Sunteți pe pagina 1din 19

Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Str. Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:HORTICULTURĂ

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII POMICOLE


INTENSIVA DIN SPECIA PIERSIC PE 65 DE
HECTARE ÎN JUD.SALAJ , ZALAU

Student:
Moisi Teodor
Conducător Ştiinţific:
Prof.dr.Viorel Mitre
Șef lucrări.Andreea Andrecan

CLUJ-NAPOCA
2019

1
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

CUPRINS

Înființarea unei plantații pomicole de par


CAPITOLUL I INFORMAȚII GENERALE PRIVIND CULTURA MARULUI

1. Importanța culturii ………...……………………………………..... 3


2. Originea și răspândirea marului ...…..…………….......................... 4
3. Situația culturi parului în România și pe plan mondial..................... 4
CAPITOLUL II STUDIUL CONDIŢIILOR NATURALE ŞI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITĂŢII

1. Situația geografică și administrativă..…........................................... 5


2. Studiul climatic.................................................................................. 6
3. Studiul pedologic............................................................................... 8
4. Studiul vegetației............................................................................... 10
5. Studiul economic și social................................................................. 11

CAPITOLUL III

1. Prezentarea soiurilor......................................................................... 12

CAPITOLUL IV

1. Mașinile și utilajele folosite în plantație.......................................... 13

CAPITOLUL V CALCULUL SUPRAFEȚEI ȘI PARCELAREA

1. Desenul............................................................................................ 17
2. Calculul suprafeței ocupate............................................................. 17
3. Calculul suprafeței parcelelor......................................................... 18
4. Tabelul dispuneti soiurilor pe parcele............................................. 19
5. Costul materialului săditor.............................................................. 19

2
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

CAPITOLUL I
1.Importanța culturii
Piersicul este o specie pomicolă valoroasă datorită: însuşirilor alimentare, terapeutice şi tehnologice ale
fructelor, particularităţilor biologice ale pomilor

Fructele pot fi consumate în stare proaspătă sau prelucrată sub formă de gem, compot, nectar, fructe
deshidratate, băuturi răcoritoare, distilate.

Piersicile sunt recomandate în alimentaţia bolnavilor de ficat, rinichi, arteroscleroză şi obezitate.

Piersicul are şi alte avantaje care justifică extinderea lui în cultură cum sunt:

 pomii intră repede pe rod,


 produc mult şi constant an de an,
 în caz de accidente climatice se refac uşor

Fructele conțin:

82-91% apă, 17-18 g substanţă uscată, 5-12 g zahăr total, 0,3-1,4 g aciditate titrabilă, exprimată în acid
malic, 0,4-1,3 g proteine, 0,2-0,7 g pectine, 0,02-0,4 g tanoide, 0,3-0,7 g cenuşă.

Dintre glucide: glucoză 1,47%, fructoză 1,0%, zaharoză 6,6%.

Conţinutul în vitamine este reprezentat de acid ascorbic 5-8 mg/100 g, vitamina B1 (0,03), B2 (0,05), B6
(0,90), A (0,30), E (0,43) mg/100 g.

Dintre elementele minerale, după L.Randoin conţin:

230 mg/100 g K;

22 mg/100 g P;

10 mg/100 g Mg;

8 mg/100 g Ca;

2 mg/100 g Na;

0,6 mg/100 g Mn;

0,4 mg/100 g Fe;

0,05 mg/100 g Cu;

0,02 mg/100 g Zn.

3
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

Valoarea energetică este de 29,0-64,0 Kcal%.

2.Originea și răspândirea
Piersicul este originar din China, unde creşte spontan şi astăzi.

După datele Anuarului Statistic FAO, producţia mondială de piersici şi nectarine a crescut de la 9.323
mii tone media anilor 1989-1991 la 18.728 mii tone, media anilor 2005-2006, la peste 22 milioane tone
în 2014.

3.Situaţia culturii pe plan mondial şi în ţara noastră.


Extinderea acestei culturi a fost favorizata in principal de plasticitatea ecologica, fructificarea timpurie si
constanta, care o deosebeste fundamental de celelalte specii pomicole din climatul temperat.

