Instala ii electrice

Dr. Florin POP, profesor

Cursul 9

5.3 Atenuarea regimului deformant în re eaua de distribu ie

Continua dezvoltare a echipamentelor electronice de putere, a utiliz rii tehnicii de calcul în
birouri i locuin e are ca efect apari ia în re eaua electric de distribu ie a unor curen i reactivi
nesinusoidali. Curentul alternativ redresat este echivalent cu o sum de curen i sinusoidali, cu o
component fundamental de frecven de baz (50 Hz) i o serie de armonici, ale c ror
frecven e sunt multiplii întregi (în general, impari) ai frecven ei de baz (150, 250, 350, 450, 550
... Hz). Curen ii armonici sunt injecta i în sistemul de putere trifazat de alimentare. Datorit lor,
pe impedan ele din sistem apar tensiuni armonice care se suprapun peste tensiunea fundamental
i distorsioneaz sistemul de tensiuni al re elei. Ca urmare, apar deranjamente în sistem, se
m resc pierderile în re ea i sunt posibile deterior ri ale altor sarcini racordate la sistem
determinate de fenomenul de rezonan .

5.3.1 Regimul deformant

Regimul deformant este regimul permanent de func ionare a re elelor electro-energetice de
tensiune alternativ în care undele de tensiune i de curent sunt periodice i cel pu in una din ele
nu este sinusoidal .
În re elele electrice ale consumatorului sunt instalate sarcini liniare i neliniare. Sarcinile
liniare sunt: - rezisten e ohmice (înc lzitoare cu rezisten e, l mpile cu incandescen ); -
motoarele trifazice de c.a.; - condensatoarele. Sarcinile neliniare sunt: - transformatoare i
balasturi; - convertizoare statice; - convertizoare de frecven , în special pentru motoarele de
induc ie cu tura ie variabil ; - surse de putere neîntreruptibile (UPS); - alimentatoare pentru
echipament casnic (TV, calculator, l mpi fluorescente compacte).
O înregistrare a varia iei zilnice a nivelului armonicii 5
într-o re ea de medie tensiune urban - figura 5.9 (în anii
1985/1987) eviden iaz c sursa de poluare se g se te în
sarcinile neliniare ale consumatorilor casnici, dat fiind
maximul ce apare în jurul orei 21; consumatorii industriali
racorda i la aceea i re ea func ioneaz într-un singur schimb de
produc ie.
Efectele regimului deformant. Regimul deformant are
numai consecin e nefavorabile asupra func ion rii
consumatorului i a sistemului electroenergetic în ansmblu,
principalele efecte fiind [PE 143]:
a) afectarea func ion rii echipamentelor electronice cuplate la
tensiunea re elei, inclusiv a echipamentelor de comand ale redresoarelor;
Fig. 5.9

b) introducerea de erori suplimentare pentru aparatele de m sur , perturbarea func ion rii releelor
de protec ie i a receptoarelor de telecomand centralizate; erorile de m sur ale wattmetrelor
(pân la 3%) i ale contoarelor de induc ie (pân la 14%) se datoresc mic or rii factorului de
putere în regim deformant k=P/S< cos ϕ;
c) solicitarea peste limitele admise a instala iilor de condensatoare pentru compensarea puterii
reactive;
d) pierderi suplimentare de putere i energie activ în re elele electrice, datorit m ririi puterii
aparente S=√P2+Q2+D2 cu termenul corespunz tor puterii deformante D;
 9-2

e) sc derea randamentelor motoarelor electrice determinate de pierderi suplimentare i cupluri

parazite;
f) înc rcarea suplimentar a elementelor sistemului electroenergetic (linii, transformatoare);
g) apari ia unor supratensiuni periculoase în condi iile de rezonan pentru anumite armonici.
Element deformant este un aparat ce produce sau amplific tensiuni armonice. Elementele
deformante sunt de tou tipuri:
a) De categoria I - alimentate cu tensiuni sau curen i riguros sinusoidali produc fenomene
deformante (de ex. cuptoare cu arc, redresoare, orice sarcin electric cu caracter pronun at
neliniar); altfel spus, alimentate cu tensiuni sinusoidale produc curen i deforman i ( sunt
generatoare de curen i armonici);
b) De categoria a II-a - alimentate cu curen i deforman i amplific aceast deformare (de ex. linii
electrice ale c ror inductan e i capacit ti proprii alc tuiesc circuite oscilante cu frecven a
apropiat de a curen ilor armonici din re ea), condensatoarele din instala iile de compensare a
puterii reactive).

