţiar (1941-1946),
profesor universitar (1946-1951, 1956-1973) şi profesor consultant (după
1973).
Funcţii: membru şi secretar şef (doi ani) al Academiei de Ştiinţe din România,
Secţia de Geologie-Geografie (1942-1947); şef de catedră la Academia de
Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (1946-1951); şeful
Secţiei de Geografie Fizică a Institutul de Geologie şi Geografie al
Academiei Române (1944-1950); membru (din 1960) şi preşedinte al
Comitetului Naţional de Geografie al Academiei Române (1990-2000);
membru al Uniunii Internaţionale de Geografie, secţiile Land use şi
Environment (1966-1973); membru al National Geographic Society din
133
New York (1986); membru corespondent (1990-1992) şi membru titular al

Academiei Române (192-2000).
Domenii de cercetare: geomorfologie, geografie fizică generală, geografia

populaţiei, geografia aşezărilor umane, geografie economică, istoria
geografiei, geografia mediului înconjurător, geografie regională ş.a.

ale publicaţiilor: Buletinul Societăţii Regale Române, Revue Roumaine de
Géographie, Studii și Cercetări de Geografie ş.a.

Geografia „ghid” în faptele lui Ştefan cel Mare, Arhivele Basarabiei, II, 4,
Chişinău, 1930.
Statistica românească şi cea maghiară, Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”, 2, Iaşi,
1931.
Captări actuale între afluenţii Prutului şi ai Siretului în jud. Dorohoi, Buletinul
Societăţii Române Regale de Geografie, LI, București, 1932.
Asupra aşezării şi dezvoltării oraşului Iaşi, Buletinul Societăţii Române Regale
de Geografie, LI, , București, 1932.
Societatea D. Cantemir din Iaşi în anul curent, Revista Ştiinţifică „V.
Adamachi”, IX, Iaşi, 1933.
Observări asupra limitei de vest a Depresiunii Jijia, , Buletinul Societăţii Române
Regale de Geografie, 1935, LII, Bucureşti, 1934.
Inundaţiile Bahluiului, Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”, XXI, Iaşi, 1935.
Botoşani sub raport numeric. Un criteriu de analiză urbanistică, Revista Şcolii,
XIII, 7-8, Bucureşti, 1936.
Dealul Mare-Hârlău. Observări asupra evoluţiei reliefului şi aşezărilor omeneşti ,
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LVI– lucrare de
doctorat, 1937.
Fundamentul Podişului Moldovenesc, Revista Geografică Română, III, 1,
Bucureşti, 1940.
O măruntă populaţie balcanică în Banat: Craşovenii, Balcania, IV, Bucureşti,
1941.
Geografia României şi a ţărilor vecine, Academia Comercială, Bucureşti, 1941-
1942.
Cheile Bâcului, Natura. XXI, 10, Bucureşti, 1942.
Geografia Europei şi a Asiei, Academia Comercială, Bucureşti, 1943.
134
Curs de Geografie economică generală, Academia de Studii Economice, 1946-

1947, litografiat, Bucureşti, 1948.
Monografia geografică a oraşului Piatra Neamţ – proiect sistematizare,
Ministerul de Construcţii, Bucureşti, 1948.
Monografia oraşului Botoşani – proiect sintetizare, Ministerul de Construcţii,
Bucureşti, 1950.
Problema hărţii densităţii populaţiei în România, în vol. „Din lucrările
Institutului de Cercetări Geografice”, Bucureşti, 1950.
Studiul Depresiunii Petroşani – proiect sintetizare, Ministerul de Construcţii,
Bucureşti, 1950.
Rolul pădurii în echilibrarea elementelor naturii, Revista Pădurilor, LXXII, 1,
Bucureşti, 1958.
Densitatea populaţiei R. P. România, Revista de statistică, VII, 9, Bucureşti, 1958
(în colab.).
Geografia R. S. România, Manual pentru clasa a XII-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, cu ediţii între 1958 şi 1990 (în colab.).
Republica Populară Română, hartă murală, scara 1 : 400.000, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, cu ediţii între 1958 şi 1992.
Procese de pantă în împrejurimile oraşului Brad, Comunicările Academiei R. P.
Române, XIII, 5, Bucureşti, 1962.
Typologie des glissements de Roumanie, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, VIII, Bucureşti, 1963
America Latină, curs de geografie economică, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1965.
Délimitations phytoclimatiques dans les régions montagneuses et
sousmontagneuses de Roumanie, Revue Roumaine de Géologie,
Géophisique et Géographie, Série de Géographie, X, 1, Bucureşti, 1966.
Subcarpaţii şi depresiunile marginale ale Transilvaniei, Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti, 1966.
Population density in the Socialist Reppublic of Romania, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XII, 1-2,
Bucureşti, 1966.
Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Edit. Academiei,
Bucureşti, 1966.
Sistematizarea rurală, în „Contemporanul”, 43 (1.098), 27 octombrie, Bucureşti,
1967.
Judeţul, în „Contemporanul”, 47 (1.102), 24 noiembrie, Bucureşti, 1967.
135
Cercetări geografice complexe în proiectarea lucrărilor de corecţia torenţilor,

Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Seria Geologie-Geografie, 2, Cluj,
1967.
Peisaj mongol, Scânteia, 36, nr. 7378, Bucureşti, 1967.
Dezvoltarea armonioasă a întregii ţări, Agricultura socialistă, VI, 4 (260),
Bucureşti, 1968.
Ţara şi-a făurit noile judeţe, Glasul Patriei, XIII, 6 (441), 20 febr., Bucureşti,
1968.
Urbanizarea satelor din România, Glasul Patriei, XIII, 13 (447), 1 mai, Bucureşti,
1968
Două decenii de de la naţionalizarea industriei în România, Glasul Patriei, XIII,
17 (452), 20 iun., Bucureşti, 1968.
Botoşani, „Glasul Patriei”, XIV, 33, Bucureşti, 1969.
The new administrative-territorial organization of Romania, Revue Roumaine
de Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XIII, 1,
Bucureşti, 1969.
Ion Simionescu, omul şi opera, Terra, I (XXI), 1, Bucureşti, 1969.
Geografia Văii Dunării româneşti, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1969 (în
colab.).
Pe Valea Moldovei. Privelişti şi evocări, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
Geografia resurselor naturale, Centrul de Multiplicare al Universităţii Bucureşti,
1970 (în colab.).
Probleme actuale ale geomorfologiei României, Progresele ştiinţei, VII, 1,
Bucureşti, 1971.
Vechile suprafeţe nivelate din Carpaţi, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XVIII, 2, Bucureşti, 1971.
Geografia economică – ştiinţă a relaţiilor dintre natură şi societate, „Forum”, III,
Atlas. R. S. România, Edit, Academiei, Bucureşti, 1972-1979.
Geografia mediului înconjurător, manual cl. a XI-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1973 (în colab.).
Dimitrie Cantemir – precursor al geografiei moderne. 300 de ani de la naştere,
Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XX,
România. Natură, om, economie, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
Popasuri prin ţară, Edit. Albatros, Bucureşti, 1976.
Judeţul Botoşani, Edit. Academiei, Bucureşti, 1977.
136
Actualizări în manualele de geografia patriei, Tribuna şcolii, MEI, XVII, 185