Pana in anul 2002 suprafata plantata cu piersic si nectarin a crescut constsnt, de la 1.563.535 ha in 1993
la 189.347 ha. In anul urmator, 2003, cultura piersicului ocupa o suprafata redusa cu 35,99% (1.421.151
ha), in schimb productia de fructe a inregistrat o crestere importanta fata de anul 2002 atingand un nivel
maxim de 14.787.539 tone, ceea ce inseamna un plus de crestere de 7,03% . Prin diminuarea suprafetei
plantate si cresterea recoltelor, productia medie pe hectar a inregistrat o crestere de la 6,42 ton (media pe
10 ani) la 10,40 tone (in anul 2003). La nivel mondial cele mai mici recolte pe ha s-au obtinut in anul
1988 (5,89 tone) iar cele mai mari in anul 1993 (6,93 tone) si in 1994 (6,89 tone).

Productia de piersici dependenta de suprafata cultivata, conditiile de mediu si tehnologia de cultura, a


urmat o curba descendenta, inregistrand valori minime in anul 1995 (13.402 tone) si in 2002 (15.000
tone). Desi suprafat plantata s-a redus productia de piersic si nectarin a crescut la 17.960 tone. Productia
medie pe ha inregistrata in perioada 1991- 2003 a fost de 4,51 tone/ha, cu un maxim de 7,30 tone /ha
(1995) si 6,20 t/ha (2003).

CAPITOLUL II
STUDIUL CONDIŢIILOR NATURALE ŞI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITĂŢII

1. SITUAŢIA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A UNITĂŢII

Municipiul Zalău este situat în zona centrală a județului Sălaj, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la
contactul depresiunii cu același nume și culmea Meseșului.[11] Cu o suprafață totală de 90,09 km2,
teritoriul administrativ al municipiului include și localitatea Stâna.

4
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

Zalău este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de
la Porolissum – cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei
romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima
Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca–
Satu Mare–Petea, DN1F–E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest.

Fig. 1 – Localizarea orașului

2. STUDIU CLIMATIC
TEMPERATURA & PRECIPITATIILE

Clima este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar
toamna şi iarna resimt şi influenţele atlantice de la vest.

Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în
luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura medie anuală este de cca 8,2ºC, iar media precipitaţiilor anuale este de 663 mm.
Primăvara în Salaj este un anotimp de tranziție, moderat atât termic cât și din punct de vedere al
precipitațiilor. În ultimii 15-20 de ani totuși această tranziție de la iarnă la vară s-a scurtat tot mai mult,
în luna mai deja putându-se vorbi de temperaturi de vară. În luna martie uneori mai apar manifestări
tardive ale iernii, cu ninsori moderate și temperaturi scăzute, foarte rar acest lucru întâmplându-se și în
prima parte a lunii aprilie. Un exemplu relativ recent este cel de la sfârșitul lunii martie 2013, când a
5
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

nins moderat spre abundent mai ales în cartierele mai înalte ale orașului, iar stratul de zăpadă a ajuns
până la 15 centimetri.

Vara in Salaj Temperaturile se situează în cele mai multe zile în intervalul 25-30 de grade, însă uneori,
în medie o dată la 3-4 veri se înregistrează și temperaturi caniculare, de 35-36 de grade Celsius.
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5 grade Celsius),
precedentul record fiind de 38,0 grade (24 iulie 2007).

Toamna în Salaj este în general mai rece față de alte zone din Transilvania, datorită frecvenței tot mai
ridicate a maselor de aer venite dinspre nordul Europei. Cu toate acestea, în luna septembrie încă se mai
pot înregistra temperaturi de vară, care pot atinge chiar și pragul caniculei în cele mai extreme situații.
Trecerea de la vară la toamnă târzie se face destul de brusc, pe parcursul unei singure luni, timp în care
se înregistrează și cele mai multe zile cu precipitații și vânt puternic. Temperaturile pot coborî de la 30-
35 de grade la mijlocul lunii septembrie până la -5 grade la mijlocul lunii octombrie, această perioadă a
anului fiind cea mai „continentalizată” în zona Salajului.În unele sezoane temperaturile plăcute persistă
până la mijlocul lunii noiembrie, însă dacă se intaleaza un regim anticiclonic, greu de urnit, se formează
foarte frecvent ceața iar valorile termice sunt situate în jurul pragului de 0 grade Celsius, începând de la
sfârșitul lunii octombrie.