5.3.2 Parametrii regimului deformant

Analiza armonic . Studiul m rimilor electrice periodice nesinusoidale se bazeaz pe analiza
armonic , opera ie de descompunere a unei m rimi periodice oarecare în oscila ii armonice, ale
c ror frecven e sunt multipli întregi ai frecven ei fundamentale (de 50 Hz). Aceast
descompunere se exprim matematic prin seria Fourier. În cazul m rimilor din circuitele
electrice, caracterizate prin simetria impar a formelor de und de tipul f(ωt)=-f(ωt+π) - forma de
varia ie a undei pe semiperioada pozitiv este aceea i în semiperioada negativ - func ia
periodic nesinusoidal se descompune într-o sum de func ii periodice sinusoidale de rang impar -
figura 5.10:
∞
f (t ) = (
An sin nωt + ϕ n , )
n =1

în care An este valoarea efectiv a armonicii de

rang n a m rimii f (tensiunea u sau curentul i).
Pentru n=1 se ob ine m rimea fundamental
(corespunz toare frecven ei fundamentale de 50
Hz; pentru n=2k+1 se ob in armonicile
impare de rang superior, 3, 5, 7, 9, 11, ..., cu
pulsa iile nω=n⋅2π⋅f =2π⋅nf, respectiv
3⋅50=150 Hz, 5⋅50=250 Hz, 7⋅50 Hz=350 Hz,
... În cazul unor unde ce nu sunt riguros
impare, seria Fourier cuprinde atât un termen
constant, cât i func ii sinusoidale de rang par
pe lâng cele de rang impar.

Fig. 5.10

Parametrii regimului deformant pentru instala iile de joas tensiune. Deformarea undei de
tensiune/curent se caracterizeaz prin urm torii indicatori:
a) Reziduu deformant reprezint unda care se ob ine dintr-o und periodic dat dup
suprimarea armonicii fundamentale. Valoarea efectiv a reziduu-lui deformant este
∞
Ad =
2
An ;
n =2

b) Nivelul armonicii γ este raportul, exprimat în procente, dintre valoarea efectiv a

armonicii considerate (An) i valoarea efectiv a fundamentalei (A1);
- pentru curba de tensiune γu=Un/U1⋅100, (%);
 9-3

- pentru curba de curent γi=In/I1⋅100, (%).

c) Coeficientul de distorsiune δ este raportul, exprimat în procente, dintre valoarea
efectiv a reziduu-lui deformant (Ad) i valoarea efectiv a fundamentalei (A1)
40
2
Un
Ud n =2
- pentru curba de tensiune δu = ⋅ 100 = ⋅ 100, ( %) ;
U1 U1
40
2
In
Id n =2
- pentru curba de curent δi = ⋅ 100 = ⋅ 100, ( %) .
I1 I1

Aspectele calitative privind nivelurile de compatibilitate ale regimului deformant în

punctele de delimitare între consumator i furnizor sunt reglementate prin Normativul privind
limitarea regimului nesimetric i deformant în re elele electrice PE 143/94 (elaborat în
concordan cu normele CEI 1000-3-2/90 i ANSI/IEEE-519/1992). Valorile limit admise ale
parametrilor regimului deformant pentru instala iile de joas tensiune în punctul de delimitare sunt:
- coeficientul de distorsiune
= pentru curba de tensiune: δu ≤ 8%;
= pentru curba de curent: δi ≤ (5 ... 20)%, în func ie de m rimea curentului de
scurtcircuit în punctul de delimitare Isc, considerat ca multiplu al curentul nominal
corespunz tor sarcinii conectate Is (<20·Is ... >1000·Is) ;
- nivelul armonicilor
= de tensiune (valori par iale)

Rang n 3 5 7 9 11
γu, % 5 6 5 1,5 3,5

= de curent (valori par iale, rangul n<11): γI ≤ (4 ... 15)%, în func ie de m rimea
curentului de scurtcircuit în punctul de delimitare:

Isc/Is <20 20-50 50-100 100-1000 >1000

Nivelul armonicii γi, % , n<11 4 7 10 12 15
Coeficientul de distorsiune, δi, % 5 8 12 15 20

5.3.3 Filtre de armonici

Limitarea regimului deformant la instala iile existente se face prin instalarea filtrelor de armonici.
Filtrele se monteaz dup ce m sur torile efectuate conform PE 143 au pus în eviden dep irea
valorilor limit admise ale parametrilor regimului deformant – nivelurile armonicilor i coeficentul
de distorsiune sau exist pericolul apari iei fenomenului de rezonan pe una din armonicile
produse de acest regim.
Elemente de circuit simple în re ea deformat .
a) Fie un circuit LC serie, compus dintr-o bobin i un condensator cu inductivitatea L i
capacitatea C la frecven a de 50 Hz. Impedan a fa de armonica n este determinat de reactan ele
celor dou elemente (considerând rezisten a nul pentru cazul ideal al elementelor de circuit
simple) Zn=nωL – 1/nωC. Circuitul este în rezonan “serie” pe o armonic n dac Zn=0, adic
n2ω2LC=1. Frecven a armonicii rezonante este fn=1/2π√LC. Impedan a fiind minim (teoretic
zero), la aplicarea unei tensiuni u se ob ine un curent foarte mare (teoretic infinit). Filtrul selecteaz
armonica n, oferind acesteia o cale de curent de impedan minim . Dac la bornele unui receptor
se conecteaz în paralel un circuit LC serie cu bobina i condensatorul acordate la rezonan serie
pe frecven a fn, armonica de curent n este untat prin filtrul paralel i nu mai ajunge la receptor.
 9-4

