ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC

I. GENERALITATI. CONSECINTE

Fenomenele care apar în organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de
electrocutare sau şoc electric. Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul
omenesc. Electrocutarea are loc atunci cand omul atinge concomitent doua elemente bune conducatoare
de electricitate, intre care exista o diferenta de potential. Accidentele electrice se produc prin actiunea
violenta si vatamarea de catre curentul electric asupra omului. Tensiunea la care este supus omul la
atingerea unui obiect intrat accindental sub tensiune este numita tensiune de atingere. Electrocutarile
sunt provocate prin atingere directa sau atingere indirecta. Electrocutarea se manifesta prin vatamari de
diferite grade, pana la deces.

Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

1. intensitatea curentului electric;
2. timpul cat trece curentul prin corp;
3. traseul urmat de curent electric prin corpul accidentatului (cand curentul stabate organele vitale
electrocutarea este deosebit de periculoasa);

Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electic si pot provoca orbirea,

metalizarea pielii, arsuri. Ele depind si de umezeala si temperatura mediului (cand acestea sunt ridicate
produc transpiratia pielii care devine buna conducatoare de elecricitate) si marimea suprafetei de contact
intre corpul accidentatului si elementele aflate sub tensiune.

1. Intensitatea curentului electric a cărui limită de suportabilitate a fost stabilită experimental şi

care se considera nepericuloasă este de:
 10 mA în cazul curentului alternativ de frecvenţă industrială şi
 50 mA în cazul curentului continuu.

Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub acţiunea căruia omul se
poate elibera din circuitul electric prin forţe proprii. În general omul nu reuşeşte să se desprindă singur
din circuitul electric din cauza spaimei care-1 face să nu mai poată acţiona şi din cauza contracţiilor
musculare care nu mai permit desprinderea de circuit.

Intensitatea curentului electric care străbate corpul omenesc, atunci când între două puncte de contact
ale acestuia se stabileşte o tensiune accidentală dată, depinde de rezistenţa electrică a corpului.
Rezistenţa electrică a corpului este influenţată de mulţi factori, externi (umiditatea şi temperatura
aerului, gradul de umezire al pielii etc.) şi interni (transpiraţie,febră, conţinutul de alcool în sânge, stare
de oboseală). S-a stabilit că rezistenţa corpului omenesc variază între 500 şi 3000 ohmi.
În calculul sistemelor de protecţie se iau în considerare valoarea de
 1000 ohmi pentru cazul atingerilor directe;
 3000 ohmi pentru cazul atingerilor indirecte.

În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele

efecte prezentate gradat:
1. între 0,5 şi 2 mA se situează pragul de senzaţie, care variază de la persoană lapersoană;
2. între 2 şi 3 mA - senzaţie uşoară de tremur, înţepătură;
3. între 3 şi 10 mA - convulsii, şoc electric;
4. între 10 şi 18 mA - senzaţie dureroasă, contracţii musculare;
 5. între 18 şi 25 mA - dificultăţi în respiraţie;
6. între 25 şi 75 mA - şoc electric sever;
7. între 75 şi 200 mA - fibrilaţie ventriculară dacă o parte din curent trece prin inimă în
perioada de repolarizare a muşchiului cardiac;
8. între 200 şi 1000 mA - apar, în plus, arsuri la punctele de intrare şi ieşire dinorganism;
9. între 1000 şi 4000 mA - arsurile sunt grave, extinse

Valorile curentilor de mai sus si efectele lor au fost grupate in zone de pericol astfel:
1. curentul care trece prin corp este mai mic de 10mA, pericolul de deces este foarte redus;
2. curentul care trece prin corp este mai mare de 10mA si mai mic de 200mA, pericolul de
paralizare a fuctiilor sistemului nervos este foarte probabiltatea aparea stop respirator si stop
cardiac;
3. curentul care trece prin corp este mai mare de 200mA, probalitatea decesului este ridicata si
agravata de efectele termice ale curentului electric.

Din experienta tragica in timp a rezultat ca efectele cele mai probabile de paralizare a functiilor
sistemului nervos le provoaca intensitatile curentului de tip industrial (380/220V). Curentii rezultati
la tensiuni mai mari de 1000V produc in mod suplimentar si efecte termice, cu consecinte fizice grave.

2. Timpul de expunere, de trecere a curentului electric prin corpul omenesc este foarte important
mai ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care
omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers.

Din motive de protectie , limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune
trebuie sa fie de 0.2s, pentru tensiuni pana la 250V si de 0.1s pentru tensiuni pana la 500V.

Este foarte important pentru viata omului ca timpul in care acesta este in circuitul electric sa fioe cat mai
scurt, intrucat rezistenta electrica a corpului continua sa scada sub actiunea curentului si intensitatea
curentului care trece prin corp creste continuu, moartea devenind prectic inevitabila.

3. Traseul strabatut de curentul electric prin corp este deasemena foarte important,
considerandu-se ca foarte periculoase caile: mana stanga-piciorul drept (axa inimii) si mana dreapta-
marginea superioara a bazinului. Caile cele mai „favorabile” sunt mana-cot sau umar, picior stang-picior
drept, sold-laba piciorului.

II. PRIMUL AJUTOR

In cazul accidentelor prin electrocutare este evident ca numai intamplator se poate beneficia de ajutor
calificat. Din acest motiv succesul primului ajutor depinde de competenta celor prezenti in momentul
accidentului.