Iarna la Salaj este în general răcoroasă, cu temperaturi ce pot coborî sub -20 de grade în cele mai reci
zile. Cele mai reci zone ale orașului sunt vestul și estul (cartierul Grigorescu, respectiv Mărăști și
Someșeni), datorită poziționării în valea Someșului Mic, unde inversiunile termice sunt cele mai
pronunțate. Cartierele mai înalte, Bună Ziua, Zorilor sau Gruia au parte de temperaturi ceva mai blânde
pe parcursul iernii, mai ales când se instalează un regim anticiclonic. Uneori, diferențele de temperatură
între zona joasă și cea înaltă a orașului pot fi de până la 10 grade Celsius. Temperatura minima absolută
înregistrată a fost de -34,2 grade pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai
înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (-32 de grade) sau 13 ianuarie 1985 (-26 de grade). Trebuie
precizat faptul că în ultimii 30 de ani temperatura nu a mai coborât sub -23 de grade la stația meteo, însă
minime neoficiale de până la -27 de grade au fost înregistrate la începutul lunii februarie 2012 în partea
estică a orașului.

6
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI ŞI NEBULOZITATEA

Durata de stralucire a soarelui, reprezinta intervalul de timp, din cursul unei zile, cind soarele straluceste
si se exprima in ore si zecimi de ora.

Pe teritoriul Romaniei, cele mai mari valori, de peste 2300 de ore anual se inregistreaza pe litoralul
Marii Negre, ca urmare a predominarii timpului senin in cea mai mare parte a anului, determinată de
descendenta aerului in apropierea Marii Negre.

Regiunile de cimpie se deosebesc intre ele printr-o durata caracteristica a stralucirii soarelui, generata de
conditiile circulatiei maselor de aer. Astfel, in timp ce in Campia Romana, durata medie anuala de
insorire insumeaza peste 2100 de ore in partea estica si sud-estica si peste 2200 de ore in zona centrala si
vestica, ca urmare directa a predominarii aerului continental, in Campia de Vest sub influenta circulatiei
oceanice dinspre vest, aceasta variaza intre 2047 de ore (Satu Mare) si 2178 de ore (Sannicolau Mare).

Regiunile situate la adapostul culmilor montane inalte beneficiaza de o durata mai mare de stralucire a
soarelui. Astfel, durata anuala depaseste 2000 de ore in Subcarpatii de Curbura si Getici, Podisul
Moldovei, precum si in depresiunile situate la poalele Muntilor Apuseni.

Regiunile de deal si montane, unde numarul anual de zile cu ceata si cer acoperit prezinta o frecventa
mai mare, numarul mediu anual al orelor de stralucire a soarelui se reduce treptat de la 1900 de ore in
zonele de deal si podis, pana la valori sub 1600 de ore la altitudini de peste 2500 m.

In depresiunile intramontane, durata insolatiei se reduce mult datorita obstacolelor care limiteaza
orizontul si persistenţa cetei si a nebulozitatii stratiforme, ca urmare a predominarii inversiunilor
termice.

3. STUDIU PEDOLOGIC

Prezenta inelului muntos carpatic si dispunerea aproape concentricã a reliefului din Depresiunea
Transilvaniei, determinã dezvoltarea unei succesiuni de tipuri zonale de sol, într-o zonalitate orizontalã
ca o influentã directã a litologiei si indirectã a reliefului, prin modificarea climei si vegetatiei.

Diversitatea factorilor pedogenetici au determinat un relief puternic fragmentat, vegetatie forestierã si


ierboasa grefatã pe un fond litologic predominant acid în nord-vest si predominant bazic în sud-est,
consistenta rocilor mamã si mai ales combinarea acestora în zonele de contact, au conditionat prezenta
în zona colinarã a judetului Salaj a unui învelis de sol intens mozaicat, alcãtuit predominant din
molisoluri, argiluvisoluri alaturi de care se mai pot gasi soluri hidromorfe si soluri neevoluate. În
decursul solificãrii, proprietatile si însusirile solului s-au modificat conform sensului si intensitatii

7
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

pedogenetice pe fondul de bazã litologic în functie de formele de mezo si microrelief rezultând un


învelis de sol complex si specific.