Receptorul este protejat de p trunderea curentului armonic In de c tre filtrul absorbant conectat în
paralel cu bornele sale – figura 5.11, a.
b) Fie un circuit LC paralel, compus dintr-o bobin i un condensator cu inductivitatea L i
capacitatea C la frecven a de 50 Hz. Admitan a fa de armonica n este determinat de
susceptan ele celor dou elemente (considerând rezisten a nul pentru cazul ideal al elementelor de
circuit simple) Yn=1/nωL – nωC. Circuitul este în rezonan “paralel” pe o armonic n dac Yn=0,
adic n2ω2LC=1. Frecven a armonicii rezonante este fn=1/2π√LC. Admitan a fiind minim (teoretic
zero), impedan a echivalent este maxim (teoretic infinit ), astfel c la aplicarea unei tensiuni u se
ob ine un curent foarte mic (teoretic nul). Filtrul selecteaz armonica n, oferind acesteia o cale de
curent de admitan minim – echivalent cu o impedan maxim . Dac la bornele unui receptor se
conecteaz în serie un
circuit LC paralel cu bobina i condensatorul acordate la rezonan paralel pe frecven a fn, armonica
de curent n este blocat prin filtrul paralel i nu mai ajunge la receptor. Receptorul este protejat de
p trunderea curentului armonic In de c tre filtrul refulant conectat în serie la bornele sale – figura
5.11, b.

L
Fig. 5.11

L C
Receptor Receptor
C

De remarcat c un filtru absorbant LC acordat pe o frecven fn are un caracter capacitiv

pentru frecven e inferioare (deci pentru fundamental i armonicile inferioare) pentru c nωL <
1/nωC, fiind astfel util pentru compensarea puterii reactive i un caracter inductiv pentru frecven e
superioare (deci pentru armonicile superioare) pentru c nωL > 1/nωC, eliminând pericolul de
apari ie al altor fenomene de rezonan la armonici superioare – figura 5.12, a. O combina ie a celor
dou tipuri de filtre prezint un caracter dual, fiind filtru absorbant pentru frecven a f1 ( reactan a
nul ), respectiv refulant pentru frecven a f2 (reactan a infinit ) – figura 5.12, c.

Fig. 5.12
 9-5

Curen ii armonici din re eaua de distribu ie pot fi considerabil redu i prin folosirea filtrelor
absorbante. Filtrele sunt circuite cu rezonan serie, dimensionate pentru a produce rezonan a exact
la o frecven armonic dat , fie ea 250 Hz a armonicii a 5-a. Datorit impedan ei sc zute a filtrului
pentru aceast armonic , curen ii de frecven a 250 Hz sunt absorbi i de filtru i nu mai p trund în
re ea. În plus, filtrul prezint un caracter capacitiv pentru fundamentala tensiunii - 50 Hz - i
contribuie la compensarea puterii reactive cu frecven a de 50 Hz. Filtrele se dimensioneaz
începând de la armonicile inferioare spre cele superioare, de obicei pentru armonica 5, armonica 7
i, împreun , armonicile 11 i În multe cazuri, este suficient s se prevad doar un filtru pentru
armonica 5, curen ii armonici din re ea reducându-se cu pân la 70 ... 90 %. Filtrele se monteaz în
pozi ia central , la tabloul general al consumatorului sau la tabloul sarcinii generatoare de poluare
armonic - figura 5.13
Pentru dimensionarea filtrelor se consider : - curen ii armonici ai sarcinilor; - nivelul
distorsiunii tensiunii în sistem; - reactan a de scurtcircuit în punctul de conectare. O formul
simpl de calcul a frecven ei de rezonan fr=50⋅√Sk/QC, în func ie de puterea de scurtciruit Sk în
punctul de conectare a condensatoarelor i de puterea reactiv QC a acestora.

