Licenta

Florin Bogdan Precup – Comportarea unor soiuri de măr cultivate în sistem superintensiv în condiţiile pedoclimatice
de la Petriş, judeţul Bistriţa-Năsăud
CUPRINS:
INTRODUCERE………………………….....................................................................................5
CAP.I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII COMPORTĂRII MĂRULUI ÎN SISTEM

SUPERINTENSIV
1.1. IMPORTANŢA CULTURII MĂRULUI.................................................................................6
1.2. ORIGINE ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE……………………………………………………..8
1.3. SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI PE PLAN MONDIAL………………………………..10
1.4. SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA……………………………………….13
CAP.II PARTICULARITAŢI TEHNOLOGICE
2.1. SISTEMUL DE CULTURĂ SUPERINTENSIV…………………………………………...14
2.2. METODE DE PLANTARE………………………………………………………………....16
CAP.III MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE
3.1 OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI…………………………………………………………..18
3.2. DESCRIEREA SOIURILOR LUATE ÎN STUDIU………………………………………..19
3.2.1. Golden delicious………………………………………………………………………......19
3.2.2. Starkrimson……………………………………………………………………………......20
3.2.3. Gala………………………………………………………………………………………..21
3.2.4. Fuji………………………………………………………………………………………...22
3.2.5. Pinova……………………………………………………………………………………..23
3.3. DESCRIEREA PORTALTOIULUI………………………………………………………..24
3.4. STUDIUL CONDIŢIILOR PEDOLOGICE, CLIMATICE ŞI GEOGRAFICE ALE ZONEI

DE DESFĂŞURARE A EXPERIMENTULUI.............................................................................24
3.4.1. Aşezare geografică………………………………………………………………………..25
3.4.2. Solul……………………………………………………………………………………….26
1
3.4.3. Temperatura……………………………………………………………………………….26
3.4.4. Precipitaţiile atmosferice………………………………………………………………….27
3.4.5 Durata de strălucire a soarelui……………………………………………………………..28
CAP.IV REZULTATE ŞI DISCUŢII………………………………………………………….30
4.1 VOLUMUL COROANEI……………………………………………………………………30
4.2 SUPRAFAŢA SECŢIUNII TRANSVERSALE A TRUNCHIULUI.....................................31
4.3 NUMĂRUL DE FORMAŢIUNI FRUCTIFERE....................................................................33
4.4 LUNGIMEA MEDIE A LĂSTARILOR.................................................................................34
4.5 PRODUCŢIA DE FRUCTE....................................................................................................35
4.6 INDICELE DE PRODUCTIVITATE.....................................................................................37
4.7 MĂRIMEA MEDIE A FRUCTELOR....................................................................................37
4.8 GREUTATEA MEDIE A FRUCTELOR................................................................................39
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............……………………………………………………41
BIBLIOGRAFIE…………………………….…………………………………………………..42
2
COMPORTAREA UNOR SOIURI DE MĂR CULTIVATE ÎN SISTEM

SUPERINTENSIV ÎN CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE DE LA PETRIŞ,
JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Florin Bogdan PRECUP1,Viorel MITRE1

1
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Str. Mănăştur, Nr. 3-5, 400372,
Cluj-Napoca, România; precupf_bogdan@yahoo.com
REZUMAT
Cultura modernă a mărului în sistem superintensiv de mare densitate are ca principale

avantaje intrarea timpurie a pomilor pe rod, obţinerea unor producţii mari de fructe de calitate
superioară şi recuperarea rapidă a investiţiei. Prezenta lucrare prezintă rezultatele experienţelor
efectuate la livada SC.MIRO SA Petriş, judeţul Bistriţa-Năsăud, vizând comportarea a cinci
soiuri de măr (Golden Delicious, Starkrimson, Gala, Fuji, Pinova), cultivate în sistem
superintensiv de mare densitate în condiţiile pedoclimatice din zonă. Plantaţia a fost înfiinţată în
anul 2006 având o densitate de 3174 pomi/ha. Pomii au fost altoiţi pe portaltoiul M9, iar forma
de coroană utilizată a fost fusul svelt. În livezile de măr de mare densitate pe lângă sistemul
tehnologic de formare, celelalte lucrări au o influenţă puternică asupra proceselor de creştere şi
fructificare. Au fost efectuate măsuratori privind suprafaţa secţiunii trunchiului, lungimea medie
a lăstarilor, numărul creşterilor vegetative şi fructifere, producţia de fructe, indicele de
productivitate şi indici de calitate a fructelor precum greutatea şi mărimea lor. Cele mai mari
producţii de mere în condiţiile pedoclimatice din zonă s-au obţinut la soiurile Pinova (40,8 t/ha),
Golden Delicious (38,5 t/ha) şi Gala (36,7 t/ha).
CUVINTE CHEIE
Măr, livadă, superintensiv, portaltoi, producţie, calitate
BIBLIOGRAFIE
Mitre V., loana Mitre, Adriana F. SESTRAS, Radu E. SESTRAS,2011 “Influence of Training
System on Growth and Yield of the Apple Cultivars (Malus domestica Borkh.)’’
Pesteanu, A. (2005), “Growth and productivity of young apple-trees by minimized pruning

formation’’, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, Horticulture. 62:91-94 (ASTEA NU AICI)
3
THE RESPONSE OF SOME APPLE TREE CULTIVARS IN SUPER-

INTENSIVE IN PETRIŞ CONDITIONS,BISTRIŢA-NĂSAUD COUNTY
Florin Bogdan PRECUP1,Viorel MITRE1

1
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania; precupf_bogdan@yahoo.com
ABSTRACT
Modern culture in super-high density system of apple has the main advantages of early
entry on fruit tree, obtaining high yield of high quality fruit and quick recovery the investment.
This paper presents the results of experiments performed at orchands SC. MIRO SA Petris,
Bistrita-Nasaud county regarding the behavior of five varieties of apple (Golden Delicious,
Starkrimson, Gala, Fuji, Pinova), in super-high density culture system under the climatic
conditions of the area. The plantation was established in 2006 with a density of 3174 trees / ha.
The trees were grafted on M9 rootstock and crown-shaped spindle slender was used. In high-
density apple orchards near the technological system of training, other works have a strong
influence on the processes of growth and fructification. Measurements were made on trunk
cross-sectional area, average length of shoots, number of vegetative and fruit growth, yield,
productivity index and fruit quality parameters such as weight and size. The highest yields of
apples in climatic conditions in the area were obtained from the varieties Pinova (40,8 t/ha),
Golden Delicious (38,5 t/ha) and Gala (36,7 t/ha).
KEYWORDS:
Apple, orchard, super-intensive, rootstock, yield, quality
REFERENCES:
Mitre V., loana Mitre, Adriana F. SESTRAS, Radu E. SESTRAS,2011 “Influence of Training
System on Growth and Yield of the Apple Cultivars (Malus domestica Borkh.)’’
Pesteanu, A. (2005), “Growth and productivity of young apple-trees by minimized pruning

formation’’, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, Horticulture. 62:91-94 (ASTEA NU AICI)
4
INTRODUCERE
Cultura mărului este practicată în ţara noastă încă din cele mai vechi timpuri datorită
condiţiilor climatice foarte favorabile pentru această specie. Pornind de la proverbul ’’Un măr
consumat pe zi ţine doctorul departe’’ a devenit un adevăr, iar nevoia omului de a avea o
alimentaţie cât mai echilibrată a dus la extinderea acestei culturi foarte mult în ultimii ani.
Pomicultura evoluează rapid spre sisteme de cultură superintensive care se concretizează prin
obţinerea unor producţii sporite de fructe, intrarea timpurie a pomilor pe rod, densitate mai mare
a pomilor la unitatea de suprafaţă, care va fi influenţat de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de
tipul de creştere şi fructificare a pomilor. Această tendinţă de intensivizare a culturii a fost
posibilă prin reducerea vigorii pomilor, în special prin intermediul portaltoilor trecându-se de la
portaltoi din sămânţă la portaltoi vegetativi de vigoare mică cum este portaltoiul M9 folosit în
experienţă. Productivitatea reprezintă la măr una din cele mai importante obiective ale
cultivatorului, constituind o caracteristică foarte complexă care depinde de interacţiunea soiului
cu factorii de cultură şi de mediu. Cerea de fructe proaspete în ţara noastră se situează la un
nivel foarte ridicat pe tot parcursul anului astfel că producţia de mere nu poate fi satisfăcută
exclusiv din producţia internă iar din această cauză se importă fructe din ţările mari
producătoare.
Recuperarea investiţiei într-o cultură superintesivă este mai rapidă, iar longevitatea
pomilor este mai mică faţă de culturile clasice sau intensive, dar acest fapt nu este considerat un
dezavantaj deoarece permite cultivatorilor reîniorea sortimentului de mere după exigenţele şi
gusturile consumatorilor. Înfiinţarea unei plantaţii superintesive, de mare densitate are avantaje
evidenţiate mai sus, iar pe lângă acestea întreţinerea pomilor şi recoltarea fructelor sunt mult mai
facile.
Experienţa a avut loc la ferma pomicolă SC.Miro.SA Petriş, judeţul Bistriţa Năsăud, pe
perioada 2012-2013, iar rezultatele obţinute au stat la formularea unor concluzii şi recomandări
care poate sa fie utilă oricarui potenţial cultivator, dornic de a-şi înfiinţa o plantaţie de măr în
sistem superintensiv prin alegerea corespunzătoare a soiurilor şi cunoaşterea cerinţelor climatice
din zonă.
5
CAP.I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII COMPORTĂRII MĂRULUI ÎN

SISTEM SUPERINTENSIV
1.1.IMPORTANŢA CULTURII MĂRULUI
Mărul (Malus domestica Borkh.) face parte din familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae,
este o specie pomicolă foarte importantă atât pe plan mondial cât şi pe plan naţional, asigurând
împreună cu bananierul şi portocalul, producţia cea mai mare de fructe de pe glob.
Mărul este cultivat în zona climatului temperat datorită importanţei economice, însuşirilor
tehnologice, particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi caracteristicilor complexe din punct de
vedere alimentar şi terapeutic.
Valoarea alimentară a fructului se datorează conţinutului echilibrat în substanţe

hrănitoare, consumându-se preponderent în stare proaspată având calităţi gustative superioare.
Merele sunt materie primă pentru o mulţime de produse alimentare derivate cum ar fi: sucuri,
siropuri, compoturi, marmelade, jeleuri, fructe uscate,băuturi alcoolice, oţet şi cidru. De
asemenea au o utilizare culinară foarte variată folosindu-se la plăcinte, tarte, torturi, budincă,
supă-cremă de mere.
Tabelul 1.1
Principalele componente chimice ale merelor
Elementul analizat g/100 g fruct proaspăt

Apă 77,80 – 88,50
Zahăr total 7,59 – 16,40
Aciditate totală (exprimată în acid malic) 0,16 – 1,27
Substanţe tanoide 0,06 – 1,31
Substanţe pectice 0,23 – 1,14
Proteine brute 0,18 – 0,72
Substanţe minerale(cenuşă) 0,10 – 0,42
Acid ascorbic 1,00 – 47,00 mg
Valoare energetică 46,00 – 84,40 cal
Sursa: (I.F.Radu, 1985)
6
Prin conţinutul chimic bogat şi a vitaminelor existente în fructele de măr, acestea acoperă
cea mai mare parte din necesarul organismului facându-l mai rezistent la boli şi intemperii şi cu o
capacitate sporită la efort fizic şi intelectual. Proprietăţiile antioxidante ale merelor şi gustul
astringent este determinat de substanţele tanoide.
Valoare terapeutică a merelor este recunoscută, având efecte tonice asupra întregului
organism, contribuind la realizarea proceselor metabolice şi menţinerea sănătăţii. Ponderea cea
mai mare în componenţa zaharurilor o are fructoza, care se absoarbe repede şi se foloseşte de
către celulele creierului, muşchilor şi globulelor roşii din sânge. Merele pot fi folosite şi de
bolnavii de diabet, deoarece fructoza nu stimulează direct producerea insulinei. Ajută de
asemenea la eliminarea acizilor urici, manifestă o putere desorbantă a toxinelor, are influenţă
pozitivă asupra hipertensiunii arteriale datorită conţinutului ridicat în pectine, care reduc nivelul
colesterolului iar conţinutul de flavone previne bolile sistemului cardiovascular. Este important
că merele conţin substanţe antioxidante ca polifenolii şi carotenoizii, care protejează organismul
uman de acţiunea radicalilor liberi, neutralizează substanţele cancerogene în tractul intestinal (C.
Cannella, 2008). Acizii organici contribuie la proprietăţiile organoleptice ale merelor, cât şi la
sănătatea oamenilor reglând echilibrul acido-bazic din sânge şi tipului de microorganisme din
intestine. Merele, dar mai ales cojile de mere au o puternică activitate antioxidantă şi pot inhiba
foarte mult dezvoltarea cancerului la ficat şi a celulelor cancerului de colon. (Wolfe K. şi colab.,
2003).
Merele ajută digestia, provocând o importantă creştere a secreţiei salivare şi gastrice,

favorizează diureza şi eliminarea acidului uric, fiind recomandată obezilor şi reumaticilor.
Asupra sistemului nervos are o acţiune calmantă iar cojile de măr sunt recomandate contra
insomniilor.
Importanţa cosmetică este recunoscută prin folosirea sucului de mere la tonifierea

