1

METODE OPTICE SI CROMATOGRAFICE

IN CONTROLUL ALIMENTELOR

CURS 1
GENERALITATI
METODE OPTICE - RECAPITULARE
 OBIECTIVE Curs 1
2

 Metode instrumentale – generalitati si aplicabilitate

 Prezentarea tipurilor de metode optice

 Principiile fundamentale ale metodelor optice

 Spectroscopia moleculara UV – VIS

 Principii generale
 Variante de lucru
3

 Curs: 1h/saptamana - sala 009

 Laborator:2h/saptamana – sala 009

 Titular: Sef lucrari Dr ing Adriana Chis

 andichis@yahoo.com
10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
10.4 Curs Modul de rǎspuns la test
10.6 Laborator  Modul de execuție/calcul a
4 exemplelor practice
 Modul de ȋntocmire și
susținere a referatului
10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
Examen scris - Test cu 5 ȋntrebǎri 40%
Evaluare sumativă
- evaluare continuă pe baza activitǎții practice ȋn 10%
laborator şi a temelor suplimentare 50%
- susținerea unui referat de metodă de control alimente
exemplificativ pentru una din metodele analitice
instrumentale prezentate, cu nominalizarea expresǎ a
metodei
Notǎ:
1.temele referatelor se aleg de cǎtre masterand pe baza
bibliografiei prezentate sau a unor surse alternative
(biblioteci publice sau private) și se comunicǎ ȋn
sǎptǎmânile 10 și 11 pentru a evita suprapunerile
2.referatul se predǎ ȋn format electronic și tipǎrit
(Microsoft Office PowerPoint Word 2003) ȋn cursul
sǎptǎmânii a 13-cea și se susține ȋn format ppt ȋn
sǎptǎmâna a 14-zea

10.8 Standard minim de performante: minim 3 ȋntrebǎri la testul de la examenul scris; minim nota 5 la referat
 Noţiuni generale
5

 Metodele de analiza ale alimentelor:

1. Metode chimice:
 Volumetria
 Gravimetria

2. Metode instrumentale
 Noţiuni generale
6

 Metodele de analiza ale alimentelor:

1. Metode chimice:
 Volumetria
 Gravimetria

2. Metode instrumentale
 Noţiuni generale
7
Metode instrumentale
 metode relative sau neindependente

 măsurarea unor proprietăţi fizice : optice, termice, electrice,

etc.

P = f(C, Cp, Cr)

 proprietatea fizică măsurată P, depinde de:

 C - concentraţia probei necunoscute
 Cp - concentraţia altor componente prezente
 Cr -condiţiile de reacţie
8

 Metodele analitice instrumentale sunt metode

relative sau neindependente deoarece utilizeaza
etaloane care conţin specia căutată la concentraţie
exactă şi cunoscută.

 Prin măsurarea proprietăţii fizice urmarite pentru

etaloanele de concentraţie cunoscută se realizează
aşa numita operaţiune de etalonare care permite
ulterior determinarea concentraţiei probei
necunoscute.
 Toate metodele chimiei analitice instrumentale
utilizează aparate
9

 Aparatul este un mijloc de obţinere a informaţiei.

 Sursa de informaţii → sistemul de analizat

 Informatia → prelucrată (in aparat)

 Schema bloc generală a unui aparat de
analiză instrumentală
10

1. Mărime fizică
2. Traductor
3. Modificator de semnal
4. Sistem de măsură
5. Rezultat
 Tipuri de metode instrumentale

11
 Tipuri de metode instrumentale

12
 Metode de analiză instrumentală
Aplicaţii în controlul alimentelor

13
 Metode de analiză instrumentală – Aplicaţii în controlul
alimentelor

14
 METODE INSTRUMENTALE DE TIP OPTIC

In functie de tipul de analit cercetat

15

Metode optice moleculare

 absorbţie de energie: Spectrofotometrie (UV, VIS, IR)
 emisie de energie - fluorescenta, fosforescenta,
chemiluminiscenta, difuzia sau difractie luminii, polarimetrie,
refractometrie

Metode optice atomice

 absorbţie de energie Spectroscopie atomică de absorbtie AAS
 emisie de energie Spectroscopie atomică de emisie AES
 Principii fundamentale ale spectroscopiei optice
16

Se bazeaza pe absorbţia sau emisia radiaţiilor electromagnetice de

către molecule sau atomi

• radiaţia electromagnetică are:

• proprietăţi de undă şi de particulă
• se caracterizeaza prin :
1. lungimea de undă λ – cm (micrometri μm,
nanometri nm, milimicroni mμ, angstromi Ǻ
2. frecvenţa ν (nr cicli/sec) - herzi Hz
3. amplitudine A - cm
4. Energie - eV, keV , meV, calorii (cal, kcal), , ergi

.
 Caracterizarea undelor electromagnetice

17

Lungimea de undă (λ) = wave length

Amplitudine = amplitude

Unde cu frecvenţă înaltă = High frequency waves

Unde cu frecvenţă joasă = Low frequency waves
Rezultatul determinarii spectroscopice →
spectru