5.3.4 Efectele armonicilor asupra condensatoarelor din

instala ia de compensare a puterii reactive sistem de distributie primara
(a) Comportamentul condensatoarelor în re ele cu
echipamente de control în frevcven audio. Echipamentul de transformator
control în frecven a audio utilizeaz semnalele emise în Joasa tensiune
frecven a 160 ... 1350 Hz în re eaua de distribu ie a energiei
la filtre
electrice, pentru a comanda relee receptoare conectate la re ea. de la
Datorit caracterului dependent de frecven al reactan ei convertor
υ=5 υ=7 υ=11.13
Σl(υ)
capacitive (XC=1/ωC, unde ω=2πf, f fiind frecven a semnalului
de control emis în re ea), condensatoarele absorb aceste M
filtre
semnale; tensiunea de comand este asfel sc zut sub limitele convertor
opera ionale în apropierea condensatoarelor. Pentru a elimina
acest neajuns, conectarea condensatoarelor la re ea se face fie Fig. 5.13
prin intermediul unor blocuri de frecven , fie a unor reactoare (bobine). Conform unor
reglement ri specifice, în re ele f r armonici i cu frecven a semnalului mai mic de 250 Hz, se
pot folosi baterii de compensare a factorului de putere f r reactoare i cu o putere a
condensatoarelor pân la 35% din puterea aparent a transformatorelor de alimentare, f r alte
m suri de protec ie. Dac frecven a semnalului este mai mare de 250 Hz, bateriile de
condensatoare cu puteri mai mari de 10 kVAr trebuie s fie prev zute cu un bloc de frecven audio
“trece sus”.
În re elele cu un con inut ridicat de armonici, îmbun t irea factorului de putere este
posibil doar cu condensatoare conectate în serie cu reactoare (“condensatoare de tip inductiv”),
care au un puternic caracter inductiv pentru frecven e mai înalte decât anumite frecven e audio i
nu necesit instalarea suplimentar a unor blocuri de frecven audio. Parametrii corespunz tori
reactan elor trebuie selecta i în raport cu frecven a audio folosit :

Frecven a, Hz <250 >250 >350

XL/XC , % 14 ≥7 ≥5

(b) Condensatoare conectate în serie cu reactoare. Condensatoarele din instala ia de

îmbun t ire a factorului de putere i inductivit ile existente în re eaua de distribu ie pot forma
un circuit rezonant la o anumit frecven armonic n - XLn=XCn, adic ω[n]L=1/ω[n]C, echivalent
cu (2π⋅n⋅50)2LC=1; în aceast expresie n este ordinul armonicii (5, 7, 9, 11, ...); 50 - frecven a de
baz (50 Hz); L - inductivitatea bobinei din re ea, la 50 Hz; C - capacitatea condensatorului din
re ea, la 50 Hz. Ca urmare a valorii sc zute a impedan ei echivalente, intensitate curentului
 9-6

pentru armonica n poate cre te considerabil i, astfel, poate provoca deteriorarea elementelor de
re ea în cauz - condensatorul i/sau bobina.
Din aceste motive, condensatoarele conectate în sisteme echipate cu convertizoare/
redresoare trebuie s fie prev zute cu bobine înseriate - figura 5.14.
Circuitul serie bobin -condensator este astfel dimensionat încât frecven a de rezonan s
fie mai mic decât armonica 5 - între 200 i 220 Hz. Circuitul devine inductiv pentru frecven ele
superioare, deci pentru toate celelalte armnoici din re ea i nu mai este posibil apari ia altor
fenomene de rezonan . Întrucât prin condensator circul i o important parte din armonicile de
curent, în special armonica 5, instala ia de îmbun t ire a factorului de putere asigur i o
atenuare a polu rii armonice din re ea.

sistem de distributie primara

transformator
transformator
Joasa tensiune

Putere Putere υ=5 υ=7 υ=11.13

activa P reactiva Q
condensator
M convertor
filtre
convertor

Fig. 5.14

Condensatoarele “de tip inductiv” pot fi utilizate atât în compensarea individual cât i
centralizat . Se recomand montarea acestui tip de condensatoare în cazul în care echipamentul
care genereaz armonicile reprezint mai mult de 20% din sarcina consumatorului.

5.3.5 Cerin e reciproce de calitate pentru iluminatul electric - energia electric

Reglement ri. Standardul românesc. Prevederile prescrip iei PE 143 sunt prezentate anterior:
Standardul IEC. Emisia armonic pentru echipamentul de iluminat este reglementat în
standardul IEC 1000-3-2 “Limitele armonice pentru aparate de joas tensiune cu curen i mai mici
de 16 A”, echipamentul de iluminat fiind încadrat în clasa C. Nivelul armonicilor de curent nu
trebuie s dep easc valorile limite admise (k este factorul de putere al circuitului):