ţesuturilor. Merele sunt des utilizate în cosmetica pentru proprietăţile lor de curăţare intensă şi
exfoliere, dar şi datorită conţinutului de vitamine care ajută la redobândirea elasticităţii, fermităţii
şi tinereţii pielii. Anticii rădeau acest fruct, amestecându-l cu ulei sau cu untură, pentru a
vindeca rănile (Mihăescu, 2007; Roman, 2007; Schurch, 2008), cunoscându-se valoarea lor
încă din cele mai vechi timpuri.
Importanţa agrobiologică a mărului rezultă prin adaptabilitatea la majoritatea

condiţiilor pedoclimatice, fiind o specie rustică suportă bine iernile caracteristice climatului
temperat şi se comport bine pe o gamă variată de soluri. Datorită existenţei portaltoiurilor de
7
vigoare diferite, această specie se pretează la oricare dintre sistemele de cultură, de la cele cu
pomi uriaşi până la sistemele cu pomi de vigoare redusă, intensivă, superintensivă şi în culturi
artistice palisate cu o deosebită valoare decorativă. Aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare în
livezi, se pot obţine comparativ cu alte specii pomicole cele mai mari producţii pe hectar.
Numărul mare de soiuri cu coacere eşalonată existente în cultură, asigură consumul de fructe
proaspăte pe tot parcursul anului şi o capacitate de păstrare pe timp îndelungat a soiurilor de
iarnă.
Importanţa economică este cunoscută în ceea ce priveşte profitabilitatea culturii,

aducând venituri considerabile prin comercializarea pe piata internă şi externă, dovedindu-se o
specie foarte rentabilă. Asigură o activitate permanentă şi resurse materiale omenirii din
majoritatea zonelor geografice unde alte specii întâlnesc condiţii restrictive.
Crează activităţii economice, locuri de muncă şi resurse financiare în alte industrii

precum cea a îngrăsămintelor, pesticidelor, ambalare, prelucrare. Suportă cu usurinţă transportul
la distanţe mari şi la manipulare decât alte specii pomicole şi oferă posibilitatea aprovizionării cu
fructe proaspete a centrelor îndepărtate de locul de producţie.
1.2 ORIGINE ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE
Mărul este originar din regiunea de Nord- Vest a Munţiilor Himalaia iar în stare sălbatică
se întâlneşte în Europa, America de Nord şi în Asia Centrală, fiind întâlnite din Caucaz,
Turkestan, Altai, până în China şi Japonia. Se presupune că mărul a fost introdus în cultură cu
aproximativ 7000-7500 de ani în urmă în China și India, iar de acolo s-a răspândit și în celelalte
regiuni de pe glob (Cimpoieş, 2012).
În Europa despre cultura mărului există date din vremea Imperiului Otoman. În locuinţele
lacustre din Elveţia s-au găsit urme de mere carbonizate care datează de peste 7000 de ani. În
scrierile lui Teofrast se menţionează ca această specie era cultivată în Grecia antică, Caucaz şi
Crimeea, cu aproximativ 2400 de ani înaintea erei noastre. De pe continentul european, cultura
mărului a fost introdusă în nordul Africii, în America de Nord şi de Sud, în Noua Zeelandă şi
Australia, în Africa de Sud şi pe insulele învecinate ale acestor continente. Actualmente, această
specie se cultivă în zona climatului temperat fiind răspândit în ambele emisfere ale globului
terestru ocupând suprafaţa de 4.500.000 ha. În emisfera boreală urcă până la 660 latitudine în
Norvegia, Finlanda, Suedia iar în emisfera australă este dezvoltată în Argentina, Republica Sud-
8
Africană, Chile, Australia şi Noua Zeelandă fiind limitată de paralela de 400. Ponderea cea mai
mare a producţiei se realizează în emisfera nordică care deţine peste 90% din producţia totală de
mere. În ţările cu climat tropical (Yemen) şi ecuatorial (Kenya), mărul se cultivă la altitudini de
2000-3000 m. Datorită posibilităţilor mari de aclimatizare ale mărului, acesta se cultivă pe toate
continentele globului, excepţie făcând zonele cu temperaturi foarte scăzute. Întâlnim plantaţii de
măr în zone unde frecvent temperatura ajunge la – 40 0 C în China şi Siberia.
În ţara noastră mărul a fost cultivat din timpuri foarte îndepărtate, fapt atestat de unele
documente arheologice relevante şi existenţa numeroaselor soiuri autohtone de măr. Dacii
cultivau şi cunoşteau această cultură înainte de cucerirea romană, iar începând din secolul al
XVI-lea au apărut numeroase documente scrise care vorbesc despre calitatea şi bogăţia merelor
din diferite regiuni ale Ţărilor Române. După primul război mondial mărul a cunoscut o
dezvoltare foarte intensă prin stimularea importurilor soiurilor valoroase, de posibilităţiile bune
de valorificare a fructelor şi de producerea dirijată a materialului săditor în pepiniere. Principala
arie de răspândire a mărului în România sunt dealurile subcarpatice din zona pădurilor de strejar
şi fag.
Tabelul 1.2.
Zonarea culturii mărului în România
Regiunea pomicolă Bazine şi centre
Dealurile din nordul şi centrul Bistriţa Năsăud, Şomcuta Mare, Seini, Baia
Transilvaniei Mare, Cluj
Dealurile din vestul ţării Geoagiu, Orăştie, Haţeg, Hunedoara, Iblaniţa,

Gurahonţ
Subcarpaţii meridionali Târgu Jiu, Curtea de Argeş, Piteşti-Mărăcineni,

Câmpulung Muscel, Rm. Vâlcea, Voineşti,
Subcarpaţii orientali Piatra Neamţ, Ceahlău, Suceava, Fălticeni,

Vrancea
Oriental subcarpatians
Sursa: (Mitre, 2002)
1.3 SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI PE PLAN MONDIAL
9
Mărul ocupă în producția mondială de fructe, împreună cu bananierul şi portocalul 2/3

din recolta globală, fiecare specie contribuind în proporţie aproape egală, aproximativ câte 40
milioane tone, iar din punct de vedere al producţiei edibile mărul se situează pe primul loc.
În cadrul speciilor din zona temperată, mărul deţine supremaţia cu o pondere de 51,6 %
din producţie şi este urmat la distanţă mare de păr (15,64 %), piersici şi nectarine (13,59%) şi
prun 8,59% (Baciu A. 2005).
Tabel 1.3.
Producţia mondială de mere în anii 2001-2011 (mil tone)
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total Mondial 567,3 552,0 583,4 627,4 624,6 642,4 651,9 688,2 706,3 700,4 756,4
Africa 15,0 17,5 17,9 20,5 19,1 20,3 20,2 21,3 21,6 22,6 23,5
America 87,2 81,2 84,8 94,9 90,2 91,1 88,0 88,8 87,9 88,0 91,8
Asia 301,3 289,4 314,7 334,3 352,0 369,7 389,6 417,4 431,9 441,9 481,4
Europa 155,9 155,4 157,8 169,7 154,8 155,0 147,2 153,5 157,6 141,3 152,3
Oceania 8,0 8,5 8,3 8,0 8,5 6,3 6,9 7,1 7,3 6,5 7,4
Australia și
Noua Zeelandă 8,0 8,5 8,3 8,0 8,5 6,3 6,9 7,1 7,3 6,5 7,4
Uniunea
Europeană 126,3 119,8 119,4 129,8 118,3 118,8 102,8 120,1 119,6 107,0 116,1
Sursa: (FAO, 2001- 2011)
Conform datelor Anuarului statistic FAO 2011, producţia de mere a crescut din ce în ce
mai mult datorită noilor sisteme de cultura, cum ar fi sistemul superintensiv de mare densitate, a
materialului bilogic folosit, a portaltoilor, ajungând în anul 2011 la o producţie de 75 milioane de
tone. Cea mai mare producţie de mere este realizată în Asia care deţine primul loc în lume, cu
mai mult de jumătate din întreaga producţie a lumii (60,2%), iar ţara cu cea mai mare producţie
10
de pe glob este China cu 35.987.221 tone în anul 2011, care din producţia anuală obţinută
aproape jumătate provine de la soiul Fuji care deţine 45% din producţie. Ţări mai producatoare
sunt şi India (2,9 mil. tone), Turcia (2,7 mil. tone) , Iran (1,7 mil. tone).
Producţii mari de mere se obţin şi în America, în ţări ca SUA (4,3 mil. tone), ţara care se
situează pe locul doi în ierarhia mondială din care 44% din producţia totală de mere este
asigurată de soiul Red Delicious, 17% de Golden Delicious, 8% de McIntosh, 6% de Rome
Beauty, 4% de Jonathan şi restul de 29% de soiurile Idared, Granny Smith, Northern Spy,
Stayman, York (Cimpoieş şi colab. 2011), iar în Argentina (1,1 mil. tone) în anul 2011 având
sortimentul alcătuit în proporţie de 65% din Red Delicious şi 25% din Granny Smith.
În Africa cea mai mare producătoare de mere este Republica Africa de Sud cu o
producţie de (781.124 tone), urmată de Maroc (506.119 tone), Egipt (455.817 tone), Algeria
(450.000 tone).Acestor ţări le revine aproximativ 90% din producţia totală obţinută pe continent.
În Oceania principalele ţări producătoare sunt Noua Zeelandă (437.782 tone) şi Australia
(299.778 tone ) .
Producţia europeană de mere deţine aproximativ 30% din recolta mondială de mere. În
ţările Uniunii Europene, principalele soiuri de măr cultivate sunt: Golden Delicious care deţine
peste 55%, iar în Franţa 42% şi în Italia 76%. În Anglia se cultivă preponderent vechiul soi Cox
Orange Pepping, care are o pondere de aproximativ 60%. Pe lângă aceste soiuri de mere se mai
cultivă: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, Gloster, Gala, Granny Smith, Florina. În Japonia
38% din producţia de mere este dată de soiul Fuji, respectiv 27% de soiul Starking Delicious
(Roman, 2007). În ultimii ani creşte seminficativ producţia de mere a soiurilor Braeburn, Elstar,
Fuji, Pink Lady (A. Dalpiaz, 2008).
Tabel 1.4.
Producţia de mere în 21 ţări ale Europei
Ţara Total fructe (tone) Suprafaţa (Ha) Producţia de mere

(Kg/ha)
Polonia 2493080 183526 135843
Italia 2411200 56860 424059
Franţa 1858880 41866 444007
Rusia 1200000 188000 63830
Ucraina 954100 105200 90694
Germania 898448 31608 284247
Spania 670566 31475 213047
11
Romania 620362 52722 117667

Austria 546741 6051 903555
Olanda 418000 8266 505686
Elveţia 360863 4187 861865
Ungaria 292810 33092 88484
Moldova 268842 55790 48188
Serbia 265576 48000 55328
Grecia 255800 13500 189481
Portugalia 247229 12539 197168
Anglia 233750 15629 149562
Belgia 228405 7752 294640