(1.271), Bucureşti, 1977.
Nume populare pentru regiuni geografice din România, Studii şi Cercetări de
Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXIV, 2, Bucureşti, 1977.
Agricultura şi limitele aridizării, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Colecţia
„Ştiinţă pentru toţi”, Bucureşti, 1980.
A concis Geography of Romania, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1980.
Ecologia şi activitatea umană, Edit. Albatros, 1981.
Oameni din Carpaţi, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.
Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Academiei Române, Bucureşti,
1983 (în colab.).
Timpul – a patra dimensiune, Edit. Ion Creangă, Bucureşti, 1983.
Le développement de l`Anthropogéographie roumanie, Revue Roumaine de
Géologie, Géophisique et Géographie, Série de Géographie, XXVIII,
Bucureşti, 1984.
Atlas geografic. Republica Socialistă România, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985.
Începuturile geografiei moderne în România, Academica, I, 3, Bucureşti, 1990.
Simion Mehedinţi. Viaţa şi opera, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1994.
Momente hotărâtoare în dezvoltarea geografiei româneşti, Studii şi Cercetări de
Geografie, XLI, Bucureşti, 1994.
Portrete de familie, în „Victor Tufescu”, colecţia „Geografi Români”, 2,
Bucureşti, 2000.
137
ALEXANDRU UNGUREANU
Născut la 22 iulie 1941, în Piatra-Neamţ, jud. Neamţ.
Studii: Şcola Primară „Spiru Haret” (1947) şi Şcoala de aplicaţie a Şcolii Normale
de Fete „M. Sturza” din Iaşi; Liceul de băieţi nr. 2 („Costache Negruzzi”)
din Iaşi (absolvit în 1957); Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie, Secţia
de Geografie Fizică, a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1957-1962).
Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea „Al. I. Cuza” din Cluj-

Napoca (în 1976), cu teza „Oraşele din Moldova. Studiu de geografie
economică” (publicată la Edit. Academiei Române, 1980), îndrumată de
prof. univ. dr. Ioan Şandru.
Activitatea profesională: cadru didactic în Facultatea de Ştiinţe Naturale-

Geografie (Facultatea de Biologie-Geografie, Facultatea de Biologie,
Geografie şi Geologie, Facultatea de Geografie şi Geologie), Catedra de
Geografie Economică (Catedra de Geografie Umană), a Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi – preparator universitar (1962-1964), şef de laborator (1964-
1965), asistent suplinitor (1965-1967), asistent titular (1967-1968), lector
(1968-1989), conferenţiar (1990-1993), profesor universitar (1993-2006) şi
profesor consultant (2007-2011); cercetător la Centrul de Cercetare
CUGUAT-TIGRIS, Departamentul de Geografie, a Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi (2001-2012).
Funcţii: membru de onoare al Societăţii Franceze de Geografie (din 1983);

secretar ştiinţific al senatului Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1990);
decan al Facultăţii de Geografie şi Geologie a Universităţii „Al. I. Cuza”
din Iaşi (1992-1996); cancelar al Facultăţii de Geografie-Geologie (2000-
2002); director al Centrului Universitar de Geografie Umană şi
Amenajarea Teritoriului din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
(2001-2005); director al Centrului de Cercetare CUGUAT-TIGRIS,
Departamentul de Geografie, a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (2002-
2005); conducător de doctorat (din 1993); director executiv al Şcolii
Doctorale din Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi (2004-2008); prim vicepreşedinte al Societăţii Române de
Geografie (2001-2009); preşedinte de onoare al Asociaţiei Profesionale a
138
Geografilor din România (din 2008); preşedintele Comisiei de

Toponomastică din Academia Română (din 2008); expert pe problem de
geografie a populaţiei în cadrul Programului EPSON 2013 (2009-2013);
expert evaluator CNCSIS (din 1999); membru corespondent al Academiei
Române (din 1995) ş.a.
Domenii de cercetare: geografie umană (geografia populaţiei, geografia

aşezărilor umane, geografie economică), geografie regională, geografie
fizică ş.a.

ale revistelor: Analele Ştiinţifice ale Universităţii „A. I. Cuza” Iaşi,
Lucrările Seminarului Geografic „D. Cantemir”, Studia Universitatis
„Babeş-Bolya” din Cluj-Napoca, Geographia Napocensis, Romanian
Review of Regional Studies, Revue Roumaine de Gėographie, Studii şi
Cercetări de Geografie, Revista Română de Geografie Politică, Analele
Universităţii de Vest din Timişoara, Geographica Timisiensis ş.a.

