Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

"Ion Ionescu de la Brad" Iași

Facultatea de Agricultură

Specializarea: Tehnologia prelucrării produselor agricole

Proiect I.F
Determinarea necesarului de frig și calculul
parametrilor instalației frigorifice

Profesor coordonator: Student: Balan Claudiu Ionut

Asit.Dr. Virgil Vlahidis Anul III – Grupa:474

1
 Cuprins

INTRODUCERE ....................................................................................................... 3
CAPITOLUL I : Determinarea necesarului de frig ............................................. 3
1.1Suprafața utilă a depozitului .......................................................................... 4
1.2 Cantitatea de produse stocate ...................................................................... 4
1.3Necesarul de frig pentru răcirea produselor .................................................. 8
1.4Necesarul de frig pentru ventilarea spațiilor .................................................. 9
1.5Necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatării ........ 10
1.6 Necesarul total de frig................................................................................. 10
Capitolul II: Calculul parametrilor instalaţiei frigorifice ...................................... 11
2.1 Evoluţia temperaturilor în vaporizator ........................................................ 11
2.1.1 Evoluţia temperaturilor în condensator ................................................ 11
2.2 Trasarea ciclului de funcţionare al instalaţiei frigorifice ........................... 13
2.3 Alegerea componentelor instalației frigorifice ............................................ 14
2.3.1 Alegerea unui vaporizator prin programul Gűnter ................................ 14
2.3.2 Alegerea grupului de compresor – condensator ................................... 15
2.3.3 Alegerea condensatorului și a compresorului ....................................... 15
Bibliografie. ......................................................................................................... 17

2
 INTRODUCERE

Se determină necesarul de frig si parametrii instalației frigorifice pentru tunelul de congelare

Dc1 din depozitul frigorific prezentat în figura 1 utilizat pentru stocarea cărnii de bovine.

- Dimensiunile tunelului de congelare Dc1 sunt următoarele: L (lungime) = 14 m ; l

(lățime) = 7 m; h (înălțime) = 3,4 m ;
- Temperatura de congelare : ti = -240C ;
- Temeratura exterioara : te = 300C ;

CAPITOLUL I : Determinarea necesarului de frig

Necesarul de frig Q se calculează din relația de bilanț termic pentru un interval de 24 de ore
astfel :

Q = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 [ kj/24 h ] (1) ;

În care :

- Q1 – cantitatea de căldură din exterior ;

3
 - Q2 – necesarul de frig tehnologic ;
- Q3 – necesarul de frig pentru ventilarea camerelor ;
- Q4 – necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatarii ;

1.1Suprafața utilă a depozitului

Se determină cu relația :

S
Su = [m2] (2) ;
β

În care :

- S – suprafața geometrică a celulei ;

- β - coefficient de încărcare ; β = 1,3 ;

S 98
Su = = = 75,38 [ m2 ] ;
β 1,3

1.2 Cantitatea de produse stocate

Se calculează cunoscând norma de încărcare pe unitatea de suprafață (tab.1) ; se utilizeză relația :

m = N*Su [kg] ;

- N – norma de încărcare cu produse ; N = 800 ;

m = 800*75,38= 37,690 [kg] ;

4
 1.1 Cantitatea de căldură pătrunsă din exterior
Se datorează diferențelor de temperatură dintre interior și exterior , precum radiației solare ;
se calculează cu relația :

Q1 = 86,4 * ∑𝑛𝑖=1 Ki * Si * ( Δti + Δte ) [kj/24 h] (3) ;

În care :

- Ki – coeficient de transfer de căldură pentru fiecare din pereții interior și exterior, de

tip multistrat cu urmatoarele caracteristici :

5
 Fig.2-Structura multistrat Fig.3-Structura multistrat cu barieră
de vapori
Perete exterior :
- tencuială exterioară cu ʎ1 = 1 [w/m*k] și δ1 = 2-3 cm ;
- zidărie din beton expandat cu ʎ2 = 0,23-0,52 [w/m*k] și δ2 = 25 cm ;
- tencuială suport cu ʎ3 = 1,16 [w/m*k] și δ3 =2-3 cm ;
- barieră de vapori cu ʎ4 = 0,384 [w/m*k] și δ4 = 3-5 mm ;
- izolație din polistiren cu ʎ5 = 0,04 [w/m*k] și δ5 = 10 cm ;
- tencuială finite cu ʎ6 = 1,16 [w/m*k] și δ6 = 2-3 cm ;

Perete interior la fel ca cel exterior fără bariera de vapori .