Belarus 192819 60084 32092
Macedonia 124552 12131 102672
Croaţia 112931 7385 152919
Sursa: ( FAO, 2011)
În ultimii ani producţia de mere în Polonia s-a majorat de 1,7 ori, ocupând primul loc
care constituie 17,8 % din producţia de mere europeană şi 4,1 % din cea mondială, urmată de
Italia, Franţa, Rusia, Ucraina. Suprafaţa cea mai mare ocupată cu livezi de mere este în Rusia
(188.000 ha) şi Polonia (183.526 ha) iar Italia (56.860 ha) şi Franţa (41.866 ha) au jumatate din
suprafaţa primelor două ţări, dar produc o cantitate de mere aproximativ egală ca Rusia şi
Polonia datorită tehnologiilor moderne de cultură şi sistemelor superintensive cu desime foarte
mare cu peste 2500 pomi pe hectar. Cel de al treilea mare producător de mere din Europa este
Franţa cu 1,8 mil tone, fiind asigurat circa 40% din producţia totală de soiul Golden Delicious, o
pondere semnificativă au si soiurile Granny Smith(11%), Braeburn(9%) şi Gala(8%). În Olanda
producţia de mere este de 418.000 tone fiind asigurată în principal de soiurile Golden Delicious,
Red Delicious şi Elstar.
1.4 SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA
În România datorită condiţiilor naturale de climă şi sol foarte favorabile pentru cultura
mărului, aceasta s-a extins permanet formându-se numeroase bazine şi centre pomicole, fiind
cultivat pe o suprafaţă de aproximativ 75.000 hectare. Varietatea de soiuri de măr în ţara noastră
este destul de amplă, asigurându-se pe piaţă o perioadă cât mai lungă de fructe proaspete în
timpul anului.
În sortimentul actual de măr din ţara noastră, avizat pentru înmulţire prin Catalogul
oficial al soiurilor şi hibrizilor de plante cultivate, cuprinde un număr de 64 de soiuri de măr
împărţite în trei grupe: soiuri de vară, soiuri de toamnă şi soiuri de iarnă. Ultimele soiuri
12
înregistrate în anul 2012 sunt soiurile Andrei şi Viorin cu maturitate de consum în luna
septembrie.
Tabel 1.5.
Suprafaţa şi producţia de mere din România, FAO(2001-2011
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 507,4 492,0 811,1 1098,0 638,0 590,4 475,4 459,0 517,5 552,9 620,4
fructe(mii
tone)
Suprafaţa 73,0 72,4 71,6 73,4 81,7 59,3 59,0 54,7 52,6 56,4 52,7
(mii ha)
Producţia de 69,5 68,0 113,3 150,0 78,1 100,0 81,0 84,0 98,3 98,1 118,0
mere(mii
Kg/ha)
Sursa: (FAO, 2001-2011)
Conform datelor cea mai mare cantitate de mere s-a obţinut în anul 2004 (1098,0 mii
tone), după care producţia a început sa scadă ajungând în anul 2011 la o producţie de 620,4 mii
tone. Cultura mărului este cel mai bine reprezentată în judeţele din nordul ţării precum:Cluj-
Napoca, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava, Argeş şi Vâlcea care asigură aproximativ 40%
din recolta totală a ţării. Cele mai importante centre din aceste judeţe sunt: Baia-Mare, Somcuşa,
Bistriţa, Seieni, Beclean şi Rădăşeni. Alte centre de cultură renumite pentru cultura mărului sunt:
Horezu, Râmnicu Sărat, Curtea de Argeş, Câmpulung Muscel, Mărăcineni, Mărişani.
Tendinţa generală modernă a culturii mărului este de obţine şi introduce în cultură soiuri
noi cu rezistenţă genetică la boli şi dăunători, pomi cu talie mică, de tip spur sau compact,
pretabili pentru intensivizarea culturii, mărind considerabil producţia plantaţiilor şi micşorând în
acelaşi timp, suprafeţele ocupate, costul fructelor şi sporind calităţiile lor organoleptice.
CAP.II. PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE
2.1. SISTEMUL DE CULTURĂ SUPERINTENSIV

13
Sistemul superintensiv s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, prin sporirea continuă a
eficienţei economice şi de producţie în exploataţia pomicolă. Investiţia pentru înfiinţarea unei
asemenea plantaţii este mare, dar aceasta se poate recupera într-un timp scurt deoarce aplicarea
unor tehnologii avansate asigură intrarea timpurie a pomilor pe rod iar producţia medie de fructe
poate depăşi 60-80 t/ha.
Principalele avantaje ale culturii de măr în sistem superintensiv sunt: intrarea în

fructificare economică încă din anul 2-3 de la plantarea în livadă, rapiditatea creşterii recoltei şi
recuperarea investiţiei de capital cu primele două culturi de fructe, recoltă mare de fructe de
calitate cu indicatori economici mari (Pesteanu, 2005; Sadowski et al, 2005;Licznar-Malanczuk,
2006).
Modul şi normele optimizării structurii plantaţiei, sistemului echilibrat de irigare şi
fertilizare împreună cu alte procedee şi axată pe programarea calităţii, cantităţii, competivităţii
superioare a producţiei, constituie baza proiectării tehnologiei moderne în sistemul superintensiv
de cultură a mărului.
Sistemul superintensiv a devenit cel mai utilizat sistem în livezile comerciale ale culturii
mărului având un ciclu de viaţă de 12-15 ani. Succesul acestui sistem constă în îmbinarea
corespunzătoare a soiului cu portaltoiul, plantându-se la distanţe mici între pomi pe rând şi între
rânduri, iar cu o eficienţă sporită de combatere a bolilor şi dăunătorilor se obţine în fiecare an
producţii maxime şi de calitate superioară.
În livezile de măr de mare densitate pe lângă sistemul tehnologic de formare, celelalte
lucrări au o influenţă puternică asupra proceselor de creştere şi fructificare (Mitre V., 2011).
Plantaţiile superintensive în funcţie de numărul de pomi la hectar pot fi clasificaţi astfel:
- cu densitate mare: 1250-2500 pomi/ha
- cu densitate foarte mare : peste 2500 pomi/ha
După mai multe decenii de cercetări ample privind sistemele de producţie noi, în mod
special la măr, s-a stabilit că nu există nici un sistem unic de plantare cel mai bun pentru fiecare
cultivator.(Hoying and Robinson, 2000). Indiferent de sistemul de plantare, el trebuie
întotdeauna adaptat nu numai la noile constrângeri economice dar de asemenea şi la
îmbunătăţirea cunoştiinţelor în creşterea şi fructificarea pomilor.
Vigoarea pomilor depinde de soi, portaltoi, agrotehnica aplicată şi de condiţiile de mediu.
În condiţii identice de agrotehnică talia pomilor este influenţată direct de soi şi portaltoi. Pomi
14
altoiţi pe portaltoi vegetativi ca M 9, M 26 sau M 27 sunt de tip spur, imprimându-i soiului altoit
dimensiuni reduse, astfel lucrările de tăiere şi recoltare se pot face direct de la sol. Înălţimea
pomilor se limitează la 1,5- 2,2 m, pomii fiind conduşi cu coroane globuloase sau aplatizate de
volum redus.
Fig 2.1 Sistemul de cultură superintesiv (fotografie originală)
Tăierile şi formarea pomilor fructiferi are ca scop principal de a regla şi controla creşterea
şi fructificarea, precum şi dezvoltarea pomilor în combinaţie cu condiţiile locale de mediu şi
caracteristicile culturale, cu scopul de a da un randament ridicat al calităţii merelor. (Ferree and
Schupp,2003; Willaume et al., 2004; Jung and Choi, 2010).
După ce au fost formaţi şi tăiaţi, pomii fructiferi vor avea caracteristici morfologice
diferite, cum ar fi compoziţia diferitelor ramuri, numărul şi unghiurile de inserţie, capacităţiile
lor fotosintetice, potenţialul transportului de apă, randamentul între calitate şi creştere, lumina
interceptată şi eficienţa producţiei. (Ferree and Schupp, 1989;Elfving, 1990; Costes et al., 2003;).
Dezvoltarea rapidă a pomilor, cu un nivel ridicat de interceptare şi distribuire a luminii
între plante, împreună cu un echilibru corect între creşterea vegetativă şi cantitatea de fructe pe
pom, sunt caracteristici esenţiale pentru a obţine un nivel bun de precocitate şi un randament
15
înalt de calitate a fructelor (Palmer and Warrington, 2000; Robinson,2003). Una din principalele
strategii este de a utiliza portaltoi pitici pentru a obţine o densitate mare de plante la hectar.
(Sansavini, 2009). Cu toate acestea, aceşti portaltoi sunt caracteristici având creşteri vegetative
reduse (Seleznyova et al., 2008) cu un răspuns slab la fertilizării. (Ernani et al, 2008;. Neilsen et
al, 2009). În consecinţă obţinând un număr mare de pomi la hectar, este necesar un sistem de
susţinere care măreşte costul unei livezi.
O altă strategie de a controla dimensiunea merilor este utilizarea regulatorilor de creştere
sau mărirea încărcăturii de fructe. Utilizarea regulatorilor de creştere, cum ar fi triazol sau
prohexadiontul de calciu (Medjdoub et al., 2004; Greene, 2008), este eficientă, cu toate acestea
există preocupări cu privire la efectele reziduriilor asupra sănătăţii umane şi a mediului.(Fletcher
et al.,2000). Coroana pomilor poate ajuta de asemenea la reducerea creşterii vegetative, dar tinde
să reducă şi conţinutul de calciu din fructe şi creşte riscul tulburării fiziologice după recoltare.
(Goren et al.,2004). Există rapoarte privind efectul înălţimii pomilor asupra eficienţei forţei de
muncă la recoltare, radamentulului în fructe şi calitatea lor. Într-un studiu făcut de Wagenmakers
și Callesen(1989), au constat faptul că producţia de fructe a crescut la pomii cu înălţimea de 2,25
m faţă de pomi de 1,5 m înălţime, dar cu toate acestea pomii de înălţime mai mică au fost mai
eficienţi din punct de vedere a randamentului de fructe pe volumul pomului.
Formarea unei coroane bine iluminată şi plantarea pomilor la distanţe optime reduce, în mare
măsură efectul de umbire reciprocă şi creşte eficienţa utilizării energiei solare. (Balan, 2004).
2.2. METODE DE PLANTARE
Pomii se pot planta în rânduri simple sau în benzi de 2 sau 6 rânduri. Pentru metoda de
plantare în rânduri simple se folosesc următoarele distanţe de plantare în funcţie de vigoarea
soiului, fertilitatea solului şi alţi factori: distanţa de plantare de 3 m între rânduri x 1 m între
pomi pe rând se obţin 3333 pomi/ha, 2 x 1,25 m (4000 pomi/ha), 1,5 x 0,8 m(8333 pomi/ha) şi
distanţe de 1,8 x 0,6 m (9259 pomi/ha) se foloseşte la coroanele aplatizate cum ar fi gardul
belgian şi cordonul vertical. În plantaţiile superintesive când distanţa între rânduri este de 3-4 m,
iar înălţimea pomilor este de 2 -2,5 m nu apare pericolul umbririi rândului vecin. Dacă se alege
distanţa de plantare pe rând cât mai corect se poate realiza o valorificare eficientă a luminii.
La plantare în benzi de câte două rânduri se folosesc distanţele de plantare de 2,5 m între
benzi, 1 m între pomi pe rând şi 1 m între rândurile din fiecare bandă rezultând 5714 pomi/ha sau
distanţe de plantare de 3,5 m între benzi, 1,25 m între pomi pe rând şi 1,67 m între rândurile din
fiecare bandă rezultând 3231 pomi/ha. La sistemul de cultură în benzi apare umbrirea rândurilor
vecine cât şi umbrirea reciprocă de pe acelaşi rând. Umbrirea în partea inferioară a coroanei duce
16
la diminuarea calităţii fructelor şi producţiei. La plantare în benzi de câte 6 rânduri se utilizează

distanţele de 2,20 m între benzi, 1 m între pomi pe rând şi 1 m între rândurile din fiecare bandă
rezultând 8510 pomi/ha. Cele mai bune rezultate pentru planaţiile superintensive se obţin cu
rânduri simple sau cele cu rânduri duble.
Fig 2.2 Distanţe de plantare (fotografie originală)
Plantaţiile superintensive cu peste 5000 pomi/ha, au o durată scurtă de viaţă de 6-10 ani
şi poartă denumirea de ’’livezi cu ciclu scurt’’ oferind posibilitatea rotaţiei culturilor pe acelaşi
teren, evitând fenomenul de oboseală a solului şi permit schimbarea sortimentului de soiuri la
intervale scurte de timp. O densitate mai mare de pomi la hectar permite obţinerea unei producţii
mari, recuperarea mai devreme a investiţiei şi o producţie continuă de fructe de
calitate.(Wertheim et al., 2001). Creşterea densităţii de plantare nu are nici un efect asupra
gustului, conţinutului în zahăr şi acid a merelor, sau la comportarea diferită a fructelor la
depozitare.
CAP. III MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE
Experienţele au fost amplasate la livada SC.MIRO.SA, Petriş, judeţul Bistriţa-Năsăud,

