1.Căile de înmulțire la vița- de- vie și particularitățile biologice specifice.

Poate fi :-generativa : naturala si artificiala

-vegetativa

Inmultirea generativa se mai numeste si inmultire sexuata si are la baza fecundarea, iar organele verzi
formate poarta informatia genetica de la 2 indivizi.Acesta metoda se foloseste in ameliorare pt obtinerea
unor noi soiuri.

Inmultirea vegetativa:

-Prin butasi : butasul este o porntiune viabila care este capabila sa dea nastere unei noi plante.
Clasificarea butasilor: verzi sau lignificati , mici , mijloci , mari cu un ochi, doi sau mai multi ochi.
Princiipii fiziologice ale butasilor: -independenta fiziologica
-respiratia
Principii biologice ale butasiilor :
-auxine
-varsta
-epoca de recoltare

Inmultirea prin marcotaj : se deosebeste de butasire ca planta ramane atasata de planta mama.

Supraradacinarea : se face prin ingroparea partiala unei coarde.

Clasificare : Marcotaj : -simplu *(de suprafata, cu calcai,adanc si foarte adanc)

-musuroit
-serpuit
Prabusirea: este o metoda indirecta mai mult de regenerare a vitei batrane, care a fost folosita pana la
aparitia filoxerei.Metoda consta in saparea unor gropi de dimensiuniea adancimii de plantat, dupa care
butucul se prabuseste , lasand o coarda lacoma de 1 -3 ochi.

In vitro : este metoda prin care are loc prin regenerarea plantei prin fragmente de tesuturi vegetale care
puse pe mediu de cultura dau nastere unei noi plante.

Principii fiziologice: -independenta temporara si aparenta

-posibilitate de profiferare a tesutului
-totipotenta celulara

Inmultirea prin altoire: altoirea este cunoscuta de peste 5 mii de ani si a fost principala metoda de lupta
contra filoxerei.
Altoirea consta in imbinarea a doi indivizi altoi-portaltoi care vor concreste.
Clasificarea: -manuala , la masa
-altoire in verde/ uscat
Etapele altoirii in concrestere : Calusare, Sudare si Vascularizare

2.Pepiniera viticola : este o unitate complexa si specializata pt producerea materialului saditor

viticol.

Cerinte cantitative : -Completarea golurilor

-inlocuirea fondului viticol insuficient
-extinderea vitei
Cerinte calitative : -extinderea producerii materialului saditor
-producerea unui material saditor viticol sanatos
Sectoarele pepinierei : plantatii mama furnizoare de coarde portaltoi si altoi , precum si scoala de
vita.
Veriga de baza a unei pepiniera viticole este scoala de vita. Marimea acesteia este in functie de
sarcina anuala de productie ,nr de vite altoite plantate la ha, si procentul de vite de calitatea I .

Asolamentul in scoala de vita : este tratata ca o cultura anuala iar in asolament se va include plante
prasitoare, furajere, cereale si legume.
Marimea plantatiei furnizoare de coarde altoi si portalotoi se alege in functie de productia de
butasi/ ha (70mii-120 mii /ha)
1 ha scoala= 2-3 de portaltoi
Complexul de altoire si fortare cuprinde sala de altoire, stratificare si fortare.

3.Principalele categorii de material săditor folosit în practica viticolă și

caracterizarea lor.

a) Butasi de vita portaltoi pt inradacinare :

-autenticitate 100%
– drept fara copil, carcei, petiol , etc
– marime: 3 noduri, 2 internoduri
– lungime de 35-40 cm, grosime 6 mm

b)Portaltoi inradacinati:
-Lungimea coardei 30 cm, grosimea 4mm, varsta 2 ani
-3 noduri , 2 internoduri

c)Butasi de vita portaltoi pt altoire

-2 noduri
-lungime 40 +- 2 cm/ grosime 6-12 mm

d)coarde altoi de vita nobila

-8 muguri viabili . Grosime 8-12 mm

e) vite altoite inradacinate

-grosime 4 mm
-sa fie foarte bine calusat si sudat circular

f) butasi de vita nobila pt inradacinare : 50 + - 2 cm

-7-12 mm grosime
g) vita nobila inradacinata:-cordita de 60 cm (120 la doi ani)
-grosime 4mm la 1 an si 5 mm la al 2lea an.
-radacina 30 cm la primul and si 60 la al2lea an.
4.Lucrări de îngrijire în plantațiile de portaltoi în producție( lucrări asupra plantei)

– se fac lucrari atat in perioada de vegetatie cat si perioada de repaus.