Coeficientul global de transfer se calculează cu relația :

1
k= 1 δj 1 [w/m2*grad] (4) ;
+ ∑𝑚
𝑗=1 ʎj + αi
αe

În care :

- α – coeficient de transfer termic convectiv ;

- pentru suprafața exterioară a pereților exteriori αe = 29 ;
- pentru suprafața exterioară a pereților interiori αi = 12 ;
- pentru suprafața interioară a pereților αi = 8 ;

Pentru tavan se adoptă k = 0,21 [w/m2*grad] ;

6
Pentru pardoseală k = 0,49 [w/m2*grad] ;

- Si – suprafața de schimb de căldură ;

- Δti – diferența de temperatură dintre interior și exterior ;
- pentru pereți exteriori și tavan ce este in același timp și acoperiș,diferența de temperatură
pentru care se face calculul este :

Δti = Δte = 30 – ti ; te = 300C ;

- pentru pereți interiori,tavan, și pardoseală ce separă spațiul frigorific de unul nefrigorific

care comunică direct cu exteriorul :

Δti = 0,7-0,8 * Δte ;

- pentru pereși interiori,tavan și pardoseală ce separă spațiul frigorific de unul nefrigorific

care nu comunică direct cu exteriorul :

Δti = 0,6 * Δte ;

- pentru pardoseală realizată pe sol se consideră că temperatura solului este de 150C ;

- Δtr – adaos de temperatură ce ține cont de influența radiației solare ; care se ia in calcul
pentru pereți exterior si tavan ce este și acoperiș ;

Δtr = 0 pentru pereți exteriori orientați spre N ;

Δtr =5...100C pentru pereți exteriori orientați spre E,V,S-E și S-V ;

Δtr = 150C pentru pereți exterior orientați spre S ;

Δtr = 15...180C pentru plafoane care sunt și acoperiș sau terasă ;

14∗3,4∗[0,7(30+24) + 5]
Q1 = 86,4 * ∑𝑛𝑖=1 Ki * Si * ( Δti + Δte ) = 86,4 *{ 1 0,02 0,25 0.02 0,04 0,1 0,02 1 +
12
+ 1 + 0,5 + + + + +
1,16 0,384 0,04 1,16 8

7∗3,4∗[ 0,7(30+24) + 0 ] 14∗3,4∗[ 0,4(30+24) + 0 ]

+ 1 0,02 0,25 0.02 0,1 0,02 1 + 1 0,02 0,25 0.02 0,1 0,02 1 +
12
+ 1 + 0,5 + + + + 12
+ 1 + 0,5 + + + +
1,16 0,04 1,16 8 1,16 0,04 1,16 8

7
 7∗3,4∗[ (30+18) +5 ]
1 0,02 0,25 0.02 0,04 0,1 0,02 1 + 0,49*14*7*[ 0,6*( 30+24 )+0 ] + 0,21*14*7*
12
+ 1 + 0,5 + + + + +
1,16 0,384 0,04 1,16 8

*[( 30+24 )+15 ]} = 86,4 *( 347,76+696,99+137,27+480,44+3245,76+2903,04) =

= 674892,86 [ kj/24 h ] ;

1.3Necesarul de frig pentru răcirea produselor

Necesarul de frig tehnologic se calculează cu relația :

Q’2 = m*[( ii – if ) +28,35*Δm ] [kj/24 h ] (5) ;

În care :

- m – cantitatea de produse;
- ii , if – entalpiile produsului in stare inițială și în stare finală; ii = 354,5 ; if = 4,6 ;
- Δm – pierderile de masă a produselor; Δm = 0,6 ;

Pentru că regimul de răcire este nestaționar se majorează necesarul de frig tehnologic prin
înmulțire cu 1,8 ; astfel avem :

Q2 = Q’2 * 1,8 [kj/24 h ] (6) ;

Pentru depozite de produse congelate sau refrigerate Q2 = 0 .