In practica se intalnesc doua situatii: 1. Accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica

2. Accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici in imediata ei
apropiere

In ambele situatii, persoana care actioneaza pentru a acorda un prim ajutor, salvatorul (salvatorii),
trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa hotarasca modul de actionare, astfel
incat sa nu-si pericliteze propria integritate corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.
1. Scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric, in cazul in care acesta nu s-a putut
desprinde de instalatia electrica

Exista doua situatii distincte determinate de tensiunea de lucru:

1.1. Daca tensiunea de lucru este sub 1.000 V, veti proceda in felul urmator:

1.1.1 Actionati pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, iar in lipsa
acestuia, prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza, de la caz la caz.

1.1.2Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita prea mult timp, reducand operativitatea
interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea acestuia de zona de
pericol.

1.1.3Daca persoana electrocutata este in contact cu instalatia electrica si se afla si la inaltime, exista
pericolul caderii ei. De aceea, trebuie sa luati masuri de evitare a acestei consecinte. Puteti fie sa
sprijiniti accidentatul cu proptele izolante, fie sa organizati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori
prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei caderi – paie, materiale textile, crengi etc.

1.2. Daca tensiunea de lucru este peste 1000 V, trebuie stiut faptul ca insasi apropierea de accidentat
poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas.
1.2.1. Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) va putea fi efectuata numai de catre o
persoana care cunoaste bine instalatia. Scoaterea accidentatului din instalatii aflate sub tensiune este
permisa numai dupa deconectarea acesteia.
1.2.2. Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile electrice
unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care utilizeaza mijloace de
protectie electroizolante adecvate: cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra
corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei.
1.2.3. Daca accidentatului i s-au aprins hainele din cauza arcului electric provocat ca urmare a atingerii
instalatiei electrice, imediat dupa ce este indepartat de sub tensiune se va actiona pentru stingerea
hainelor aprinse. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul interventiei, deoarece
miscarea acestuia ca o „torta vie” ingreuneaza actiunile de salvare.

III. DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta, se va determina
starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ceea ce se va face in continuare depinde
de aceasta stare.
Examinarea starii clinice depinde de starea accidentatului:
> accidentatul este constient;
> accidentatul este inconstient;
> accidentatul prezinta vatamari sau rani.
3.1. Accidentatul este constient

In aceasta situatie examinarea este usurata de faptul ca se poate comunica cu accidentatul si i se pot
adresa intrebari:
1. Ce te supara?
2. Ai ameteli?
3. Ai greata?
4. Ai dificultati in respiratie?
5. Te supara inima?

In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
1. paloarea sau roseata excesiva
2. transpiratia fetei si a palmelor;
3. prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
In cazul unei stari de rau se cheama imediat salvarea.

In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta, el va fi indrumat sau

transportat la un medic, spre a preveni o eventuala agravare a starii sale. In
situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul la fata locului. Pana la venirea
medicului si pentru ca sa nu existe pericolul inghitirii limbii accidentatul se
aseaza ca in imaginea alaturata.

3.2. Accidentatul este inconstient

Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de autoaparare si

capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza – respiratia si circulatia – pot fi satisfacatoare.
In aceasta situatie, pentru a determina starea clinica a victimei, procedati in felul urmator:
1. Daca in urma accidentului prin electrocutare nu au rezultat vatamari si leziuni care ar contraindica
intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de exemplu: cadere cu grave leziuni si
vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, respectiv
in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat
inutil, deoarece pot exista vatamari ascunse.
2. Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala.
3. Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
4. In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare, i se va face
accidentatului respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.
Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins
pe un loc neted si comod; i se desface imbracamintea la piept
si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului, apoi i se
da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa, i se
fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. In cazul cand
accidentatul respira greu, foarte rar si
convulsiv, i se va face respiratie
artificiala si un masaj in regiunea inimii.
Pulsul se verifica la artera carotida. .
 Masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor
pune mana sa dreapta pe regiunea inimii accidentatului, avand degetele
indreptate in directia capului acestuia si mana stanga peste mana dreapta si
apasa uniform, cu mainile indreptate, in ritmul batailor inimii (la un om
sanatos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas)
face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.

Atentie!
Modelitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc in functie de starea
corecta a accidentatului. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca
scoaterea de sub tensiune si inceperea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, readucerea
la viata reuseste de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fara intarziere, chiar la
locul accidentului!
3.3. Alte vatamari

La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc.

Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de inconstienta.
In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta abia dupa ce s-a
constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sanguine, iar examinarea trebuie realizata numai
vizual, fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.

Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in functie de
tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi etc.

Atentie!
Chiar daca prin electrocutare accidentatul nu a suferit leziuni care sa ii dea stari de rau, nici macar
trecatoare, el trebuie tinut in repaus timp de 30-60 de minute si supus apoi unei consultatii medicale

Chiar daca prin electrocutare accidentatul nu a suferit leziuni care sa ii dea stari de rau, nici macar
trecatoare, el trebuie tinut in repaus timp de 30-60 de minute si supus apoi unei consultatii medicale

Daca starea de rau persista sau se agraveaza:

 Accidentatul va fi asezat in pozitie culcat cu picioarele ridicate;

 Imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului

 De va asigura transportul calificat la un serviciu medical de urgenta

Atentie!
Orice persoana care a suferit un accident prin electrocutare va fi transportata la spital pentru
supraveghere medicala, deoarece ulterior accidentului pot surveni tulburari de ritm cardiac.