-Taierea in uscat : se face inainte de pornire in vegetatie a elementelor scurte (ax, cepi de 1-2 ochi)
si a elementelor lungi (cordite de 4-6 ochi)

-Lucrari in verde: plivitul lastarilor, se lasa 8-12 lastari pe butuc si se inlatura cei mai slabi cand au
intre 30-40 cm si 60 cm.

-Legatul lastariilor : se va face la fiecare val de crestere de 50-60 cm si se dirijeaza pe sarma

spalierului.
-Copilitul consta in indepartarea copililor de la subsioara frunzei.
-Carnitul consta in indepartarea varfului de crestere prin care are loc oprirea in crestere si duce la
grabirea maturarii plantei.
-Combatarea bolilor si daunatorilor .
-Completarea golurilor
-Erbicidarea culturii

5.Recoltarea, fasonarea și păstrarea coardelor portaltoi

-Momentul recoltarii este toamna.

-recoltatul se executa la 8-12 cm de la baza coardelor ,se taie legaturi si se strang coardele de pe
sarme.
-Fasonarea consta in executarea toaletarii coardelor , indepartarea resturilor vegetale si scurtarea
coardelor la o lungime (45cm) , doua lungimi (90cm ) si trei lungimi 130 cm.
-Pastrarea coardelor se face prin stratificare in :
-camere frigorifice 2-4 grade C
-silozuri la suprafata solului.
-Inainte de pastrare se umezesc coardele uscate si se trateaza impotriva bolilor criptogamice.
– se leaga in pachete si se pun in camera frigorifica.

6.Recoltarea și păstrarea coardelor altoi

-recoltarea se face obligatoriu din toamna la 2 sapt dupa caderea frunzelor si se detaseaza
coardele la 2-3 ochi de la baza si se leaga in pachete de 10 buc.
-pastrarea se face in camere frigorifice sau in silozuri la suprafata solului .

7.Școala de viță( amplasament, mărime, asolament, fertilizare, desfundat, sisteme

de plantare).

Amplasament: se face in functie de conditiile ecologice si social-economice

Temperatura: plantatia de portaltoi se va amplasa in acele areale in care nr zilelor fara inghet de la
ultima bruma sa fie mai mare de 170-180 zile.
Durata perioadei de vegetatie delimitata de zerobiologic sa fie minim 190 zile.
Sunt zone :
– zona foarte favorabila din sudul tarii
– zona favorabila din dealu mare, buzau
– zona mijlocie favorabila din Sudul transilvaniei.
Se vor evita zonele cu grindina , temp sa nu coboare sub limita iernii.
Umiditatea nu este un factor limitativ.

8.Lucrari de ingrijire in scoala de vita (camp)

Lucrari asupra solului : o lucrare semiadanca, la 14-16 cm executate cu plugul.

Cand solul e presat se mobilizeaza cu subsolierul.
Fertilizarea se face de 2 pro fazial. Se vor da ingrasaminte in complex si folier.
Irigarea se realizeaza pt completarea deficientei de apa ori de alte ori este nevoie pt mentinerea
umiditatii la 70%.
Lucrari asupra plantei: - verificarea rasaririi lastarilor de 3 saptamani
-copilitul
-combaterea bolilor si daunatorilor
-carnitul
Plantarea in santuri : solul se mentine curat de buruieni fara crusta si se afaneaza.
Plantelese plivesc de 3-4 ori , si se biloneaza.
Organografia:- terenuri plane. Cel mult cu panta de 4% cu expozitie S sau SE-SV.