În partea esticã si sud-esticã a regiunii pe roci cu texturã finã cu continut ridicat de CaCO3 s-au format,
soluri specifice silvostepei din Câmpia Transilvaniei reprezentate în special de molisoluri. Molisolurile
sunt reprezentate în arealul judetului Salaj prin cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice si
cernoziomuri argiloiluviale, rendzine si pseudorendzine, brune deschise de coasta s.a. Înaintând spre
centrul zonei colinare a judetului Salaj se constatã cã factorul litologic si cel orografic controleazã în
continuare repartitia teritorialã a solurilor. Dominante în aceasta zona sunt argiluvisolurile si solurile
hidromorfe.

Cernoziomurile cambice

S-au format în condiţii de expoziţie N, NV, NE şi substrat litologic alcătuit din marne, nisipuri şi gresii
în alternanţă, iar apa freatică apare în mod obişnuit la adâncime mare (5-10 m). Profilul de tip Am –Bv
–C sau Cca este foarte profund, cu volum edafic extrem de mare (orizontul C sau Cca apare la adâncime
mare, 130-150 cm).Orizontul Am, cu o grosime foarte mare (50-60 cm) are de obicei următoarele
însuşiri: textura fină, porozitate totală mare, conţinut mijlociu sau mare de humus şi azot total, conţinut
mare de fosfor şi potasiu mobil, reacţie slab acidă. Valorile unor însuşiri cresc pe profil (pH-ul) sau scad
(conţinutul în humus şi elemente nutritive, porozitatea totală). Sunt soluri eubazice (V este mai mare de
80%). În afară de cernoziomurile cambice tipice se mai întâlnesc subtipurile vertice şi
pseudorendzinice, uneori fiind erodate.

Cernoziomurile argiloiluviale

Sunt soluri cu profil Am-Bt-Cca–C, formate în condiţii asemănătoare cu acelea ale cernoziomurilor
cambice. Spre deosebire de acestea, care au evoluat mai mult sub vegetaţia ierboasă, cernoziomurile
argiloiluviale au evoluat mai mult sub vegetaţia lemnoasă, profilul fiind foarte profund şi volumul
edafic extrem de mare. Sunt caracterizate de un orizont Am de 40-50 cm, culoare neagra şi orizont Bt
de 30-40 cm foarte puternic exprimat structural, prismatic sau columnoid-prismatic, culoare brunã
foarte închisa, în partea superioarã şi brun deschis spre gãlbui la baza acestuia.

Solurile gleice

Au profil de tip Ao – A/Go – Gr, geneza lor fiind asemănătoare cu aceea a solurilor de tipul lăcoviştei,
numai că în afara de apa freatică situată la adâncime foarte mică (1-2 m), alături de vegetaţia ierboasă
higrofilă, influenţă a avut şi vegetaţia lemnoasă (pădurile de quercinee). Profilul, cu o grosime medie de
circa 1 m, are însuşiri diferite, cele chimice fiind caracterizate prin valori mici. Ocupă suprafeţe diverse
în lunci şi terase, dar apar dispersat şi în areale de păduri.

8
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

Solurile brune argiloiluviale

Sunt compuse din diferite subtipuri care dominã învelişul de sol în partea sud-esticã. Astfel, pe
materiale parentale cu un oarecare conţinut de elemente bazice, la mijloc şi în partea inferioarã a
versanţilor, pe forme de relief relativ tânãr (terase inferioare, conuri proluviale), care au fãcut ca
alterarea, debazificarea şi migrarea coloizilor sã se manifeste cu intensitate moderatã, sau format soluri
brune argiloiluviale tipice şi pseudogleizate.

Orizontul Ao are 20-30 cm grosime, culoare brunã, structurã grãunţoasã, cu pH slab-moderat acid, solul
fiind relativ bine aprovizionat cu elemente nutritive.

