Fatade Ventilate PDF

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA FAłADELOR CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ
Redactarea 2
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA

FAłADELOR CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ
Redactarea 2
Elaboratori:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”
PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA
Preşedinte, Manager General: prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU
Şef de proiect: prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA
Avizat de:
DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T.
Director general: dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE
Responsabil lucrare MDRT: ing. Cătălina BUTOIANU
1
Redactarea 2
CCPEC - UAUIM
PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA
Colectiv de elaborare:
prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija
(coordonator)
prof. dr. ing. Radu Petrovici

(RezistenŃă şi stabilitate mecanică)
prof. dr. ing. Viorica Demir - prof. dr. ing Mariana Stan
(ProtecŃie la zgomot)
drd. ing. Ovidiu Mihalache

(Securitate la incendiu)
prof. dr. ing. Horia Asanache

(Umiditate)
dr. ing. Adrian łabrea

(IzolaŃie termică şi hidrofugă)
ing. Victoria Baciu

(Igienă, sănătate, mediu)
asist. drd. arh. Dan Mihai
asist. drd. arh. Bogdan Bănică
ConsultanŃi de specialitate:
dr. ing. Răzvan Bălulescu

arh. Nina Munteanu
2
Redactarea 2
CUPRINS
Capitolul I Obiect şi domeniu de aplicare 4

Capitolul II Terminologie 5
Capitolul III Principii de conformare şi alcătuire pentru diferite alcătuiri de 12
faŃade ventilate
Capitolul IV Materiale şi produse pentru componenta de protecŃie – finisaj 14
Capitolul V CondiŃii tehnice pentru asigurarea performanŃelor necesare, în
raport cu cerinŃele de calitate formulate în legea 10 / 1995 cu
modificările ulterioare, la faŃadele cu alcătuire ventilată
Capitolul V.1 RezistenŃă şi stabilitate mecanică 27
Capitolul V.2 Securitate la incendiu 48
Capitolul V.3 Igienă, sănătate, mediu 68
Capitolul V.4 SiguranŃă în utilizare 70
Capitolul V.5 ProtecŃie împotriva zgomotului. PerformanŃa acustică a 71
faŃadelor cu alcătuire ventilată
Capitolul V.6 Izolare termică şi economie de energie 75
Capitolul VI CondiŃii de durabilitate şi întreŃinere a faŃadelor ventilate 76
Capitolul VII Utilizarea sistemelor de faŃade ventilate la clădiri existente 82
ANEXE
Anexa I ReferinŃe tehnice şi legislative 84
Anexa 2 Fişa tehnică de securitate (safety data sheet) 86
Anexa 3 Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici 87
volatili pentru vopsele şi lacuri
Anexa 4 Exemple de posibile restricŃii în cazul materialelor pentru 88
construcŃii
Anexa 5 Exemple de sisteme de faŃade ventilate 91
Anexa 6 Comentarii 171
3
Redactarea 2
CAPITOLUL I
OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
Art. 1 Prezentul normativ detaliază condiŃiile şi măsurile specifice necesare pentru

proiectarea, execuŃia şi întreŃinerea faŃadelor cu alcătuire ventilată, la clădiri noi şi existente.
Art. 2 Normativul furnizează informaŃii pentru proiectarea, execuŃia şi întreŃinerea

faŃadelor cu alcătuire ventilată şi detaliază principiile lor de alcătuire, domeniul de utilizare,
condiŃii şi cerinŃe specifice.
Art. 3 Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectele noi de clădiri cu faŃade

ventilate, precum şi la proiectele de reabilitare a clădirilor existente, pentru care soluŃia de
reabilitare propusă este faŃada ventilată.
Art. 4 Cerintele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de faŃade

ventilate sunt următoarele:
(1) fatadele ventilate se execută numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de
execuŃie. Proiectul se elaborează de catre proiectanŃi de specialitate, conform prevederilor
legale în vigoare la data elaborării proiectului;
(2) proiectul se verifică, în condiŃiile legii, de către verificatori de proiecte, atestaŃi, pe
baza reglementarilor tehnice în vigoare la data elaborării proiectului, pentru respectarea
cerinŃelor esenŃiale stabilite de proiectant. Referatele de verificare ale proiectului fac parte
integrantă din proiect;
(3) Proiectul tehnic, detaliile de execuŃie şi după caz, dispoziŃiile de şantier, emise pe
parcusul executării lucrărilor, trebuie să furnizeze toate datele necesare certificării
energetice a clădirilor;
(4) Proiectul tehnic, detaliile de execuŃie, instrucŃiunile de exploatare şi după caz,
dispoziŃiile de şantier, emise pe parcusul executării lucrărilor, se cuprind în cartea tehnică a
construcŃiei, care se predă investitorului sau proprietarului înainte de recepŃia finală a
lucrărilor
Art. 5 Prevederile prezentului ghid se adresează:
a) elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuŃie
b) verificatorilor de proiecte şi experŃilor tehnici atestaŃi potrivit prevederilor Legii
10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007
c) executanŃilor (constructori, antreprenori)
d) organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice
care realizează investiŃii în domeniul construcŃiilor
Art. 6 La realizarea faŃadelor ventilate se vor respecta prevederile din reglementările

tehnice specifice domeniului (conform Anexei 1 – ReferinŃe tehnice şi legislative) şi cele ale
prezentului normativ.
Art. 7 Reglementarea nu se aplică faŃadelor duble („double skin” în engleză, „double

peau” în franceză), care fac obiectul unor reglementări specifice.
4
Redactarea 2
CAPITOLUL II
TERMINOLOGIE
Termenii utilizaŃi pe parcursul acestui normativ sunt listaŃi în ordine alfabetică. Unii din ei se
regăsesc ca atare şi în alte reglementări, alŃii sunt specifici acesteia.
Art. 8 agent chimic periculos – orice agent chimic care datorită proprietăŃilor fizico -
chimice, chimice sau toxicologice poate să prezinte risc pentru sănătatea mediului şi/sau a
oamenilor;
Art. 9 ancoră pentru perete – Dispozitiv destinat să asigure legarea unui strat (perete)
al unui zid dublu cu gol interior, trecând prin gol, de celălalt strat (perete) sau de un element
structural sau de un perete suport. Ancora trebuie să reziste eforturilor de întindere şi de
compresiune permiŃând o mişcare diferenŃiată limitată în planul peretelui.
Notă: definiŃiile detaliate, conform SR EN 845-1+A1: 2008, ale tipurilor de ancore curent
folosite sunt date la Art. 188 - 191.
Art. 10 bandă de ancorare – Dispozitiv destinat să lege un element din zidărie de un alt
element alăturat cum sunt planşeul sau acoperişul
Art. 11 barieră antivânt – componentă a unui element de construcŃie permeabilă la

vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenŃilor de aer din stratul ventilat în
termoizolaŃia alcătuită de regulă din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată
minerală bazaltica sau de sticlă)
Art. 12 bariere rezistente la foc – produse reactive sau intumescente ori elemente
incombustibile protejate cu produse reactive sau intumescente, orizontale sau verticale, cu
rol de întrerupere a efectului de coş ce se poate produce în caz de incendiu, prin cavitatea /
golul ventilat existent (plenum) în sistemele ventilate de faŃadă. Aceste produse trebuie sa
asigure o rezistenŃă la foc de E 30.
Art. 13 clasă de reacŃie la foc

(1) expresie cantitativă formulată în termeni de performanŃă pentru modul de comportare a
produselor la acŃiunea focului, în condiŃii de utilizare finală, structurate într-o serie de
niveluri de performanŃă ale produselor. Prin clase de performanŃă la foc ale produselor se
înŃeleg clase de reacŃie la foc, de rezistenŃă la foc şi de performanŃă la foc exterior.
Structurarea în niveluri de performanŃă a claselor de reacŃie la foc este stabilită prin Decizii
ale Comisiei Europene, transpuse în Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea
produselor pentru clădiri pe baza performanŃelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul
ministrului transporturilor, clădirilor şi turismului şi al ministrului de stat şi al ministrului
administraŃiei şi internelor, nr.1.822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În funcŃie de reacŃia lor la foc, produsele folosite la clădiri în condiŃii de utilizare finală (puse
în operă) pot fi incombustibile sau combustibile. Produsele şi elementele pentru clădiri se
clasifică în următoarele clase de reacŃie la foc:
A1 Produse incombustibile care nu contribue deloc la dezvoltarea incendiului.
A2 Produse care nu se pot aprinde cu flacără şi a căror contribuŃie la dezvoltare
incendiului este extrem de limitată.
5
Redactarea 2
B Produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreŃinere şi al căror aport la

dezvoltarea incendiului este foarte mic.
C Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite
limite
D Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea şi propagarea focului
E Produse combustibile a căror contribuŃie la propagarea rapidă a focului este
importantă.
F Produse a căror comportare la foc nu a fost determinată.
(2) produsele clasificate pe criteriile de bază A1…E se clasifică suplimentar pe criterii de:
s – emisie de fum (s 1...s 3)
d – picături/particule arzânde (d0...d2) conform SR EN 13823:2010 şi
SR EN ISO 11925-2:2011
Exemplu de notare: A2-s1,d0; D-s2,d0
Art. 14 (material) combustibil

(1) (adjectiv) - capabil să ardă,
(2) (substantiv) - produs care poate arde
(3) combustibilitatea materialelor folosite la realizarea clădirilor - capabilitatea materialelor
de a fi aprinse şi de a arde
(4) incombustibil - incapabil de a arde în condiŃii specificate
(5) neinflamabil - incapabil de a arde cu flacără în condiŃii specificate
Art. 15 component – Material care intră in componenŃa unui produs neomogen.

Componentul este substanŃial sau nesubstanŃial dacă grosimea stratului este peste sau sub
1 mm, precum şi dacă are peste sau sub 1 kg/m2.
Art. 16 componentă rezistentă – Componentă a părŃii opace a sistemului de faŃadă

ventilată (sau nu) care susŃine celelalte componente: prindere şi asamblare, finisaj, izolare
termică (dacă există).
Art. 17 componentă de prindere şi asamblare – sisteme de solidarizare a

componentelor termoizolatoare şi de protecŃie şi finisaj, pe componenta rezistentă sau pe
componenta - suport a protecŃiei exterioare.
Art. 18 componentă termoizolantă – Componentă a părŃii opace a sistemului de

faŃadă, în cazul specific al acestei reglementări, ventilată, care asigură protecŃia termică a
părŃii verticale a anvelopei clădirii.
Art. 19 componentă de protecŃie şi finisaj – Componentă a părŃii opace a sistemului

de faŃadă, cu rol preponderent de asigurare a protecŃiei împotriva agenŃilor de mediu care
acŃionează în exteriorul clădirii, caracterizată printr-o mare diversitate de rezolvări
conceptuale şi tehnologice a "cojii"
Art. 20 comportare la foc – schimbarea sau menŃinerea proprietăŃilor fizice şi/sau

chimice ale unui produs expus la foc (standard).
Art. 21 compuşi organici volatili – în contextul HG 735/2006, compuşi organici volatili

înseamnă orice compuşi organici care au un punct de fierbere iniŃial mai mic sau egal cu
250º, măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa.
6
Redactarea 2
Art. 22 condiŃii de performanŃă – exprimarea performanŃelor produsului prin criterii şi

niveluri de performanŃă ale acestuia, corespunzatoare exigentelor de securitate la incendiu
a utilizatorilor pentru nivelul de siguranŃă acceptat.
Art. 23 condiŃii de utilizare finală – Exprimare convenŃională pentru ansamblul

condiŃiilor specifice în care un produs urmează a fi încorporat într-o clădire (pus în operă).
Astfel, termenul se referă la o utilizare concretă a unui produs, în legătură cu toate
aspectele care influenŃează comportarea acelui produs în diferite situaŃii de incendiu.
Aspectele luate în consideraŃie sunt cantitatea de produs, orientarea produsului, poziŃia
acestuia în raport cu alte produse adiacente şi metoda de punere în operă a produsului.
Art. 24 convecŃie termică – fenomen de transfer termic apărut la suprafaŃa de contact

dintre un solid şi aerul din mediul ambiant (se manifestă la faŃa stratului din alcătuirea
faŃadei care se află în contact cu stratul de aer ventilat precum şi la faŃa exterioară a
faŃadei)
Art. 25 criterii de performanŃă – condiŃii în raport cu care se evaluează îndeplinirea

unei cerinŃe de performanŃă.
Art. 26 element de clădire – parte de clădire bine definită din punct de vedere al rolului,
compoziŃiei, alcătuirii şi caracteristicilor sale rezistent la foc (R, REI, EI) – Elementul
rezistent la foc poate fi:
(1) Element de construcŃie rezistent la foc (R) - produs - parte sau element portant de
clădire - cu rol structural (cu capacitate portantă)– stâlpi, grinzi, contravântuiri, tiranŃi etc., –
care are aptitudinea de a-şi păstra pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc
determinată prin încercări standardizate sau/şi prin calcul efectuat conform eurocodurilor,
cel puŃin egală cu nivelul stabilit în normativ, funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.
(2) Element de construcŃie rezistent la foc (REI) –produs - parte sau element de clădire
portant - cu rol structural – stâlpi si grinzi incluse in elemente de compartimentare si
separare, pereŃi, planşee, etc.– care are aptitudinea de a-şi păstra pe o durată de timp
determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc şi izolarea termică, cel puŃin egale cu
nivelul stabilit în normativ, în funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.
(3) Element de construcŃie rezistent la foc (EI) – produs - parte sau element de clădire
neportant - fără rol structural, pereŃi, uşi, etanşarea trecerilor, etc., – care are aptitudinea de
a-şi păstra pe o durată de timp determinată, etanşeitatea la foc şi izolarea termică, cel puŃin
egale cu nivelul stabilit în normativ, în funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.
7
Redactarea 2
faŃadă – partea exterioară finisată a fiecărui perete al unei clădiri. În general faŃada este
exterioară dar nu este obligatoriu; clădirile cu curŃi interioare sau atrium de pildă au faŃade
interioare.
Art. 27 faŃadă ventilată (sinonim: faŃadă cu alcătuire ventilată) – Sistem de faŃadă în
care una dintre componentele sistemului este prevazută cu o lamă de aer (slab sau
puternic) ventilată natural. Lama de aer este amplasată între faŃa exterioară a stratului
termoizolant şi faŃa interioară a elementului de construcŃie aflat între stratul de aer ventilat şi
atmosfera exterioară (structură care poate fi sau nu termoizolată, faŃa exterioară putând fi
opacă sau vitrată).
Notă: Se recomandă adoptarea de sisteme de faŃadă ventilată certificate sau agrementate,