Iaşul astăzi, Natura, Seria Geografie-Geologie, XVI, 5, Bucureşti, 1964 (în colab.).
Aspecte geografice în evoluţia aşezărilor urbane mici din Moldova, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geologie-Geografie, XI, Iaşi,
1965.
Câteva observaţii asupra deplasărilor de populaţie din Moldova, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geologie-Geografie, XIV,
Iaşi, 1968.
Câteva observaţii geografice asupra oraşelor nou declarate din Moldova, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geografie, XVI, Iaşi, 1970.
Itinerarii turistice în Moldova, Centrul de Multiplicare al Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi, 1970.
Unele observaţii asupra evoluţiei puterii de atracţie a oraşelor din Moldova în
secolele XIX şi XX, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria
Geografie, XVII, Iaşi, 1971.
Contribuţii la studiul geomorfologic al văii Tazlăului Mare, Lucrările Staţiunii
„Stejarul”, Pângăraţi, 1971 (în colab.).
Câteva consideraţii asupra evoluţiei centralităţii oraşelor din Moldova, Lucrările
celui de-al III Colocviu naţional de Geografia populaţiei şi aşezărilor din
R. S. România, Iaşi, sept. 1970, Iaşi, 1971.
139
Problema zonelor de influenţă ale oraşului Iaşi, Viitorul Social, I, 3, Iaşi, 1972.
Judeţul Iaşi, judeţele României Socialiste, Edit. Politică, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Judeţul Iaşi, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972 (în colab.).
Geografia economică pe ramuri, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1974.
Evoluţia comparativă a zonării funcţionale a oraşelor Iaşi şi Galaţi, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geografie, XVIII, Iaşi, 1972.
Evoluţia teritorială a oraşelor din Moldova, Analele Ştiinţifice ale Universităţii
„Al. I. Cuza”, Seria Geologie-Geografie, XXI, 1975.
Aşezările omeneşti din Carpaţii Orientali, Centrul de Multiplicare al
Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1979.
Podişul Moldovei – natură, om, economie, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Contribuţii asupra populaţiei şi resurselor de forţă de muncă din microzona
Movileni, Lucrările Sesiunii „Elaborarea unui model optim de dezvoltare
economico-socială a judeţului Iaşi”, Consiliul Judeţean Iaşi. 1980.
Geografia resurselor naturale, Centrul de Multiplicare al Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi, 1980 (în colab.).
Au sujet du rapport entre l’industrialisation et l’urbanisation en Roumanie,
XXVII, Iaşi, 1981.
Geografia României, II, Geografie umană şi economică, Edit. Academiei,
Procesul de urbanizare în România, Centrul de Multiplicare al Universităţii „Al.
I. Cuza” din Iaşi, 1985.
Geografia municipiului Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1987 (coord.).
Evoluţia structurii urbane a Municipiului Vaslui, Lucrările Seminarului de
Geografie „Dimitrie Cantemir”, 8 (1987), Iaşi, 1988 (în colab.).
Raporturi între zonele funcţionale şi evoluţia teritorială la Câmpulung
Moldovenesc, Lucrările Seminarului de Geografie „Dimitrie Cantemir”, 9
(1988), Iaşi, 1990.
Valea Moldovei, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1991 (în colab.).
Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice, Edit. Academiei, Bucureşti,
1992 (în colab.).
Le processus de sélection chrono-spatiale des centres urbains élémentaires de
Moldavie, Revue Roumaine de Géographie, 36, Bucureşti, 1992.
Geografia economică a lumii contemporane, Casa de Editură şi Presă „Şansa”
SRL, Bucureşti, 1993 (în colab.).
Geografia podişurilor şi câmpiilor României, Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1993.
140
Geografia regională a României – podişurile şi câmpiile, Edit. Universităţii „Al.

I. Cuza” din Iaşi, 1994.
Dinamica peisajului geografic în Câmpia Moldovei, Universitatea „Al. I. Cuza”
din Iaşi, 1997 (în colab.).
Consideraţii geografice asupra poziţiei oraşelor din România, Economica –
supliment, Chişinău, 1997.
Populaţia şi aşezările omeneşti din România, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi,
1997.
Geografie umană generală, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1999.
The urban structure of the Iaşi city, în „Integrated urban systems and
sustainability of urban life”, Uniunea Geografică Internaţională, Edit.
Tehnică, Bucureşti, 2000.
Geografia resurselor naturale, Ed. a III-a, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza” din
Iaşi, 2000.
Imaginea istorico-geografică a teritoriului României în documentele
cartografice din arhivele şi bibliotecile vieneze, Studii şi Cercetări de
Geografie, XLVII-XLVIII (2000-2001), Bucureşti, 2001.
Moldova: populaţia, forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie, Edit. Corson,
Iaşi, 2002 (coord.).
Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza” din
Iaşi, 2002.
Câteva trăsături geografice ale oraşului Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, 2004.
Dynamiques urbaines en Europe Orientale, XXVème Congrès Mondial de la
Population, Tours, 2005.
Geografie generală, Edit. Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2005
(în colab.).
Toponomastică, Edit. Sedcom Libris, Iaşi, 2006 (în colab.).
Geografia populaţiei, Edit. Sedcom Libris, Iaşi, 2006 (în colab.).
Anul viitor, acasă. Studiu asupra migraţiilor economice internaţionale ale
populaţiei din Depresiunea Neamţului, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza” din
Iaşi, 2007 (în colab.).
Geografia aşezărilor umane, Edit. Performantica, Iaşi, 2008 (în colab.).
Tendances actuelles dans l’évolution des réseaux urbains nationaux, Lucrările
Seminarului de Geografie „Dimitrie Cantemir”, 28 (2007), Iaşi, 2008.
Tratat de istorie a României, Edit. Academiei, Bucureşti, 2010 (în colab.).
Câteva trăsături geografice ale oraşului Iaşi, în „Universitatea «Alexandru Ioan
Cuza», Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie, seria 1957-1962,
semicentenar 2012”, Edit. Stef, Iaşi, 2012.
141
GEORGE VÂLSAN
Născut la 21 ianuarie 1885, în Bucureşti, şi decedat la 6 august 1935, în Carmen

Sylva (azi Agigea), jud. Constanţa (înmormântat la Bucureşti).
Studii: şcoala primară la Iaşi (1892-1896); gimnaziul la Craiova şi Piteşti; Liceul

„Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (1904); Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din Bucureşti (licenţiat în 1908); Cursuri de Geografie la
Universitatea din Bucureşti (până în 1910); bursier la Universitatea din
Berlin (1911-1912) şi la Universitatea Sorbonne din Paris (1912-1914).

teza „Câmpia Română. Contribuţii de geografie fizică” (publicată în
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XXXVI, 1915,
Bucureşti,1916.), îndrumată iniţial de prof. univ. Emmanuel de Martonne
(Universitatea Sorbonne din Paris), iar apoi de prof. univ. dr. Simion
Mehedinţi.
Activitatea profesională: asistent la Catedra de Geografie a Facultăţii de Litere şi

Filologie din Universitatea Bucureşti (1910); profesor de geografie la
Universitatea din Iaşi (1916-1919); profesor de geografie la Universitatea
din Cluj (1919-1929); profesor la Catedra de Geografie a Universităţii din
Bucureşti (1929-1935).
Funcţii: membru corespondent (1919-1920) şi membru titular (1920-1935) al

Academiei Române; preşedinte al Societăţii Etnografice din Cluj (din
1923); fondator şi director al Institutului de Geografie din Cluj; membru în
Comisia teraselor Pliocene la Congresul Internaţional de Geografie de la
Londra şi Cambridge; vicepreşedinte al Secţiei de Geografie Fizică pentru
sesiunea Congresului Internaţional de Geografie de la Paris; preşedinte al
Comisiei Peisajului Geografic la Congresul Internaţional de Geografie din
Varşovia.
Domenii de cercetare: geomorfologie, etnografie, geografie fizică generală,

pedogeografia, biogegrafie, geografie regională, geografie umană şi istorică,
teorie şi metodologie geografică ş.a. (a rămas ca întemeietor al
geomorfologiei româneşti).
142
Activitatea editorială: fondatorul publicaţiei Lucrările Institutului de Geografie

al Universităţii din Cluj.