Rang n 2 3 5 7 9 11 ... 39
γi , % 2 30·k 10 7 5 3

Coeficientul de distorsiune, denumit în normele europene “coeficientul total de

distorsiune (THD - Total Harmonic Distorsion)” trebuie s fie mai mic de 33%, iar factorul de
putere - mai mare de 0,95. Standardul nu reglementeaz emisia armonic a l mpilor cu desc rc ri
cu balast încorporat, a variatoarelor de tensiune (dimmer) i a echipamentelor de iluminat cu
putere inferioar de 25 W, ceea ce face ca l mpile fluorescente compacte i l mpile cu halogeni
de 12 V s nu fie cuprinse în standard (fapt criticat de mul i autori în lucr ri de specialitate).
Acesta este unul dintre motivele pentru care numeroase studii privind poluarea armonic produs
de echipamentele de iluminat s-au axat în special pe l mpile fluorescente compacte
Standardul men ionat a fost adoptat ca standard na ional de rile membre CENELEC
(organism european ce cuprinde 16 state).
 9-7

Standardul ANSI/IEEE. Standardele nord-americane nu specific nici o limit pentru

emisia armonic a echipamentelor. Standardul IEEE 519-1992 “Practici recomandate i cerin e
pentru controlul armonic în sistemele de putere electric ” ofer doar orient ri privind injec ia
admisibil a curen ilor armonici din partea consumatorilor individuali în sistemul de putere.
Armonici produse de sursele de lumin . a) L mpi folosite în iluminatul public. M sur ri
efectuate în cadrul FRE Cluj (1995) asupra regimului de func ionare a re elei de iluminat public
au condus la eviden ierea situa iei din figura 5.15: - distorsiunea undei de tensiune este în
limitele admisibile, în timp ce poluarea armonic a undei de curent dep e te valorile maxime
admise de PE 143 (IEEE 519) - nivelurile armonicilor de curent 3 i 5 sunt mai mari de 1,20 ...
2,75 ori, iar coeficientul de distorsiune este mai mare de 1,40 ... 1,90 ori; - coeficientul de
distorsiune este în general mai mic de 5%, întrucât re eaua alimenteaz atât iluminatul public cât
i consumatori casnici; - re eaua trifazat public are o sarcin de iluminat nesimetric ,
observabil în special în armonicile 5 de curent i tensiune; - factorul de putere este sc zut, în
unele sectoare de re ea sub 0,6.

Fig. 5.15

Nivelurile armonicilor de curent în re eaua de distribu ie

Ordinul armonicii n 3 5 7 9 ... 25
Nivelul faza R 16,0 20,0 10,1 2,6 ... 0,4
armonicii faza S 14,2 14,0 5,9 1,2 ... 0,2
γi, % faza T 18,0 32,6 10,8 3,4 ... 0,6

M sur ri de laborator efectuate asupra l mpilor uzuale folosite în iluminatul public -

lampa cu vapori de mercur de înalt presiune i lampa cu vapori de sodiu de înalt presiune [7;
11] - au pus în eviden prezen a armonicii 3 de curent, al c rei nivel este de 8 ... 10% pentru
lampa cu vapori de mercur, respectiv de 6 ... 12% pentru lampa cu vapori de sodiu; coeficientul
de distorsiune este de 8 ... 10% pentru lampa cu vapori de mercur, respectiv de 6,5 ... 13%
pentru lampa cu vapori de sodiu (gama de varia ie este determinat de puterea i produc torul
l mpii).
b) L mpi folosite în iluminatul interior. L mpi cu vapori de sodiu de înalt presiune.
Lucrarea [8] analizeaz problemele ap rute în instala iile de iluminat pentru sere, determinate de
prezen a armonicilor de curent - factor de putere sc zut, supraînc rcarea transformatorului re elei
de alimentare, deteriorarea unor echipamente de iluminat i pierderile de energie suplimentare.
 9-8