într-o plantaţie comercială de măr cultivată în sistem superintensiv de mare densitate. Pomii au
fost plantaţi în anul 2006, la distanţe de 3,5 m între rânduri şi 0,9 m între pomi pe rând, cu o
17
densitate de 3174 pomi/ha şi au fost altoiţi pe portaltoiul M 9 iar forma de coroană folosită a fost
fusul svelt.
Experienţa a fost de tip monofactorial. Asupra pomilor s-au făcut următoarele măsurători
şi determinări:suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului, volumul coroanei, numărul
creşterilor vegetative, numărul creşterilor fructifere, producţia medie de fructe, indicele de
productivitate, indici de calitate a fructelor: mărimea şi greutatea fructelor.
3.1 OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI
Suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului a fost determinată la 30 cm înălţime faţă de

sol, prin măsurarea diametrului trunchiului cu şublerul pe direcţia rândului şi perpendicular pe
rând şi aplicare formulei de calcul π R2, exprimarea fiind în cm2.
Volumul coroanei s-a determinat prin măsurarea celor două diametre pe direcţia rândului
şi perpendicular pe rând, a înălţimii pomilor şi aplicarea formulei conului 1/3π R2 x h,
exprimarea fiind în m3.
Lungimea medie a lăstarilor prin măsurarea tuturor creşterilor mai mari de 5 cm şi

împărţirea la numărul lor, exprimarea făcându-se în cm.
Producţia de fructe pe pom s-a determinat prin producţia obţinută pe o şarpantă şi

înmulţirea cu numărul de şarpante, iar producţia de fructe la hectar s-a determinat prin producţia
medie kg/pom x numărul de pomi la hectar.
Indicele de productivitate s-a calculat prin raportul dintre producţia medie de fructe
exprimată prin kg/pom şi suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului exprimată în cm2.
Greutatea fructelor s-a determinat prin cântărirea pe balanţa electronică iar valorile medii
s-au obţinut prin raportarea la numărul de fructe, exprimarea fiind în grame.
Mărimea fructelor s-a determinat prin măsurarea cu şublerul diametrul mare (D),
diametrul mic (d) şi înălţimea (h), apoi folosind formula (D+d+h)/3.
3.2 DESCRIEREA SOIURILOR LUATE ÎN STUDIU
Materialul biologic din experienţă a fost reprezentat de soiurile: Golden Delicious,

Starkrimson, Gala, Fuji, Pinova
3.2.1. Golden Delicious

18
Sinonime: Delicious Auriu, Yellow Delicious, Arany Delicious, Zolotoe Prevoshodnoe, Stark
Golden Delicious, Gelber Kostlicher.
Soiul a fost descoperit de către A. H. Mullins în anul 1890, în livada sa din Clay Country,
Westvirginia (S.U.A.) şi se presupune că provine din încrucişarea soiurilor Grimes Golden cu
Golden Reinette fiind comercializat abia în anul 1914 de către pepiniera Stark Bro’s, Luisana din
S.U.A. Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana larg- piramidală spre sferică, potrivit de
deasă, rodeşte pe ramuri lungi puternic ramnificate.Fructifică pe nuieluşe şi mlădiţe, pe tipul III
de fructificare. Lăstarii sunt galbeni spre bază şi spre vârf având culoarea cenuşie-roşiatică, cu
multe lenticele albe şi mici. Frunzele sunt mari, de culoare verde- gălbuie, ovat eliptice, involte
cu marginea dublu serată având la baza peţiolului două stipele destul de mari.
Fructul este mijlociu sau supramijlociu până la mare cu greutatea de 100-200 grame, cu
forma conică-oblongă spre conică-trunchiată cu suprafaţa netedă. Fructele sunt sensibile la
soluţiile cuprice, pătându-se cu rugină până când ating mărimea unei nuci. Pieliţa este fină,
potrivit de groasă de culoare galbenă verzuie iar la maturitate galben-aurie. Culoarea de
acoperire de obicei lipseşte, dar fructele expuse la soare pot fi acoperite cu o rumeneală slabă
portocalie cu puncte subcutanate maronii repartizate uniform pe toată suprafata. Pedunculul este
lung sau foarte lung, subţire. Cavitatea pedunculară este largă, adâncă în formă de pâlnie, de
culoare verde-gălbuie, mai rar acoperită cu rugină sub formă de raze. Caliciul este închis sau
semideschis iar cavitatea calicială este adâncă, conică cu pereţii plisaţi verzi sau stropiţi cu
rugină. Pieliţa este netedă, tare acoperită cu un strat de pruină. Inima este mică plasată central
sub formă de ceapă. Pulpa este gălbuie, suculentă, crocantă cu gust dulce, slab acidulată, cu
aromă plăcută preferată de cei mai mulţi consumatori.
Este un soi pretenţios faţă de sol, recolte cu fructe de calitate superioară obţinându-se pe
soluri bogate, suficient de umede.Altoit pe M9 fructifică încă din anul al doilea de la plantare,
are o longevitate economică bună. Este un bun polenizator pentru celelalte soiuri având o
înflorire eşalonată. Rezistenţa la secetă este slabă iar rezistenţa la ger este mijlocie. Golden
delicious este un soi puternic atacat de rapăn şi cu rezistenţă slabă la făinare. Fructele sunt
rezistente la transport şi manipulare, iar în condiţii de umiditate insuficientă pieliţa lor se
zbârceşte.
19
Fig.3.2.1 Soiul de măr Golden Delicious (fotografie originală)
Merele se recoltează în a doua decadă a lunii septembrie până la începutul lunii

octombrie şi se pot păstra 180-210 zile, consumându-se mai mult în stare proaspătă.
3.2.2. Starkrimson
Acest soi a fost identificat în anul 1956 în S.U.A. fiind o variaţie mugurală a soiului
Starking Delicious sau dublu roşu.
Pomul este de vigoare mică de tip spur, rodeşte pe ramuri scurte mai ales pe ţepuşe, pe
tipul I de fructificare. Ramurile de schelet formează cu axul pomului ramuri mijlociu de mari.
Fructele sunt mari, cu greutatea de 226 grame, care se aseamănă foarte mult cu soiul
Delicious dublu roşu la culoare, formă, gust şi mărime dar soiul Starkrimson este mai mare, mai
intens colorat şi uniform într-un roşu vişiniu, cu puncte subcutanate rare şi gălbui. Pedunculul
este de culoare roşietică, îngroşat la capăt iar cavitatea pedunculară este mare, adâncă şi largă.
Caliciul este semideschis sau deschis, iar cavitatea calicială este adâncă şi foarte largă, cu pereţii
slab ondulaţii. Inima este de mărime mijlocie în formă de ceapă alungită. Camera axială este
semideschisă, comunică cu lojile, având mărime mică spre mijlocie. Pulpa este de culoare
galbenă deschisă, tare, dulce, foarte suculentă, cu aromă intensă, aproape lipsită de aciditate, de
calitate bună pentru masă.
20
Fig.3.2.2 Soiul de măr Starkrimson (fotografie originală)
Pomii dau rezultate bune pe soluri bogate, bine drenate, uşoare şi suficient de umede, cu
rezistenţă slabă la iernare şi la secetă, Este un soi cu o productivitate ridicată, cu fructe mari de
bună calitate, aspectoase rezistente la manipulare, transport, păstrare. Frunzele şi fructele sunt
sensibile la atacul de rapăn dar rezistenţa la făinare este mare.
Fructele se recoltează la începutul lunii octombrie şi se pot consuma consuma din decembrie
până în mai-iunie.
3.2.3. Gala
Acest soi a fost obţinut în Noua Zeelandă printr-o combinaţie hibridă dintre soiurile
Kidd’s Orange x Golden Delicious în anul 1962. Ponderea acestui grup s-a dublat în ultimul
deceniu în pomicultura mondială fiind foarte apreciat de consumatori.
Pomul are o vigoare mijlocie cu coroana larg piramidală spre sferică, intră pe rod precoce
şi are o fructificare standard pe tipul III. Înfloreşte în aceeaşi perioadă cu soiul Golden Delicious,
se supraîncarcă necesitând rărirea fructelor.
Fructul este de mărime mijlocie, cu greutatea de 150-170 grame, cu formă sferică sau
conic globuloasă şi suprafaţa netedă. Pieliţa este uşor aspră având culoarea de bază galbenă iar
cea de acoperire roşu oranj foarte atragătoare care ocupă până la 85 % din suprafaţa fructului.
21
Pulpa are o textură fină, crocantă, consistentă, cu aciditate slabă, suculentă, cu gust dulceag şi
aromă plăcută. Clonele au culori mai intense, suprafaţa fructelor este netedă şi pieliţa lucioasă.
Cele mai cunoscute clone ale soiului Gala sunt Royal Gala, Imperial Gala, Regal Queen Gala,
Gala must. Fructele clonei Galaxy sunt colorate în roşu strălucitor viu iar fructele clonei Tenroy
sunt striate.
Fig.3.2.3 Soiul de măr Gala (fotografie originală)
Rezistenţa pomilor la secetă şi ger este mijlocie, sunt pretenţioşi faţă de sol iar grupul
Gala este foarte sensibil la rapăn, cancer bacterian, arsură bacteriană, rezistenţă slabă la făinare şi
mijlocie la acarieni. Au o rezistenţa bună la manipulare şi transport, păstrându-se între 180-210
zile. Fructele se recoltează la sfârşitul lunii septembrie.
3.2.4. Fuji
Este un soi originar din Japonia, obţinut în anul 1939 prin încrucişarea soiurilor
americane Red Delicious şi Janet Ralls şi introdus în cultură abia în anul 1962. În pomicultura
mondială este larg răspândit fiind principalul soi cultivat în Japonia, China şi S.U.A. Merele au
nevoie de mult soare pentru a se coace în mod corespunzător.
Pomul este de vigoare mijlocie, precoce, cu fructificare pe tipul III, având o tendinţă de
rodire alternativă.
22
Fructele sunt foarte mari, cu greutatea de 250-350 grame, de formă înaltă. Suprafaţa
pieliţei este acoperită aproape jumătate cu o nuanţă de culoare roz deschis până la roşu maroniu.
Pulpa fuctului este de culoare albă, crocantă, foarte fermă, suculentă. Gustul este dulce acidulat
foarte răcoritor, conţin 15-18 % zahăr ceea ce le face unul dintre cele mai dulci soiuri
disponibile.
Fig.3.2.4 Soiul de măr Fuji (fotografie originală)
Soiul Fuji are o perioadă de vegetaţie lungă, ajungând la maturitate la sfârşitul lunii
octombrie începutul lunii noiembrie, iar pentru consum se păstrează în depozite frigorifice având
nevoie de o perioadă de postmaturare.
3.2.5. Pinova
Este un soi obţinut în anul 1986 în Germania prin încrucişarea soiurilor Clivia (Cox’s
Orange Pippin x Duchess of Oldenburg) şi Golden delicious.
Pomul are o vigoare mijlocie, cu fructificare standard pe tipul III, cu o înflorire abundentă
şi regulată. Fructele sunt de mărime supramijlocie cu o greutate de 130-170 grame, cu formă
conică. Pieliţa este de culoare galben-verzuie, acoperită cu o nuanţă de roşu- rubiniu, prezentând
striuri roşii vişinii. Pulpa este consistentă, tare, suculentă cu gust plăcut, dulce acrişor. Soiul
rezistent la făinare, rapăn şi la arsura bacteriană iar fructele au o rezistenţă bună la transport şi
manipulare cu o capacitate foarte bună de păstrare.
23
Fig. 3.2.5 Soiul de măr Pinova (fotografie originală)
Fructele se maturează aproximativ în aceeaşi perioadă cu soiul Golden delicious, la

sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.
3.3. DESCRIEREA PORTALTOIULUI
Portaltoiul M 9 (Paradis galben de Metz, Paradisul cu frunză mare) face parte din seria
EM care a fost selecţionată la staţiunea experimentală East Malling din Marea Britanie de către
R.G. Hatton, care a diferenţiat 16 tipuri de portaltoi (M1, M2,... M16 ). Este portaltoiul cel mai
cultivat în Europa şi cel mai utilizat în plantaţiile intensive şi superintensive.
Portaltioul M 9 are o vigoare slabă, imprimă soiului altoit dimensiuni reduse, produce
lăstari puternici, are un sistem radicular trasant cu o ancorare în sol nesatisfăcătoare necesitând
sistem de susţinere. Are o afinitate bună cu toate soiurile, cu o productivitate înaltă care asigură
fructe de calitate, cu o bună coloraţie şi un avans al coacerii fructelor. Pomi altoiţi pe portaltoiul
M9 încep sa rodească încă din anul 1-2 de la plantare dar primul rod abundent îl au numai în anul
3-4.Preferă solurile cu textură mijlocie, fertile, profunde şi bine drenate. Are o rezistenţă
satisfăcătoare la ger, suferă de obicei în iernile reci, fără zăpadă iar rădăcinile degeră la
temperaturi mai scăzute de -10o C. Este sensibil la secetă, arsura bacteriană, păduchele lânos şi
este tolerant la putregaiul coletului.
24
În ultimii ani au fost obţinute diferite clone ale acestui portaltoi (M9 EMLA, Burgmer
948, Fleuren 56, T337, Pajam 1, Pajam 2) care au o vigoare mai mică (T338, Fleuren 56),
aceeaşi (T3387) şi puţin mai mare (Pajam 1) faţă de pomii altoiţi pe M9.
3.4 STUDIUL CONDIŢIILOR PEDOLOGICE, CLIMATICE ŞI GEOGRAFICE ALE ZONEI

DE DESFĂŞURARE A EXPERIMENTULUI
Din punct de vedere climatic judeţul Bistriţa-Năsăud aparţine climatului continental

moderat cât şi celei cu climă montană încadrându-se în cea mai mare parte în ţinutul climatic al
Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est în ţinutul cu pajişti alpine al
climatului munţilor înalţi. Specific climei din zona de studiu a plantaţiei pomicole SC. Miro SA
Petriş se caracterizează prin primăveri scurte şi calde cu temperaturi ridicate în perioada verii,
toamne lungi şi calde iar iernile sunt lungi şi reci.
Factorii climatici care dau specificitate zonei plantaţiei pomicole sunt: temperatura,
precipitaţiile atmosferice, durata de strălucire a soarelui.
3.4.1 Aşezare geografică
Ferma pomicolă Miro Petriş, cu sediul în judeţul Bistriţa-Năsăud, localitatea Pietriş,

comuna Cetate, în apropiere de municipiul Bistriţa care are ca principală activitate cultivarea
pomilor fructiferi ca măr, cireş,vişin, prun, cais, păr.
Plantaţia de măr superintensiv se întinde pe o suprafaţă de 20 hectare cu o expozitiţie sud

estică. Producţile obţinute au ca destinaţie pieţele interne dar şi cele externe. Căile de
comunicaţie şi acces asigură o bună reţea de drumuri şi şosele care facilitează accesul în incinta
fermei. În interiorul plantaţiei pomicole este proiectat o reţea de circulaţie formată din drumuri
principale, drumuri secundare şi zone de întoarcere care facilitează transportul producţiei de
fructe cât şi aprovizionarea cu materiale, ambalaje, îngrăşăminte şi substanţe de combatere a
bolilor şi dăunătorilor. Plantaţia pomicolă are în incinta sa două lacuri pentru agrement care sunt
folosite ca şi sursă de apă pentru sistemul de irigare prin picurare pentru sistemul superintensiv
de măr. De curând ferma dispune de o hală industrială de răcire cu atmosferă controlată pentru
prelucrarea şi conservarea fructelor.
3.4.2 Solul
25
Solul pe care a fost amplasată experienţa a fost preluvosol tipic sau sol brun argiloiluvial,
pe partea sud estică a unui versant cu o pantă de 3-40 caracterizat prin profilul Ao-Bt-C.
Orizontul Ao are o grosime de 20-30 cm şi o culoare brună, brună deschisă, cu textură

lutoasă şi structura glomerurală.
Orizontul Bt are grosimi variate de la 90 la 150 cm, are pe partea superioară o textură fină
sau mijlocie, culori în nuanţe galbene, structură prismatică.
Orizontul C este reprezentat printr-o rocă neconsolidată, cu textură luto- argiloasă.
Solurile sunt mijlociu aprovizionate cu humus 2-4%, pH slab acid spre neutru 6,0 -6,7 şi
gradul de saturaţie în baze 60-70%. Este răspândit în zone mai umede unde asigură o bună
aprovizionare a solurilor cu apă şi regimul aerohidric este mai deficitar. În anii ploioşi pot aparea
un surplus de umiditate iar în anii secetoşi regimul de apă este deficitar. Printr-o aplicare corectă
a lucrărilor agrotehnice se poate regla regimul de umiditate iar necesitatea solului faţă de
îngrăsăminte este mare.
Răspandirea mai mare pe solurile brun argiloiluviale o au pomii fructiferi şi viţa de vie
care dau rezultate foarte bune.
3.4.3 Temperatura
Temperatura este principalul factor de vegetaţie care influenţează parcurgerea tuturor

fenofazelor de creştere şi fructificare ale plantelor pomicole. În majoritatea regiunilor din ţara
noastră mărul creşte şi rodeşte bine în zonele cu temperatură medie anuală de 7,5-11oC fiind o
specie fără pretenţii ridicate faţă de căldură.
În urma analizei situaţiei temperaturii pe ultimii 10 ani, în perioada 2003-2012 în zona

Pietriş, judeţul Bistriţa-Năsăud , temperatura medie anuală este de 9,1 0C favorabilă culturii
mărului. Temperatura are un efect benefic asupra dezvoltării rădăcinilo, ramurilor şi mugurilor
care pentru pornirea în vegetaţiei au nevoie de un prag biologic de + 80C.
Temperaturile scăzute din perioada de iarnă sunt necesare pentru diferenţierea mugurilor
de rod, însă excesele pot duce la degradări ale scoarţei trunchiului şi ramurilor.
Tabelul 3.4.3.1
26
Temperatura medie lunară pe perioada 2003-2012 în 0C
An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Media
Luna
Ianuarie -3,3 -4,5 -2,8 -6,5 1,8 -2,0 -1,9 -2,8 -2,9 -2,4 -2,7
Februarie -6,9 -2,6 -4,4 -3,0 1,7 0,3 -0,3 1,1 -2,6 -6,1 -2,3
Martie 1,9 3,8 0,4 2,8 7,0 5,0 3,0 3,6 4,3 2,2 3,4
Aprilie 8,1 10,5 9,6 10,6 9,9 10,4 12,5 10,0 10,0 11,1 10,3
Mai 19,2 13,2 15,6 13,9 17,0 15,1 15,4 15,4 15,4 16,1 15,6
Iunie 20,1 17,8 16,9 17,6 20,0 19,0 18,6 18,9 18,9 20,6 18,9
Iulie 19,9 19,7 19,4 20,5 21,2 19,0 20,8 20,4 19,6 23,9 20,4
August 20,3 18,8 18,9 18,3 20,1 20,0 20,0 20,7 19,8 21,2 19,8
Septembrie 13,8 13,5 15,3 15,1 9,9 13,4 16,3 13,8 16,5 17,4 14,5
Octombrie 7,2 10,0 9,0 9,1 9,1 9,6 9,4 6,4 6,9 10,4 8,7
Noiembrie 4,7 4,1 2,5 3,1 2,0 3,5 5,9 7,2 -1,1 5,1 3,7
Decembrie -1,7 -0,4 -0,9 0,8 -2,4 0,9 0,7 -1,4 1,2 -1,8 -0,5
Media 8,6 8,7 8,3 8,5 9,8 9,5 10,0 9,4 8,8 9,8 9,1
anuală
Sursa: Staţia Meteorologică Bistriţa-Năsăud
Din tabel se poate obseva ca temperatura cea mai scăzută din ultimii 10 ani s-a înregistrat
în luna februarie (-6,90 C), dar scăderea temperaturii venind treptat sistemul radicular al pomilor
nu a suferit degerături. Temperatura medie cea mai ridicată din perioada verii a fost înregistrată
anul trecut în luna iulie cu o valoare de 23,9 0C care prin durata de manifestare poate influenţa
negativ creşterea şi dezvolatarea fructelor necesitând irigare. Temperaturile mai ridicate din
cursul perioadei de vegetaţie au influenţe pozitive asupra ritmului rapid de coacere a fructelor dar
durata de păstrare se reduce considerabil.
3.4.4 Precipitaţiile atmosferice
Apa ca factor ecoclimatic are un rol deosebit în viaţa plantelor fiind indispensabilă pentru
desfăşurarea proceselor de creştere şi fructificare. Mărul este o specie pretenţioasă faţă de
umiditatea atmosferică cât şi de umiditatea din sol.
În zona noastră cantitatea de precipitaţii din ultimii 10 ani este suficientă pentru cultura
mărului înregistrându-se o valoare medie de 743,4 mm pe an. Rezistenţa la secetă şi nevoia de
apă a merilor este variată şi influenţată în principal de portaltoi şi de temperatura medie a anului.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în perioada de vară când pomii au nevoia
cel mai mult de apă în cursul fazelor de creştere activă a lăstarilor şi fructelor. O cantitate relativ
mai mică de precipitaţii necesită pomii în perioada martie, aprilie cât şi în cursul perioadei de
repaus relativ iar valorile din tabel sunt corespunzătoare pentru această perioadă.
27
Tabelul 3.4.4.1
Precipitaţiile lunare în perioada 2003-2012 în mm
An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Media
Luna
Ianuarie 54,8 51,9 43,5 31,4 113,5 27,9 17,0 71,3 31,8 48,0 49,1
Februarie 15,6 59,1 43,5 38,5 59,1 11,1 36,5 51,2 29,3 40,2 59,0
Martie 10,4 54,7 51,9 79,7 59,7 112,1 52,2 38,1 17,2 15,6 59,9
Aprilie 37,6 58,5 61,8 79,5 26,1 71,7 8,9 72,4 32,4 70,9 52,0
Mai 17,4 82,5 75,6 107,3 101,6 89,2 75,6 135,0 34,2 115,6 83,4
Iunie 12,2 35,6 94,7 210,1 38,2 79,9 92,0 133,6 106,2 46,0 84,9
Iulie 90,9 110,4 116,9 51,2 87,4 140,6 28,2 86,2 130,0 15,8 85,8
August 22,8 80,9 190,8 166,6 167,9 18,8 101,8 34,0 22,4 25,0 83,1
Septembrie 43,7 59,6 30,6 11,6 114,0 51,4 6,6 74,6 14,2 34,3 44,0
Octombrie 8,50 29,1 5,3 39,8 89,3 52,8 121,1 29,8 14,4 43,6 43,4
Noiembrie 36,5 101,9 39,1 60,5 72,4 55,8 56,0 26,5 0,1 33,0 48,2
Decembrie 28,9 35,8 69,2 16,8 18,4 99,8 65,4 85,1 49,1 37,3 50,6
Suma 379,3 760,0 822,9 893,0 947,6 811,1 661,3 837,8 481,3 525,3 743,4
anuală
Din tabel se poate observa repartizarea bună a precipitaţiilor pe parcursul unui an, fiind
pentru această zonă favorabilă cultura mărului. Nevoia de apă a pomilor este mai mare pe
măsură ce temperatura medie anuală este mai ridicată şi recolta creşte.
3.4.5 Durata de strălucire a soarelui
Lumina ca ca factor ecoclimatic este importantă pentru cultura mărului mai ales în
sistemul superintensiv unde desimea pomilor necesită mai multă lumină. O iluminare bună
favorizează procesele vitale ale pomilor, măreşte rezistenţa la ger, favorizează diferenţierea
mugurilor floriferi, contribuie la acumularea de zahăr din fructe şi favorizează colorarea fructelor
contribuind la ridicarea valorii comerciale a fructelor.
Prin fotosinteză, lumina devine principala sursă de energie în realizarea substanţelor