care vor fi însuşite de proiectanŃii de specialitate.
Art. 28 foc standard exterior – foc standard care reprezintă expunerea feŃei exterioare
a unui perete la un foc care poate ieşi de la o fereastră a clădirii, sau de la un foc care arde
liber in exterior; parametrii săi de evoluŃie sunt stabiliŃi conform SR EN 1991-1-2-2002.
PerformanŃele de comportare la foc se raportează la evoluŃia focului după una din curbele
standard, standarde de referinŃă SR EN 1363-1, SR EN1363-2, SR EN 13501-2.
Art. 29 lamă de aer (sinonim: strat de aer) – strat caracteristic al alcătuirilor ventilate de
faŃadă care este în contact cu aerul exterior clădirii prin intermediul golurilor, fantelor,
decupajelor practicate în stratul de finisaj (componenta de protecŃie şi finisaj) a
subansamblului de faŃadă considerat. PoziŃia sa este între finisajul exterior şi componenta
termoizolantă, în cazul pereŃilor-mantou sau între componenta de protecŃie şi finisaj şi
componenta rezistentă (elementul suport). Rolul stratului de aer ventilat este în principal
acela de a asigura egalizarea presiunii vaporilor da apă între mediul exterior şi alcătuirea
faŃadei.
Art. 30 lăŃimea golului – distanŃa perpendiculară pe planul peretelui între feŃele

interioare ale straturilor unui perete dublu cu gol interior sau între feŃele interioare ale unui
perete de placare şi zidăria pe care este aplicat.
Art. 31 nivel de stabilitate la incendiu – (niveluri) capacitatea globală normată a unei

clădiri sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acŃiunea focului. Nivelul de
stabilitate la incendiu al clădirii este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă
încadrare în valorile normate.
8
Redactarea 2
Art. 32 placaj (cu montare) uscat(ă) – Tip specific de placaj la care se utilizează
exclusiv sisteme de prindere mecanice; prinderea placajului se poate face direct pe
componenta rezistentă sau prin intermediul unui schelet de susŃinere care este fixat pe
componenta rezistentă.
Art. 33 perete dublu cu gol interior – Perete alcătuit din doi pereŃi simpli paraleli,
solidarizaŃi cu ancore sau cu armături pentru rosturile de aşezare. SpaŃiul dintre cei doi
pereŃi este lăsat gol – strat de aer – sau este umplut complet sau parŃial cu un material
termoizolant neportant.
Note:
1. Un perete care constă din doi pereŃi simpli separaŃi printr-un gol de aer, dintre care unul
nu contribuie la rezistenŃa sau la rigiditatea celuilalt perete (de regulă portant), se
consideră ca perete de placare.
2. În cazul faŃadelor ventilate, spaŃiul dintre cele două straturi trebuie să fie parŃial gol pentru
a permite circulaŃia aerului şi a împiedica pătrunderea umidităŃii spre/prin stratul interior (cel
mai aproape de interiorul clădirii).
Art. 34 perete cu faŃadă ventilată – perete exterior al unei construcŃii, portant sau
neportant, format din elementul de suport şi sistemul de faŃadă ventilată.
Art. 35 perete mantou – subansamblu tehnologic de faŃadă cu dublaj termoizolant
exterior. Pe lângă protecŃia mecanică, asigurată prin definiŃie de componenta de finisaj a
anvelopei clădirii, includerea unei izolaŃii termice asigură şi o protecŃie eficientă şi durabilă
împotriva principalilor agenŃi de mediu care determină degradarea componentei rezistente
(perete exterior): umiditatea şi variaŃiile de temperatură. Denumirea "perete – mantou" a
apărut în anul 1990. În contextul prezentei reglementări, peretele mantou este faŃada
ventilată în alcătuirea căreia intră şi o termoizolaŃie, aplicată pe componenta rezistentă
(peretele suport).
Art. 36 perete neportant (nestructural) – perete care nu face parte din structura
principală a clădirii; acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea
restului structurii.
Art. 37 perete de placare – Perete folosit ca parament, dar care nu este legat sau nu
contribuie la rezistenŃa peretelui pe care este aplicat (peretele suport) sau a scheletului.
Art. 38 performanŃă la foc – comportarea unui produs atunci când este expus unui foc
specific.
Art. 39 permeabilitate la aer – proprietatea unui material de construcŃie de a permite

trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer în regim staŃionar care străbate prin
unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când diferenŃa
dintre presiunile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală cu
unitatea.
Art. 40 permeabilitate la vapori – proprietatea unui material de construcŃie de a

permite trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori în regim staŃionar care
străbate prin unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când
diferenŃa dintre presiunile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală
cu unitatea.
9
Redactarea 2
Art. 41 permeabilitate termică – proprietatea unui material de construcŃie de a permite

trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic în regim staŃionar care strabate prin
unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când diferenŃa
dintre temperaturile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală cu
unitatea.
Art. 42 placare – o acoperire cu material(e) fixat(e) sau ancorat(e) pe faŃa zidăriei şi

care, în general, nu este (sunt) aderent(e) la aceasta.
Art. 43 plenum – spaŃiul de aer (ventilat sau neventilat) aflat între stratul de finisaj şi
izolaŃia termică.
Art. 44 produs termoizolant eficient – produs uzinat având conductivitatea termică de

calcul la temperatura de 100C mai mică sau egală cu 0,065 W/(mK) destinat să confere
elementului de construcŃie în structura căruia urmează să fie înglobat, performanŃe de
izolare termică corespunzătoare nivelurilor de performanŃă stabilite prin reglementări.
Art. 45 propagarea incendiului pe exterior – incendiul din interiorul sau exteriorul

construcŃiei care se poate propaga pe faŃadă, pe materialul de finisaj şi/sau prin golul
ventilat al sistemului de faŃadă ventilată, având drept combustibil şi termoizolaŃia.
Art. 46 reacŃie la foc – Comportare a unui produs care, prin propria sa descompunere,
alimentează un foc la care este expus, în condiŃii specificate. În funcŃie de reacŃia lor la foc,
produsele folosite la clădiri în condiŃii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile
sau combustibile.
Art. 47 restricŃie – orice condiŃie sau interdicŃie referitoare la producere, utilizare sau
introducere pe piaŃă.
Art. 48 rezistenŃă la foc

(1) – aptitudinea unui produs – părŃi sau element de clădire - de a-şi păstra, pe o durată de
timp determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea termică şi/sau orice altă
funcŃie impusă, specificate intr-o încercare standardizată de rezistenŃă la foc, conform
Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru clădiri pe baza
performanŃelor de comportare la foc, sau calculate conform eurocodurilor. Criteriile de
performanŃă pentru rezistenŃa la foc sunt:
R stabilitatea la foc (capacitatea portantă în condiŃiile focului standard)
E etanşeitatea la foc
I izolarea termică la foc
W radiaŃie termică
Durata de timp se notează după criteriu Ex.R 90 sau EI 45.
(2) RezistenŃa la foc se determină prin încercări conform standardelor specifice, sau se
calculează conform seriei de standarde de calcul la foc a structurilor (Eurocoduri) - SR EN
1991-1-2:2004/AC:2009, SR EN 1996-1-2:2005, precum şi SR EN 1999-1-2:2007. Calculul
poate utiliza softuri utilizate şi validate în Uniunea Europeană.
Art. 49 rezistenŃă la permeabilitate la aer a unui strat plan şi omogen – diferenŃa
dintre presiunile pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul de aer care străbate
stratul, în regim staŃionar.
10
Redactarea 2
Art. 50 rezistenŃă la permeabilitate la aer a elementului de construcŃie plan – suma

rezistenŃelor la permeabilitate la aer ale straturilor care alcătuiesc elementul de construcŃie
plan.
Art. 51 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a unui strat plan şi omogen –

diferenŃa dintre presiunile pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul de vapori de apă
care străbate stratul, în regim staŃionar.
Art. 52 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a elementului de construcŃie

plan – suma rezistenŃelor la permeabilitate la vapori de apă ale care alcătuiesc elementul
de construcŃie plan.
Art. 53 rezistenŃă termică a elementului de construcŃie plan care include un strat

de aer ventilat – suma rezistenŃelor la permeabilitate termică ale straturilor de material
omogene ale elementului de construcŃie plan, la care se adaugă rezistenŃa termică a
stratului de aer ventilat. RezistenŃa termică a stratului de aer ventilat, în funcŃie de gradul de
ventilare (foarte slab ventilat, slab ventilat sau bine ventilat) se stabileşte conform
normativului C 107-2005 – Partea a 3 – a C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 54 rezistenŃă termică superficială interioară/exterioară – inversul coeficientului

de transfer termic superficial interior/exterior, dintre suprafaŃa interioară/exterioară şi aerul
interior/exterior (coeficientul include coeficientul de transfer termic prin convecŃie şi radiaŃie,
între faŃa interioară/exterioară a peretelui şi aerul interior/exterior).
Art. 55 rezistenŃă termică a unui strat plan şi omogen – diferenŃa dintre temperaturile
pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul termic care străbate stratul, în regim
staŃionar.
Art. 56 rezistenŃă termică superficială prin convecŃie – inversul coeficientului de

transfer termic superficial prin convecŃie, dintre suprafaŃa stratului din alcătuirea peretelui
aflat în contact cu stratul de aer ventilat şi aerul din stratul de aer ventilat.
Art. 57 rost de separare – Rost care permite mişcarea liberă în planul peretelui.
Art. 58 strat de aer ventilat – componenta unui element de construcŃie prin care se
permite circulaŃia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal
evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant
Art. 59 substanŃă – un element chimic şi compuşii acestuia în stare naturală sau

obŃinuŃi prin orice proces de producŃie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea
stabilităŃii şi orice impuritate care derivă din produsul utilizat, cu excepŃia oricărui solvent
care poate fi separat fără a influenŃa stabilitatea substanŃei sau fără a-i schimba compoziŃia.
Art. 60 valoare limită de expunere profesională – media ponderată cu timpul a

concentraŃiei agentului chimic în aer, la nivelul respirator al angajatului.
11
Redactarea 2
CAPITOLUL III
PRINCIPII DE CONFORMARE ŞI ALCĂTUIRE PENTRU DIFERITE

ALCĂTUIRI DE FAłADE VENTILATE
Pentru asigurarea şi conservarea funcŃionalităŃii faŃadelor ventilate este necesar ca la

conceperea alcătuirii structurii acestora, să se Ńină seama de următoarele principii:
Art. 61 se recomandă ca succesiunea straturilor, de la interior spre stratul de aer

ventilat, să se facă în sensul creşterii permeabilităŃii la vapori de apă, respectiv al scăderii
rezistenŃei la vapori de apă.
Art. 62 se recomandă ca straturile care au o pondere importantă la rezistenŃa termică a

faŃadei, să fie amplasate între spaŃiul interior al clădirii şi stratul de aer ventilat, pe faŃa
structurii peretelui orientată spre exterior.
Art. 63 materialul termoizolant trebuie să:

1) aibă o conductivitate termică de calcul de maxim 0,050 W/(mK).
2) aibă rigiditatea corespunzătoare procedeului de fixare pe suport (după caz, lipire,
fixare mecanică sau lipire şi fixare mecanică);
3) aibă clasa de reacŃie la foc corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare, în
funcŃie de funcŃionalitate, regim de înălŃime, tipul şi natura straturilor de protecŃie, etc.;
4) după caz, să permită aplicarea unor straturi de protecŃie (mecanică, ignifugă,
hidrofugă, bariera antivânt, etc.);
5) se recomandă să fie permeabile la vapori de apă;
6) se recomandă ca densitatea acestor produse să fie:
a) de cel puŃin 15 kg/m3 – pentru produsele termoizolante cu procent ridicat de pori
închişi;
b) deşi densitatea produselor cu pori deschişi (exemplu: unele plăci din vată minerală
sau vată de sticlă) este cel putin 20 - 30 kg/m3, de regulă, pe faŃade se utilizează
produse din vată minerală cu densitate mare, de 80 – 120 kg/m3 (să nu
depăşească 150 - 200 kg/m3). FaŃa în contact cu stratul de aer are de regulă
aplicată o folie cu rol de barieră antivânt;
7) dacă este posibil, să aibă performanŃe de absorbŃie acustică (caz in care stratul
termoizolant poate să îndeplinească şi funcŃiunea de strat fonoabsorbant).
Art. 64 stratul termoizolant sau stratul de protecŃie al stratului termoizolant, trebuie să:
1) fie în contact direct cu stratul de aer ventilat;
2) fie amplasat pe faŃa stratului/structurii peretelui orientată spre exterior;
3) aibă aplicat pe faŃa produsului termoizolant stratul de protecŃie corespunzător tipului
de produs (după caz, strat de protecŃie mecanică, hidrofugă, ignifugă, baiera antivânt, etc).
Art. 65 stratul de aer ventilat trebuie să:

1) aibă o grosime rezonabilă – minimum 40mm, recomandat 50 mm - cu excepŃia
pereŃilor din zidărie cu strat de aer, la care grosimea stratului de aer poate fi până la
maxim 12cm;
2) aibă găuri/fante puse în legatură cu atmosfera exterioară, amplasate la partea
inferioară şi superioară a faŃadei, excepŃie făcând cazurile în care stratul/straturile
amplasate între stratul de aer ventilat şi exteriorul faŃadei prezintă rosturi deschise sau
perforaŃii;
12
Redactarea 2
3) în cazul în care continuitatea pe verticală a stratului de aer ventilat este întreruptă

din motive constructive (placi în consolă, rigle de fixare a părŃii de structură a faŃadei
amplasate între stratul de aer ventilat şi exterior, etc.) ventilarea stratului de aer se face prin
găuri/fante care vor fi amplasate la partea inferioară, respectiv superioară a suprafeŃei de
faŃadă delimitată de aceste elemente;
4) suprafaŃa totală a găurilor/fantelor de legătură a stratului de aer cu mediul exterior
trebuie să fie de cel putin 500 mm2/m de lungime de faŃadă (se poate considera că o
lungime de fatadă ventilată de 1 m corespunde unei secŃiuni de strat de aer ventilat de cca.
20.000 mm2).
Art. 66 Straturile de aer care comunică cu atmosfera se clasifică în straturi de aer foarte
slab ventilate natural, slab ventilate natural şi bine ventilate natural, în conformitate cu
Normativ C 107-2005 – Partea a 3 – a - C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 67 În alcătuirea faŃadelor ventilate se vor realiza numai straturi de aer cel puŃin slab
ventilate, recomandabil straturi de aer bine ventilate.
Art. 68 Pe lângă caracteristicile termice (conductivitate termică, densitate aparentă)

trebuie să se Ńină seama şi de modul în care produsele respective, cu rol preponderent
termic, răspund la alte cerinŃe: absorbŃie acustică, igienă, sănătate, protecŃie a mediului
înconjurător, comportare la difuzia vaporilor, comportare sub acŃiunea focului, caracteristici
ecologice şi durabile (materiale naturale, din surse regenerabile, produse cu costuri
moderate de producŃie, transport, exploatare, postutilizare, produse din materiale reciclate
etc.).
Valorile λ (conductivitate termică) şi γ (densitate aparentă) sunt prezentate în Anexa A din
Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor
indicativ C107–2005, Partea a 3-a - Normativ privind calculul performanŃelor
termoenergetice ale elementelor de construcŃie ale clădirilor C 107/3;
Notă: proiectantul general elaborează un proiect directiv şi cere prin caietul de

sarcini ca executantul să prezinte caietul de detalii de montaj care să fie conform cu
caietul producătorului. Acest caiet trebuie să fie avizat de către proiectantul
general, care îşi asumă răspunderea atât pentru întregul proiect, cât şi pentru
structura faŃadei (componenta de prindere şi asamblare) care trebuie asumată întâi
de către executant, apoi vizată de către proiectantul general.
13
Redactarea 2
CAPITOLUL IV
MATERIALE ŞI PRODUSE PENTRU COMPONENTA DE PROTECłIE –
FINISAJ
Art. 69 Cele mai utilizate tipuri de subansambluri constructiv - tehnologice pentru

realizarea componentei de protecŃie exterioară sunt:
1) sistemele "continue", în general sub formă de tencuieli umede pe dublaje termoizolante
perforate sau cu caneluri, finisate cu tencuieli subŃiri
2) sistemele "discontinue":
a) placaje montate direct pe peretele suport;
b) prefabricate complexe (cu termoizolaŃie şi finisaj inclus) "vêtures" în
terminologia franceză;
c) placaje subŃiri din piatră cu fixare mecanică;
3) subansambluri exterioare din zidărie cu alcătuire complexă.

Comentarii:
Art. 70 Produsele uzuale şi caracteristicile lor geometrice curente sunt prezentate cu
titlu exemplificativ în tabelul IV.1.
Tabel IV.1
Caracteristici geometrice pentru placaje uzuale
Produse uzuale pentru plăci dimensiuni grosimi
<mm> <mm>
piatră naturală
marmură, granit, calcar... 300 x 300 ÷ 600 x 600 funcŃie 15 ÷ 50
de duritatea pietrei idem
piatră reconstituită
aglomerate cu răşini sintetice 300 x 300 ÷ 600 x 600 8 ÷ 12
piatră artificială
arsă
plăci ceramice din gresie porŃelanată 300x300 ÷1200x 1200 8 ÷ 12
nearsă
prefabricate din similipiatră 300 x 300 ÷ 900 x 900 11÷50
prefabricate din beton 600 x 100 30
metal
plăci din tablă plană, ambutisată > 1.000
oŃel vopsit ~4
oŃel corten ~6
aluminiu
~6
plăci din tablă profilată, cutată, ondulată > 1.000
oŃel 0,7 ÷ 1,2
aluminiu 4
elemente liniare profilate 300 x 4.000 ÷ 9.000 0,6
panouri din tablă de aluminiu ambutisată sau cu 1÷5
schelet propriu
cu miez "fagure" şi faŃă 2.000 ÷6.000 3 ÷ 4,8
din foi de tablă
14
Redactarea 2
Continuare tabel IV.1

Produse uzuale pentru plăci dimensiuni grosimi
<mm> <mm>
Lemn
solzi, scânduri plane 300 x 300 ÷ 1.000 ~6
plăci eternit
solzi, plăci plane sau profilate – ondulate 1.500-3.600 4÷6
fâşii şi plăci din material plastic

plane sau profilate 300 ÷ 1.000 0,8 ÷ 1
materiale complexe
plăci din piatră subŃire lipite pe miez metalic tip 100 x 100 ÷ 240 x 100 15 ÷ 25
"fagure"
plăci/fâşii "sandwich" cu feŃe metalice şi umplutură 500 ÷1000 x 16.000 max 25-50-80
din spume expandate:
PUR, PEX, poliizocianurat ş.a.
plăci cu feŃe metalice şi miez polimeric şi pe bază 3200 ÷(8000) 3–4–6-8
de hidroxid de aluminiu, x
1000/1250/1500 /(1575)
plăci laminate la presiune înaltă, din fibre 2140 x 1060 6 - 8 - 10
celulozice şi miezuri pe bază de răşini sintetice 2800 x 1300 / 1850
(HPL) 4100 x 1300
sticlă
Sticlă de securitate – multistrat, armată 500 ÷ 1250 x 1000 ÷ 3750 27
Art. 71 Din punct de vedere al solidarizării pe peretele / alcătuirea – suport sistemele de

faŃade cu alcătuiri ventilate se pot clasifica în:
1) subansambluri cu componentă de solidarizare punctuală pe suport, rigidă (care

permite reglaj pe cel mult o direcŃie). Acest sistem cu fixare direct pe elementul de
construcŃie, aparent sau mascat, cu mijloace mecanice (uzual dibluri expandate) este
specific prinderii plăcilor de piatră naturală.
Notă: Sistemul de prindere locală a panourilor creează concentraŃii de eforturi în plăci, care
pot conduce la deformări ale plăcilor din piatră naturală.
2) subansambluri cu componentă de solidarizare liniară pe suport, uni sau

bidirecŃională (care permite reglaj pe două şi trei direcŃii)
protectie protecŃie protectie
termoizol termoizol termoizol
comp rezist comp rezist comp rezist

fixare
fixare fixare
15
Redactarea 2
Art. 72 Atunci când există, scheletul de susŃinere se fixează pe peretele suport cu

ancore mecanice amplasate conform proiectului de structură . RezistenŃa ancorelor se
determină conform prevederilor din capitolul V.1 “RezistenŃă şi stabilitate mecanică”.
Art. 73 Scheletul de susŃinere poate fi din lemn, din metal (oŃel sau aluminiu), mixt (lemn
şi metal). Se recomandă ca acest schelet să fie detaşat de suport prin modul de montare pe
piesele metalice locale, pentru a se putea prevedea termoizolaŃie şi în spatele acestuia.
Art. 74 Sistemele uzuale de prindere a plăcilor pe scheletul de susŃinere, sunt

următoarele:
1) cu şuruburi aparente, în cazul plăcilor cu grosime mică (plăci din aluminiu, plăci
celulozice de mari dimensiuni), sau în cazul în care plastica arhitecturală pretinde ritmarea
câmpului cu elemente punctuale, eventual strălucitoare (cap alămit, cromat, etc. sau
căpăcele de acoperire din metale tratate electrochimic);
2) cu şuruburi mascate, în cazul plăcilor complexe sau a celor profilate din tablă, cu lambă
şi uluc;
3) cu agrafe în şliŃuri prevăzute în canturile plăcilor din piatră naturală, cu grosime mai
mare de 2 cm;
4) cu piese speciale, fixate în patru puncte pe plăcile ceramice, care permit o prindere
mascată pe schelet;
5) cu agrafe speciale, fixate pe schelet, aparente. Agrafele, care susŃin plăcile în patru
puncte, generează un ritm specific pe faŃadă. Utilizarea lor este ceva mai frecventă decât a
precedentelor, deoarece sistemul în ansamblu este sensibil mai ieftin. Agrafele se fixează
pe schelet, cu şuruburi, după ce “agaŃă” câte două plăci.
Notă: Acelaşi sistem de prindere – asamblare poate fi promovat de mai multe firme
specializate în producŃia de plăci ceramice, în cadrul unor sisteme de faŃade ventilate
proprii.
Art. 75 Din punct de vedere al tipului de montare a componentei de protecŃie şi finisaj,

există următoarele tipuri generice:
a. tip „caplama”, prin suprapunearea plăcilor sau fâşiilor. Sistemul permite înlocuirea unei
plăci deteriorate fără a afecta restul faŃadei
a.1 caracteristici ale sistemului de montare : pe schelet vertical sau bidirecŃional
a.2 categorii de produse:
- plăci si fâşii din prefabricate de ciment
- plăci din fibrociment
- solzi sau fâşii din materiale naturale: ardezie, lemn tratat etc
- unele tipuri de plăci ceramice
b. tip „plan”: plăci alăturate sau îmbinate cu scopul de a realiza suprfeŃe mari aflate în
acelaşi plan
16
Redactarea 2
b.1 caracteristici ale sistemului de montare: direct pe perete sau pe schelet

b.2 categorii de produse:
- plăci din piatră reconstituită
- plăci din piatră naturală pe suport metalic "fagure"
- plăci din piatră artificială, nearsă, cu aspect de tencuieli decorative
- plăci din piatră artificială, arsă
- plăci din laminate celulozice realizate la presiune înaltă (HPL)
- plăci plane din tablă de oŃel, vopsită
de aluminiu, lăcuită sau anodizată
de oŃel CORTEN
- plăci profilate din tablă de oŃel, vopsită
din aluminiu
- plăci şi fâşii din PVC, plane şi profilate
- plăci şi panouri sandwich cu miez din spume expandate între feŃe metalice
Finisaje cu plăci din piatră naturală şi artificială (nearsă)

Art. 76 Finisaje cu plăci din piatră naturală mai ales calcar, marmură şi granit. Este
necesar să fie cunoscute atât comportamentul sorturilor de piatră în contact cu exteriorul,
precum şi modul de comportare în legătură cu tipul de liant folosit.
Tipurile de roci utilizate în placaje cu montaj uscat (mecanic) sunt :
- eruptive (granit);
- sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- metamorfice (marmura).
a) La alegerea unui tip de piatră naturală trebuie să se Ńină seama de mai mulŃi factori:
i. rezistenŃa la compresiune;
ii. modul de rupere;
iii. absorbŃia de apă;
iv. coeficientul de dilatare termică în general este cuprins între 4x10−6 şi
−6
9x10 mm/(mm°C), în în funcŃie de tipul de piatrã considerat;
v. determinarea rezistenŃei în gaura de agrafare conform SR EN 13364:2002;
vi. relaŃia statică/dinamică în raport cu înălŃimea de montaj a placajelor în sistemul cu
prindere mecanică (ancorare,agrafare sau sistem mixt la înălŃimi mai mari de 10m);
vii. relaŃia rezistenŃă mecanică a pietrei în gaura de agrafare cu rezistenŃa mecanică a
ancorei metalice şi rezistenŃa totală a ansamblului montat în funcŃie de gradul de
seismicitate adoptat (conform zonării seismice a României), cu acordarea unei atenŃii
mărite la placajele obŃinute din roci cu stratificaŃie evidentă (gresii, ardezii) sau la acelea cu
o lineaŃie evidentă;
viii. celelalte componente ale sistemului trebuie să nu favorizeze fenomenul de ruginire a
obiectelor metalice şi difuzia ruginei spre exterior.
b) Înainte de alegerea unui tip de placaj este obligatorie consultarea cu un specialist în

domeniul placajelor din piatră naturală (geolog) pentru asigurarea că acel tip de placaj este
corespunzător din punct de vedere tehnic.
c) Se recomandă adoptarea unor sortimente de piatră locală, dat fiind că experienŃa a

dovedit că acestea se comportă mai bine în mediul din care provin, acestea trebuind la
rândul lor trecute prin tot procesul de caracterizare calitativă.
17
Redactarea 2
Grosimea acestor placaje este în general cuprinsă între 3,2cm (marmură şi granit) şi 5,2cm
(calcare). Ea trebuie pusă în relaŃie şi cu lungimea şi lăŃimea plăcilor. Cu cât placa de piatră
are suprafaŃă mai mare, cu atât mai mare trebuie să fie şi grosimea plăcii şi măsurile de
ancorare şi siguranŃă trebuie să fi mai riguroase.
Art. 77 Finisaje din prefabricate din beton

Abandonate în România, prefabricatele de beton pentru faŃade există pe piaŃa
internaŃională. Imitând piatra naturală sau cu finisaj din mozaic, aceste sisteme reprezintă o
alternativă la placajele din piatră naturală, mult mai scumpe.
Fig. IV.1 Scheme de alcătuire şi prindere pentru prefabricatele de beton
Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de

prefabricate din beton.
Art. 78 Finisaje din fibrociment

Plăci realizate din ciment (40%), apă (12%), piatră de var şi eventual fibrociment reciclat
(11%), precum şi un material fibros în general preluat din industria textilă şi care are rol de
stabilizator dimensional (5%), reprezintă o posibilă opŃiune pentru un tip de plăci
incombustibile. Produsul, conŃinând circa 30% aer în pori, este etanş la apă, dar permeabil
la vapori, permiŃând reglarea microclimatului încăperii.
Fig. IV.2 Scheme de alcătuire şi prindere pentru plăcile de fibrociment
Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de

prefabricate din fibrociment.
18
Redactarea 2
Produse pe bază de argilă arsă

Generic, tipurile de produse din ceramică, utilizate la faŃade, sunt:
1) Ńigle pentru faŃadă.