• spectrul prezinta grafic energia (emisă sau absorbită) in functie de

lungimea de unda

• Spectrele de absorbţie → A = f(λ).

http://www.creeaza.com/referate/biologie/SPECTROMETRIA-DE-
ABSORBTIE-MOL667.php
18
 Rezultatul determinarii spectroscopice → spectru

• Fiecare substanţă are un spectru

de absorbţie caracteristic:
•
• ca formă generală,
• ca domeniu spectral,
• ca număr de maxime (picuri)
• ca raporturi între intensităţile
diverselor picuri

19
20
 Absorbţia radiaţiei electromagnetice
Notiuni fundamentale
21

 Considerăm o radiaţie incidentă monocromatică, Io, care cade pe o celulă

conţinând proba (substanta de analizat), celula are lungimea l cm iar
concentraţia substanţei ce absoarbe lumina este C.

Transmitanta T Absorbanta A
T = I1/I0 A = -ln(T)
 LEGILE ABSORBTIEI - Legea Lambert-Beer

22
I = I0·e-kl
k - coeficientul de absorbţie
l – lungimea cuvei

ln(I0/I) = kl
A = kl
k = const. · C

k - coeficient molar de extincţie (absorbanţă) notat ε, pentru C exprimata in [mol/l]

Forma generala a legii Lambert-Beer este:

A = εlC
 SPECTROMETRIE UV – VIS (moleculara) de
absorbtie – Caracterizare generala
23

 Spectrofotometrie in domeniul de lungimi de unda

ultraviolet UV (200-400 nm) si vizibil VIS sau Vis (400-
750 nm)

 Aparatele utilizate se numesc spectrofotometre UV-VIS

 Se determina molecule, deci substante

 ACTIVITATE INDEPENDENTA
24

 Care din urmatoarele determinari optice aplicate la controlul

alimentelor se desfasoara in domeniul UV si care in domeniul VIS:

1. Determinarea polifenolilor λ = 760 nm

2. Determinarea flavonoidelor λ = 510 nm
3. Determinarea HMF din miere λ = 284 si 336 nm
4. Determinarea proteinelor (Bradford) λ = 595 nm
5. Determinarea prolinei λ = 510 nm
6. Determinarea catalazei (Beers) λ = 240 nm
7. Determinarea catalazei (Guaiacol) λ = 570 nm
8. Determinarea peroxidazei λ = 470 nm
9. Determinarea nitritilor λ = 520 nm
 Aparatura utilizată

25

http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Spectrofotometria-
fotometria-s37.php

• toate componentele optice trebuie să fie transparente pentru domeniul

de lungimi de unda ales !!!!
 Spectrofotometru in UV VIS

26

Spectrometru FT-IR
 Caracterizarea părţilor componente
ale aparaturii in spectrometria UV VIS
27

1. Sursa
 Emite semnalul (radiatia):
 Lampa cu Deuteriu – UV
 Lampa cu Wolfram - VIS
 semnalul emis trebuie să fie o radiaţie continuă în domeniul ales;
 semnalul trebuie să fie constant
 Caracterizarea părţilor componente
ale aparaturii in spectrometria UV VIS
28

1. Monocromatorul
 scop: separarea radiaţiei policromatice într-una
monocromatică
 dispozitiv de tip optic (prisme sau retele)
29

http://www.slideshare.net/mittu111/uv-visible-instrumentation
 3. Cuvele pentru probă
• materiale transparente în domeniul lungimii de undă utilizate;
30

 grosimea trebuie să fie reproductibilă, constantă, cunoscută,

măsurabilă.
 ultraviolet - cuve din cuarţ (λ 200 nm – 400 nm)
 vizibil –cuve din sticlă moale sau Pyrex (λ 300 nm – 2,5μm)
 - cuve din material plastic (recomandate pt unica folosinta)

http://www.multilab.ro/spectrometre/cuve_spectrofotometre.html
 Constructiv:
31

 Aparate cu o singura cuva

 Aparate cu mai multe cuve: operate manual sau
automat
 Spectrofotometre cu microplaci
32
Termo Scientific™ Multiskan™ GO
Microplate Spectrophotometer

 The Thermo Scientific™ Multiskan™

GO UV/Vis microplate
spectrophotometer offers free
wavelength selection for both 96-
and 384-well plates and various
types of cuvettes. It features a broad
wavelength range with UV area and
pathlength correction, as well as fast
spectral scanning; making it ideal for
virtually any photometric research
application including, DNA, RNA and
protein analysis.
33
4. Detectorii

 fotomultiplicatoare, emulsii fotografice,

termocuple, celule fotoconductive, celule
pneumatice şi celule fotoelectrice în funcţie de
domeniul spectrului.