organice fiind condiţia de bază în realizarea unor fructe de calitate şi producţii mari. În decursul
anului durata de strălucire a soarelui are valori maxime în perioada de vară, mai ales în lunile
iulie, august cu rol esenţial la formarea pigmenţiilor şi acumularea de arome în fuctele de măr
mai ales înainte de recoltare.
Tabelul 3.4.5.1
Durata de strălucire a soarelui în perioada 2003-2012 în ore
28
An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Media
Luna
Ianuarie 17,7 55,8 80,1 122,0 46,7 102,5 63,9 84,0 82,7 51,0 70,6
Februarie 139,6 76,1 99,8 62,1 85,2 124,5 72,1 70,5 73,2 113,7 91,7
Martie 172,5 144,8 169,5 108,0 193,0 122,4 123,7 153,0 192,6 233,5 161,3
Aprilie 215,2 221,6 165,1 158,8 283,0 146,8 303,3 187,9 232,7 180,3 209,5
Mai 321,5 243,9 229,4 230,0 254,3 268,6 302,0 181,9 274,8 244,0 255,0
Iunie 321,5 278,7 267,0 237,4 325,6 267,3 273,5 216,9 270,3 322,6 278,1
Iulie 235,6 242,5 255,2 315,5 325,7 282,1 341,6 240,2 256,5 358,6 285,4
August 321,5 267,2 220,0 227,4 243,5 330,1 288,8 303,5 328,8 320,6 285,1
Septembrie 193,5 178,4 217,5 230,9 193,1 150,6 226,0 166,6 263,2 234,2 205,4
Octombrie 103,1 191,3 221,3 203,7 164,7 189,4 132,0 188,4 200,9 171,1 176,6
Noiembrie 133,6 86,3 142,8 81,9 76,8 125,9 75,2 116,2 149,4 135,2 112,3
Decembrie 103,4 42,3 42,1 60,9 35,1 76,1 32,3 30,1 43,8 57,8 52,4
Suma 2278,7 2028,9 2109,8 2083,6 2062 2186,3 2234,4 1939,2 2368,9 2422,6 2171,4
anuală
Din analiza tabelului, durata de strălucire a soarelui are o valorea medie pe ultimii 10 ani
de 2171,4 ore, fiind bine repartizată în coroana pomilor deoarece tipul de coroană folosit este
fusul szvelt care asigură condiţii favorabile pentru o fotosinteză activă. Fiind însoţită de căldură,
lumina ridică temperatura aerului iar nevoia speciilor pomicole necesită nevoi mai mari faţă de
apă asigurând sporirea calităţii fructelor şi recolte mai timpurii.
CAP.IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII
29
4.1 VOLUMUL COROANEI
Vigoarea pomilor este un element foarte important în tendinţa actuală în pomicultura

mondială prin înfinţarea de plantaţii superintensive, cu un număr mare de pomi la unitatea de
suprafaţă. Cel mai eficient mijloc de reducere a vigorii pomilor îl constituie factorul genetic prin
crearea unor portaltoi de vigoare mică care imprimă caracteristicile necesare pomilor altoiţi
pentru intensivizarea culturii mărului. Vigoarea pomului este determinată de soi, portaltoi,
condiţiile de mediu şi agrotehnica aplicată. Portaltoiul are o influenţă mare asupra soiului,
manifestată în primul rând prin combinaţia soi-portaltoi asupra vigorii de creştere, duratei de
viaţă a pomilor şi intrării pe rod.
Un prim element care face referire la vigoare de amsamblu al pomilor este volumul
coroanei care este reprezentat în tabelul 4.1
Tabel 4.1
Rezultatele referitoare la volumul coroanei la 5 soiuri de măr, cultivate în sistem

superintesiv de mare densitate, la SC MIRO SA Petriş , judeţul Bistriţa-Năsăud
Soiul Volumul coroanei Volumul relativ ± d faţă de Semnificaţia

(valori medii-m3)% faţă de media media exp. diferenţei
exp.
Pinova 2,94 93,7 -0,2 -
Starkrimson 3,62 115,4 0,5 ***
Gala 3,43 109,4 0,3 **
Golden Delicious 2,36 75,2 -0,8 -
Fuji 3,33 106,3 0,2 *
Media exp.(Mt) 3,14 100,0 -
DL 5%=0,19 DL 1%=0,28 DL0,1%=0,41
Din datele obţinute în anul 2012, la Petriş, reiese faptul că soiurile studiate determină
diferenţe asigurate statistic între majoritatea soiurilor şi media experienţei (3,14 m3) luată ca
martor în ceea ce priveşte volumul coroanei.
Analizând comportarea soiurilor faţă de media experienţei, se poate afirma că soiul

Starkrimson cu volumul coroanei de 3,62 m3 a înregistrat o valoare foarte seminficativă faţă de
media experienţei, respectiv soiul Gala a depăşit distinct seminificativ martorul înregistrând o
valoare de 3,43 m3. Soiul Fuji a înregistrat o valoare a volumului coroanei de 3,33 m3 cu o
abatere seminificativă faţă de martor.
30
Fig 4.1 Volumul coroanei (fotografie originală)
Valori inferioare ale caracterului, asigurate statistic, prezintă soiurile Pinova cu volumul
coroanei de 2,94 m3 şi soiul Golden Delicious obţinându-se o valoare a volumului coroanei de
2,36 m3.
4.2 SUPRAFAŢA SECŢIUNII TRANSVERSALE A TRUNCHIULUI
Suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului este element important în determinarea

vigorii pomilor înregistrând diferenţe asigurate statistic între majoritatea soiurilor şi media
experienţei.
Analizând comportarea soiurilor faţă de media experienţei privind suprafaţa secţiunii

transversale a trunchiului şi analiza statistică a datelor s-a ajuns la concluzia că dintre cele 5
soiuri de măr studiate, doar 3 manifestă diferenţe asigurate statistic faţă de media experienţei
(34,14 cm2) considerată martor.
31
Tabel 4.2
Rezultatele referitoare la suprafaţa secţiunii transverale a trunchiului la 5 soiuri de măr,

cultivate în sistem superintesiv de mare densitate, la SC MIRO SA Petriş , judeţul Bistriţa-
Năsăud
Soiul Suprafaţa secţiunii Suprafaţa ± d faţă de Semnificaţia

transversale a relativă % faţă media exp. diferenţei
trunchiului (cm2) de media exp.
Pinova 27,63 80,9 -6,51 -
Starkrimson 40,55 118,8 6,41 ***
Gala 36,63 107,3 2,49 *
Golden delicious 29,44 86,2 -4,70 -
Fuji 36,45 106,8 2,31 *
Media exp.(Mt) 34,14 100,0 - -
DL 5%=2,22 DL 1%=3,23 DL 0,1%=4,85
Fig 4.2 Suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului(fotografie originală)
32
Se poate afirma că cele mai bune rezultate în condiţiile pedoclimatice de la Petriş le-au
dat soiurile Starkrimson cu suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului şi cu o abatere foarte
semnificativ superioară faţă de media experienţei.
Diferenţe semnificative faţă de martor înregistrează soiurile Gala cu suprafaţa secţiunii

transversale a trunchiului de 36,63 cm2 şi Fuji cu diametrul trunchiului de 36,45 cm2. Valori
inferioare ale caracterului, asigurate statistic, prezintă soiurile Golden Delicious cu suprafaţa
secţiunii transversale de 29,44 cm2 şi soiul Pinova înregistrând o valoare de 27,63 cm2.
4.3 NUMĂRUL DE FORMAŢIUNI FRUCTIFERE
Mărul are patru tipuri distincte de fructificare care se caracterizează prin amplasarea
ramurilor de rod pe semischelet şi schelet de diferite vârste, volumul zonei productive şi evoluţia
zonei productive în coroană. În perioada de rodire trebuie sa existe un echilibru între creştere şi
fructificare.
Tabel 4.3
Rezultatele referitoare la numărul de formaţiuni fructifere la 5 soiuri de măr, cultivate în

sistem superintesiv de mare densitate, la SC MIRO SA Petriş , judeţul Bistriţa-Năsăud
Soiul Nr. de formaţiuniCreşterile ± d faţă de Semnificaţia

fructifere fructifere media exp. diferenţei
relative % faţă
de media exp.
Pinova 114,10 109,5 9,9 ***
Starkrimson 99,12 95,1 -5,1 -
Gala 99,87 95,8 -4,3 -
Golden delicious 111,84 107,3 7,6 **
Fuji 96,12 92,2 -8,1 -
Media exp.(Mt) 104,2 100,0 -
DL 5%=4,17 DL 1%=6,07 DL 0,1%=9,10
Numărul de fructe pe pom este influenţat de vigoarea şi vârsta pomului, condiţiile

tehnologice şi de mediu precum şi de mărimea fructelor din coroana pomului.
33
Fig. 4.3 Numărul de formaţiuni fructifere (fotografie originală)
Din analiza tabelului 4.3 privind numărul de formaţiuni fructifere a soiurilor rezultă
diferenţe asigurate statistic faţă de media experienţei 104,2 considerată martor.
Soiurile care au înregistrat un număr mare de formaţiuni fructifere sunt soiurile Pinova cu
numărul de formaţiuni fructifere de 114,10 şi cu o abatere foarte semnificativ superioară faţă de
media experienţei şi soiul Golden Delicious cu numărul de formaţiuni fructifere de 111,84
înregistrând o diferenţă distinct semnificativ superioară faţă de media experienţei. Valori
inferioare nesemnificative ale caracterului, asigurate statistic, prezintă soiurile Gala cu numărul
de formaţiuni fructifere de 99,87, soiul Starkrimson înregistrând o valoare de 99,12 iar soiul Fuji
cu numărul de formaţiuni fructifere de 96,12.
În plantaţiile superintensive tăierile efectuate iarna şi lucrările în verde au o mare

importanţă având scopul de a norma încărcătura de rod şi de a stimula noi creşteri în coroana
pomului.
4.4 LUNGIMEA MEDIE A LĂSTARILOR
Ritmul de creştere a lăstarilor este destul de mare în perioada de tinereţe dar se

temperează după ce pomii intră pe rod. Modul de ramnificare este caracteristic fiecărui soi de
măr deosebindu-se prin unghiul de inserţie, gradul de ramnificare, nivelul la care apar
ramnificaţiile şi vigoarea lor.
34
Tabel 4.4
Rezultatele referitoare la lungimea medie a lăstarilor la 5 soiuri de măr, cultivate în sistem