Apariţii şi dispariţii de insule, „Convorbiri literare”, XLII, Bucureşti, 1908.
Biologie, „Convorbiri literare”, XLII, Bucureşti, 1908.
Bucureştii din punct de vedere geografic. Temelia Bucureştilor, Anuarul de
Geografie şi Antopogeografie, I, Bucureşti, 1909-1910.
Oceanografie, „Convorbiri literare”, XLII, Bucureşti, 1908.
Cuvinte către studenţi. Alegerea unei specialităţi, „Convorbiri literare”, XLIV,
Bucureşti, 1910.
Cuvinte către studenţi. Ce gândeşte un student venind la Universitate?,
„Convorbiri literare”, XLIV, 1910.
Românii din Craina Serbiei, Anuarul de Geografie şi Antopogeografie, II,
Bucureşti, 1910-1911 (în colab.).
O fază în popularea Ţărilor Româneşti, Cu prilejul unei hărţi statistice vechi
descoperite în ultimul timp, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XXXIII, Bucureşti, 1912.
Datoriile noastre etnografice, Revista „Pentru minţile şi inimile ostaşilor noştri”,
Bucureşti, 1912.
Schimbarea cursului Ialomiţei la Bilciureşti. Contribuţii la studiul inundaţiilor
în ţară, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XXXII,
Bucureşti, 1913.
De la românii din Serbia, Culegere de literatură populară, Bucureşti, 1913.
Asupra limitei între râurile Olt şi Argeş, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, XXXV, Bucureşti, 1914.
Sur la morphologie de l’Olténie (Roumanie), CR Études géographiques, 1914.
Observări asupra teraselor Câmpiei Române Câmpia Olteniei, Buletinul
Societăţii Române Regale de Geografie, XXXV, Bucureşti, 1914.
Termeni geografici, „Convorbiri literare”, Bucureşti, 1915.
Câmpia Română. Contribuţiuni de geografie fizică, Socec, Bucureşti, 1915.
Corelaţia ştiinţelor, „Convorbiri literare”, XLIX, Bucureşti, 1916.
Ţinutul Porţilor-de-Fier, Arhivele Olteniei, V, Craiova, 1916.
Văile, originea şi evoluţia lor, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie,
XXXVII, Bucureşti, 1916-1917.
143
Asupra trecerii Dunării prin Porţile-de-Fier, Studiu de geografie critică,

Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, XXXVII, Bucureşti,
1916-1918.
Influenţe climatice în morfologia Câmpiei Române, Dări de seamă ale şedinţelor
Institutului de Geologie, VII, Bucureşti, 1917.
La terre et le peuple roumain, Général Sciences, XXXI, Paris, 1920.
Conştiinţă naţională şi geografie. Lecţiune inaugurală a cursului de geografie la
Universitatea din Cluj, Tipogr. Convorbiri literare, Bucureşti, 1921.
Excursiunile geografice ale Institutului de Geografie din Cluj în 1921, Rezultate
ştiinţifice de Emm. de Martonne, Lucrările Institutului de Geografie al
Universităţii din Cluj, 1922.
Învăţământul geografic la Universitatea din Cluj, Lucrările Institutului de
Geografie al Universităţii din Cluj, I, Cluj, 1922.
A patra platformă în Carpaţii Meridionali: Cotmeana şi Cândeşti, Revista
„Înfrăţirea”, IV, Cluj, 1924.
Opera geografică a principelui Dimitrie Cantemir (1673-1713), Lucrările
Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, II, Cluj, 1924-1925.
Alpii, Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”, II, Iaşi, 1925.
Harta Moldovei de D. Cantemir, Analele Academiei Române, Memoriile Secţiei
de Istorie, III, 6, Bucureşti, 1926.
Românii în Delta Dunării la sfârşitul secolului XVIII, în „Omagiu lui I. Bianu”,
Bucureşti, 1927.
Curs de geomorfologie, Tipogr. Bernat, Cluj, 1926-1927.
Pământul ţării noastre, „Calendarul Asociaţiei”, Cluj, 1927
Românii la Marea Neagră, în „Graiul Român”, II, Bucureşti, 1927.
Les terasses de la plaine roumanie, comunicare la Congresul de la Cambridge,
1928.
Leagănul poporului românesc, Arhiva Olteniei, VII, Craiova, 1928.
Caiet atlas pentru şcoale secundare, Socec, Bucureşti, 1929 (în colab.).
România, pentru clasa a VII-a secundară, Socec, Bucureşti, 1929 (în colab.).
Elementul spaţial în descrierea geografică, în Lucrările Institutului de Geografie
al Universităţii din Cluj, IV, Cluj, 1928-1929.
România, pentru clasa a VII-a secundară, Socec, Bucureşti, 1930 (în colab.).
Reforma învăţământului geografic secundar, Socec, Bucureşti, 1930.
Îndemnuri către studenţi. Lecţia întâia făcută cu studenţii în geografie ai anului
preparator din Bucureşti,1930-1931, în „Societatea de mâine”, VIII,
Bucureşti, 1931.
144
Curs de geografie fizică (Apele continentale), Edit. D. Vasilescu, Bucureşti,

1932.
Curs de geografie fizică (Morfologie terestră), Edit. D. Vasilescu, Bucureşti,
1933.
În jurul programei de „geografie în şcolile secundare”, Tipogr. „Adevărul”,
Bucureşti, 1933.
Excursie la Filipoiu (Delta Dunării), Touring-Club Român, I, Bucureşti, 1934.
Curs de biogeografie, Edit. D. Vasilescu, Bucureşti, 1934.
O nouă ipoteză asupra Deltei Dunării, comunicare la Congresul de Geografie de
la Varşovia, 1934.
Dobrogea, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LIV, Bucureşti,
1935.
Dunărea, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LIV, Bucureşti,
1935.
Oraşele franceze în Evul Mediu, Buletinul Societăţii Române Regale de
Geografie, LV, Bucureşti, 1935.
Pământul, corp cosmic. Noţiuni de geografie matematică, Edit. D. Vernescu,
Bucureşti, 1935.
Evoluţia statului român în cadrul său geografic, Buletinul Societăţii Române
Regale de Geografie, LVI, Bucureşti, 1937.
Parisul, capitala lumii, Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LVII,
Bucureşti, 1938.
Distribuţiunea în România a trei animale azi dispărute: bour, zimbru, breb,
Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie, LVII, Bucureşti, 1938.
Morfologia văii superioare a Prahovei şi a regiunilor vecine, Buletinul Societăţii
Române Regale de Geografie, LVIII, Bucureşti, 1939.
Pământul românesc şi frumuseţile lui, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1940.
145
IOAN ZĂVOIANU
Născut la 15 iulie 1932 în satul Racoviţa (com. Blidari), jud. Argeş (în prezent în
jud. Vâlcea).
Studii: şcoala elementară în satul Racoviţa (1939-1946); Liceul „Nicolae

Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea (1947-1952); Institutul Pedagogic de 2 ani
din Bucureşti, specializarea Naturale-Geografie (1952-1954); Facultatea de
Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti, secţia de Geografie (prin
transfer), specialitatea Geografie Fizică (1954-1957).