2) plăci ceramice pentru faŃade de mari dimensiuni, cu calităŃi superioare.
3) corpuri ceramice (uneori cu materiale fibroase incluse, pentru tratamente acustice).
Ele trebuie să reziste la intemperii (cicluri îngheŃ - dezgheŃ) şi să aibă o absorbŃie de apă de
sub 3%
4) cărămizi pentru zidăria aparentă
Art. 79 Finisaje din ceramică

Plăci şi Ńigle ceramice cu performanŃe superioare în ceea ce priveşte comportarea sub
acŃiunea agenŃilor de mediu şi a şocurilor mecanice, precum şi cu game dimensionale mult
mai variate (până la 1,20 m x 1,20 - 1,60 m).
Fig. IV.3Scheme privind modul de montare a placajului
7 8 9 10
Fig. IV.4 Scheme privind alcătuirea de ansamblu
19
Redactarea 2
Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje

din plăci de ceramică
Art. 80 Finisaje din lemn

1. Lemnul folosit în alcătuirea faŃadelor ventilate poate fi:
a. sub forma unor alcătuiri tradiŃionale (şiŃă, şindrilă sau draniŃă);
b. sub formă de scânduri suprapuse sau îmbinate, pentru a împiedica pătrunderea apei;
scândurile pot fi prelucrate mecanic prin frezare sau prin alte procedee, fie pentru a realiza
elementele de îmbinare, fie cu rol decorativ;
c. sub formă de plăci din furniruri suprapuse sau din plăci din furnir ce au ca suport plăci din
fibre celulozice.
2. Caracteristici ale sistemului de montare:

- schelet vertical sau bidirecŃional, de obicei din lemn tratat fungicid şi împotriva umezelii,
pentru pentru finisajele de tip a şi b
- pe schelet metalic, cu prinderi ascunse sau aparente pentru finisajele de tip c
3. Prinderea elementelor din lemn se realizează mecanic cu şuruburi (cuie) aparente sau
mascate.
4. Elementele din lemn se tratează prin lăcuire sau vopsire, pentru a rezista la intemperii.
5. Rosturile sunt închise, dar nu etanşe.
Fig. IV.5 Scheme privind alcătuirea de ansamblu

din lemn.
Art. 81 Finisaje din metal
1. Pot fi realizate din foi de tablă de oŃel sau aluminiu (plană sau profilată), sau din
panouri (tip “cutie”).
2. Componenta de finisaj poate avea ca metal de bază în compoziŃie: aluminiu, oŃel,

cupru sau zinc; poate fi un aliaj de metale (de exemplu: aluminiu, oŃel şi cupru, oŃel şi
cupru, zinc, cupru şi titaniu etc.); poate fi un finisaj metalic perforat de tip reŃea („mesh”).
Profilele metalice de finisaj pot fi realizate din foi de tablă (plană sau profilată) sau din
panouri (tip “cutie”) şi permit dispunerea orizontală, verticală sau combinată şi realizarea de
suprafeŃe rotunde convexe sau concave.
20
Redactarea 2
3. OŃelul utilizat este cel obişnuit, protejat anticoroziv prin vopsire sau prin procedee
chimice, sau oŃelul corten (care oxidează şi stratul de oxid constituie protecŃie; culoarea
suprafeŃei în contact cu mediul este ruginie). Este posibilă astfel alegerea unor profile ce
permit procesul de patinare, care duce la modificarea culorii în timp (1 – 4 ani).
4. Grosimile uzuale ale tablei sunt cuprinse între 0,4 şi 4 mm, în funcŃie de tipul de
material şi de modul de prelucrare al acestuia. grosimea scade în cazul elementelor
profilate şi de tip “cutie”, rigiditatea plăcilor fiind asigurată de geometria lor.
5. Există profile metalice speciale, cum ar fi cele destinate îmbinării ferestrelor, piese
de colŃ, piese pentru atic sau soclu etc.
6. FaŃadele metalice perforate tip reŃea răspund unor cerinŃe multiple: protejează
contravânturilor puternice, constituie elemente de protecŃie solară şi asigură suport pentru
diverse proiecte publicitare sau din domeniul artelor vizuale. Geometria de împletire a firelor
de oŃel-carbon este extrem de variată, creând efecte optice specifice, cu grade diferite de
transparenŃă sau opacitate.
Pentru montarea finisajelor metalice este necesară prevederea unor console din ancore de
schelă încă din faza de proiect.
a b c d e f
Fig. IV.6 tipuri de geometrie a plăcilor metalice
1 2 3 4 5 6
Fig. IV.7 tipuri de sisteme de faŃade cu plăci metalice (exemplificări)
21
Redactarea 2

din metal.
Art. 82 Finisaje din plăci de sticlă
Panourile din sticlă pentru placarea faŃadelor cu alcătuire ventilată sunt realizate din sticlă
stratificată, cu montaj ascuns pe şine metalice. Stratul intermediar din material plastic ce
se află între foile de sticlă, poate fi colorat sau imprimat cu diverse imagini. Ca alternativă,
panourile din sticlă pot fi înlocuite cu panouri fotovoltaice aşezate pe o placă de bază
compozită din sticlă cu răşini.
Fig. IV.8 Schemă de prindere a finisajelor din plăci de sticlă stratificată

din sticlă.
Art. 83 Finisaje din PVC

PVC-ul este folosit în general ca înlocuitor pentru lemn, imitând atât aspectul cât şi
modalităŃile de fixare sau aşezare şi îmbinare. DiferenŃele principale faŃă de lemn sunt
stabilitatea dimensională şi independenŃa faŃă de factorii climatici. Elementele din PVC nu
necesită întreŃinere pe parcursul perioadei de funcŃionare şi pot fi reciclate.
Fig. IV.9 Schemă de prindere a finisajelor din plăci de PVC

din PVC.
Art. 84 Finisaje din materiale compozite

Anexa informativă 6 prezintă elemente generale ale sistemelor de finisaje din materiale
compozite.
1. Materialele compozite pot fi clasificate astfel:

a. după natura materialelor.
22
Redactarea 2
i) materiale compozite metal-metal;

ii) materiale compozite metal-ceramic;
iii) materiale compozite metal-polimer;
iv) materiale compozite ceramic-polimer;
v) materiale compozite polimer-polimer;
b. după modul de aranjare a materialelor:

i) materiale compozite cu particule
ii) materiale compozite cu fibre
iii) materiale compozite laminare
2. Materialele care pot alcătui structura compozitelor pot fi:

a) fibre diverse cum ar fi fibrele sintetice, de sticla, de carbon, lemnoase, metalice
b) celulozice;
c) lemn sub formă de placaje, plăci aglomerate.
d) metale ca Ni, Co, Al, Cr, Ti, W, Ta, Zr, Mo;
e) mase plastice;
3. Materialele din categoria panourilor metalice cu miez din mase plastice pot fi formate din:
a) faŃa superioară cu grosimi între 0,3 si 9 mm
i) oŃel prevopsit 0,4 mm microcutat
ii) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Al 3105 H22
iii) tablă galvanizată vopsită
iv) tablă perforată din oŃel vopsit în câmp electrostatic RAL,
v) cupru
b) folie protectoare
i) strat acrilic
ii) dublă lăcuire pe bază de fluorină (fluorocarbon PVdF)
iii) 2 sau 3 straturi PVdF 70% Kynar 500 sau HQP
iv) tablă galvanizată vopsită
v) poliester (25µm) / PVDF (27µm)
c) miez cu grosimi între 45 si 80 mm

i) poliester compozit armat cu fibre de sticlă
ii) hartie celulozică impregnată cu răşini termo-stabile (fenolice şi melaminice) şi
presată la prese de înaltă presiune (10 Mpa=100Kg/cm2) la temperatura ridicată
(150 grade Celsius)
iii) poliuretan expandat de densitate înaltă
iv) vată minerală bazaltică, densitate 100-120 kg/m3
v) spumă poliuretanică, densitate 38-42 kg/m3
vi) polietilenă, tip LDPE 0,92 (g/cm³)
vii) umplutură de polimeri minerali
viii) fagure Aliaj AIMn (EN AW-3003)
ix) spuma poli-izocianurată rigidă
x) NEOPOR BASF / polistiren
d) faŃa inferioară cu grosimi între 0,07 si 9 mm

i) oŃel prevopsit 0,4 mm nervurat fin (pas 50 mm) / oŃel prevopsit 0,6 mm neted
ii) tablă de oŃel vopsit în câmp electrostatic RAL
23
Redactarea 2
iii) folie aluminiu

iv) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Aliaj (AIMg), H42 / Al 3105 H22
v) tablă galvanizată vopsită – oŃel zincat
Fig. IV.10 Metode de aşezare
Fig. IV.11 Metode de prindere

din materiale compozite.
Art. 85 Finisaje din laminate de înaltă densitate HPL

Sunt plăci de dimensiuni mari, montate pe schelet uni sau bidimensional, cu prinderi
aparente sau mascate.
Se dilată la umiditate ridicată şi se contractă la umiditate scăzută. Este de aceea necesară
prevederea, prin proiect, a posibilităŃii de mişcare a plăcilor (rosturi, garnituri).
Fig. IV.12 Metode de aşezare şi prindere
24
Redactarea 2

din laminate de înaltă densitate.
Art. 86 Finisaje din sisteme vii

Finisajele din sisteme vii se împart în două categorii:
1) PereŃi vii (living walls): sisteme de structuri susŃinute pe faŃadele clădirilor în care
sunt fixate containere cu mediul de creştere şi plante. Se pot asimila faŃadelor cu alcătuire
ventilată, date fiind componentele sistemului.
2) FaŃade verzi (green facades): faŃade pe care se ridică plante căŃărătoare. Aceste
plante au rădăcinile în solul spaŃiului de lângă clădire şi sunt susŃinute de structuri pe
cabluri sau grile.
Mediile de creştere pot fi tradiŃionale sau hidrophonice (care permit cultivarea plantelor fără
sol).
a) Mediile de creştere tradiŃionale
i) substrat în vrac; se introduc săculeŃi cu substrat de creştere în compartimentele

containerului. Containerele sunt în general realizate din cutii din inox, membrane
geotextile şi includ sistemele de irigare.
Pentru condiŃiile geo-climatice din România această soluŃie nu se recomandă, deoarece, în
urma unui cutremur, există riscul de a se împrăştia pământul.
Aceste sisteme solicită atenŃie la întreŃinere:
a. nu se prevăd în locuri cu public (se usucă şi curge pământul);
b. trebuie înlocuit substratul în vrac la 1 an (în interior) şi 2 ani (în exterior);
c. nu se prevăd la înălŃimi mai mari de 2,5m.
ii) substrat din saltele. În general sunt realizate din fibre (iută) sau din împâslituri
naturale. Plantele se înlocuiesc la un interval de circa 5 ani, deoarece rădăcinile
colmatează saltelele. În general trebuie prevăzut un sistem de udare a plantelor,
independent, care măreşte costurile de construcŃie şi întreŃinere.
iii) substrat structural. Module produse de firme specializate, cu dimensiuni variate
în funcŃie de tipul de plante (inclusiv grosimea elementelor) în care se
controlează diferite caracteristici ca de pildă valoarea pH sau cantitatea de apă.
Durata de viaŃă a acestor module poate ajunge şi la 15 ani. Sunt sisteme
recomandate pentru zone cu vânturi puternice, zone seismice, pereŃi cu înălŃime
mare.
b) Mediile de creştere hidrophonice. Este vorba despre o metodă de a creşte plante

utilizând soluŃii de apă cu nutrienŃi. Specific acestei metode este faptul că plantele nu cresc
în substraturi cu pământ. Nu înseamnă că plantele cresc în mediu exclusiv apos ci că
rădăcinile stau în soluŃia cu agenŃi nutrienŃi, aglaŃi într-un mediu inert (perlit, vermiculit, vată
minerală, fibră de cocos, pietriş etc).
25
Redactarea 2
Fig. IV.13 Scheme de alcătuire pentru pereŃi vii

din pereŃi vii.
Art. 87 Finisaje textile pentru faŃade

Unul din cele mai noi sisteme, faŃadele din membrane imper-respirante care se lipesc pe
suport asigură protecŃie împotriva agenŃilor meteorici şi radiaŃiilor UV, în vreme ce asigură şi
transparenŃa şi aspectul. Sunt realizate din PVC, Polytetrafluoroethylene (PTFE).
Art. 88 FaŃade cu zidărie aparentă şi strat de aer ventilat