Soiul Lungimea medie a Creşterea ± d faţă de Semnificaţia

lăstarilor (cm)
relativă % faţă media exp. diferenţei
de media exp.
Pinova 32,26 90,1 -3,6 -
Starkrimson 29,76 83,1 -6,1 -
Gala 38,23 106,8 2,4 *
Golden delicious 40,11 112,0 4,3 ***
Fuji 38,70 108,0 2,9 **
Media exp.(Mt) 35,81 - -
DL 5%=1,76 DL1%=2,56 DL0,1%=3,83
Fig 4.4 Lungimea medie a lăstarilor (fotografie originală)
35
Rezultatele măsurătorilor privind lungimea medie a lăstarilor şi analiza statistică a datelor

duc la concluzia că dintre cele 5 soiuri de măr studiate, doar 3 manifestă diferenţe asigurate
statistic faţă de media experienţei (35,81 cm) considerată martor. Soiurile viguroase prin prisma
valorii caracterului sunt Golden Delicious cu lungimea medie a lăstarului de 40,11 cm şi cu o
abatere foarte semnificativ superioară faţă de media experienţei şi soiul Fuji cu lungimea medie a
lăstarilor de 38,70 cm înregistrând o diferenţă distinct semnificativ superioară faţă de media
experienţei. Soiul Gala cu lungimea medie a lăstarilor de 38,23 cm s-a obţinut o diferenţă
semnificativă faţă de media experienţei. Valori inferioare ale caracterului, asigurate statistic,
prezintă soiurile Pinova cu lungimea medie a lăstarilor de 32,26 cm şi soiul Starkrimson cu
lungimea medie a lăstarilor de 29,76 cm.
4.5 PRODUCŢIA DE FRUCTE
Producţia de fructe este influenţată de mai mulţi factori precum numărul de pomi pe
suprafaţa respectivă, precocitatea intrării pe rod a pomilor, numărul de fructe pe pom şi greutatea
şi mărimea medie a fructelor. Factorii prezentaţi mai sus sunt influenţaţi la rândul lor de numărul
de pomi la unitatea de suprafaţă care este condiţionat de vigoarea soiului şi al portaltoiului, de
tipul de fructificare şi creştere a fiecărui pom iar precocitatea intrării pe rod este influenţată de
portaltoiul utilizat, vigoare pomilor şi nu în ultimu rând de durata perioadei juvenile a pomilor.
Tabel 4.5
Rezultatele referitoare la producţia medie de fructe (t/ha) la 5 soiuri de măr, cultivate în

sistem superintesiv de mare densitate, la SC MIRO SA Petriş , judeţul Bistriţa-Năsăud
Soiul Producţia de fructe Producţia ± d faţă de Semnificaţia

t/ha relativă % faţă media exp. diferenţei
de media exp.
Pinova 40,8 115,8 5,6 ***
Starkrimson 30,4 86,2 -4,9 -
Gala 36,7 104,3 1,5 **
Fuji 29,7 84,4 -5,5 -
Media exp.(Mt) 35,2 100,0 -
DL 5%=0,92 DL1%=1,34 DL0,1%=2,0
Soiul Golden delicious nu are o capacitate de autoreglare a încărcăturii de rod astfel că

pomul se supraîncarcă păstrând 3-4fructe într-o inflorescenţă. La acest soi se impune normarea
36
încărcăturii de rod, prin rărire chimică a florilor şi fructelor şi rărirea manuală a fructelor pentru a
nu se obţine fructe mici şi de calitate slabă.
Rezultate prezentate în tabelul 4.5 scot în evidenţă faptul că atât soiul cât şi sistem de
cultură şi condiţiile pedoclimatice au influenţat în mod semnificativ producţia de fructe
înregistrate în experienţe. Rezultatele experimentale privind producţia de fructe şi analiza
statistică a datelor duc la concluzia că dintre cele 5 soiuri de măr studiate, doar 3 manifestă
diferenţe asigurate statistic faţă de media experienţei (35,2 t/ha) considerată martor.
Cea mai mare producţie de fructe a înregistrat-o soiul Pinova cu o producţie de 40,8 t/ha
şi cu abatere foarte semnificativ superioară faţă de media experienţei şi soiul Golden Delicious
cu o producţie de fructe de 38,5 t/ha şi cu o abatere reală şi foarte semnificativ superioară faţă de
media experienţei. Soiul Gala a înregistrat o producţie de 36,7 t/ha cu o diferenţă distinct
semnificativă faţă de media experienţei. Valori inferioare ale caracterului, asigurate statistic,
prezintă soiurile Starkrimson care a înregistrat o producţie de fucte de 30,4 t/ha iar la soiul Fuji
obţinându-se 29,7 t/ha producţia de fructe.
4.6 INDICELE DE PRODUCTIVITATE
Productivitatea este un element complex în aprecierea valorică a raportului dintre creştere

şi fructificare care depinde de soi şi de interacţiunea acestuia cu factorii de cultură şi de mediu.
Indicele de productivitate este raportul dintre producţia de fructe pe pom şi suprafaţa secţiunii
transversale a trunchiului, măsurată la 30 cm înălţime de la sol.
Tabel 4.6
Rezultatele referitoare la indicele de productivitate la 5 soiuri de măr, cultivate în sistem

Soiul Indicele de Productivitatea ± d faţă de Semnificaţia

relativă % faţă media exp.
productivitate kg/cm2 diferenţei
de media exp.
Pinova 0,47 138,2 0,13 ***
Starkrimson 0,24 70,6 -0,1 -
Gala 0,32 94,1 -0,02 -
Fuji 0,26 76,5 -0,08 -
Media exp.(Mt) 0,34 100,0 -
DL5%=0,02 DL1%=0,03 DL0,1%=0,05
37
Rezultatele experimentale privind indicele de productivitate şi analiza statistică a datelor

statistic faţă de media experienţei (0,34 kg/cm2) considerată martor.
Analizând comportarea soiurilor faţă de media experienţei se poate afirma că cele mai
bune rezultate în condiţiile pedoclimatice din zonă le-au înregistrat soiurile Pinova cu indicele de
productivitate de 0,47 kg/cm2 şi cu o diferenţă reală şi foarte semnificativ superioară faţă de
media experienţei şi soiul Golden Delicious cu indicele de productivitate de 0,41 kg/cm2 şi cu o
abatere reală şi foarte semnificativ superioară faţă de media experienţei. Valori inferioare ale
caracterului, asigurate statistic, prezintă soiurile Gala care a înregistrat un indeice de
productivitate de 0,32 kg/cm2, soiul Fuji cu indicele de productivitate de 0,26 kg/cm2 şi soiul
Starkrimson înregistrând un indice de productivitate de 0,24 kg/cm2.
4.7 MĂRIMEA MEDIE A FRUCTELOR
Calitatea la măr este un caracter complex influenţat de însuşirile morfologice şi

organoleptice ale fructelor (greutate, mărime, formă, culoarea şi consistenţa pulpei, gustul,
suculenţa, aroma), precum şi de însuşirile tehnologice, biochimice şi valoarea lor nutriţională.
Mărimea fructelor de măr este variabilă în cadrul soiului în funcţie de vârsta pomilor,
portaltoi, agrotehnica aplicată, gradul de încărcare. Consumatorii sunt pretenţioşi la mărimea
fructelor, deoarece fructele prea mici nu sunt agreate de consumatori iar fructele prea mari nu
sunt nici ele de dorit în coroana pomilor deoarece duc la ruperea ramurilor, cad uşor din pom, iar
culesul este incomod şi mere suportă greu transportul.
Tabel 4.7
Rezultatele referitoare la mărimea medie a fructelor la 5 soiuri de măr, cultivate în sistem

Soiul Diametrul (mm) Diametrul ± d faţă de Seminficaţie

relativ % faţă media exp.
de media exp.
Pinova 74,3 101,5 1,1 *
Starkrimson 74,8 102,3 1,7 **
Gala 71,8 98,1 -1,4 -
Fuji 69,7 95,3 -3,5 -
Media exp. (Mt) 73,2 100,0 - -
DL 5%=0,85 DL 1%=1,23 DL 0,1%=1,85
38
Rezultatele experimentale obţinute în tabelul 4.7 privind mărimea medie a fructelor şi

analiza statistică a datelor duc la concluzia că dintre cele 5 soiuri de măr studiate, doar 3
manifestă diferenţe asigurate statistic faţă de media experienţei (73,2 mm) considerată martor.
Analizând comportarea soiurilor faţă de media experienţei se poate afirma că cele mai
bune rezultate în condiţiile pedoclimatice de la Petriş le-au dat soiurile Golden Delicious cu
mărimea medie a fructului de 75,2 mm şi cu o abatere foarte semnificativ superioară faţă de
media experienţei şi soiul Starkrimson cu mărimea medie a fructului de 74,8 mm şi cu o abatere
distinct semnificativă superioară faţă de media experienţei.
Fig 4.7 Mărimea medie fructelor (fotografie originală)
Soiul Pinova cu mărimea fructului de 74,3 mm a înregistrat o diferenţă semnificativă faţă

de media experienţei. Valori inferioare ale caracterului, asigurate statistic, prezintă soiurile Gala
cu media mărimii fructului de 71,8 mm şi soiul Fuji cu mărimea medie a fructului de 69,7 mm.
39
4.8 GREUTATEA MEDIE A FRUCTELOR
Tabel 4.8
Rezultatele referitoare la greutatea medie a fructelor la 5 soiuri de măr, cultivate în sistem

Soiul Greutatea fructelor(g) Greutatea ± d faţă de Semnificaţie

relativă % faţă media exp.
de media exp.
Pinova 160 103,0 4 **
Starkrimson 182 117,0 26 ***
Gala 131 84,2 -25 -
Golden delicious 188 120,5 32 ***
Fuji 119 76,2 -37 -
Media 156,1 100,0 - -
experienţiei(Mt)
DL 5%= 2,54 DL1%=3,71 DL0,1%=5,55
Rezultatele măsurătorilor privind greutatea medie a fructelor şi analiza statistică a datelor

statistic faţă de media experienţei (151,1 grame) considerată martor.
Fig 4.8 Greutatea medie a fructelor (fotografie originală)
Soiurile viguroase prin prisma valorii caracterului sunt Golden Delicious cu greutatea
medie a fructului de 188 grame şi cu o abatere foarte semnificativ superioară faţă de media
experienţei şi soiul Starkrimson cu greutatea medie 182 grame şi cu o abatere foarte semnificativ
superioară faţă de media experienţei. Soiul Pinova cu greutatea medie a fructului de 160 grame şi
40
cu o abatere distinct semnificativă faţă de media experienţei. Valori inferioare ale caracterului,
asigurate statistic, prezintă soiurile Gala cu media greutăţii a fructului de 131 grame şi soiul Fuji
cu greutate fructului de 119 grame.
41
CONCLUZII
Plantaţia pomicolă Petriş din judeţul Bistriţa-Năsăud oferă condiţii optime din punct de
vedere pedoclimatic pentru cultura mărului în sistem superintesiv de mare densitate.
Soiul cu cea mai mare producţie medie de fructe la hectar a fost soiul Pinova (40,8 t/ha),
urmat de soiul Golden Delicious(38,5 t/ha), Gala(36,7 t/ha).
Soiurile de măr Starkrimson, Gala şi Fuji au înregistrat cea mai mare vigoare exprimată
prin volumul coroanei, diametrul secţiunii transversale a trunchiului, aceste soiuri necesită
lucrări suplimentare pentru a menţine pomii în spaţiul alocat deoarece pomii se autoumbresc şi se
dezvoltă creşterile vegetative în detrimentul formaţiunilor de rod.
Cel mai mare indice de productivitate s-a obţinut la soiurile Pinova (0,47 kg/cm2) şi
Golden Delicious (0,41 kg/cm2).
Soiurile care au înregistrat un număr mare de formaţiuni fructifere sunt soiurile Pinova
(114,10) şi Golden Delicious (111,84) cu o diferenţă foarte semnificativă faţă de media
experienţei.
Din punct de vedere calitativ, majoritatea soiurilor au format fructe mari, greutatea cea
mai mare au inregistrat soiurile Golden Delicious (188 grame), Starkrimson (182 grame) şi
Pinova (160 grame).
RECOMANDĂRI
Recomandăm utilizarea sistemului superintensiv de cultură de mare densitate deoarece

produc fructe începând cu anul doi de la plantare, ceea ce permite recuperarea rapidă a investiţiei
încă din primii ani de la finalizarea investiţiei şi obţinerea unor producţii mari cu fructe de
calitate superioară.
Pentru a atinge performanţe maxime cu acest sistem de cultură trebuie aplicate o

tehnologie de întreţinere riguroasă, ţinând cont de particularităţile de creştere şi rodire a fiecărui
soi în parte.
Limitându-ne la cele cinci soiuri de măr studiate în condiţiile pedoclimatice din această
zonă recomandăm soiurile Golden Delicious şi Pinova pentru cei ce doresc să înfiinţeze plantaţii
de măr în care să obţină producţii ridicate şi fructe de calitate.
42
BIBLIOGRAFIE
1.Ardelean M., R. Sestraş, Mirela Cordea, 2007,“Tehnică experimentală horticolă’’,Editura