8
1.4Necesarul de frig pentru ventilarea spațiilor

Acest necesar de frig se calculează în funcție de aerul proaspăt introdus prin ventilație ; se
calculează cu relația :

Q3 = V*a*ρi*( iext – iint ) [ kj/24 h ] (7) ;

În care :

- V – volumul încăperii;
- a – numarul de schimburi de aer pe zi; a = 2 ;
101325
- ρi – densitatea aerului la interior; ρi = [ kg/m3 ] ; Ti =273+ ti ;
287∗Ti
- iext – entalpia aerului din exterior:

- temperatura exterioară te = 300C ;

- umiditatea aerului din esterior Uext =60 % ; iext = 71 [ kj/kg ] ;

- iint – entalpia aerului din interior :

- pentru produsele congelate in funcție de ti și umiditatea relativă UR =90 % ; iint = -23 [ kj/kg ] ;

- pentru produsele refrigerate in funcție de ti și umiditate ;

9
 101325
ρi = = 1,41 [ kg/m3 ] ;
287∗[273+(−24)]

Q3 = V*a*ρi*( iext – iint ) = 333,2*2*1,41*[71-(-23)] = 88324,65 [ kj/24 h ] ;

1.5Necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul

exploatării

Necesarul de frig pentru acoperirea aparaturilor de căldură datorate deschiderii ușilor

personalului instalațiilor electrice se calculează cu relația :

Q4 = ( 0,1 ÷ 0,4 )*Q1 [ kj/24 h ] (8) ;

Q4 = 0,2*674892,86 = 134978,57 [ kj/24 h ] ;

1.6 Necesarul total de frig

Se calculează conform relației (1):

Q = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 [ kj/24 h ] ;

Q = 674892,86 + 0 + 88324,65 + 134978,57 = 898196,08 [ kj/24 h ] ;

Sarcina frigorifică a instalației care deservește spațiul studiat se determină cu relația :

Q
ϕ= * 1,05 [ kw ] (9) ;
τ∗3600

În care :

- τ – timpul de funcționare a instalației ; τ = 21-22 ore/zi ;

Majorarea ssarcinii de frig cu 5% se datoreză pierderilor de căldură pe conductele dintre

vaporizator și compresor.

898196,08
ϕ= *1,05 = 12,47 [ kw ] ;
21∗3600

10
 Capitolul II: Calculul parametrilor instalaţiei frigorifice

Se presupune că răcirea spaţiului frigorific considerat în etapa anterioară se realizează cu

aer; condensatorul instalaţiei frigorifice este de asemenea răcit cu aer.

Agentul frigorific utilizat este R134a (freon); exponentul politropic al comprimarii este m c=1,15,
componentul politropic al destinderii md = 1,08, iar coeficientul spaţiului mort σ = 0,03 (3%).

2.1 Evoluţia temperaturilor în vaporizator

Temperatura aerului la intrarea în vaporizator tai fiind temperatura din depozit ti (tai= ti).
Pentru aplicaţii industriale avem:

• Δta0 = 3…5 0C;

• diferenţa totală de temperatură din vaporizator Δttot0 = 6…10 0C; rezultă deci t0 = tai - Δttot0;

• supraîncălzirea agentului frigorific Δtsi = 3…6 0C.

Presiunea p1 corespunzătoare temperaturii de vaporizare t0 se determină din tabelele din

pachetul CoolPack→Refrigeration utilities→Saturation table.

Se neglijează supraîncălzirea vaporilor în vaporizator (procesul 2-3, fig.16.3),astfel încât

parametrii de intrare în compresor vor fi p1, t0.

2.1.1 Evoluţia temperaturilor în condensator

Temperatura aerului la intrarea în condensator taik se adoptă taik = 30 0C (temperatura

mediului exterior).

11
 Fig.4 – Evoluţia temperaturilor în vaporizator:

S0 – suprafaţa vaporizatorului; tai – temperatura aerului la intrare; tae – temperatura

aerului la ieşire; t0 – temperatura de vaporizare a agentului frigorific; 1-2 – vaporizare;

2-3 – supraîncălzire.

Creşterea de temperatură a aerului la trecerea prin condensator este, pentru aplicaţii

industriale, Δtak = 5…10 0C, iar diferenţa maximă dintre temperatura de condensare tk a
agentului frigorific şi temperatura aerului la intrarea în condensator este Δttotk= 10…20 0C;
rezultă de aici temperatura de condensare a agentului (tk = taik + Δttotk), iar din tabelele din
pachetul CoolPack se determină presiunea de saturaţie corespunzătoare p2. Subrăcirea agentului
frigorific în condensator este Δtsr = 4…8 0C.

12
 Fig. 5– Evoluţia temperaturilor în condensator:

Sk – suprafaţa condensatorului; taik – temperatura aerului la intrare; taek – temperaturaaerului la

ieşire; tk – temperatura de condensare a agentului frigorific; tref – temperatura la refularea din
compresor; 1-2 – răcirea vaporilor supraîncălziţi; 2-3 – condensare; 3-4 - subrăcire.