Orizontul Bt ajunge în unele locuri pânã la 100 cm grosime, prezintă nuanţã gălbuie, texturã finã sau
mijlocie, indicele de diferenţiere texturalã (Idt mai mare de 1,2); prezintă pelicule de argilã împreunã cu
oxizi şi hidroxizi de fier sub formã de pete sau concreţiuni, structurã prismaticã.

Orizontul C

Dominante în aceastã parte sunt solurile brune argiloiluviale subtipul molic la care Am are 30-40 cm
grosime, cu o mai slabã coeziune dintre particulele elementare ale glomerulelor şi orizont Bt specific,
culoare galbuie şi pelicule subţiri de argilã iluvialã pe suprafaţa elementelor structurale, acest subtip
realizând trecerea de la molisoluri la argiluvisoluri.

Solurile brun roşcate

Sunt puţin răspândite, dar specifice Podişului Someşan. Dintre condiţiile de pedogeneză caracteristice
zonei forestiere din dealurile înalte, specifică este natura materialului parental, argilele roşii eocene
(superioare şi inferioare) şi ologocene, care se găsesc in situ, alunecate sau remaniate şi depuse ca
material de terasă. Profilul, cu nuanţa roşcată (mascată la suprafaţă de conţinutul în humus), de tip Ao-
Bt-C sau Cca, este moderat până la foarte puternic profund având un volum edafic diferit (de la mare la
extrem de mare).

Orizontul Ao, moderat dezvoltat, de regulă are textura luto-argiloasă, porozitatea totală mijlocie,
conţinut mic de humus, reacţie slab acidă sau neutră, conţinut mijlociu de azot total, mare de fosfor
mobil şi foarte mic de potasiu mobil. Solurile brun roşcate, tipice sau podzolite, sunt frecvent erodate.

Sunt puţin răspândite, dar specifice Podişului Someşan. Dintre condiţiile de pedogeneză caracteristice
zonei forestiere din dealurile înalte, specifică este natura materialului parental, argilele roşii eocene
(superioare şi inferioare) şi ologocene, care se găsesc in situ, alunecate sau remaniate şi depuse ca
material de terasă. Profilul, cu nuanţa roşcată (mascată la suprafaţă de conţinutul în humus), de tip Ao-
Bt-C sau Cca, este moderat până la foarte puternic profund având un volum edafic diferit (de la mare la
extrem de mare).

Orizontul Ao, moderat dezvoltat, de regulă are textura luto-argiloasă, porozitatea totală mijlocie,
conţinut mic de humus, reacţie slab acidă sau neutră, conţinut mijlociu de azot total, mare de fosfor
mobil şi foarte mic de potasiu mobil. Solurile brun roşcate, tipice sau podzolite, sunt frecvent erodate.

9
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

4. STUDIUL VEGETATIEI

Vegetaţia aparţine zonei pădurilor de foioase, etajului dominat de stejar(Quercus robur) şi fag (Fagus
sylvatica), însă în arealul de luncă aferent Râului Someș găsim vegetaţie arborescentă specific hidro şi
higrofilă, precum: răchită (Salix alba), salcie (Salix L.), plop (Populus nigra, Populus alba, Populus
tremula) şi arin (Alnus glutinosa). Vegetaţia erbacee este dominată de poacee.

Pomii fructiferi se întâlnesc atât în vatra oraşului cât, dar şi în aria limitrofă, Bistrița având o serioasă
tradiţie horticolă graţie prezenţei pantelor cu expoziţiei solară sudică şi vestică.

5. STUDIUL AGROECONOMIC SI SOCIAL

Aşezat în partea centralã a continentului european, la distanţă egală de Viena, Praga şi


Bucureşti, Zalău este punct obligatoriu de trecere pe drumurile ce leagă Europa Centrală şi de Nord de
partea sud-estică a continentului nostru.

FORTA DE MUNCĂ

Locatia se afla intr-o pozitie favorabila din acest punct de vedere, deoarece in zona respectiva exista
sate, forta de munca reprezentata de locuitorii acestora .