Academicpres, Cluj-Napoca.
2.Babuc V., Gh. Cimpoieş, A. Peşteanu, 2010, “Bazele ştiintifice ale sporirii productivităţii în
sistemul superintensiv de cultură’’.
3.Baciu A., 2005, “Pomicultură generală’’, Editura Universitaria, Craiova.
4.Balan, V., 2004, “Dynamics of utilization of solar radiation by apple orchard’’, Annuals of the
university of Craiova. IX (XIV): 73-76.
5.Cannella C., Carlo Fideghelli, Silviero Sansavini, 2008 “Il melo’’.
6.Chira A., L.Chira, Fl. Mateescu, 2006, “Pomi fructiferi- Lucrările de înfiinţare şi întreţinere a
plantaţiilor’’, Editura M.A.S.T., Bucureşti.
7.Chira L., I. Paşca, 2008 “Cultura mărului’’, Editura M.A.S.T., Bucureşti.
8.Cimpoieş Gh., 2012, “Cultura mărului’’, Editura Bones Offices, Chişinău.
9.Cimpoieş Gh., V. Bucarciuc, I. Caimacan, 2001 “Soiuri de măr’’, Editura Ştiinţa, Chişinău
10.Costes, E., Sinoquet, H., Kelner, J.J., Godin, C., 2003, “Exploring within-tree architectural
development of two apple tree cultivars over 6 years’’, Ann. Bot. (London) 91 (1), 91–104.
11.Dalpiaz A., 2008 “Zolpidem induced sleep driving’’.
12.Elfving, D., 1990 “Growth and productivity of ‘Empire’ apple trees following
a single heading-back pruning treatment’’. Hortscience 25 (8), 908–910.
13.Ernani, P.R., Rogeri, D.A., Proenca, M.M., Dias, J., 2008, “Addition of nitrogen had no effect
on yield and quality of apples in an high density orchard carrying a dwarf rootstock’’, Rev. Bras.
Frutic. 30, 1113–1118.
14.Ferree, D.C., Schupp, J.R., 1989, “Influence of five orchard management systems on
canopy composition, light penetration and net photosynthesis of Golden Delicious apple’’, Acta
Hortic. 243, 131–140.
15.Ferree, D.C., Schupp, J.R., 2003, “Pruning and training physiology’’ In: Ferree, D.C.,
Warrington, I.J. (Eds.), Apples: Botany, Production, and Uses. CABI Publishing,
Cambridge, USA, pp. 319–344.
16.Fletcher, R.A., Gilley, A., Sankhla, N., Davis, T.D., 2000. “Triazoles as plant growth
regulators and stress protectants’’. Hortic. Rev. 24, 55–138.
43
17.Gonda I., 2003 “Cultura eficientă a mărului de calitate superioară’’, Editura Gryphon, Braşov.
18.Goren, R., Huberman, M., Goldschmidt, E.E., 2004, “Girdling: physiological and
horticultural aspects’’, Hortic. Rev. 30, 1–36.
19.Greene, D.W., 2008, “The effect of repeat annual applications of prohexadionecalcium
on fruit set, return bloom, and fruit size of apples’’, HortScience 43,376–379.
20.Hoying, S. A. and T. L. Robinson, 2000, “The apple orchard planting system puzzle’’, Acta
Horticulturae 513:257-260.
21.Isac I.,2002, “Managementul tehnico-economic al exploataţiei pomicole”, Editura Pământul,

Piteşti.
22.Jung, S.K., Choi, H.S., 2010, “Light penetration, growth, and fruit productivity in ‘Fuji’
apple trees trained to four growing systems’’, Sci. Hortic. (Amsterdam) 125 (4),672–678.
23.Lauri, P. 6. and J. M. Lespinasse 2000, “The Vertical Axis and Solaxe systems in France’’,
Acta Hort. 513:287-296.
24. Licznar-Malanczuk, M. (2006), “Training system and fruit quality in the apple cultivar
“Jonagold”. J Fruit omam. Plant. Res. 14 (2):213-218
25.Medjdoub, R., Val, J., Blanco, A., 2004, “Prohexadione-ca inhibits vegetative growth of
‘smoothee golden delicious’ apple trees’’, Sci. Hortic. 101, 243–253.
26.Mihăescu G., 2007 “ Pomicultura de la A la Z’’, Editura Asab, Bucureşti.
27.Mitre V., 2002, “Pomicultură specială’’, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
28.Mitre V., 2007, “Pomologie’’, Editura Todesco, Cluj- Napoca
29.Mitre V., loana Mitre, Adriana F. SESTRAS, Radu E. SESTRAS,2011 “Influence of

Training System on Growth and Yield of the Apple Cultivars (Malus domestica Borkh.)’’.
30.Neilsen, G.H., Neilsen, D., Herbert, L., 2009, “Nitrogen fertigation concentration and timing
of application affect nitrogen nutrition, yield, firmness, and color of apples grown at high
density’’, HortScience 44, 1425–1431.
31.Oprea Ş., G. Ropan, 2010 “Pomicultură generală’’, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
32.Palmer, J.W., Warrington, I.J., 2000, “Underlying principles of successful apple planting
systems’’, Acta Hortic. 513, 357–363.
44
33.Pesteanu, A. (2005), “Growth and productivity of young apple-trees by minimized pruning

formation’’, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, Horticulture. 62:91-94.
34.Radu, I. F., 1985, “Tratatul de tehnologia fructelor şi legumelor’’, Editura Scrisul Românesc,
Craiova.
35.Robinson, T., 2003, “Tree density and light interception-keys to early production and to high
mature production’’, Compact Fruit Tree 36, 7.
36.Roman Ioana Aurelia, 2007, “Variabilitatea şi ereditatea principalelor componente ale
fructului la măr, care conferă pretabilitate pentru extracţia de suc’’, (Teză de doctorat), USAMV
Cluj-Napoca, 19.
37.Sadowski A., A. Bernacki and T. Zoltowski, 2005, “Effectiveness of use of diferent types of
trees for esttablishment of apple orchards’’, International Conference „Environmentaly Frendly
Fruit Growing”. Tartu, p.36-44.
38.Sansavini, S., 2009, “Horticulture in Europe: from history to innovation’’, Acta Hortic.817,
43- 58.
39.Seleznyova, A.N., Tustin, D.S., Thorp, T.G., 2008, “Apple dwarfing rootstocks and
interstocks affect the type of growth units produced during the annual growth cycle: precocious
transition to flowering affects the composition and vigour of annual shoots’’. Ann. Bot. 101,
679–687.
40.Scurch, Cornelia, P. Blum, F. Zulli, 2008, “Potential of plant cells in culture for cosmetic
application’’, Phytochem Rev, 7:599–605.
41.Sestraş R., 2004, “Ameliorarea speciilor horticole’’, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
42.Wagenmakers, P., Callesen, O., 1989, “Influence of light interception on apple yield.
43.Wertheim S.J, 1985 “Productivity and fruit quality of apple in single-row and full-field
planting systems’’.
44.Wertheim, S.J., P.S. Wagenmakers, J.H. Bootsma and M.J. Groot. 2001 “Orchard systems
for apple and pear: conditions for success’’ Acta Hort. 557:209–227.
45.Willaume, M., Lauri, P.Eˇı., Sinoquet, H., 2004, “Light interception in apple trees influenced
by canopy architecture manipulation’’, Trees-Struct. Funct. 18 (6),705–713.
46. *** - www.fostat.fao.org.
47.*** - http://faostat.fao.org/site/339/default.aspx
45

Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Florin Bogdan Precup – Comportarea unor soiuri de măr cultivate în sistem superintensiv în condiţiile pedoclimatice

de la Petriş, judeţul Bistriţa-Năsăud

CAP.I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII COMPORTĂRII MĂRULUI ÎN SISTEM

1.1. IMPORTANŢA CULTURII MĂRULUI.................................................................................6

1.2. ORIGINE ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE……………………………………………………..8

1.3. SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI PE PLAN MONDIAL………………………………..10

1.4. SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA……………………………………….13

CAP.II PARTICULARITAŢI TEHNOLOGICE

2.1. SISTEMUL DE CULTURĂ SUPERINTENSIV…………………………………………...14

2.2. METODE DE PLANTARE………………………………………………………………....16

CAP.III MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE

3.1 OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI…………………………………………………………..18

3.2. DESCRIEREA SOIURILOR LUATE ÎN STUDIU………………………………………..19

3.2.1. Golden delicious………………………………………………………………………......19

3.3. DESCRIEREA PORTALTOIULUI………………………………………………………..24

3.4. STUDIUL CONDIŢIILOR PEDOLOGICE, CLIMATICE ŞI GEOGRAFICE ALE ZONEI

3.4.1. Aşezare geografică………………………………………………………………………..25

3.4.4. Precipitaţiile atmosferice………………………………………………………………….27

3.4.5 Durata de strălucire a soarelui……………………………………………………………..28

CAP.IV REZULTATE ŞI DISCUŢII………………………………………………………….30

4.1 VOLUMUL COROANEI……………………………………………………………………30

4.2 SUPRAFAŢA SECŢIUNII TRANSVERSALE A TRUNCHIULUI.....................................31

4.3 NUMĂRUL DE FORMAŢIUNI FRUCTIFERE....................................................................33

4.4 LUNGIMEA MEDIE A LĂSTARILOR.................................................................................34

4.5 PRODUCŢIA DE FRUCTE....................................................................................................35

4.6 INDICELE DE PRODUCTIVITATE.....................................................................................37

4.7 MĂRIMEA MEDIE A FRUCTELOR....................................................................................37

4.8 GREUTATEA MEDIE A FRUCTELOR................................................................................39

COMPORTAREA UNOR SOIURI DE MĂR CULTIVATE ÎN SISTEM

Florin Bogdan PRECUP1,Viorel MITRE1

Cultura modernă a mărului în sistem superintensiv de mare densitate are ca principale

Măr, livadă, superintensiv, portaltoi, producţie, calitate

Pesteanu, A. (2005), “Growth and productivity of young apple-trees by minimized pruning

THE RESPONSE OF SOME APPLE TREE CULTIVARS IN SUPER-

Florin Bogdan PRECUP1,Viorel MITRE1

Apple, orchard, super-intensive, rootstock, yield, quality

Pesteanu, A. (2005), “Growth and productivity of young apple-trees by minimized pruning

CAP.I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII COMPORTĂRII MĂRULUI ÎN

1.1.IMPORTANŢA CULTURII MĂRULUI

Valoarea alimentară a fructului se datorează conţinutului echilibrat în substanţe

Principalele componente chimice ale merelor

Elementul analizat g/100 g fruct proaspăt

Merele ajută digestia, provocând o importantă creştere a secreţiei salivare şi gastrice,

Importanţa cosmetică este recunoscută prin folosirea sucului de mere la tonifierea

Importanţa agrobiologică a mărului rezultă prin adaptabilitatea la majoritatea

Importanţa economică este cunoscută în ceea ce priveşte profitabilitatea culturii,

Crează activităţii economice, locuri de muncă şi resurse financiare în alte industrii

1.2 ORIGINE ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE

Zonarea culturii mărului în România

Regiunea pomicolă Bazine şi centre

Dealurile din vestul ţării Geoagiu, Orăştie, Haţeg, Hunedoara, Iblaniţa,

Subcarpaţii meridionali Târgu Jiu, Curtea de Argeş, Piteşti-Mărăcineni,

Subcarpaţii orientali Piatra Neamţ, Ceahlău, Suceava, Fălticeni,

Sursa: (Mitre, 2002)

1.3 SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI PE PLAN MONDIAL

Mărul ocupă în producția mondială de fructe, împreună cu bananierul şi portocalul 2/3

Producţia mondială de mere în anii 2001-2011 (mil tone)

Sursa: (FAO, 2001- 2011)

Producţia de mere în 21 ţări ale Europei

Ţara Total fructe (tone) Suprafaţa (Ha) Producţia de mere

Romania 620362 52722 117667

Belgia 228405 7752 294640

1.4 SITUAŢIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA