Colegiul National de Comert al ASEM

Catedra “TURISM SI SERVICII”

Studiul individual la disciplina de curs “Securitatea muncii”

Tema : Analiza traumatismului de productie
Profesor: Ddamaschin Mariana
Eleva: Vornic Doina , grupa TUR-174
Scopul analiziei traumatismului si a bolilor profesionale este de a stabili
cauzele si legitatile producerii accidentelor si imbolnavirilor.Accidentul
totdeauna este precedat de anumite abateri privind desfasurarea normal a
procesului de productie.De aceea studierea si analiza traumatismului de
produtie favorizeaza posibilitatea elaborarii masurilor profilactice care
exclude actiunea factorilor periculosi si nocivi in procesul de productie.

In procesul activitatii de munca omul ,cu ajutorul mijloacelor de

lucru,actioneaza asupra obectului muncii modificandu-I forma su
schimbandu-I pozitia in spatiu.I acelasi timp,obiectul muncii
,materialele,uneltele,care se afla la dispozitia lucratorului ,exercita o
actiune considerabila asupra caracterului muncii.

Astfel reesind din relatiile reciproce ale omului cu elementele

sistemului de lucru ,avem doua grupe de factori :
1. Factori tehnico-industriali

2. Factori psihofiziologici

In prezent avem cateva cauze a traumatismului de productie si a bolilor

profesionale:
1. Cauze organizatorice : Lipsa sau instruirea insuficienta a
lucratorilor,lipsa instructunii de S.S.M ,reim necorespunzator de
munca si odihna.
2. Cauze tehnologice : alaegerea incorecta a utilajului ,dispozitivelor
,mijloacelor de mecanizare ,incalcarea regimului tehnologic.
3. Cauze constructive : necorespunderea cerintelor de Securitate a
elementelor constructive, a utilajului tehnlogic, a instalatiilor
energetice si de transport,imperfectiunea mijloacelor de tachelaj.
 4. Deservire tehnica necorespunzatoare: lipsa reviziilor profilactice,a
deservirii tehnice si a reparatiei utilajului,tachelajului si a
mijloacelor de transport,defectarea uneltelor si sculelor mecanizate
,precum si a celor mobile etc.

5. Cauze legate de starea nesatisfacatoare a mediului de productie:

conditii neprielnice de microclimate,iluminare insuficienta , nivel
sporit de zgomot si vibratii ,concentratie sporita de substante nocve
in aerul zonei de munca, prezenta iradierilor periculoase etc.

6. Cauze psihofiziologice: necorespunderea particularitatilor

anatomofiziologice si psihologice ale organismului uman conditiilor
mediului de munca,lipsa de ingradituri la zonele periculoase ,a
mijloacelor individuale de protective, climat psihologic
nesatisfacator in colectiv,stare de ebrietate alcoolica sau narcotic etc.

Factorii principali care provoaca traumele : actiunea fizica asupra

omului a pieselor masinilor si utilajului; actiunea mijloacelor de
transport si a mecanismelor de ridicare; caderea obiectelor si a omului
de la inaltime etc.

Analiza traumatismului de productie permite a reduce la minimum

cazurile de accidentare si imbolnavire profesionala.

Persoanele care au suportat traumatisme la serviciu beneficiază de o

pensie mai înaltă, iar în momentul în care solicită să-i fie acordat acest
drept, trebuie să dispună de dovezi clare. În cazul în care nu a fost
cercetat accidentul şi nu există documente de confirmare, salariatul nu
mai poate pretinde la oferirea acestor plăţi.
În acelaşi timp, salariaţii care îşi pierd parţial capacitatea de muncă în
urma unor accidente ce au fost cercetate şi documentate, pot fi asiguraţi
de către angajatori cu un loc de lucru mai puţin solicitant sub aspect fizic
sau intelectual, cu un regim redus al timpului de muncă. Totodată, în
cazul în care noua funcţie este mai puţin plătită, angajatul poate să
solicite şi să obţină ca salariul să rămână la acelaşi nivel.
Mai mult, în cazul reducerii statelor de personal, cei care au suferit în
urma accidentelor de muncă au prioritate în a-şi păstra serviciul.

Conform Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă,

conducătorul unităţii în care au avut loc astfel de cazuri este obligat să
anunțe imediat Inspectoratul de Stat al Muncii şi Casa Naţională de
Asigurări Sociale.
Dacă la întreprindere există sindicat, atunci această informaţie trebuie să
fie adusă şi la cunoştinţa structurii de ramură a organizaţiei respective.

Conform aceluiaşi regulament, accidentele soldate cu incapacitate

temporară de muncă pot fi cercetate şi de către o comisie creată în cadrul
aceleiaşi întreprinderi. De multe ori, aceasta nu dispune de specialiştii
necesari şi este solicitat suportul experţilor de la sindicate.
Totodată, accidentele de muncă grave şi cele soldate cu decese sunt
cercetate doar de către inspectorii de stat ai muncii, iar cei ai sindicatelor
pot participa în acest proces dacă salariatul este membru de sindicat.

Pentru a reduce numărul accidentelor, experţii recomandă companiilor

să investească în profesionişti care să asigure serviciile de sănătate şi
securitate în muncă (SSM).
 BIBLIOGRAFIE
Ciclul de prelegeri “Securitatea si Sanatatea in munca” Efim Olaru
Site-ul : adevarul.ro “Economie.Traumatismul si accidentele la locul de munca”