2.2 Trasarea ciclului de funcţionare al instalaţiei frigorifice

În acest scop, în prealabil se calculează sau se aleg urmatoarele date initiale:

a). Temperatura de refulare a vaporilor de agent frigorific după comprimare este:

(10) ;

11,597
Tref = 245,1*( 0,930 )0,130 = 245,1*1,38 = 65,230C ;

b). Coeficientul de umplere al compresorului (ţinând cont doar de existenţa spaţiului mort) se
determină cu relaţia:

13
  1

 
  1       1
 p2 dm
(11);
 p1  
 

11,597 0,925
ʎ = 1- 0,03*[( ) - 1] = 1- 0,03*9,18 = 0,73
0,930

c). Se alege randamentul izentropic al compresorului (valori uzuale 0,6..0,8). Folosind

pachetul CoolPack (Refrigeration utilities→log(p)-h diagram→ Cycle input) se trasează ciclul de
funcţionare al instalaţiei frigorifice în coordonate lg p – h. Cu ajutorul ecranului “Cycle info”
din acelaşi utilitar log (p)-h diagram, în secţiunea “Dimensioning” se introduce puterea
frigorifică determinată în etapa anterioară (QE = Φ), iar în secţiunea “Volumetric efficiency” se
introduce coeficientul de umplere “n_vol” (λ); cu aceste date rezultă:

 debitul masic de agent frigorific, m [kg/s];

 debitul volumic teoretic al compresorului “Displacement” [m3/h];
 debitul volumic real de agent frigorific V [m3/h];
 fluxul de căldură pentru condensator Qc [kW];
 puterea absorbită de compresor W [kW].

2.3 Alegerea componentelor instalației frigorifice

2.3.1 Alegerea unui vaporizator prin programul Gűnter

Prin programul Gűnter se alege vaporizatorul instalației frigorifice introducând datele

obținute la trasarea ciclului de funcționare.

Vaporizatorul corespunzător se alege din lista oferită de program în funcție de raportul dintre
debitul orar de aer refulat de ventilatoarele vaporizatorului și volumul spațiului fragorific;
valoarea raportului trebuie să se încadreze între următoarele limite: 150 ÷ 300 pentru tuneluri de
congelare.

14
Se consideră temperatura de supraîncălzire 4 ÷ 80K iar cea de subrăcire 2 ÷ 40K. Se aleg două
vaporizatoare de tipul S-GHN 080.2D/14-ANL50.

2.3.2 Alegerea grupului de compresor – condensator

Alegerea grupului de condensare se realizează cu ajutorul programului Bitzer prin utilizatorul

Condensing Units în care se introduc următoarele date inițiale:

- tipul agentului frigorific;

- tipul compresorului;
- puterea frigorifică;
- temperatura de vaporizare a agentului frigorific;
- temperatura agentului frigorific la aspirația în compresor.

Din lista afișată se va alege grupul de condensare necesară.

2.3.3 Alegerea condensatorului și a compresorului

În cazul unei puteri frigorifice mari când alegerea unei unități de condensare este imposibilă
se aleg separat condensatorul și compresorul.

Condensatorul se alege cu ajutorul programului Gűntner prin utilitarul Condenser în care se

introduc următoarele date inițiale:

- puterea termică la condensator;

- agentul frigorific utilizat;
- temperatura de condensare;
- temperatura aerului încojurător;
- umiditatea relativă a aerului.

Utilizatorul va afișa lista condensatoarelor adecvate cerințelor impuse.

Alegerea compresorului se face cu ajutorul programului Bitzer, prin utilizatorul Semiherm.recip.

în care se introduc următoarele date:

15
 - tipul agentului frigorific;
- puterea frigorifică;
- subrăcirea agentului frigorific;
- temperatura de condensare.

Se alege compresorul de tipul LH135/4JE-22Y.

16
 Bibliografie.

1. Porneală S.,Calculul depozitelor frigorifice,

http://www.termo.utcluj.ro/ufa/ufapdf/ufa07.pdf

2. Prof. dr. ing. Mugur Balan, Instalaţii frigorifice,Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,
http://www.termo.utcluj.ro/if/if.pdf

4. CoolPack. Documents on the CD-rom. www.et.dtu.dk/CoolPack.

17
18