Tipuri de sol: soluri aluvionare,cernoziomuri, brun.

Textura : soluri usoare , fertile. Textura medie , permeabil
Structura: sa fie buna cu humus de 35%.
Panza freatica la mare atancime
Ph intre 6.5 si 7.5 ... Sarurile de 0,2%.
Fertilizarea cu ingrasamant organo-mineral se face in functie de fertilitatea solului: 20-40 t /ha cu
gunoi grajd.
Desfundatul la 60 cm pana la 80 cm pe solurile mai grele. Desfundarea se va face cu 2 inaintea
plantarii si solul ramane ca o brazda cruda
Sistemul de plantare manual sau mecanizat.
Pichetare->sapat gropi la 40-45 cm.

9.Producerea vițelor altoite în spații cu mediu controlat (caracteristici pentru

solarii, substraturi, metode de plantare)

Caracteristici pt solarii:
-Dimensiunile solarului sunt de 50-60m lungime si 6-6.5 latima si 3-4 inaltime.
Amplasarea se face pe solul fertil , nivelat incadrat intru-un asolament de 3-4 ani.
Substraturi: substrat imbunatatit, solurile se amplaseaza pe un sol fertil cu o panta mica fara vant.
Substante: se foloseste gunoi de grajd 100-250 t/ha si 100 kg complex.
Substrat artificial-este constituit din o parte pamant de gradina, o parte p. De telina, o parte
mranita. Si nisip.
Substratul nutritiv se foloseste mai mult experimental.Este alcatuit dintr-un bazin din beton,
captusit cu pietris si acoperit cu o placa de sarma pe care se pune nisip si se planteaza.
Dupa plantare vitele se pun in ghivece, mranita, nisip,Dupa calire se planteaza in camp .

10.Întocmirea proiectului de înființare și organizare a noilor plantații (definiție și

părți componente).

Reprezinta o documentatie tehnico-economica in care se reflecta toate solutiile de ordin tehnic,

organizatoric,economic si toata conduita pt o plantatie corespunzatoare.
Este necesara o baza topografica care sa reprezinte organografia terenului.
Se vor efectua studii agrochimice si agropedologice.
Partiile componente:
– organizarea interioara a terenului in unitati de exploatare
– amplasarea perdelelor de protectie
– amplasarea sistemului de irigare
– amplasarea retelei de drumuri
– asigurarea apei potabile
– amplasarea constructiilor tehnice si social-economice
– precizarea directiei de productie, alegerea soiurilor.
– Alegerea sistemului si formei de conducere
– precizarea lucrarilor de intretinere
– calcularea eficientei economice si amortizarea investitiei

11.Măsuri de prevenire și combatere a eroziunii solului la înființarea plantațiilor

noi de viță- de- vie.

Prin aceste masuri antierozionale , relieful terenului se modifica in sensul uniformizarii lui pe
tarlale in vederea imbunatatirii conditiilor de exploatare.
Prevenirea si combaterea erozinii este o problema importanta deoarece circa70% din vii sunt
amplasate pe terenuri in panta.
Amenajarea terenurilor in panta: terenurile au panta mai mica de 4% nu necesita probleme de
amenajare.
Orientarea randurilor se face dupa lumina pe directia N-S.
Conceptia veche: pe terenurile cu panta intre 4-12% se recomanda o modelare si o nivelare ,
orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si intretinerea solului prin lucrari succesive.
La panta de 12-15% se recomanda benzile inierbate.
La panta de 15-18% se recomanda canale cu rolul de a colecta surplusul de apa.
Conceptia noua: Recomandata ca panta 8-10% sa se faca modelarea si nivelarea , iar la panta mai
mare de 20% se va terasa.