Ca dezavantaj este faptul ca avem nevoie de mulți zilieri pe o perioadă scurtă de timp și lipsa
muncitorilor calificați în domeniul agricol ,

10
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

CAPITOLUL III

Prezentarea soiurilor

Springold

Are vigoare mare, este foarte productiv, se supraîncarcă cu rod, are fructul mijlociu,
sferic şi simetric, bine colorat cu roşu închis, cu striuri. Pulpa este galbenă, suculentă,
potrivit de consistentă, gust dulce acrişor. Se maturează în prima săptămână a lunii iulie.

Collins
Are vigoare mijlocie-mare, este foarte productiv, are fructul mijlociu, sferic- alungit,
roşu, marmorat, cu pubescenţă fină. Pulpa este galbenă, semiaderentă la sâmbure,
fibroasă, suculentă, cu gust dulce şi aromă fină, apreciată pentru masă. Se maturează la
mijlocul lunii iulie.

Cardinal
Soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, are fructul sferic, asimetric, roşu cu dungi şi
pete de culoare mai închisă. Pulpa este galbenă-portocalie, aderentă la sâmbure, potrivit
de consistentă, slab aromată şi gust plăcut. Se maturează la mijlocul lunii iulie.

Suncrest
Are vigoare mijlocie, cu plasticitate ecologică ridicată, foarte productiv, are fructul mare,
roşu închis, cu pubescenţă fină. Pulpa este galbenă cu infiltraţii roşii în jurul sâmburelui,
suculentă, fondantă, dulce şi armonios acidulată. Se maturează în decada a treia a lunii
august.

11
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

Fayette
Are vigoare mare, este foarte productiv, are fructul mare, sferic uşor turtit lateral,
asimetric, galben-auriu, acoperit pe 50% cu roşu. Pulpa este galbenă cu infiltraţii roşii în
jurul sâmburelui, suculentă, rezistentă la transport, gust plăcut şi aromă slabă. Se
maturează în prima decadă a lunii septembrie.

Flacara
Are vigoare mijlocie, fructul mare, sferic, galben-portocaliu acoperit cu roşu aprins pe
partea însorită şi dungi longitudinale mai închise. Pulpa este galben-portocalie, cu
infiltraţii roşii în jurul sâmburelui, este consistentă, suculentă şi gust plăcut. Se maturează
în decada doua a lunii septembrie.

12
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

CAPITOLUL IV
MAȘINI ȘI UTILAJE FOLOSITE ÎN PLANTAȚIE
1. Extractorul de buturugi şi cioate (frontal pe S1500)
2. Grebla pentru cioate (frontal pe S1500, l=4 m, ad = 24 cm)
3. Scarificator + S1500(l = 3,9 m; ad.max. = 3-cm)
4. Buldozer + S1500(l = 3,9 m; ad. 30 cm) MIG-5(l = 3-4 m)
5. MA-3,5 (l=8-10 m)
6. Remorci basculante: RM-2, RM-7, RBA-2; RPU-2
7. TIH-445 sau IF 650E (sarcina utilă 760 kg) PBD (plug balansier), 1 = 60 cm, ad = 60-80 cm

8.Cultivatorul pentru livadă CPRL-2.5(3.5)

Părţi componente:

Secţiile de lucru se compun dintr-un suport şi un organ activ de afânare montat articulat, prin
intermediul unor bare şi a două arcuri spirale, care formează dispozitivul de siguranţă. Acest dispozitiv
asigură cuţitului posibilitatea de a se rabate în plan verical atunci când întâlneşte un obstacol ţi de a
reveni la poziţia normală de lucru, după ce a trecut de obstacol.Reglări:

1. Lăţime de lucru
a. Se reglează în funcţie de distanţa dintre pomi. Pe cadrul cultivatorului se pot monta bare
suplimentare pentru fixarea unui număr mai mare de secţii de lucru, ajungându-se la o
lăţime de lucru de 3,75 m.
2. Distanţa dintre secţii
a. Se face prin montarea suporţilor organelor active în orificiile de pe cadru cu distanţa între
le de 2,5 cm.
3. Adâncimea de lucru
13
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

a. Se face prin modificarea înălţimii de fixare asuporţilor roţilor de sprijin în trepte de 2 cm,
sau prin reglajul de poziţie şi efort controlat al ridicătorului hidraulic monobloc
4. Orizontalitatea cultivatorului
a. se face prin reglarea lungimii tiranţilor ridicătorului hidraulic al tractorului.