Napoca (în 1975), cu teza „Particularităţile morfometrice ale reţelei
hidrografice şi ale albiilor de râu din bazinul Ialomiţa” (publicată cu
numele: „Morfometria bazinelor hidrografice”, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 1978, şi „Morphometry of drainage basins”, Elsevier,
Amsterdam-Oxford-New York-Tokio, 1985), coordonată de prof. univ. dr.
doc. Tiberiu Morariu.
Activitatea profesională: profesor de geografie în com. Pârscoveni, jud. Olt

(1957-1958); profesor conducător de cerc la Casa Pionerilor din Balş, jud.
Olt (1959-1961); hidrolog la Direcţia de Gospodărire a Apelor Olt-Jiu din
Sibiu (1961-1963); cercetător ştiinţific la Institutul de Geografie al
Academiei Române – cercetător ştiinţific (1963-1973); cercetător ştiinţific
principal gradul III (1973-1990); cercetător ştiinţific principal gradul II
(1990-1992); cercetător ştiinţific principal gradul I (1992-2004) –; cadru
didactic la Facultatea de Geografie din Universitatea „Spiru Haret”
(profesor titular al cursului de hidrologie, 2000-2011).
Funcţii: şef al colectivului de hidrologie din Institutul de Geografie al Academiei

Române (1973-1990); şef al colectivului de geoecologie din Institutul de
Geografie (1990-1995); director al Institutul de Geografie al Academiei
Române (1995-2000), decan al Facultăţii de Geografie din Universitatea
„Spiru Haret” (2004-2008); Facultăţii de Geografie din Universitatea „Spiru
Haret” (2004-2008); şef de catedră la Facultatea de Geografie din
Universitatea „Spiru Haret” (2008-2011); coordonator de doctorat din
1990, în hidrologie.
146
Domenii de cercetare: hidrologie (studiul resurselor de apă, morfometria

bazinelor hidrografice şi reţelei hidrografice, excesul de umiditate,
fenomenele hidrologice extreme, scurgerea de aluviuni, hidrogeografie
ş.a.), geografia mediului.

revistelor: Revue Roumaine de Géographie (1991-2000); Studii şi Cercetări
de Geografie (1991-2000); Revista Geografică (1994-1995) şi Analele
Universităţii „Spiru Haret”, Seria Geografie (2001-2004); membru în
comitetul de redactare şi coordonare al Tratatului de Geografie: Geografia
României, vol. IV (1992) şi Geografia României, vol. V (2005); redactor şef
al Revistei Geografice (1995-2000), redactor şef adjunct al revistei Analele
Universităţii „Spiru Haret”, Seria Geografie (2005-20011).

Statele lumii, Flacăra, anul XIII, nr. 39 (487), Bucureşti, 1964.
Le profil lonbitudinal du Danube inférior et ses facteurs génétiques, Revue
9, 2, Bucureşti, 1965.
Aportul lui James Cook la cunoaşterea planetei, Natura, nr. 4, Bucureşti, 1968.
Caracteristicile morfometrice ale reţelei hidrografice din bazinul râului Doftana,
Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XV,
Zur Morphohydrographie des Donaudurchbruch bei dem Eisernen Tor, Revue
13, 1, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Resursele de apă, factor important în dezvoltarea aşezărilor din partea sud-
vestică a Olteniei, Lucrările Simpozionului de Geografia Satului, Institutul
de Geografie, Bucureşti, 1969 (în colab.).
Cercetări asupra vegetaţiei acvatice şi palustre din lunca Dunării, Hidrobiologia,
Morfologia şi morfografia albiei Dunării, Atlasul complex Porţile de Fier, planşa
V, Edit. Academiei, Bucureşti, 1972 (în colab.).
The relationship between drainage density and stream frequency, Revue
16, 2, Bucureşti, 1972.
Judeţul Dâmboviţa, Edit. Academiei, Bucureşti, 1974 (în colab.).
147
A morphometric model for the surface area of hydrograpic basins, Revue

19, 2, Bucureşti, 1975.
Elementele morfometrice ale albiei minore, Geografia sectorului românesc al
Porţilor de Fier, Edit. Academiei, Bucureşti, 1976.
Morfometria bazinelor hidrografice, Edit. Academiei, Bucureşti, 1978.
Judeţul Dâmboviţa – ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978 (în
colab.).
Excesul de umiditate din Câmpia Română de nord-est (1969-1973), Edit.
Judeţul Timiş, Edit. Academiei, Bucureşti, 1979 (în colab.).
Harta hidrogeografică a R. S. România, scara 1:400.000, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979 (coord.).
Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Edit. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 (coord.).
Potenţialul natural al mediului din perimetrul staţiunii de cercetări geografice
Pătârlagele, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria
Geografie, XXVIII, Bucureşti, 1981.
Morphometry of drainage basins, Elsevier, Amsterdam-Oxford-New York-
Tokio, 1985.
Scurgerea solidă şi degradarea terenurilor din Subcarpaţii Buzăului, Cercetări
geografice asupra mediului înconjurător în judeţul Buzău, Bucureşti, 1986.
Râurile – bogăţia Terrei, Edit. Albatros, Bucureşti, 1988.
Potenţialul mediului din Subcarpaţii Buzăului, Institutul de Geografie,
Marele canal chinez – o minune a orientului, Almanah Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti, 1989.
Evaluarea resurselor de apă din spaţiul montan cuprins între Olt şi Jiu (Carpaţii
Meridionali), Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria
Geografie, XXXVIII, Bucureşti, 1991 (în colab.).
Cauzele şi efectele inundaţiilor produse în luna iulie 1991 în Moldova, Studii şi
Cercetări de Geologie, Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXXIX,
Bucureşti, 1992.
O metodă de analiză comparativă a repartiţiei altitudinale a elementelor de
bilanţ hidric, Comunicări de Geografie, I, Bucureşti, 1997.
Vegetation, Land use and Erosion Processes, Symposium proceedings, Institute
of Geography, Bucureşti, 1999 (edit.).
Hidrologie, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1999.
148
Modificarea antropică a peisajului în Munţii Apuseni – efecte pozitive şi

negative, Revista Geografică, T. VI, Bucureşti, 1999 (în colab.).
Factorii geografici care determină formarea şi repartiţia scurgerii lichide din
Carpaţii Meridionali, Revista Geografică, T. VI, Bucureşti, 1999 (în colab.).
Factorii care determină umiditatea solurilor din Subcarpaţii Buzăului, Revista
Geografică, T. VII, Bucureşti, 2000.
Sistemele Geografice Informaţionale – mijloc de aprofundare a prelucrării şi
analizei datelor geografice. Studiu de caz – rezervaţia Întregalde, Analele
Universităţii „Spiru Haret”, Seria Geografie, vol. III/2000, Bucureşti, 2001
(în colab.).
Probleme ale factorilor de mediu în România, România – Orizont 2001, vol. 1.,
Turism, Marketing, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Edit.
Oscar Print, Bucureşti, 2002.
Asupra spaţiului de libertate a cursurilor de apă, Analele Universităţii „Spiru
Haret”, Seria Geografie, vol. 5, Bucureşti, 2002.
Geografia mediului înconjurător, probleme fundamentale ale lumii
contemporane, manual pentru clasa a XI-a, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2002.
Dimensiuni de lungime folosite în morfometria bazinelor hidrografice, Terra,
XXXII-XXXIV (LII-LIV), 2002-2005, Bucureşti, 2005.
Prelucrarea datelor hidrometeorologice, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2007.
Vulnerability to flooding of human communities in Romania, Fifth,
International Conference „Global Changes, Vulnerabilty, Mitigation and
Adaptation”, Sofia, 2009 (în colab.).
Quantitative relationships between suspended sediment yield and
environmental factors, Edit. Transversal, Bucureşti, 2011 (coord.).
Morphometric features of relief units from Bârlad river basin, Present
Environment and Sustainable Development, vol. 5, Iaşi, 2011 (în colab.).
Morphometric features of the river network from Bârlad catchment, Phorum
Geographic, vol. XI, issue1, Craiova, 2012 (în colab.).
Relations among water discharge, length of network and total number of stream
segments in drainage basins, Water resource and wetlands, conference
proceedings 15-16 septembrie 2012, Tulcea-România, Edit. Transversal,
Bucureşti, 2012.
149
BIBLIOGRAFIE
Apetri M.: Prof. dr. Ion Bojoi (1936-1998), Studii şi Cercetări de Geografie,
Tom. XLV-XLVI, Bucureşti, 1998-1999.
Armaş Iuliana: Prof. univ. dr. doc. Hc. Grigore Posea. Interviu aniversar,
Geograful, V, 3-4, Bucureşti, 2013.
Buza M.: Contribuţia profesorului Ştefan Manciulea la dezvoltarea geografiei
fizice româneşti, Pangeea, 4, Alba Iulia, 2004.
Boanfă I.: Profesorul Alexandru Ungureanu la 70 de ani, Analele Ştiinţifice ale
Universităţii „Al. I. Cuza”, Seria Geografie, LVI, II-c, Iaşi, 2010.
Bogdan Octavia: Rodica Maria Munteanu (1940-2002), Studii şi Cercetări de
Geografie, Tom. XLIX-L, Bucureşti, 2002-2003.
Clit C.: Geografi huşeni: Mihai Iancu (1904-1995), DocSlide
(documents.tips/documents/costin-clit-geografi-huseni-mihai-iancu.html).
Donisă I: Bibliografie geografică ieşeană, Edit. Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2013.
Dragomirescu Ş.: George Vâlsan şi Academia Română, Memoriile Secţiunii
Ştiinţifice ale Academiei Române, Seria IV, VIII, 1, Bucureşti, 1987.
Dragomirescu Ş.: Profesorul Tiberiu Moraru şi Academia Română, Studia
Universitatis „Babeş-Bolyai” – Series Geographia, XXXVIII, 1, Cluj-
Napoca, 1993.
Driga B.: Prof. Petre Gâştescu la a 70-a aniversare, Studii şi Cercetări de
Geografie, XLVII-XLVIII, Bucureşti, 2000-2001.
Gâştescu P.: Prof. dr. Valer Trufaş. 1931-1997, Studii şi Cercetări de Geografie,
XLIV, Bucureşti, 1997.
Geacu S.: 90 de ani de la naşterea prof. univ. dr. doc. Raul Călinescu –
fondatorul cercetărilor biogeografice din România, Terra, 1-4, Bucureşti,
1993.
Geacu S.: Cercetător ştiinţific principal gradul I, dr. Nicolae Ion-Bordei (1935-
1991) şi Prof. univ. dr. Sterie Ciulache, în Monografia municipiului
Urziceni, Edit. „Tipografia”, Slobozia, 1996.
Geacu S.: Constantin Drugescu (1938-2005), Studii şi Cercetări de Geografie,
Tom. LI-LII, Bucureşti, 2004-2005.
Geacu S.: Dr. Constantin Drugescu (8 X 1938 – 23 II 2005), Revista Geografică,
XII-2005, Bucureşti, 2006.
Geacu S.: Cristina Muică – omul, cercetătorul, profesorul, GeoValahica, II-III
(2007-2008), Târgovişte, 2008.
150
Geacu S.: Cristina Muică – împliniri în geografie, Edit. Universităţii, Bucureşti,