M sur ri efectuate asupra mai multor instala ii de iluminat au eviden iat prezen a armonicilor 3,
5 i 7. Gradul de distorsiune este dependent de sarcina conectat în circuit, coeficientul de
distorsiune fiind maxim pentru un anumit num r de corpuri de iluminat conectate; în unele
sisteme de iluminat nu a fost remarcat aceast corela ie. Distorsiunea armonic în instala ia de
iluminat este cauzat par ial de distorsiunea undei de tensiune din re eaua de medie tensiune;
fiind mai mare în cursul orelor de sear , decât noaptea. Pentru evitarea apari iei rezonan ei serie
cauzate de armonicile 5 i 7, trebuie ca frecven a de rezonan s fie adus în jurul valorii de 200
Hz. În acest scop (a) se utilizeaz bobine înseriate cu condensatoarele de îmbun t ire a
factorului de putere ce echipeaz fiecare corp de iluminat, formând astfel filtre serie individuale
sau (b) se prev d bobine de filtrare montate pe fiecare circuit de iluminat.
L mpi fluorescente compacte. Numeroase studii au fost elaborate pentru analiza emisiei
armonice a acestor tipuri de l mpi. În [15] se propun trei categorii de clasificare:
- balasturi electronice cu înalt grad de distorsiune - coeficientul de distorsiune total δI
dep e te 100%, având valori uzuale între 110 ... 130% - [9];
- balasturi electronice cu distorsiune redus - coeficientul de distorsiune total δI sub 30%,
uzual între 7 ... 15% - [9] datorit unor componente pasive de control al armonicilor (filtre serie);
- balasturi magnetice - coeficientul de distorsiune total δI sub 20% al montajului clasic -
lampa în serie cu un balast inductiv.
Studiul [5] urm re te determinarea influen ei produse de utilizarea l mpilor fluorescente
compacte într-un microcartier de locuin e asupra polu rii armonice a re elei de distribu ie. Zona
reziden ial cuprinde 17 case unifamiliale; l mpile incandescente au fost înlocuite cu l mpi
fluorescente compacte de 7, 11 sau 15 W produse de firme diferite - GE Lighting, Osram, Philips
i Sylvania. Spectrul undei de curent al l mpilor individuale este caracterizat de o puternic
armonic trei, coeficientul de distorsiune total fiind între 85 ... 103%, în func ie de putere i
produc tor. Cu toate acestea, analiza armonic în re eaua de distribu ie înainte i dup instalarea
l mpilor fluorescente compacte a relevat o influen sc zut în conductoarele de faz i în
conductorul neutru, ceea ce înseamn c poluarea armonic a re elei este determinat de celelalte
sarcini electronice - radiouri i televizoare, aparatura video, calculatoare i imprimante i alte
echipamente. Contrar a tept rii distribuitorului de energie electric , armonicile generate de
utilizarea l mpilor fluorescente compacte în zona reziden ial analizat au un efect minor asupra
calit ii puterii în re eaua electric de distribu ie.
Studiul [14] analizeaz impactul produs de reabilitarea instala iei de iluminat a unei
cl diri. Sarcina total modelat este de 100 kVA, din care iluminatul incandescent reprezint
50%. Se utilizeaz l mpi fluorescente compacte cu balast electronic (cu coeficient de distorsiune
total de 115%) i magnetic. În tabel sunt date principalele caracteristici ob inute la diferite grade
de înlocuire a l mpilor existente cu noile l mpi fluorescente compacte (cu balast electronic).

Procentul de înlocuire, % 10 25 50 100

Procentul sarcinii LFC din sarcina total a cl dirii, % 1,5 4,1 9,4 26,3
Coeficientul de distorsiune total, % 1,7 4,5 9,8 23,5
Distorsiunea undei de tensiune, % 0,3 0,7 1,5 4,4

Se constat c o sarcin de iluminat cu l mpi fluorescente compacte care nu dep e te

25% din sarcina total a cl dirii afecteaz în limite admise calitatea puterii în re eaua de
alimentare.
Un alt studiu [10] modeleaz influen a sarcinii create de l mpile fluorescente compacte
utilizate în locuin e individuale. Un fider de 10 MVA poate alimenta circa 3000 - 4000 locuin e
individuale, fiecare având o sarcin posibil de 50 W în l mpi fluorescente compacte de 9 ... 33
W fiecare; dac dou /trei dintre aceste l mpi sunt echipate cu balast electronic, rezult o
distorsiune a undei de tensiune ce poate dep i limita de 5%. Astfel, se recomand ca sarcina
 9-9

deformant suplimentar (balasturile elcetronice ale l mpilor fluorescente compacte) s nu

dep easca 1% din sarcina total a re elei.
L mpi cu halogeni. O analiz a caracteristicilor l mpilor eficiente energetic [4]
eviden iaz distorsiunea armonic produs de l mpile cu halogeni de 52 - 90 W, cu coeficientul
de distorsiune total de 43,7%. Pentru l mpi cu halogeni de joas tensiune, studiul [13] relev
distorsiuni provocate de prezen a transformatorului (balastului) de alimentare, cu valori
dependente de puterea l mpii, maxime (16,8%) pentru lampa de 20 W i minime (7,9%) pentru
lampa de 75 W.