9.Maşina pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice MIC-1Maşina este destinată pentru împrăştierea pe
suprafaţa solului a îngrăşămintelor chimice în stare de granule, cristale sau praf.Este o maşină purtată şi
se acţionează de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice.

Părţi componente:

În timpul deplasării îngrăşământul din buncăr trece prin fantele dozatorului şi prin intermediul
pâlniei ajunge pe discul de împrăştiere, de unde datorită forţei centrifugesunt aruncate şi
împrăştiate pe suprafaţa solului.

1. Caracteristici principale:
a. Tractorul cu care lucrează: U650
b. Modul de împrăştiere a îngrăşămintelor: centrifugal
c. Tipul discului de împrăştiere: cu palete de lungime variabilă
d. Numărul paletelor de pe disc:18
e. Turaţia necesară la antrenarea discului: 700 rot/min
f. Înălţimea necesară a discului faţă de sol: 800 mm
g. Lăţimea de lucru: la îngrăşăminte granulate: 13-17 m, sub formă de cristale: 10-14 m,
pulverulente: 6-8 m
h. Lăţime de lucru cu apărătoare: 6 m
i. Viteza maximă de deplasare: 11 km/h
j. Capacitate de lucru: pentru îngrăşăminte granulate sau cristalizate: 60 ha/sch, pentru cele
pulverulente: 30 ha/ sch.

14
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

10.Maşina pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice şi amendamente MA-3,5Este o maşină tractată şi


acţionată de la priza de putere a tractorului. Realizează împrăştierea îngrăşămintelor în cantitate de
40-5100 kg/ha, pe lăţimi de lucru de 6-18 m, prin intermediul unui distribuitor centrifugar alimentat de
către untransportor cu lanţ.

Părţi componente:

Reglaje:

1. Direcţia de împrăştiere a materialului


a. pentru îngrăşăminte chimice granulate ţi cristalizate, jgheabul de conducere trebuie să
lase materialul să curgă în mijlocul discului sau în apropieea lui, pe jumătatea dinspre
partea posterioară.
b. Pentru amendamente jgheabul se reglează ca materialul să curgă pe jumătatea anterioară
a disculul2. Unghiul de înclinare a paletelor pe discul de împrăştiere
c. După slăbirea şuruburilor de fixre paletele se deplasează la valoarea unghiului
necesar, între +7 şi -71.Poziţia şubărului de la fereastra de evacuare a îngrăşămintelor din
buncăr
d. se deplasează şubărul până în dreptul gradaţiei indicate de pe culisele acesteia, şi se
fixează. Reglajul se face la schimbarea normei la hectar
2. Schimbarea roţilor de lanţ de la transmisie la transportor
a. se execută prin antrenarea diferită a celor patru roţi de lanţ de la transmisia finală
conjugate cu posibilităţile existente la roţile de lanţ ale transmisiei
intermediare3.Întinderea lanţului transportor
b. se deplaseazăaxul de susţinere din partea anterioară cu ajutorul şuruburilor de
întindere. Întindeea se va face în mod egal pe ambele roţi.7.8. Maşina pentru împrăştiat
gunoi de grajd MIG-5Părţi componente:Este o maşină tractată pe 4 roţi în tandem
oscilant, acţionată de la priza de putere a tractorului.Deplasarea gunoiului din benă
către buncăr se face cu ajutorul transportorului cu racleţi. Dislocarea, mărunţirea şi

15
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

împrăştierea se face cu ajutorul tobei.Reglaje:1. Întinderea lanţurilor transportorului cu


racleţi
c. se slăbesc şuruburile de la lagărele axului care susţine transportorul cu racleţi în
partea anterioară a maşinii, după care se acţionează asupra şuruburilor de întindere.
3. Poziţia manetei de la cutia de viteze a maşinii
a. se deplasează maneta în poziţia încet sau repede3.Tensiunea resortului de la cuplajul de
siguranţă al transmisiei
b. se acţionează asupra piuliţei care modifică tensiunea resortului după caz.