În punerea în operă a acestui tip de faŃadă, alegerea corectă a cărămizilor şi mortarelor
este deosebit de importantă. Pentru a evita decolorări sau pătări ulterioare ale faŃadei se
recomandă cărămizile arse la o temperatură de peste 1000 °C, compuşii chimici utilizaŃi la
producerea carămizilor fiind difuzaŃi compact în toată masa materialului. La astfel de
faŃade, în general, defectele apar datorită alegerii incorecte a mortarelor sau a cărămizilor
nepotrivite pentru condiŃiile climatice specifice sitului. Pentru a asigura o ventilare optimă se
recomandă asigurarea a minim 7500 mm² la fiecare 20 m² de faŃadă. Acest lucru se
realizează fie prin prevederea unor goluri protejate împotriva insectelor si pasărilor, fie prin
utilizarea unor carămizi cu goluri. Pentru a realiza fluxul de aer necesar ventilării,
poziŃionarea golurilor respectiv a cărămizilor cu goluri se face atât la partea superioară cât
şi la partea inferioară, în acest caz asigurându-se şi scurgerea apei, în cazul în care
aceasta a pătruns în interior.
Anexa informativă 6 prezintă elemente teoretice suplimentare pentru acest sistem de faŃade
ventilate.
componenta de protecŃie şi finisaj - zidărie aparentă

plenum
şorŃ evacuare apă /
limita "caseta" de egalizare a presiunii
componenta de prindere - asamblare
componenta de izolaŃie termică

circulaŃie a aerului
componenta rezistentă - peretele suport
Fig. IV.14 Schemă pentru faŃade cu zidărie aparentă şi strat de aer ventilat
26
Redactarea 2
CAPITOLUL V
CONDIłII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA PERFORMANłELOR NECESARE, ÎN

RAPORT CU CERINłELE DE CALITATE FORMULATE ÎN LEGEA 10 / 1995 CU
MODIFICĂRILE ULTERIOARE, LA FAłADELE CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ
Aceste condiŃii rezultă în mod specific în cazul fiecărei cerinŃe prevăzute în Legea calităŃii în
construcŃii; pornind de la cerinŃa de rezistenŃă şi stabilitate mecanică, se vor parcurge pe
rând toate cele şase cerinŃe de calitate, formulându-se pentru fiecare condiŃii tehnice
corespunzătoare materialelor sau alcătuirilor specifice.
V.1 RezistenŃă şi stabilitate mecanică
GeneralităŃi
Art. 89 Proiectarea structurală a faŃadelor cu alcătuire ventilată, pentru toate tipurile de

alcătuire şi pentru toate tipurile de materiale folosite, are ca scop satisfacerea cerinŃei
de "rezistenŃă mecanică şi stabilitate definită conform Legii nr.10/1995, în condiŃiile
specifice de mediu natural şi construit ale amplasamentului, pe toată durata de
exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în limitele unui efort tehnic şi economic
rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii. Satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă
mecanică şi stabilitate trebuie să fie realizată în corelare cu prevederile care se referă la
satisfacerea celorlalte cerinŃe esenŃiale definite prin Legea nr.10/1995
Art. 90 În condiŃiile naturale specifice teritoriului României, satisfacerea cerinŃei de

"rezistenŃă şi stabilitate" pentru faŃadele cu alcătuire ventilată depinde, în principal, de
răspunsul acestora la acŃiunea seismică (performanŃa seismică). Prezentul Normativ
completează ȋn acest sens Codul de proiectare seismică P100-1 şi Codurile şi standardele
de proiectare pentru materialele de construcŃie tradiŃionale (zidărie, beton, lemn, metal) cu
prevederi de proiectare specifice, detaliate, necesare pentru ca faŃadele cu alcătuire
ventilată să atingă nivelurile de performanŃă seismică prevăzute de acestea.
Art. 91 Proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată pentru cerinŃa esenŃială de "rezistenŃă

şi stabilitate" se va face în conformitate cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0.
Art. 92 CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile
proiectate conform prezentului Normativ, dacă:
1) calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0;
2) clasificarea, gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în Codul CR0;
3) se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în Codurile şi standardele de proiectare
pentru materialele de construcŃie şi prevederile speciale din acest Normativ.
Art. 93 Nivelurile de performanŃă proiectate conform prezentului normativ se realizează
numai dacă sunt îndeplinite şi toate măsurile prevăzute mai jos:
1) La execuŃie, dacă sunt respectate următoarele condiŃii:
a) materialele folosite sunt cele prevăzute în proiect şi au calitatea certificată
conform prevederilor legale;
b) pentru execuŃia stratului suport, inclusiv la montarea prinderilor, se aplică cu
stricteŃe detaliile prevăzute în proiect;
27
Redactarea 2
c) la execuŃia/montajul stratului suport se respectă, după caz, detaliile de zidire /

asamblare /prindere prevăzute în proiect.
2) În exploatare, dacă se aplică următoarele măsuri:
a) urmărirea în timp a stării celor două straturi ale faŃadei pentru identificarea
eventualelor defecŃiuni şi a cauzelor acestora;
b) adoptarea măsurilor de exploatare şi de întreŃinere specificate de proiectant;
c) controlarea stării faŃadei ventilate după fiecare eveniment seismic semnificativ.
V.1.2. CerinŃe şi criterii de performanŃă specifice.

Art. 94 FaŃadele ventilate vor fi proiectate şi executate astfel încât, sub efectul
acŃiunilor susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul execuŃiei şi al exploatării, să nu
se producă nici unul dintre următoarele evenimente:
1) prăbuşirea totală sau prăbuşirea parŃială/locală a componentelor faŃadei;
2) producerea unor avarii de tip "prăbuşire progresivă";
3) căderea unor fragmente ale stratului de placare sau a tâmplăriei înglobate în acesta;
4) avarierea sistemelor de etanşare, ca urmare a deformaŃiilor excesive ale elementelor
faŃadei (stratul suport, stratul de placare, prinderile);
5) limitarea sau imposibilitatea manevrării părŃilor mobile (ferestre, uşi);
Art. 95 CerinŃele fundamentale de performanŃă ale faŃadelor ventilate sub efectul acŃiunii
vântului sau a cutremurului se formulează astfel:
1) CerinŃa de siguranŃă a vieŃii: reducerea riscului de punere în pericol a integrităŃii
fizice a oamenilor prin căderea, în spaŃiile publice (în stradă, de exemplu) sau în
spaŃiile în care se pot afla mai multe persoane (curŃile interioare ale şcolilor, de
exemplu), a elementelor stratului de placare.
2) CerinŃa de limitare a degradărilor: reducerea costurilor pentru repararea faŃadelor
ventilate avariate de cutremur precum şi a pierderilor cauzate de întreruperea
temporară a activităŃii normale în clădire ca urmare a avarierii faŃadei.
Art. 96 Satisfacerea cerinŃelor generale enunŃate la Art. 95 este condiŃionată şi de:

1) concepŃia generală şi de detaliu a faŃadei ventilate, a straturilor componente, a
legăturilor între straturi şi a legăturilor stratului suport cu structura principală a
clădirii;
2) proprietăŃile, performanŃele, utilizarea şi modul de punere în operă ale
materialelor şi produselor de construcŃie;
3) calitatea execuŃiei şi realizarea lucrărilor de întreŃinere necesare.
Art. 97 În cazul faŃadelor ventilate, producerea unor avarii de tip "prăbuşire progresivă"
poate fi limitată sau evitată prin măsuri adecvate privind:
1) determinarea riscului de apariŃie a unor astfel de evenimente;
2) adoptarea unei alcătuiri structurale şi a unor detalii constructive care nu prezintă
sensibilităŃi la astfel de evenimente;
3) asigurarea elementelor faŃadei şi a prinderilor de structura principală cu ductilitate
suficientă (evitarea folosirii materialelor casante).
28
Redactarea 2
V.1.3. Criterii generale pentru alegerea materialelor

Art. 98 Alegerea materialelor pentru executarea faŃadelor ventilate se va face Ńinând
seama de concepŃia şi cerinŃele specifice ale proiectului de arhitectură precum şi de
următoarele considerente:
1) Satisfacerea cerinŃelor de performanŃă prevăzute la cap.V.1.2. în condiŃii de cost
total minim pe durata de exploatare (de serviciu) prevăzută prin tema de proiectare.
Notă: Costul total minim include:
a) costurile concepŃiei, execuŃiei şi exploatării faŃadei ventilate;
b) costurile rezultate în cazurile de imposibilitate de utilizare a clădirii ca urmare a
avarierii faŃadei ventilate ;
c) costurile asociate riscurilor şi consecinŃelor unei diminuări a performanŃelor clădirii din
cauza deteriorării faŃadei ventilate în timpul duratei de exploatare şi, eventual, costul
asigurării corespunzătoare acestor riscuri;
d) costurile remedierilor parŃiale necesare în cazul avarierii locale a faŃadei ventilate
(stratul suport, prinderile şi stratul de placare);
e) costurile inspecŃiilor, întreŃinerii şi reparaŃiilor curente şi capitale;
f) costurile demolării şi ale reciclării materialelor.
2) CondiŃiile de agresivitate ale mediului natural şi antropic:
a) agresivitatea mediului natural (salinitatea în zona litoralului, de exemplu)
b) agresivitatea mediului antropic înconjurător provenită din:
i. poluarea urbană;
ii. degajări agresive în zonele industriale.
V.1.4. Factori care intervin la verificarea cerinŃei de rezistenŃă mecanică şi stabilitate
AcŃiunile agenŃilor mecanici

Art. 99 Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea faŃadelor
cu alcătuire ventilată se vor lua conform Codului CR0 şi conform precizărilor suplimentare
din Codurile şi standardele pentru materialele de construcŃie respective.
Art. 100 Pentru gruparea încărcărilor se va Ńine seama că efectele acŃiunilor vântului, ale
cutremurului şi ale variaŃiilor de temperatură se pot produce în ambele sensuri pe direcŃiile
considerate.
Art. 101 Pentru proiectarea stratului de placare se vor lua ȋn considerare:
1) Eforturile secŃionale produse de următoarele acŃiuni:
a) greutatea proprie;
b) acŃiunea vântului;
c) acŃiunea seismică;
2) DeformaŃiile diferenŃiate în raport cu cele ale stratului suport:
a) deformaŃiile elastice ale ansamblului structurii şi deformaŃiile elastice locale ale
elementelor faŃadei;
b) reologice : curgerea lentă şi contracŃia (în cazul betonului armat şi al zidăriei cu
elemente din beton);
c) dilatarea din umiditate (pentru zidăria cu elemente din argilă arsă)
Art. 102 Pentru proiectarea stratului suport se va Ńine seama de:
1) efectele acŃiunilor care se aplică direct sau indirect pe acest strat, stabilite conform
Codurilor CR0 şi P100 şi conform Codurilor şi standardelor specifice, în funcŃie de rolul
29
Redactarea 2
structural al acestuia (perete structural, panou înrămat în cadru de beton sau de oŃel,
perete nestructural din zidărie, din lemn sau din metal);
2) efectele acŃiunilor aplicate pe stratul de placare care se transmit stratului suport prin
intermediul legăturilor între straturi
Încărcări permanente şi de exploatare

Art. 103 Evaluarea încărcărilor permanente pentru faŃadele ventilate se face conform
Codului CR0
Încărcările permanente vor cuprinde:
1) greutatea proprie a elementelor componente ale faŃadei ;
2) greutăŃile elementelor de instalaŃii (aparate de climatizare, de exemplu) care sunt
suportate direct de stratul de placare şi a elementelor de mobilier care sunt suportate
direct de stratul suport
3) greutatea părŃilor fixe ale utilajului pentru întreŃinerea/spălarea faŃadei (şinele de
ghidare), dacă acestea sunt prevăzute în proiect;
Art. 104 Definirea încărcărilor datorite procesului de exploatare se face conform Codului
CR0
Încărcările de exploatare vor include, dacă este cazul:
1) greutatea utilajului pentru întreŃinerea/spălarea faŃadelor;
2) greutatea persoanelor care deservesc utilajul.
Pentru calculul stratului de placare, încărcările de exploatare menŃionate mai sus sunt
considerate încărcări variabile (care pot lipsi total pe durate lungi).
Art. 105 În cazul straturilor de placare situate, fără dispozitive de protecŃie, la nivelul
străzii sau adiacente unor spaŃii de circulaŃie, pentru dimensionarea /verificarea acestora se
va lua în considerare şi efectul posibil al impactului oamenilor considerat ca încărcare
laterală, aplicată la cota de 120 cm peste nivelul de călcare, cu valoarea de 2.0 kN/m
Se presupune că impactul accidental al vehiculelor este împiedicat prin măsuri adecvate
(de tip "barieră").
Încărcări date de vânt şi de variaŃiile de temperatură exterioară

Art. 106 Valorile încărcării din vânt se stabilesc conform Codului CR1-1-4
Art. 107 Următoarele prevederi vor fi luate în considerare, în mod special, la proiectarea
faŃadelor ventilate:
1) Efectul adăpostirii nu va fi luat în considerare pentru construcŃiile amplasate în
amplasamentele unde se poate produce accelerarea curentului de aer.
2) Efectul încărcărilor locale în zonele de margine ale suprafeŃelor expuse (muchii şi
colŃuri) se va lua în considerare pentru proiectarea stratului de placare şi a prinderilor
acestuia.
3) DistribuŃia presiunii vântului pe cele două straturi se va face în funcŃiei de
caracteristicile de rigiditate şi de permeabilitate la aer ale acestora conform art. 4.2.10 din
CR1-1-4
Încărcarea din temperatura exterioară
Art. 108 Efectele variaŃiilor de temperatură climatice sezoniere, se vor lua conform
prevederilor stabilite prin SR EN1991-1-5:2004şi SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 SR EN
AcŃiuni asupra structurilor Partea 1-5: AcŃiuni generale – AcŃiuni termice
30
Redactarea 2
Efectele acŃiunii seismice