12.Alegerea și amplasarea pe teren a soiurilor altoi- portaltoi, la înființarea

plantațiilor noi de viță- de- vie.
Pt obtinerea de productii ridicate si calitative se vor alege soiurile in functie de conditiile
ecoclimatice si ecoperiodice.
Alegerea soiurilor roditoare: se va tine seama de prevederile listei soiurilor roditoare recomandate
la arealele viticole in Romania.Diferentele podgorii sunt specializate pe directii de productie
( soiuri de masa, vin, stafide, )
La amplasarea se va avea in vedere si conditiile de organografie, clima si sistem de cultura.
Pe terenurile in panta, soiurile de masa se amplaseaza pe treimea inferioara iar pe cea mijlocie si
superioara soiurile de vin.
Pe terenurile in panta soiurile de vin de mare productie se vor amplasa pe treimea inferioara iar
celelalte pe cea mijlocie si superioara.
Alegerea portaltoiului: se va face dupa criterii
Durata perioadei de vegetatie= scurta , mijlocie si lunga
Rezistenta la calcar: rez slaba, mijlocie, mare
Rez la seceta: slaba , medie, mare.

13.Pregătirea terenului în vederea plantării.

Acestea se compun din :fertilizarea de baza , desfundat, nivelare, pichetare.

Defrisarea vegetatiei este necesara in cazul unor plantatii vechi ori de pomi sau arbusti .
La defrisarile se vor scoate afara tot materialul afectat de boli, se va dezinfecta solul.
Nivelarea este necesara imedeat dupa defrisare pt a usurarea executarii celorlalte lucrarii.
Rotatia culturii la 5-6 ani.
Fertilizarea este necesara pt pregatirea terenului.Prin aceasta are loc inainte de desfundat o
aprovizionare a solului in materie organica importanta pt sol.
Stabilitatea necesarului de ingrasaminte se va face dupa cartarea agrochimica .
Desfundatul conta in mobilizarea solului pe adancimi de 60-70 cm pana la 80 cm pe solurile grele,
in scopul asigurarii conditiilor optime pt radacini.
Pichetarea

14.Plantarea viței- de- vie pe terenuri solificate.

Plantarea se face de regula toamna cand timpul si solul permit aceast lucru.
Se poate facesi primavara cand sunt conditii optime .Vara se poate planta vite in ghivece sau
polietilena , deja cu sistemul radicular format.
Pe terenuri solificate vita se poate planta manual in gropi cu musuroi, fara musuro.
Fasonarea, controlul , mocirlire, plantare.

15.Lucrări de întreținere a plantațiilor tinere de viță roditoare ( anul I).

Mobilizare semiadanca la 14-16 cm prin care se reface afanarea solului.

-4-5 prasile in perioada de vegetatie pt a mentine solul curat de buruieni si afanat.
Irigarea cu 200-400 cm3 apa/ ha daca este necesar.
Fertilizarea pe vita cu 300 N, 40 P, si 39 K.

Lucrari asupra plantei:

Controlul rasaririi lastarilor la 3 sapt se va determina cauza , daunatorilor si bolilor , seceta etc.
Copcitul , plivitul lastarilor, legatul lor. Copilitul carnitul , combaterea bolilor si daunatorilor,
completarea golurilor.
 16.Lucrări de întreținere a plantațiilor de viță- de- vie( anii II și III).
Lucrari ale solului :-desfundarea solului , mobilizarea , 4-5 prasile mecanice, irigare, fertilizare ,
aratura de toamma.
Lucrari asupra plantei: -taierea in uscat
-plivit, legat, copcit , copilit
-comb. Bolilor si daunatorilor, completarea golurilor si musuroitul

Instalarea mijloacelor de sustinere:

1. cultura taratoare fara spalier unde pericolul bolilor nu exista.
2. Autosustinerea
3. sustinerea cu suporti :-naturali cu arbori sau pomi
- artificiali
Spalierii sunt cei mai utilizati
In anul III se repeta aceleasi operatiuni.

17.Complexul agrotehnic în plantațiile viticole( conținut, scop, verigi componente și

raporturile dintre ele).