Func ionarea l mpilor electrice într-o re ea poluat armonic. L mpile cu incandescen sunt
influen ate prin sc derea duratei de via , tiut fiind c aceasta este dependent de nivelul
tensiunii de alimentare. Datorit armonicilor, tensiunea de alimentare a l mpilor cre te
comparativ cu tensiunea fundamentalei, astfel c o temperatur mai ridicat a filamentului l mpii
conduce la sc derea duratei de via . În ce prive te l mpile cu desc rc ri, nu se semnaleaz
efecte negative luminotehnice determinate de distorsiunea undei de tensiune. Prezen a
balasturilor i condensatoarelor în schemele de alimentare (func ionare) a l mpilor ar putea s
creeze probleme de rezonan pentru anumite frecven e armonice. Dar, datorit faptului c
frecven a de rezonan a celor mai multe tipuri de l mpi este în domeniul 75 - 80 Hz, aceste
probleme nu apar în interconexiunea cu re eaua de putere - [16].
Un interesant studiu [1] analizeaz comportamentul l mpilor fluorescente compacte
conectate într-o re ea cu unda de tensiune sinusoidal , respectiv deformat , cu diferite grade de
distorsiune total , de 4,6%, 15,5% i respectiv 36,4%. Pentru compara ie este analizat i o
lamp cu incandescen ; l mpile fluorescente compacte sunt prev zute cu balast magnetic, balast
magnetic cu dispozitiv de corec ie a factorului de putere i balast electronic. Rezultatele sunt
urm toarele:
- balast magnetic - coeficientul de distorsiune al undei de curent cre te de la 10% (pentru
unda sinusoidal ) la 14% (pentru unda deformat 36,4%); fluxul luminos emis scade cu 7 - 10%
pentru distorsiunea maxim a tensiunii de alimentare;
- balast magnetic cu dispozitiv de corec ie a factorului de putere - coeficientul de
distorsiune al undei de curent (13%) i fluxul luminos emis r mâne constant pentru toate formele
undei de tensiune;
- balast electronic - coeficientul de distorsiune al undei de curent este de 82% pentru
tensiunea sinusoidal , crescând pân la 99,8% pentru distorsiunea maxim a tensiunii de
alimentare; fluxul luminos emis de l mpi cre te cu distorsiunea tensiunii de alimentare.

M suri de înl turare sau diminuare a polu rii armonice a re elei de distribu ie. M suri active
i pasive de diminuare a polu rii armonice în re eaua de distribu ie i de iluminat public au fost
analizate în numeroase lucr ri de cercetare.
În instala iile de iluminat public (cu l mpi cu desc rc ri), problem cea mai important
este apari ia curen ilor mari pe conductorul neutru, asocia i distorsiunii armonice. Influen a
defavorabil a acestora poate fi eliminat cu ajutorul unor elemente pasive - bobine de blocaj
montate în diverse configura ii - figura 5.16 (dup [11]): a - compensare individual i filtrare
centralizat cu bobin cu neutru auxiliar; b - compensare i filtrare centralizat ; c - compensare i
filtrare individual . O solu ie mai costisitoare const în eliminarea conductorului neutru prin
utilizarea unui transformator special Y/∆ cu tensiunea de linie secundar de 230 V, care
alimenteaz re eaua de iluminat public ( i consumatorii civili cu receptoare monofazate). Astfel
este suprimat automat armo-nica 3, iar pentru eliminarea armonicii 5 se introduce un mic filtru
la ie irea din transforma-tor. O solu ie practic analizat în [11] - Ramon San Martin - a constat
în introducerea balastu-rilor electronice tip ECOLUM 100W pentru l mpi cu vapori de sodiu de
înalt presiune, respectiv ECOLUM 150W pentru l mpi cu vapori de mercur. Instala ia de
iluminat cuprinde 122 l mpi cu vapori de mercur i 8 l mpi cu vapori de sodiu. S-a ob inut o
 9-10

reducere a pierderilor de putere activ cu 12%, cre terea factorului de putere de la 0,90 la 0,99,
m rirea nivelului de iluminare medie cu 30% i reducerea con inutului de armonici, coeficientul
de distorsiune total diminuat cu pân la 57% fiind sub limitele admise.
Printre m surile uzuale de atenuare a regimului deformant produs în re eaua de distribu ie
care alimenteaz cl diri comerciale cu instala ii de iluminat fluorescent trifazate - [12] - sunt: (a)
alimentarea prin transformatoare de construc ie special - transformatoare duble cu înf ur ri
secundare defazate; conductorul neutru al re elei parcurge ambele înf ur ri secundare i astfel se
ob ine neutralizarea armonicii a treia de curent; (b) filtre montate pe nul (între punctul neutru al
sarcinii i cel al transformatorului de alimentare) alc tuite din dou componente înseriate - un
filtru de rezonan serie i unul de rezonan paralel, cu impedan minim pentru fundamental
i maxim pentru armonicile 3 i 9; coeficientul de distorsiune total a fost redus de la 8,5% pân
la 2,9% (pentru o instala ie trifazat de laborator echipat cu 7 l mpi fluorescente pe fiecare
faz ).
Concluzii. Instala iile de iluminat echipate cu l mpi cu desc rc ri creaz o serie de probleme
re elei electrice datorit caracterului neliniar al sarcinii, factorului de putere sc zut i
dezechilibrului produs în re eaua trifazat . Gradul de poluare armonic a re elei este determinat
de m rimea sarcinii electrice de iluminat i de caracteristicile individuale ale l mpilor. Înc rcarea
suplimentar a conductorului
neutru al re elei, datorit
L1
caracterului nesimetric al
L2
sarcinii i prezen ei L3
armonicii a treia, este o N
problem ce- i afl
rezolvarea prin utilizarea BB
unor transformatoare de
alimentare de construc ie
special sau prin
introducerea unor filtre
pasive pe conductorul L1
neutru. Poluarea armonic L2
este diminuat prin filtre L3
pasive pentru armonica 3 N

sau prin limitarea ponderii BB

sarcinii deformante a
l mpilor cu desc rc ri în
sarcina total a re elei.
Influen a produs de
L1
tensiunea deformat a L2
re elei asupra func ion rii L3
l mpilor eficiente energetic N
este minim .