AcŃiunea cutremurului asupra faŃadelor ventilate se manifestă prin următoarele efecte care
se produc simultan şi se suprapun cu efectele încărcărilor verticale:
1) Efectul direct al forŃelor de inerŃie corespunzătoare produsului dintre masa faŃadei
(sau a unui strat al acesteia) şi acceleraŃia pe care această masă o capătă în timpul
cutremurului.
2) Efectul indirect rezultat din deformaŃiile impuse faŃadei (sau unui strat al acesteia)
prin deplasările laterale relative ale punctelor de prindere de structura principală sau între
straturile faŃadei.
Efectul direct al acŃiunii seismice

Art. 109 Evaluarea efectului direct al acŃiunii seismice se va face în următoarele condiŃii:
1) Pentru calculul faŃadelor ventilate sub efectul direct al acŃiunii seismice se va
considera valoarea acceleraŃiei terenului la amplasament (ag), cu perioada medie de
revenire stabilită conform hărŃii de zonare din Codul P100-1;
2) ForŃa seismică rezultată din acŃiunea directă a cutremurului asupra faŃadelor
ventilate, perpendiculară pe planul faŃadei, poate fi calculată, în funcŃie de particularităŃile
clădirii respective, folosind unul dintre următoarele procedee:
a) metoda spectrelor de etaj;
b) metoda forŃelor statice echivalente.
Art. 110 Pentru clădirile la care se aplică metoda spectrelor de etaj, calculul forŃei
seismice din acŃiunea directă a cutremurului se va face pe baza unui model de calcul
complet, folosind spectrul de acceleraŃie obŃinut din răspunsul seismic al structurii principale
la nivelurile de prindere ale stratului de placare (spectrele de etaj).
Pentru aplicarea acestui procedeu:
1) modelul de calcul utilizat va Ńine seama de proprietăŃile mecanice relevante ale
structurii principale, ale panoului de faŃadă (ambele straturi) şi ale prinderilor acestuia de
structura principală.
2) acŃiunea seismică pentru care se calculează spectrele de etaj va fi modelată
conform prevederilor de la Cap.3 din Codul P100-1
Art. 111 Pentru clădirile curente, efectul acŃiunii directe a cutremurului asupra faŃadelor
ventilate poate fi considerat echivalent cu efectul unei forŃe statice care acŃionează
perpendicular pe planul peretelui.
Art. 112 Determinarea forŃei seismice static echivalentă se face în conformitate cu
prevederile capitolului 10 din Codul P100-1 cu precizările date în continuare.
Art. 113 Încărcarea seismică de proiectare pentru stratul de placare şi pentru
dimensionarea ancorelor se va determina conform Codului P100-1 cap.10, cu formula
a g β pl K z
F pl ( z ) = γ pl g pl = c s, pl g pl (5.1.1)
g q pl
ȋn care
• γpl este factorul de importanŃă care se va lua egal cu:
31
Redactarea 2
- γ pl = 1.5 pentru faŃadele orientate către spaŃiile publice (stradă, de exemplu) sau
către spaŃiile unde sunt posibile aglomerări de persoane (curŃile interioare ale
şcolilor, de exemplu)
- γ pl = 1.0 pentru toate celelalte cazuri
• ag este aceleraŃia terenului pentru proiectare conform hărŃii din Codul P100-1
• Kz = 3 este factorul de amplificare a acceleraŃiei seismice pe ȋnălŃimea clădirii
(valoarea maximă care se atinge la ultimul nivel al clădirii)
• βpl este factorul de amplificare dinamică al elementului de construcŃie care se va lua:
- βpl = 1.00 pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de placare
- βpl,an = 1.25 pentru calculul forŃei pentru dimensionarea ancorelor
• qpl este factorul de comportare al stratului de placare care se va lua
- qpl = 1.50 pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de placare
- qpl,an = 1.00 pentru calculul forŃei pentru dimensionarea ancorelor
• gpl este greutatea stratului de placare pe unitatea de suprafaŃă
• cs,pl este coeficientul seismic global pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de
placare
• cs,an este coeficientul seismic global pentru calculul forŃei pentru dimensionarea
ancorelor
Cu valorile de mai sus coeficientul seismic global (cs) devine
Tabelul V.1.1.
Coef. Coef. AcceleraŃia seismică de proiectare
Element
seismic importanŃă 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g
Stratul cs,pl γpl =1.50 0.24 0.36 0.48 0.60 0.75 0.90 1.05 1.20
de 0.80
γpl =1.00 0.16 0.24 0.32 0.40 0.50 0.60 0.70
placare
c s,an γpl =1.50 0.45 0.68 0.90 1.13 1.41 1.70 1.98 2.26
Ancore
γpl =1.00 0.30 0.45 0.60 0.75 0.94 1.13 1.31 1.50
Art. 114 Stratul suport se va proiecta pentru a prelua următoarele efecte ale acŃiunii
seismice
1) forŃa şi deplasările care acŃionează în planul său, rezultate din calculul seismic de
ansamblu al structurii, în funcŃie de rolul său (perete structural, perete înrămat în cadru);
2) forŃa seismică perpendiculară pe planul său, determinată conform Codului P100-1
3) forŃa seismică corespunzătoare stratului de placare transmisă prin intermediul
ancorelor, determinată ca la Art. 113.
Efectul indirect al acŃiunii seismice
Art. 115 Nivelul de performanŃă al faŃadelor ventilate faŃă de efectul indirect al acŃiunii
seismice este determinat, în principal, de următorii factori:
1) intensitatea acceleraŃiei seismice de proiectare folosită pentru dimensionarea
structurii principale;
2) valoarea efectivă a deplasărilor relative de nivel produse de această acŃiune;.
3) alcătuirea celor două straturi şi a prinderilor între acestea;
4) tipul materialelor pentru stratul de placare; după caz, intervine efortul unitar de
fisurare sau efortul care produce de căderea de pe scheletul propriu al stratului de placare
a componentelor acestuia
5) modul de fixare al stratului de placare şi al componentelor acestora.
32
Redactarea 2
Art. 116 FaŃadele cu alcătuire ventilată vor fi proiectate pentru a putea prelua toate
deformaŃiile laterale ale structurii principale produse de acŃiunea seismică (deplasările
relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a clădirii) şi anume:
1) deplasările structurii principale pe direcŃie paralelă cu planul faŃadei;
2) deplasările structurii principale pe direcŃie perpendiculară pe planul faŃadei ;
3) deplasările simultane ale structurii principale pe ambele direcŃii pentru elementele
situate în vecinătatea colŃurilor clădirii.
Art. 117 Determinarea deplasărilor laterale pentru proiectarea faŃadelor cu alcătuire
ventilată se va face conform prevederilor generale date în Codul P100-1, cap.10.
1) Deplasările structurii folosite pentru proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată "δ
δfv"
se calculează în următoarele condiŃii:
a) valorile deplasărilor relative "δ
δ0", calculate pe baza valorilor "δ
δ" rezultate din calculul
structurii principale în domeniul liniar-elastic, cu forŃele seismice de calcul, se multiplică cu
factorul de reducere a răspunsului elastic "q" al structurii principale;
b) modelul şi metoda de calcul pentru determinarea deplasărilor "δ δ" se stabilesc, în
funcŃie de caracteristicile de regularitate/neregularitate ale structurii principale, conform
Codului P100-1;
c) valorile rezultate din calculul elastic se multiplică cu factorul de reducere υ pentru a
Ńine seama de perioada de revenire mai scurtă a cutremurelor pentru care se cere protecŃia
faŃadelor ventilate şi cu factorul 1.25 pentru a Ńine seama de incertitudinile legate de
determinarea deplasărilor relative de nivel
δcort =1.25 υq δ0 (5.1.2)
Art. 118 Factorul de reducere υ, se va lua după cum urmează:
1) υ= 0.7 pentru faŃadele către spaŃiile publice (strada) sau către alte spaŃii în care este
posibilă prezenŃa unui număr mare de persoane (curŃile interioare ale şcolilor, de exemplu);
2) υ= 0.50 pentru toate celelalte poziŃii în clădire.
Art. 119 În cazul faŃadelor cu alcătuire ventilată care sunt rezemate pe planşee în consolă
se va Ńine seama şi de posibilitatea unor mişcări verticale diferenŃiate ale consolelor de la
etajele adiacente.
Deplasări laterale de calcul pentru proiectarea faŃadelor ventilate la acŃiunea vântului

Art. 120 Calculul deplasărilor laterale ale clădirii sub acŃiunea vântului (δvânt) se va face în
următoarele condiŃii:
1) valoarea presiunii dinamice de bază se va stabili conform Codului CR1-1-4;
2) evaluarea încărcărilor date de vânt asupra structurii se va face conform Codului
CR1-1-4
3) calculul structurii se va face în domeniul liniar elastic folosind modelul şi metoda
aplicate în cazul calculului la acŃiunea seismică.
Art. 121 Deplasările de calcul pentru ambele straturi ale faŃadei ventilate sub efectul
vântului (δcort.v) se vor lua egale cu deplasările relative laterale ale punctelor de prindere
(δvant) multiplicate cu 1,25
33
Redactarea 2
VariaŃiile dimensionale ale materialelor de construcŃie
Art. 122 Pentru calculul efectelor variaŃiilor dimensionale ale zidăriei de placare cu
elemente din argilă arsă se vor folosi următoarele valori:
1) Coeficientul de dilatare termică: kt = 7,2 × 10-6 mm/mm/oC
2) Coeficientul de dilatare din variaŃia umidităŃii kd = 3,0 ×10-4 mm/mm
V.1.4.2. RezistenŃele materialelor de construcŃie
Art. 123 SiguranŃa faŃadelor cu alcătuire ventilată, în raport cu starea limită ultimă (ULS)
şi cu starea limită de serviciu (SLS) se verifică, pentru toate tipurile de materiale şi pentru
toate alcătuirile constructive, prin metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă.
Art. 124 Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor şi valorile coeficienŃilor

parŃiali,de siguranŃă pentru materiale se iau conform reglementărilor tehnice
corespunzătoare materialelor din care sunt alcătuite stratul suport, stratul de placare şi
elementele auxiliare.
Art. 125 Pentru stratul de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată din zidărie coeficienŃii
parŃiali pentru gruparea fundamentală, gruparea accidentală şi gruparea seismică definite
conform Codului CR0 vor avea următoarele valori:
1) Zidărie executată cu:
a) Elemente de categoria I, mortar proiectat (performant) γM = 2.2
b) Elemente de categoria I, mortar cu compoziŃie prescrisă γM = 2.5
2) Ancorare armături γM = 2.2
3) OŃel pentru armare şi precomprimare γM = 1.15
4) Componente auxiliare γM = 2.2
5) Buiandrugi prefabricaŃi conform SR EN 845-2 γM = 1.5 ÷2.5
Pentru stratul suport coeficienŃii parŃiali de siguranŃă se vor lua conform CR6.
V.1.5. Alcătuirea structurală a faŃadelor ventilate
Prevederi generale
Art. 126 Din punct de vedere structural, faŃadele cu alcătuire ventilată, indiferent de
materialele din care sunt realizate, sunt alcătuite din doi pereŃi paraleli ȋntre care este
prevăzut un spaŃiu liber.
1) Peretele exterior, aflat ȋn contact direct cu mediul ȋnconjurător, este denumit perete
(strat) de placare (engl. veneer). În contextul prezentului normativ se numeşte
componentă de protecŃie şi finisaj.
2) Peretele interior, care realizează delimitarea/închiderea spre exterior a ȋncăperilor
este denumit perete (strat) suport (engl. backing). În contextul prezentului normativ se
numeşte componentă rezistentă.
34
Redactarea 2
Figura.V.1.1..Principiul de alcătuire structurală a faŃadelor ventilate

Art. 127 Cele două straturi trebuie să fie solidarizate prin elemente de legătură flexibile
(ancore metalice) sau prin elemente de legătură rigide (elemente pentru zidărie - cărămizi)
dispuse perpendicular pe cele două straturi şi Ńesute cu acestea. În contextul prezentului
normativ acestea se numesc componentă de prindere-asamblare.
Art. 128 ProprietăŃile materialelor şi ale produselor de construcŃie şi datele geometrice
folosite în proiectarea structurală a faŃadelor cu alcătuire ventilată sunt cele date în
standardele de produs asimilate ȋn România ( SR EN), sau în alte documente normative (de
exemplu, agremente naŃionale sau europene - ETA).
Art. 129 Prin alegerea corespunzătoare a materialelor şi a detaliilor de execuŃie trebuie
să se asigure durabilitatea cerută de condiŃiile de expunere.
Prevederi generale referitoare la stratul suport
Art. 130 Stratul suport pentru faŃadele ventilate poate fi constituit de elemente de
construcŃie structurale sau nestructurale plane, realizate din zidărie, beton, oŃel sau lemn.
Art. 131 Proiectarea arhitectural-structurală a stratului suport al faŃadei cu alcătuire
ventilată trebuie să asigure satisfacerea următoarelor cerinŃe:
1) rezistenŃa şi stabilitate
2) protecŃia termică
3) protecŃia ȋmpotriva focului
4) rezistenŃă la pătrunderea apei
5) izolarea fonică
Art. 132 Dacă alcătuirea constructivă a acestui strat nu asigură protecŃia ȋmpotriva apei
sau dacă este constituit din elemente izolate fără ca rosturile dintre acestea să fie ȋnchise,
stratul suport trebuie să fie acoperit cu o membrană rezistentă la apă.
Prevederi generale referitoare la stratul de placare
Art. 133 Stratul de placare poate fi realizat din:

1) zidărie
2) metal (oŃel, aluminiu)
35
Redactarea 2
3) lemn
4) materiale plastice (compozite)
Art. 134 Din punct de vedere al alcătuirii constructive stratul de placare poate fi realizat
cu
• un singur material: zidărie, de exemplu, cu legături în puncte izolate de stratul suport
(figura V.1.2.a)
• din mai multe materiale: cu schelet propriu şi piese de acoperire; în acest caz
scheletul este ancorat de stratul suport (figura V.1.2.b)
(a) (b)
Figura V.1.2. PosibilităŃi de realizare a stratului de placare
(a) Dintr-un singur material legat în puncte izolate de stratul suport
(b) Cu schelet propriu (portant) şi panouri de închidere
Art. 135 Din punct de vedere al greutăŃii proprii stratul de placare se clasifică astfel:
1) strat de placare greu (din zidărie, beton sau piatră naturală)
2) strat de placare uşor (din lemn, metal, mase plastice)
Art. 136 Greutatea proprie a stratului de placare greu trebuie să fie preluată de:
1) o fundaŃie din beton sau din zidărie
2) ori ce alt reazem structural incombustibil ȋn cazul ȋn care continuitatea pe verticală a
acestui strat este ȋntreruptă integral sau numai local (în dreptul golurilor din pereŃii faŃadelor,
de exemplu); de regulă, zidăria stratului de placare este rezemată pe un cornier din oŃel
proiectat conform prevederilor din acest Normativ, Art 182 - 185.
Art. 137 Greutatea proprie a stratului de placare uşor poate fi preluată, în afara
posibilităŃilor indicate la Art.136 şi prin ancorele/sistemele de legătură cu stratul suport.
Art. 138 Stratul de placare, indiferent de modul de alcătuire constructivă, trebuie să fie
proiectat şi detaliat pentru a prelua deplasări/mişcări diferenŃiate în raport cu stratul suport
Art. 139 Stratul de placare se va separa de structură pe părŃile laterale şi pe latura
superioară astfel încât forŃele şi/sau deplasările seismice verticale şi orizontale ale stratului
suport să nu fie transmise stratului de placare.
Art. 140 În funcŃie de alcătuirea faŃadei şi de materialele folosite în stratul de placare se
vor prevedea rosturi pentru preluarea deplasărilor impuse de variaŃiile de temperatură şi
cele datorate proprietăŃilor reologice ale materialelor
Art. 141 Stratul de placare va fi prevăzut cu elemente de protecŃie împotriva umidităŃii
(flashing) şi canale /Ńevi de evacuare (weep holes) care trebuie să asigure evacuarea apei
din interiorul faŃadei şi să împiedice pătrunderea apei în interiorul clădirii. Canalele (golurile)
de evacuare, care se amenajează în rosturile verticale ale zidăriei stratului de placare,
trebuie să aibă diametrul ≥ 5.0 mm şi trebuie să fie dispuse la distanŃe ≤ 800 mm din ax în
ax.
36
Redactarea 2
Figura V.1.3..FaŃada ventilată (detaliu)

Art. 142 Elementele de protecŃie împotriva umidităŃii se vor monta:
1) la baza peretelui de placare, de preferat cu continuitate pe stratul suport; dacă nu
poate fi realizat dintr-o singură bucată de material, se va prevedea o suprapunere de cel
puŃin 15 cm între protecŃia stratului suport şi cea de la baza stratului de placare
2) la praguri şi deasupra oricărui gol în stratul de placare
3) la cornierul suport de la nivelul planşeului
4) la acoperirea de la partea superioară a faŃadei ventilate
5) la orice altă discontinuitate a spatiului liber între cele două straturi
Art. 143 Elementele de protecŃie împotriva umidităŃii pot fi realizate din:
1) tablă subŃire din oŃel inoxidabil (cu grosime minimă 0.25 mm);
2) membrane bituminoase, din cauciuc sau din material plastic (imputrescibile)
3) o combinaŃie a acestor materiale
Pentru fixarea elementelor de protecŃie se vor folosi numai procedee şi aditivi furnizaŃi de
producător împreună cu elementul de etanşare.
Art. 144 La montarea elementelor de protecŃie se vor lua măsuri pentru asigurarea
continuităŃii acestora la colŃurile interioare/exterioare, la suprapuneri şi la capete. Elementul
de protecŃie vă traversa complet stratul de placare asigurând evacuarea apei în afara
clădirii
Art. 145 Încărcările perpendiculare pe planul stratului de placare provenite din acŃiunea
cutremurului sau a vântului trebuie să fie transmise la stratul suport prin intermediul
ancorelor.
Art. 146 Pentru faŃadele cu strat de placare greu, dimensionarea ancorelor şi a peretelui
rezultă, de regulă, din încărcările perpendiculare pe plan provenite din acŃiunea
cutremurului. Pentru faŃadele cu strat de placare uşor dimensionarea ancorelor şi a
peretelui rezultă, de regulă, din încărcările perpendiculare pe plan provenite din acŃiunea
vântului (presiune + sucŃiune)
Art. 147 DeformaŃiile normale pe plan ale stratului suport trebuie să fie limitate pentru a
menŃine integritatea stratului de placare. De exemplu, deformaŃia maximă a stratului de
placare din zidărie trebuie să fie egală cu H/360 unde H este înălŃimea stratului de placare
astfel încât deschiderea maximă a fisurii în rosul orizontal să fie ≤ 0.5÷1.0 mm
37
Redactarea 2
Figura V.1.4.Limitarea deformaŃiilor
Art. 148 În stratul de placare nu se acceptă dezvoltarea eforturilor unitare de întindere din
încovoiere produse de ȋncărcările perpendiculare pe plan cu excepŃia cazurilor în care
alcătuirea constructivă permite preluarea acestor eforturi cu armături sau alte elemente cu
rezistenŃă corespunzătoare la întindere (grile polimerice, polimeri armaŃi cu fibre -FRP)
Art. 149 În cazul ȋn care stratul de placare este rezemat pe un element structural orizontal
(de exemplu, un cornier de reazem), acesta va fi dimensionat astfel încât săgeata sa
sub efectul încărcărilor permanente şi utile să fie limitată la 1/600 din deschidere.
Prevederi generale referitoare la legarea straturilor
Art. 150 Stratul suport şi stratul de placare vor fi legate cu ancore elastice sau rigide
capabile să transmită ȋncărcările exterioare aplicate pe stratul de placare la stratul suport şi
să asigure rezistenŃa şi stabilitatea stratului de placare
Art. 151 Ancorele pentru zidărie îndeplinesc următoarele funcŃiuni:
1) Asigură legătura între cele două straturi ale faŃadei
2) Realizează transferul încărcărilor laterale (vânt, cutremur)
3) Permit, sau, după caz, limitează deplasările în plan pentru a prelua deplasările
diferenŃiate ale structurii principale
4) Asigură continuitatea în lungul peretelui (în câmp sau la colŃri şi intersecŃii
Art. 152 Din punct de vederea al cerinŃei de rezistenŃă mecanică şi stabilitate ancorele
trebuie să satisfacă următoarele condiŃii tehnice:
1) rigiditate
2) rezistenŃă
3) aderenŃă la ancorare
4) rezistenŃă la coroziune
Art. 153 Tipul ancorelor va fi stabilit de proiectant având ȋn vedere direcŃiile pe care
deplasările relative ale celor două straturi trebuie să fie permise/ȋmpiedicate. În figura V.1.5.
ancorele permit deplasări în direcŃia "F" (flexibil) şi împiedică deplasările în direcŃia "R"
(rigid).
(a) (b)
Figura. V.1.5.Rigiditatea structurală a ancorelor din oŃel (exemple)
(a) Ancoră din oŃel rotund (b) Ancoră din platbandă de oŃel
38
Redactarea 2
Art. 154 Ancorele şi orice element care asigură legătura între straturi trebuie să aibă
suficientă ductilitate şi capacitate de rotire astfel încât să se evite ruperea zidăriei din stratul
suport/de placare sau ruperea fragilă a ancorei (în cazul ancorelor compuse/sudate)
Art. 155 PoziŃiile şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul, ȋn funcŃie de:
1) solicitările de proiectare cele mai severe care rezultă din grupările de ȋncărcări
stabilite conform Codului CR0
2) natura şi proprietăŃile materialelor din care sunt alcătuite cele două straturi ale
faŃadei;
3) caracteristicile de rezistenŃă şi deformabilitate ale ancorelor;
4) cerinŃele de durabilitate specifice condiŃiilor mediului de exploatare
(macroclimat/microclimat)
Art. 156 Montarea ancorelor, oricare este tipul acestora, se va face pe baza instrucŃiunilor
producătorului.
Proiectarea structurală a faŃadelor cu strat de placare din zidărie
Alcătuire generală
Art. 157 Prevederile acestei secŃiuni se aplică faŃadelor cu alcătuire ventilată care au
stratul de placare executat din zidărie.
Art. 158 Placajele din zidărie se realizează cu elemente pentru zidărie din argilă arsă (SR
EN 771-1) sau din piatră artificială (SR EN 771-5) sau piatră naturală (SR EN 771-6).
Grosimea minimă a stratului de placare din zidărie va fi de 63 mm
Art. 159 DistanŃa "d" între faŃa exterioară a stratului suport şi faŃa interioară a placajului
trebuie să se încadreze între valorile 25 mm ≤ d ≤ 120 mm
Art. 160 Prevederile constructive referitoare la stratul de placare date ȋn continuare sunt
diferenŃiate ȋn funcŃie de materialul din care este realizat stratul suport:
Art. 161 Zidăria stratului suport se realizează, de regulă, cu elemente din argilă arsă
(SR EN 771-1), cu elemente pentru zidărie din beton de agregate (SR EN 771-3) sau cu
elemente din BCA (SR EN 771-4).
Art. 162 Zidăria stratului suport va fi Ńesută conform prevederilor din Codul CR6 şi Codul
de practică
Art. 163 Stratul suport pentru placajele din zidărie poate fi constituit şi din:
1) PereŃi de beton armat turnaŃi monolit sau asamblaŃi din panouri prefabricate de beton
2) Panouri cu schelet din lemn sau din oŃel acoperite cu plăci de lemn sau de gips
carton. FaŃa exterioară a acestor panouri trebuie protejată prin acoperire cu o folie
rezistentă la infiltraŃiile de apă şi impermeabilă la pătrunderea aerului.
Art. 164 Din punct de vedere structural stratul suport din zidărie poate fi :
1) Perete structural
2) Perete înrămat în cadru de beton armat sau oŃel
3) Perete nestructural
Materiale pentru zidărie

Art. 165 Prevederile din acest paragraf al Normativului se aplică numai faŃadelor cu
alcătuire ventilată din zidărie la care atât stratul suport cât şi stratul de placare sunt
39
Redactarea 2
realizate cu elemente pentru zidărie şi cu mortare, produse în Ńară sau din import, care
îndeplinesc condiŃiile de calitate prevăzute ȋn Codul CR6 şi ȋn Codul de practică şi
condiŃiile speciale din prezentul Normativ:
Art. 166 Toate materialele folosite pentru realizarea stratului de placare al faŃadelor cu
alcătuire ventilată trebuie să îndeplinească cerinŃele generale de durabilitate din Codul CR6
şi cerinŃele speciale date în acest Normativ, Art. 167 - 179.
Elemente pentru zidărie la stratul suport şi la stratul de placare
Art. 167 Zidăria stratului de placare se va executa cu elemente din argilă arsă din clasa
HD conform SR EN 771-1 sau din piatră conform SR EN 771-5 şi SR EN 771-6.
Art. 168 Pentru zidăria stratului suport se poate folosi orice tip de elemente pentru zidărie
care satisface cerinŃele din Codul CR6.
Art. 169 Pentru stratul suport şi pentru stratul de placare se vor folosi elemente de
categoria I definită conform SR EN 771 în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor
mecanice
Art. 170 Pentru stratul de placare elementele pentru zidărie vor fi din clasa de calitate A
(superioară) definită conform prevederilor din Cod de practică
Art. 171 RezistenŃa standardizată la compresiune minimă a elementelor pentru zidărie
folosite la stratul de placare se va lua astfel
1) fb = 7.5 N/mm2 pentru clădiri din clasele de importanŃă III şi IV în zone cu ag ≤ 0.12g
2) fb = 10.0 N/mm2 clădiri din clasele de importanŃă I şi II în zone cu ag ≤ 0.12g şi
pentru clădiri din clasele de importanŃă III şi IV în zonele seismice cu ag≥ 0,16g
Mortare pentru stratul suport şi pentru stratul de placare

Art. 172 Pentru zidirea stratului suport se poate folosi orice mortar care satisface cerinŃele
din Codul CR6 şi din Cod de practică
Art. 173 Stratul de placare poate fi zidit cu mortar de utilizare generală (G)- de reŃetă sau
performant- sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) care respectă cerinŃele din standardul
SR EN 998-2
Art. 174 Marca minimă a mortarului folosit pentru zidirea stratului de placare va fi
1) M7.5 pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.12g
2) M10 pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g
Art. 175 AderenŃa la forfecare (fvk0) şi la încovoiere (fxk1 şi fxk2) între elementele pentru
zidărie din stratul de placare şi mortar trebuie să aibă valorile minime superioare cu 20 %
valorilor stabilite în Codul P100-1, tabelele 8.3 şi 8.4, în funcŃie de acceleraŃia terenului
pentru proiectare
Art. 176 Nu se acceptă folosirea mortarelor preparate la şantier pentru zidirea stratului de
placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată
Art. 177 Mortarele de zidărie de tip industrial şi industrial semifabricat trebuie să fie
conforme cu standardul SR EN 998-2.Specificarea mortarului pentru zidărie
Art. 178 Nu se permite folosirea adaosurilor la prepararea mortarelor pentru zidăria
stratului de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată cu excepŃia adaosurilor pentru
impermeabilizare în mortarele de ciment-var. La execuŃia pe timp friguros se permite numai
folosirea adaosurilor pentru accelerarea prizei care nu conŃin cloruri.
40
Redactarea 2
Art. 179 Rosturile orizontale vor avea profilul prelucrat pentru a evita stagnarea/şiroirea
apei pe faŃadă
Figura V.1.6. Forme recomandate pentru rostul orizontal de mortar la stratul de placare
OŃel pentru armare