2010.
Geacu S. (edit.): Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Institutului de
Geografie. 1995-2014, Edit. Universitară, Bucureşti, 2014.
Grecu Florina: Din activitatea Prof. univ. dr. George Vâlsan la Universitatea din
Cluj, Notiţe geografice, II, Bucureşti, 2001.
Grigore M.: Profesorul Mihai Ielenicz – o dovadă a pasiunii pentru predarea,
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea continuă a geografiei din România,
Revista de Geomorfologie, 8, Bucureşti, 2006.
Hinescu Ana, Hinescu A.: Manciulea Ştefan şi Popa-Tutoveanu Gheorghe, în
Oameni de ieri şi de azi ai Blajului, Dicţionar, Ediţia a II-a, Edit. Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2012.
Mărculeţ Cătălina, Mărculeţ I.: Judeţul Sibiu în lucrările prof. univ. dr. Octavia
Bogdan, Cultura Medieșană, IV, Mediaş, 2015.
Mărculeţ I.: Prof. univ. dr. Gheorghe Neamu, Geografie şi biologie: colaborări,
Bucureşti, 2000.
Mărculeţ I.: Simion Mehedinţi (1869-1962) și George Vâlsan (1885-1935) –
fondatori ai geografiei românești, Funigei, Nr. 20-21, Bucureşti, 2012.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Ştefan Manciulea (1894-1985) – destinul unui
intelectual greco-catolic, Deşteptarea Credinţei, nr. 10-11 (200-201), Dej,
2006.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Mari geografi români – Ştefan Manciulea (1894-
1985). De la catedră la închisoare, Terra magazin, Nr. 3 (123), Bucureşti,
2008.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Preotul, savantul şi omul Ştefan Manciulea
(1894-1985), Magister, Nr. 8 aprilie 2009, Craiova, 2009.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Vintilă Mihăilescu – 120 de ani de la naştere,
Terra Magazin, Nr. 4, Bucureşti, 2010.
Mărculeţ I., Popa I.: Prof. Petre Gâştescu la 80 de ani. O viaţă dedicată
geografiei, Terra Magazin, Nr. 11 (159), Bucureşti, 2011.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Geograful Gheorghe Popa-Tutoveanu la 80 de
ani, Collegium Mediense, II, Comunicări ştiinţifice, XI, Mediaş, 2012.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Dr. Lucian Badea – șase decenii în slujba
geografiei, Studii Slătinene, Anul VI, vol. X, nr. 1/2012, Slatina, 2012.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Prof. univ. dr. Mircea Buza – retrospectiva unei
împliniri în geografie, Pangeea, Nr. 12, Edit. Aeternitas, Alba Iulia, 2012.
Mărculeţ I.; Mărculeţ Cătălina: Ștefan Manciulea (1894-1985). Medalion,
Deșteptarea Credinţei, nr. 7-9 (263-265), Dej, 2013.
151
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Contribuţiile geografice și toponimice privind

judeţul Sibiu ale prof. univ. dr. Mircea Buza, Cultura Medieșană, III,
Mediaş, 2014.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Ștefan Manciulea (1894-1985) – credinţă și
demnitate, Simpozionul Municipal Interdisciplinar „Destine“, 9 aprilie
2014, Secţiunea 2, Geografie, istorie și știinţe sociale, București, 2014.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Dr. Lucian Badea – o viaţă închinată geografiei
românești, Repere Geografice, nr. 9 (1) – 2014, Edit. Pim, Iași, 2014.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Gheorghe Neamu, personalitate complexă a
geografiei românești, Studii Slătinene, Anul VIII, vol. XIV, nr. 1/2014,
Slatina, 2014.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Cercetătorul știinţific și profesorul universitar
Gheorghe Neamu – peste 50 ani de activitate în domeniul geografiei,
Repere Geografice, nr. 10 (1) – 2015, Edit. Pim, Iaşi, 2015.
Neamu Gh.: Destin geografic. Şapte decenii de vise şi împliniri, Edit. Pygmalion,
Ploieşti, 2005.
Niculescu Gh.: Dr. Lucian Badea – 70 de ani, Studii şi Cercetări de Geografie,
Tom. XLV-XLVI, Bucureşti, 1998-1999.
Orghidan N.: Profesorul Simion Mehedinţi, Milcovia, Seria a III-a, anul VIII, nr.
15, iulie-decembrie 2012, Focşani, 2012.
Paraschiv V. (coord.): Prof. univ. dr. Ion Bojoi. Emerit slujitor al geografiei
româneşti, Edit. Performatica, Iaşi, 2011.
Popescu N., Ielenicz M., Osaci-Costache Gabriela, Folea Florina, Ene M.:
Relieful României. Bibliografie, volumul I (1877-1977), Edit. Eficient,
Bucureşti, 2001.
Tufescu V.: Tiberiu Morariu – la 70 de ani, Studii şi Comunicări de Geologie,
Geofizică şi Geografie, Seria Geografie, XXII, Bucureşti, 1975.
Vlad Sorina, Săgeată R., Geacu S.: Geografi români, Edit. Semne, Bucureşti,
2010.
***Buletin geografic. Geografie umană, I, 1, Institutul de Geografie, Bucureşti,
1997.
***Buletin geografic. Bibliografie – Geografie fizică, II-III, 2-3, Institutul de
Geografie, Bucureşti, 1998-1999.
***Comunicări de Geografie, volumele I-X, Comunicări de Geografie, X, Edit.
Universităţii din Bucureşti, 2006.
***Cunoaşterea geografică a teritoriului României şi mişcarea geografică
românească, în Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 1983.
152
***Facultatea de Geografie în anul 2003, Edit. Universitară, Bucureşti, 2003.

***George Vâlsan. Volum omagial, Edit. Universitară, Bucureşti, 2004.
***Grigor P. Pop – Activitatea didactică şi ştiinţifică. 1960-2015, Universitatea
„Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca (geografie.ubbcluj.ro),
2015.
***Grigore Posea. Volum omagial, Edit. Universitară, Bucureşti, 2003.
***Ioan Ianoş. Portretul unui geograf, Edit. Universitară, Bucureşti, 2015.
***Ion Conea (1902-1974), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Mihai Ielenicz. Volum omagial, Edit. Universitară, Bucureşti, 2007.
***Nicolae Al. Rădulescu (1905-1989), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Personalităţi contemporane: Ion Zăvoianu, Edit. Transversal, Târgovişte,
2012.
***Petre Coteţ (1914-1988), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Profesorul doctor docent Petre Gâţtesci la aniversarea a 70 de ani, Terra XXXI
(LI), 1-2/2001, Bucureşti, 2002.
***Prof. univ. dr. Grigor P. Pop – o viaţă dedicată, cu pasiune, geografiei,
Geograful, V, 3-4, Bucureşti, 2013.
***Prof. univ. dr. Grigore Posea – memoriu de activitate (1951-2000), Analele
Universităţii „Spiru Haret”, Seria Geografie, nr. 2, 1999, Bucureşti, 2000.
***Prof. univ. dr. Mihai Iancu – magister al geografiei româneşti – la 110 ani de
la naştere, Societatea de Geografie din România, 2014 (geo-sgr.ro/prof-
univ-dr-mihai-iancu-magister-al-geografiei-romanesti-la-110-ani-de-la-
nastere/).
***Raul Călinescu (1901-1970), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Simion Mehedinţi. Opere alese, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
***Sumarele Buletinelor Societăţii de Ştiinţe Geografice din România, index
general, volumele 1 (LXXI) – 6 (XXXVI), Serie nouă, Buletinul Societăţii de
Ştiinţe Geografice din România, Serie nouă, VII (LXXVII), Bucureşti, 1984.
***Terra, Revistă a Societăţii de Geografie din Românie, colecţia integrală.
***Tiberiu Morariu (1905-1982), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Tiberiu Morariu. Magistrul şcolii geografice clujene, Edit. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
***Victor Tufescu. Volum omagial, Edit. Universitară, Bucureşti, 2008.
***Vintilă Mihăilescu (1890-1978), Revista Geografică, L (I), 1, Bucureşti, 1994.
***Wikipedia
***www.asociatiasimionmehedinti.ro/, Asociaţia „Simion Mehedinţi”.
***www.unibuc.ro/, Universitatea din Bucureşti.
153
Lucrări de geografie apărute sub egida

Colegiului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti:
Mic dicţionar geografic şcolar, ISBN 978-973-0-12042-4, Bucureşti, 2012, 78 pag.