BB BB BB

Fig. 5.16
 9-11

Bibliografie
(a) General pentru curs
1. Iordache Mihaela, Conecini, I., Calitatea energiei electrice, Editrua tehnic , Bucure ti, 1997
2. Seip, G. Siemens - Electrical Installations Handbook, part 2, cap. 7 Power-factor correction, Ed. 2,
1987
3. * * * Normativ privind limitarea regimului nesimetric i deformant în re elele electrice, indicativ PE
143
4. Prospect SIEMENS
5. Prospect FRAKO - Power Factor Correction Capacitors

(b) Pentru paragraful 5.3.5

[1] Arseneau, Rejean, M. Ouellette. 1993. “The effects of supply harmonics on the performance of
compact fluorescent lamps”, IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 8, No. 2, April, p. 473 - 479
[2] Borg N., Gothelf N. 1995. ”Lighting Power Quality Standards - A Brief International Overview”,
IAEEL newsletter no.12, vol 4, 3-4/95, p. 7
[3] Chindri M., S. tef nescu, F. Pop. 1997. “A New Policy in Public Lighting of Cluj-Napoca”,
Proceedings of the 4th Right Light Conference. Copenhagen, volume 1, p. 229 - 232
[4] Etezadi-Amoli, Mehdi, T. Florence. 1989. “Power factor and harmonic distorsion characteristics of
energy efficient lamps”, IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 4, No. 3, July, p. 1965 - 1969
[5] Gothelf, Natan. 1997. “Power Quality Effects of CFLs - A Field Study”, Proceedings of the 4th Right
Light Conference. Copenhagen, volume 2, p. 77 - 81
[6] Gluskin, Emanuel. 1990. “High Harmonic Currents in Fluorescent Lamp Circuits”. IEEE
Transactions on Industry Applications, Vol. 26, No. 2, March-April, p. 347 - 350
[7] Gu Mihaela, Camelia Burlacu, M. Costea. 1997. “High Pressure Discharge Lamp - A Non-Liniar
Circuit Element? Harmonics Level. Network Electricity Losses Determined by Distorting Conditions”,
Proceedings of the 4th Right Light Conference. Copenhagen, volume 1, p. 237 - 242
[8] de Jongh, K.H.R., J.A Bartels. 1997. “Recommendations for large lighting systems to prevent
harmonic distorsion”
[9] Lachaume, J., B. Chazottes, P. Fauquembergue. 1997. “Harmonic Disturbances caused by Compact
Fluorescent lamps”
[10] Pileggi, D.J., E.M. Gulachenski, C.E. Root, T.J. Gentile, A.E. Emanuel. 1993. “The effect of
modern compact fluorescent lights on voltage distorsion” , IEEE Transactions on Power Delivery, Vol.
8, No. 3, July, p. 1451 - 1459
[11] Pop Florin, R. San Martin, M. Chindri , L. Ferrero, S. tef nescu. 1997. “Analysis of the harmonic
distorsion of the public lighting network. Active correction of the harmonics for the public lighting in the
Clades d’Estrac town”, Proceedings of the 8th European Lighting Conference LUX EUROPA, authors’
separate booklet
[12] Szczepanik, J., W. Lawrance, W. Mielczarski. 1995. “Reduction of harmonics losses in three phase
fluorescent lighting circuits”, AUPEC ’95 Proceedings, Australia, Vol. 3, p. 507 - 511
[13] Topalis, Frangiskos V. 1993. “Efficiency of energy saving lamps and harmonic distorsion in
distribution systems”, IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 8, No. 4, October, p. 2038 - 2042
[14] Verderber, Rudolph R., O.C. Morse, W.R. Alling. 1993.“Harmonics from Compact Fluorescent
Lamps”, IEEE Transactions on Industry Applications, Vol. 29, No. 3, May/June, p. 670 - 674
[15] Zavadil B., A.K. Khan, R. Sung, T. Houy. 1997. “Evaluation of harmonics Impacts from Compact
Fluorescent Light On Distribution Systems”
[16] Wagner W.E. et alt.1993. “Effects of Harmonics on Equipment”, IEEE Transactions on Power
Delivery, vol. 8, No.2, April, p. 672-680