Prin acest complex sunt urmarite:

-mentinerea densitatii plantatiei
-sporirea potentialului productiv
-asigurarea si prelungirea lungimii plantelor
-obtinerea an de an de productii calitative si cantitative
Acest complex reprezinta un asamblu de masuri si procedee care nu se pot substitui ci se
completeaza reciproc.
Tehnologia de cultura este diferentiata in raport cu directia de productie.
Acest asamblu se clasifica in :\
– lucrari asupra solului
– lucrari asupra plantei
– lucrari de reparare a spalierului

18.Tăierea în uscat la vița- de- vie( necesitate, scop, clasificare).

Definitie: este operatiunea prin care se indeparteaza o parte din coarde de pe butuc si se scurteaza
, cele ramase prin care se schimba pozitia pe butuc si a mugurilor de pe coarde.
Necesitatea: pt a mentinerea un echilibru in crestere si fructificare obliga vita sa creasca
asemanator cu o tufa sau arbust.
Scop: Mentinerea unui echilibru intre crestere si fructificare pt a obtine recolte bune si usurarea
lucrarilor de ingrijire.
Clasificare:-taieri de formare
– taieri de rodire:-normale, corectie, amplificare, reductie.

19.Tăieri de formare în sistemul de cultură clasic jos.

Aceasta categorie se recomanda plantatiilor tinere incepand de la plantare.
La plantare se recomanda o fasonare mijlocie.
In anul 2 se executa dupa vigoare butucului :
-vigoare slaba – 1 cep de 2-3 ochi
-mijlocie- 2 cepi 2-3 ochi
-MARE 1 cep si o cordita
Anul 3: -slaba: 2 cepi de 2-3 ochi
-mijlocie:1 cep si o cordita
-mare:2 cepi si 2 cordite (1 veriga de rod)
Anul 4: se executa taieri de rodire

La acest sitem se lasa elemente scurte (cepi)

20.Tăierea de formare în sistemul de cultură semiînalt- forma de conducere Guyot

cu brațe cu înlocuire periodică.

Acest sistem se practica in pod Tarnavelor

Se realizeaza astfel :
-Anul 1: fasonare la plantare mijlocie
-anul 2: se lasa 2 cepi de 1-3 ochi
-anul 3: 2 cepi si 2 cordite(4-8 ochi)
-Anul 4: 2 cepi si 2 verigi de rod
-Anul 5: 2 cepi si 4 verigi de rod

21.Tăierea de formare în sistemul clasic de cultură, formele de conducere cordon

bilateral și cap înălțat.

Anul1: se fasoneaza cordita la 2-3 ochi.

Anul 2: se alege o coarda si se scurteaza la 5-6 ochi iar celelalte se inlatura
anul 3: se alege o coarda de 7mm grosime si se leaga de tutore pana la inaltimea dorita dupa care
se dirijeaza orizontal pe prima sarma portanta.
Anul 4 : se alege o coarda din zona de curba si se completeaza cu celalat brat , iar pe primul brat
format se vor proiecta verigiile de rod.
Anul 5:pe primul cordon se fac taieri de rodire in cepi si verigi iar pe celalalt brat se proiecteaza
verigiile de rod.

22.Conducerea și legatul coardelor după tăierea în uscat (baze fiziologice).

Baza fiziologica pe care se dirijeaza conducerea si legatul lastariilor reprezinta unitatea dintre
organele verzi si mediu cu dirijarea in mod favorabil a polaritatii de varf.
Coardele dupa taiere se vor conduce diferit in functie de zona. In sud unde lumina este mai culta se
vor conduce mai sus si mai inchise, iar in nord unde este mai racoare se vor conduce mai jos si mai
deschise.
Dupa directia randului se amplaseaza in plan vertical pe o singura sau pe 2 directii.
 23.Lucrări în verde curente aplicate în plantațiile viticole.
Acestea cuprind un complex de lucrari fitotehnice care se aplica plantei in perioada de
vegetatie.
a) plivitul lastariilor : se executa in 2-3 etape cand au 40-50 cm dupa formarea
inflorescentelor.
b)ciupitul : este o lucrare specifica care este aplicat viilor pe rod .Consta in suprimarea
varfului de crestere la inceputul infloritului cu scopul de a opri cresterea pe o durata de 10-
15 zile.
c)copilitul: este lucrare prin care scurteaza copilii nascuti la subsioara frunzei
d)Carnitul: se scurteaza cand strugurii au intrat in parga
e)Legatul : se executa la fiecare val de crestere cand acestia au 50 cm.