(format electronic).
Dicţionarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-13590-9,
Bucureşti, 2012, 83 pag. (format electronic).
Dicţionarul așezărilor urbane din România, ISBN 978-973-0-14631-8, Bucureşti,
2013, 86 pag. (format electronic).
15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat, ISBN 978-973-
0-15801-4, București, 2014, 50 pag. (pentru uz intern; format electronic).
Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti,
Mic dicţionar geografic școlar cu superlative și singularităţi, Vol. I, Geografie
fizică, ISBN 978-973-0-16969-0, București, 2014, 90 pag. (format electronic).
Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-18226-2, București,
Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat,
ISBN 978-973-0-18579-9, București, 2015, 81 pag. (format electronic).
Oraşele României. Mic dicţionar geografic, ISBN 978-973-0-19093-9, București,
Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, ISBN 978-973-
0-20574-9, București, 2014, 90 pag. (format electronic).
Statele Americii de Nord şi Centrale. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-20790-3,
Bucureşti, 2016, 81 pag. (format electronic).
Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, ISBN 978-973-
0-20574-9, Bucureşti, 2016, 50 pag. (format electronic).
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, București

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ (coordonator)
GEOGRAFI ROMÂNI. MICĂ ENCICLOPEDIE BIOGRAFICĂ
ISBN 978-973-0-21618-9
Bucureşti – 2016
154

GEOGRAFI ROMÂNI - Mică Enciclopedie Biografică. I. Mărculeț (Coord.)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOGRAFI ROMÂNI - Mică Enciclopedie Biografică. I. Mărculeț (Coord.)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” BUCUREŞTI

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ

Redactare și tehnoredactare: prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Prof. dr. Ioan Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti

Autorii aduc mulţumirile lor doamnelor prof. Andreia BODEA (director),

Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com;

Geografia românească – învăţământul şi cercetarea geografică – din ţara

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Studii: şcoala primara în Timişoara; Liceul C. D. Loga din Timişoara (absolvit în

Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Craiova (în 1974), cu

Activitatea profesională: profesor în liceele din Timişoara; activist la Comitetul

Funcţii: şeful secţiei de învăţământ regional din Banat; director la I. P. C. D.

Domenii de cercetare: geografia umană; geografie economică (geografia

Activitatea editorială: membru în diferite comitete de redacţie: Studii de

Lucrări publicate (listă selectivă):

Geografia economică a U.R.S.S., Timişoara, 1962.

Industria grea a oraşului Oţelu Roşu - consideraţii de geografie, Studii de

Solurile de apă din Câmpia Aradului şi potenţialul lor de producţie vegetale ,

Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Universitatea din Cluj-Napoca (în 1964),

Activitatea profesională: cercetător ştiinţific la Institutul de Geografie al

Funcţii: secretar ştiinţific al Institutului de Geografie (1967); şef al Colectivului

Domenii de cercetare: geomorfologie, cartografie geomorfologică, geografie

Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redactare ale

membru/coordonator pentru realizarea lucrărilor: „Geografia Văii Dunării

Lucrări publicate (listă selectivă):

ştiinţifice de geografie, vol. VI (LXXVI), Bucureşti, 1982 (în colab.).

Unităţile de relief ale României, III, Dealurile pericarpatice: Dealurile Crişanei

Activitatea profesionala: profesor de geografie la şcolile normale din: Odorheiul

Funcţii: şeful Catedrei de Geografie Economică a Universităţii din Cluj (1968-

Domenii de cercetare: geografie teoretică, geografie fizică, geografie economică

Lucrări publicate (lista selectivă):

Realizări în economia R.P. Chineze în perspectiva împlinirii primului plan

Evoluţia funcţională, demografică şi urbanistică a oraşului Baia Mare,

Studii: şcoala primară în Niculeşti-Jianu (ciclul I – 1943-1947); şcoala normală la

Activitatea profesională: cercetător ştiinţific în Institutul de Geografie al

Functii: şef al Colectivului de Topoclimatologie – ulterior de Climatologie sau

Domenii de cercetare: meteorologie-climatologie generală, climatologia

Activitatea editorială: membru în comitetele/colectivele de redactare ale

Lucrări publicate (lista selectivă):

Câteva probleme actuale ale climatologiei aplicate, Natura, XVIII, Bucureşti,

Perioadele calde de iarnă din Subcarpaţii Buzăului (Studiu climatologic) , Studii

Un caz excepţional de grindina la Constanta (1 iulie 1992), Studii şi Cercetări de

Studii: şcoala în satul Cordun (1943-1947); şcoala elementară în com. Nicolae

Activitatea profesională: cercetător la Staţiunea de Cercetări Biologice, Geologie

Funcţii: şef de colectiv (1966-1970) şi director-adjunct (1968-1973) Staţiunea de

Domenii de cercetare: geomorfologie (dinamica versanţilor şi proceselor de

Activităţi editoriale: redactor al revistei Lucrările Seminarului Geografic

Lucrări publicate (lista selectivă):

Aspecte ale evoluţiei geomorfologice a văilor din bazinul hidrografic al

Concomitenţă şi succesiune în desfăşurarea ciclurilor carstificare-crioplanaţie

NICOLAE ION BORDEI

Doctorat: în geografie, titlu obţinut la Institutul de Geografie din Bucureşti (în

Activitatea profesională: profesor de geografie şi fizică în com. Manasia, jud.

Funcţii: şef al Centrului Radar al Institutului de Meteorologie şi Hidrologie din

Domenii de cercetare: meteorologie, climatologie, pedologie.

Activitatea editorială: redactor al lucrării „Bibliografia meteorologică

Lucrări publicate (listă selectivă):

Asupra unor tipuri de ecouri radar în Câmpia Română şi importanţa lor în

neconvenţionale, Studii şi cercetări, Institutul de Meteorologie şi

Studii: şcoala primară în satul Câşlea (absolvită în 1894); Gimnaziul (viitorul