11.Maşina pentru stropit tractată MST-900

Părţi componente:

Maşinase utilizează pentru lucrări de stropit în livezi de pomi plantate pe teren şes.Maşina poate fi
echipată cu dispozitive de pulverizare palmate atunci când lucrează în livezi intensive, sau cu dispozitive
tronchonice când lucrează în livezi clasice, caz în care se montează şi două scaune pentru muncori care
vor dirija manual dispozitivele de stropire.Alimentarea maşinii se face prin cădere liberă în cazul
staţiilor de preparare a soluţiilor, cu sjutorul remorcii cisterne RCU-4 sau cu ajutorul pompri
proprii(dacă se face cu pompa proprie circuitul de laimentere este: sorb, robinet cu trei căi, pompă,
robinet de linie, rezervor).

Reglări:

1. Debitul de soluţie
a. se reglează prin intermediul robinetului de reglare, în funcţie de viteza de deplasare şi
distanţa dintre rânduri.
2. 2. Poziţia dispozitivului de pulverizare se reglează prin rotirea lor astfel încât să asigure stropirea
uniformă a întregii plant

16
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

CAPITOLUL V
Calculul suprafeței și parcelarea

1.Desen
65ha = 650.000 m²

Scara - 1:5000

1000m x 650m

transformare la scară

1000m............20cm

650m..............13cm

2.Calcul suprafață ocupată


(13,6∗6)∗50
D.principal = = 0,408ℎ𝑎
10000

((2∗20)∗3,5)∗50
D.secundare = = 0,7ℎ𝑎
10000

{[(2∗13)+(2∗13,6)]∗6}∗50
Z.întoarcere = = 1,596ha
10000

Total suprafață drumuri, S.d. = D.p.+D.s.+Z.î.=2,704( % din total)


(13,6∗1)∗50
Canal pricipal = = 0,068 ℎ𝑎
10000

[(2∗20)∗0.6]∗50
Șanț marginal = = 0.12ℎ𝑎
10000

Suprafață clădiri (0.2%/Sup. totală) = 0,13 ha

S.ocupată= S.d.+C.p.+Ș.m.+S.c.= 0,318 ha

Suprafața utilă = 65-2,704-0,318=61,98ha

3.Calculul suprafeței parcelelor

17
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

[(9.69 ∗ 50) + (10.89 ∗ 50)] ∗ (3,959 ∗ 50)


P1 = = 10.18
20000
[(9,69 ∗ 50) + (8.59 ∗ 50)] ∗ (3,959 ∗ 50)
P2 = = 9.05
20000
[(10.89 ∗ 50) + (4.718 ∗ 50)] ∗ (0.47+) ∗ 50)
P3 = + 𝐴𝑟𝑖𝑎 △= 13.32
20000
[(4.718 ∗ 50) + (0.8 ∗ 50)]
Aria △= = 0.47
2
[(8.49 ∗ 50) + (4.718 ∗ 50)] ∗ (0.47 ∗ 50)
P4 = = 10.49
20000
[(9.69 ∗ 50) + (10.89 ∗ 50)] ∗ (3,959 ∗ 50)
P5 = = 10.18
20000
[(9,69 ∗ 50) + (8.59 ∗ 50)] ∗ (3,959 ∗ 50)
P6 = = 9.05
20000

4.Tabelul dispuneri soiurilor pe parcele


Densitate de 1250pl/ ha , distanțe de 4m/2m
Nr. Parcela Soi/Soiuri Nr pomi/ ha Observații % S.u.
crt.
1 I Springold 2380 Iulie I
2 II Collins 2380 Iulie II

18
Cultură intesiva de piersic 65 ha Moisi Teodor

3 III Cardinal 2380 Iulie II


4 IV Suncrest 2380 August III
5 V Fayette 2380 Septembrie I
6 VI Flacara 2380 Septembrie II

5.Costuri material saditor


Densitate de 1250 pl/ha , distanțe 4m/2m

5lei/ buc pomi altoiți

61,98*1250=77475 pomi

10% rezerva de material săditor

77475+7748=85223

85233*5 lei= F426115 lei

19