 îndomeniul UV – vizibil - fotocelule, celule

fotomultiplicatoare, filme fotografice
 Părţi componente ale spectrofotometrului
de absorbţie UV VIS
34

Diferentieri functionale – UV/VIS

 Tipuri de spectrofotometre UV-VIS
35

 Monocanal (un singur drum optic)

 Cu doua canale (drumuri optice)

www.chemguide.co.uk
36

http://nptel.ac.in/courses/102103044/mod
ule2/lec4/3.html
 Spectrometria de absorbţie
în UV-VIS - principii
37

Principiu general
 Unele substanţe (nemetale, metale, compuşi ai acestora, substanţe
organice) au proprietatea de a forma cu reactivi specifici, în
anumite condiţii, compuşi solubili coloraţi. Intensitatea de culoare
a compusului format, numit compus colorimetrabil, este direct
proporţională cu concentraţia sa în anumite limite ale acesteia.

 Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazează pe

determinarea (masurarea, citirea) la un aparat numit
spectrofotometru a absorbanţei unei soluţii colorate de o
concentraţie anume, la o lungime de undă specifică, în domeniul
ultraviolet (UV) sau vizibil (VIS).
  Orice determinare spectrofotometrică se caracterizează
prin următoarele aspecte:
38

 reactivul de culoare utilizat, adică reactivul care determină

formarea unui compus colorimetrabil prin reacție cu specia pe care
dorim să o determinăm;

 lungimea de undă λ la care se face determinarea, specifică pentru

fiecare compus şi nominalizată în metodă;

 dimensiunea cuvei aparatului care se utilizează (drumul optic; de

cele mai multe ori este 1 cm).
 Spectrometria de absorbţie
în UV-VIS
39

Variante de lucru:
1. Colorimetria (VIS)

2. Fotometria (VIS: lumina incidentă este filtrată prin filtre

optice, cu spectru larg)

3. Spectrofotometria (UV, VIS: lumina incidentă este

filtrată prin monocromatoare, domeniul îngust)
 Colorimetria
40

 intensitatea culorii probei se compară vizual, în lumină

albă, cu un set de soluţii etalon de concentratie
cunoscuta - prelucrate în condiţii absolut identice cu
proba.

 În această tehnică se pot realiza măsurători, prin

comparaţie vizuală, în eprubetă, la lumina zilei,
rezultând analize chimice cu exactităţi < decât 1%.
41

 este o metodă subiectivă şi mai puţin selectivă

 rezultatele depind mult de persoana care execută

analiza deoarece sensibilitatea maximă a ochiului
omenesc atinge maximul pentru domeniul 550-560nm
(domeniul culorii verzi), lucru important când
compararea probei cu etalonul se face vizual

 Cu cât există mai multe soluţii etalon, pentru

comparaţie, cu atât metoda este mai exactă.
 Colorimetria
42

.tropical.com.pl/images/upload/fck/image/test.jpg
 Culoarea unui compus nu este culoarea absorbita ci este
culoarea care ramane dupa ce se scade frecventa absorbita
din sursa de radiatii
43
44

http://www.slideshare.net/e_gulfam/colori
meters
 Fotometria şi spectrofotometria
45

 măsoară instrumental lumina transmisă de o soluţie colorată

(vizibil) sau incolora (ultraviolet) lucrând cu o sursă de lumină
monocromatică.
 Când lumina incidentă este filtrată, prin filtre optice, având
un spectru mai larg, avem de a face cu o fotometrie (numai
VIS)
 când domeniul filtrat este mai îngust (utilizând
monocromatoare) vorbim de spectrofotometrie. (UV si VIS)

 La spectrofotometrie, este posibilă fixarea mai precisă a

lungimii de undă la care se lucrează.
 Filtre fotometrice
46
47

 Cu ambele variante se poate chiar trasa un spectru de absorbţie,

adică o curbă, obţinută prin măsurarea semnalului în funcţie de
lungimea de undă a radiaţiei incidente.

 În literatura de specialitate uneori se folosea pentru ambele

metode şi denumirea de metodă colorimetrică (sau chiar
spectrocolorimetrică), ceea ce uneori poate crea confuzii.

 În domeniul UV, ochiul omenesc nepercepând lumina, se utilizează

doar spectrofotometria.
 Intrebari de verificare
48

1. De ce sunt numite metodele instrumentale drept metode relative?

2. Ce este operatiunea de etalonare la o metoda instrumentală?
3. Dați cel puțin două exemple de determinare legată de alimente prin
metode optice de emisie
4. Dați cel puțin două exemple de determinare legată de alimente prin
metode cromatografice:cromatografie de gaze/ cromatografie de
lichide/ cromatografie pe hârtie
5. Care sunt tipurile fundamentale de metode optice de absorbție de
energie?
6. Cum se numește rezultatul unei măsurători optice?
7. Care este domeniul de lungimi de undă pentru spectrofotometria ȋn
UV?
8. Care este domeniul de lungimi de undă pentru spectrofotometria ȋn VIS?
9. Numiți părțile componente principale ale unui aparat utilizat ȋn
spectrofotometria UV VIS
10. Care este diferențierea funcțională majora ȋntre spectrometrele ȋn UV și cel
ȋn VIS?