24Lucrări în verde speciale aplicate în plantațiile viticole.

a) raritul inflorescentelor se face inainte de inflorire , iar raritul ciorchinelor se face dupa cresterea
bobului
b)ciupitul : consta in inlaturarea varfului ciorchinelor si la cele 2 aripioare pt a obtine un ciorchine
uniform.
c) Cizelatul : consta in rarirea boabelor la strugurii pt masa , pentru a imubunatatii aspectul
comercial.
d) Incizia inelera: consta in scoaterea unor inele de scoarta pt marimea si abundenta
strugurilor.
e) Polenizare suplimentara

25.Lucrările solului în plantațiile de vii în producție( necesitate, scop, clasificare,

lucrări anuale adânci).

a) aratura de toamna se executa toamna dupa caderea frunzelor la 20-25 cm in anii in care au loc
fertilizarea cu gunoi de graj , ingrasaminte pe baza de P si k.
b) aratura de primavara se executa la 15 cm,Nu este recomandata datorita pierderilor mari de apa
c)Afanarea superficiala dupa ce s-au facut lucrarile de taiere si legat pt a afana solul tasat.

26.Lucrările solului în plantațiile de vii în producție (lucrări superficiale).

a) cultivatia :se executa cu cultivatorul la 10 cm adancime, prevazute cu palpator.
b) discuitul la 10 cm care afaneaza, mareste si niveleaza solul , distruge buruieniile.
c)frezatul la 10 cm se aplica mai ales pe solurile grele si cu imburuienare mare.
d) mulcirea solului.

27.Lucrările solului în plantațiile de vii în producție (lucrări periodice).

a)Lucrarile de desfundat contau in distrugerea hardpanului format dupa 10 ani prin executarea
lucrarilor la aceasi adancime si are ca scop imbunatatirea drenajului si eliminarea radaciniilor de
schelet.
b) Subsolajul se executa pe terenurile cu exces de umiditate si tasate in exces .Odata cu subsolajul
se administreaza ingrasaminte chimice pe baza de P si K.
 28.Fertilizarea în viticultură (necesitate, scop, consum specific, metode de
stabilire a felului și dozelor de îngrășăminte în plantațiile de vii în producție).
Necesitate: se adminstreaza ingrasaminte pt ca:
-pt tot ceea ce pleaca din sol coarde, struguri etc sunt alcatuite din sol
-vita sta pe acelasi loc multi ani
-vita se cultiva pe terenuri nisipoase si in panta unde terenul este slab aprovizionat.

Scop :
-stimulare
-recuperarea elemetelor consumate
-ridicarea potentialului productiv

Consumul specific: 50 % pt fructe, 25% pt frunze si 25% pt coarde

Metode de stabilire:
-metoda agrochimica (cartare)
-metoda experimentala
-metoda diagnozei foliare

29.Îngrășăminte folosite și doze medii ce se recomandă în plantațiile de vii în

producție.

Organice, amendamente ,

Organicele se dau toamna in jur de 20-40 t /ha la 2-4 ani.

Consumul N este mai mare la soiurile de masa iar P si K la soiurile de vin de calitate superioara.

30.Regimul de irigare (norme de udare, norme de irigare, număr de udări, epoci de

udare).

Norma de udare este apa cantitatea de apa exprimata in m3 care se da la o udare care depinde si
de adancimea de udare.

Norma de irigarea este de suma udarilor alocate.Este in functie de cond de clima , scopurile
productiei, tipurile de sol.

Soiurile de masa se vor uda mai mult decat soiurile pt vin .Norma este mai amre la viile pe rod
decat la celelalte.

Epoci de udare : - in perioada de repaus

-irigarea in perioada infloritului si la cresterea bobului .

Apa trebuie sa fie de calitate .