Art. 180 OŃelul folosit pentru armarea zidăriei stratului de placare trebuie să corespundă
cerinŃelor Codului CR6 şi standardului SR EN 1992-1-1 şi cerinŃelor de durabilitate date în
acest Normativ
Art. 181 Armăturile prefabricate (plase) pentru rosturile de aşezare în stratul de placare
trebuie să fie conform standardului SR EN 845-3 şi cerinŃelor de durabilitate date în acest
Normativ
Reazeme la goluri
Art. 182 Rezemarea zidăriei stratului de placare la nivelul planşeelor şi deasupra golurilor
de uşi şi ferestre se face, de regulă, pe un cornier cu aripi inegale din oŃel din producŃia
curentă ales astfel încât stratul de placare să rezeme cu cel puŃin 2/3 din grosime pe aripa
cornierului.
Art. 183 Cornierul va fi aşezat întotdeauna cu aripa lungă în poziŃie verticală şi va fi
rezemat la extremităŃi minimum 250 mm, cu spaŃiu liber pentru dilatare din temperatură de
cel puŃin 10 mm.
Art. 184 Cornierul de reazem va fi ancorat de stratul suport la distanŃe care vor fi
determinate prin calcul. Indiferent de rezultatele calculului, fiecare cornier va fi prins în cel
puŃin trei secŃiuni iar distanŃele intre prinderile cornierului de stratul suport nu vor fi mai mari
de 1000 mm.
Art. 185 Sub acŃiunea greutăŃii zidăriei din stratul de placare ansamblul "cornier + ancore"
este supus următoarelor solicitări:
1) cornierul este solicitat la încovoiere cu torsiune între două prinderi de stratul suport
2) aripa orizontală a cornierului este solitată la încovoiere cu forŃă tăietoare
3) ancorele sunt solicitate la eforturi axiale (întindere/compresiune) şi forŃă tăietoare
Ancore pentru zidărie.

Art. 186 În cazul faŃadelor ventilate din zidărie, prinderea stratului de placare de stratul
suport se va face, în puncte izolate, cu ancore definite şi alcătuite conform prevederilor
standardului SR EN 845 după cum urmează:
1) ancoră asimetrică
a) ancoră de perete la care cele două extremităŃi sunt alcătuite diferit pe zonele de
fixare în zid (lungimea de ancorare). Zona intermediară poate fi simetrică sau
nesimetrică
b) ancoră de perete care are cele două extremităŃi identice pe zonele de fixare în zid
(lungimea de ancorare) dar care este fixată în mod diferit la cele două extremităŃi
41
Redactarea 2
Figura V.1.7.Ancore simetrice
2) ancore simetrice orizontale

Ancore la care cele două extremităŃi sunt constructiv indentice, destinate să fie montate în
plan orizontal în mortarul din rosturile de aşezare ale celor două straturi (prinderile la
exctremităŃi pot fi simetrice sau nesimetrice)
Figura V.1.8.Ancore simetrice orizontale

3) ancore adaptabile
Ancore care permit mişcări diferenŃiate împortante în planul pereŃilor dar eforturi de
forfecare limitate prin intermediul unor componente mobile (prin glisare, de exemplu)
Figura. V.1.8.Ancore adaptabile (culisante)

4) ancore de forfecare
a) Ancore care transmit eforturi axiale (compresiune / întindere) şi de forfecare între
două secŃiuni adiacente separate prin rost
42
Redactarea 2
b) Ancore care transmit numai eforturi de forfecare între două secŃiuni adiacente dar
permit deplasări în planul peretelui
Figura V.1.9..Ancore de forfecare
Art. 187 Se acceptă folosirea ancorelor proiectate conform altor reglementări recunoscute
cu condiŃia obŃinerii unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România
(a) (b)
Figura V.1.10.Ancore conform reglementărilor ASTM
(a) Ancore fixe (b) Ancore compuse
Art. 188 Pentru stratul suport din zidărie, placajele se ancorează cu ancore din sârmă,
ancore reglabile sau armătură de rost. Pentru stratul suport din beton placajele se
ancorează cu ancore adaptabile (culisante).
Art. 189 Pentru asigurarea durabilităŃii, ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii
atmosferice conform prevederilor de la Art. 223.
Amplasarea şi montarea ancorelor

Art. 190 Ancorele vor fi montate, indiferent de rezultatele calculelor, respectând
următoarele distanŃe minime:
1) pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag≤ 0.20g
a) se va prevedea o ancoră la fiecare 0.25 m2 de perete
b) distanŃele între ancore vor fi ≤ 700 mm pe orizontală şi ≤ 500 mm pe verticală,
fără a depăşi aria aferentă de 0.250 m2 pentru o ancoră
2) pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ≥ 0.25g:
a) suprafeŃele de perete aferente ancorelor şi distanŃele minime ȋntre ancore date
mai sus se vor reduce cu 25%
43
Redactarea 2
b) greutatea placajului ancorat va fi preluată la fiecare nivel, independent de celelalte

niveluri
Art. 191 Pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ≥ 0.25g zidăria
din stratul de placare va fi armată ȋn rosturile orizontale. Armăturile respective pot fi
constituite şi din componente ale ancorelor cu forme speciale.
Art. 192 În toate zonele seismice, se vor prevedea ancore suplimentare în jurul golurilor
care au în oricare dintre dimensiuni ≥ 400 mm. DistanŃele între ancorele de pe marginea
golului vor fi ≤ 250 mm din ax în ax şi se vor monta la distanŃe ≤ 250 mm de la marginea
golului
Art. 193 Ancorele vor înglobate în stratul de placare pe o adâncime de cel puŃin 40 mm şi
vor avea o acoperire cu mortar de cel puŃin 20 mm la faŃa exterioară.
Art. 194 Grosimea rostului de aşezare din mortar atât ȋn stratul suport cât şi ȋn stratul de
placare trebuie să fie cel puŃin egală cu dublul grosimii ancorei înglobate
Art. 195 Ancorele vor fi aşezate pe un pat de mortar şi apoi vor fi acoperite cu mortar
pentru realizarea grosimii proiectate a rostului orizontal.
Art. 196 Ancorele vor fi montate mai ȋntâi ȋn rosturile stratului suport şi apoi ȋn rosturile
stratului exterior. Nu se acceptă deplasarea ancorelor ȋn sus pentru a se ajunge la nivelul
corespunzător al rostului din stratul de placare. Nu se acceptă montarea ancorelor prin
ȋnfigere ȋn rosturile deja executate
Art. 197 Dacă stratul suport este realizat din beton, placajele se ancorează cu ancore
reglabile care se montează printr-unul dintre următoarele procedee:
1) fixarea ancorelor ȋn găuri forate (ancore mecanice sau chimice) - figura V.1.11b
2) introducerea ancorelor ȋntr-o şină fixată ȋn beton la turnare - figura V.1.11c
(a) (b) (c)

Figura V.1.11.Fixarea ancorelor în beton
(a) Alcătuire generală (b)(c) Detalii ancore
Rosturi de deplasare în stratul de placare
Art. 198 Pentru evitarea/limitarea fisurării zidăriei ca efect al modificărilor condiŃiilor de

mediu exterior (umiditate şi temperatură) în stratul de placare se vor prevedea rosturi de
deplasare după cum urmează:
44
Redactarea 2
1) Rosturi verticale pentru preluarea deformaŃiilor orizontale

2) Rosturi orizontale pentru preluarea deformaŃiilor verticale
Art. 199 Detalierea constructivă a rosturilor de separare trebui să permită acestora să

preia mişcările prevăzute, reversibile şi ireversibile, fără a se produce avarierea zidăriei.
Art. 200 Rosturile de separare trebuie să treacă prin toată grosimea stratului de placare şi
prin orice finisaj care nu este suficient de flexibil pentru a prelua deplasarea.
Art. 201 Rosturile de separare din stratul de placare vor fi proiectate astfel încât să fie
posibilă evacuarea apei fără a cauza degradarea zidăriei şi fără a pătrunde în clădire.
Art. 202 Pentru faŃadele ventilate ale clădirilor curente rosturile verticale se vor amplasa,
în următoarele poziŃii:
1) în câmp curent, la intervale regulate calculate conform art.203 - 208
2) la colŃuri sau în apropierea acestora;
3) la discontinuităŃile peretelui (la parapeŃii ferestrelor, unde se schimbă materialul
stratului de placare) ;
4) în secŃiunile unde se modifică înălŃimea/grosimea stratului de placare.
Figura V.1.12 Fisurarea stratului de placare din variaŃia condiŃiilor de mediu (temperatură şi
umiditate)
Art. 203 Pentru calculul efectelor variaŃiilor dimensionale ale zidăriei de placare cu
elemente din argilă arsă se vor folosi valorile kt şi kd date la art.122
Art. 204 Dilatarea liberă totală a unui perete de lungime L între două rosturi se va calcula
cu relaŃia
∆L = (k d + k t × ∆T ) × L (V.1.3)
unde ∆T este variaŃia maximă de temperatură probabilă pe durata de existenŃă a clădirii.
Se recomandă ca ∆T ≥ 40oC.
Art. 205 Pentru a Ńine seama de compresibilitatea limitată a materialului cu care este
umplut rostul, lăŃimea acestuia trebuie să fie egală cu dublul valorii rezultate din formula
(V.1.3). Orientativ, pentru valoarea minimă ∆T = 40oC se poate lua suficient de exact
∆L = 6.0 × 10-4 L şi lăŃimea minimă a rostului devine δr = 2 × ∆L = 1.2 × 10-3 L
Art. 206 DistanŃa pe orizontală lm între rosturile de separare verticale în pereŃii exteriori
de placare (nestructurali) din zidărie nearmată va fi limitată după cum urmează:
1) Zidărie cu elemente din argilă arsă sau din piatră naturală : lm ≤12.0 m
2) Zidărie cu elemente din piatră artificială : lm ≤ 6.0 m
Art. 207 DistanŃa dintre primul rost vertical şi o margine verticală încastrată a unui perete
de placare trebuie să fie ≤ 0.5lm
45
Redactarea 2
Figura.V.1.13. PoziŃionarea rosturilor verticale (RV) în stratul de placare

Art. 208 În cazul în care zidăria stratului de placare este armată în rosturile de aşezare cu
armături care satisfac prevederile standardului SR EN 845-3, distanŃa între rosturile
verticale de separare poate fi sporită cu 20%
Art. 209 Rosturile orizontale se amplasează, de regulă, în următoarele poziŃii:
1) Sub elementele orizontale pe care reazemă stratul de placare (corniere de reazem,
buiandrugi) şi care sunt, la rândul lor legate de stratul suport (figura V.1.14)
2) La nivelul fiecărui planşeu în cazul clădirilor cu mai multe niveluri
3) În secŃiunile unde pot apare concentrări de eforturi produse de deplasările verticale
împiedicate
Figura V.1.14. Rost orizontal în stratul de placare
Art. 210 Rosturile verticale şi orizontale vor fi umplute cu material deformabil (bandă de
neopren, de exemplu) acoperit cu mastic (figura V.1.15.a) sau cu profile cu forme speciale
din plastic extrudat sau din cupru, de exemplu (figura V.1.15.b). Nu se acceptă umplerea
rostului cu materiale care nu asigură etanşeitatea la foc.
(a) (b)
Figura.V.1.15 Închiderea rostului vertical de deplasare
46
Redactarea 2
Art. 211 Umplerea rosturilor cu mastic se va face în conformitate cu prevederile

producătorului. Rosturile vor fi pregătite înainte de umplere prin curăŃire şi montarea
materialului de umplere. În scopul realizării unei aderenŃe complete la elementele stratului
de placare este necesar să se efectueze teste de compatibilitate între mastic şi orice alt
material de construcŃie cu care acesta ajunge în contact
Prevederi referitoare la asigurarea durabilităŃii stratului de placare din zidărie
Identificarea microcondiŃiilor de expunere

Art. 212 Zidăria stratului de placare se încadrează, din punct de vedere al
microcondiŃiilor de expunere în clasa de expunere MX3 Expusă la umezire plus cicluri
îngheŃ / dezgheŃ conform standardului SR EN 1996-2, Anexa A, tabelul A1
Art. 213 În funcŃie de condiŃiile locale la amplasament (surse exterioare cu nivel
semnificativ de sulfaŃi sau substanŃe chimice agresive) şi de măsurile de protecŃie adoptate
(piese de acoperire, streaşini) zidăria se încadrează în clase de microcondiŃii astfel:
1) Clasa de expunere MX3.1. PereŃi exteriori adăpostiŃi de streaşini sau atice înclinate,
care nu sunt expuşi la scurgeri severe de apă
2) Clasa de expunere MX3.2. PereŃi exteriori cu piese de acoperire sau cu streaşini
drepte expuşi la scurgeri severe de apă.
Art. 214 În cazul clădirilor situate în apropierea zonelor industriale unde în atmosferă se
afla substanŃe chimice agresive zidăria stratului de placare se încadrează în clasa MX5
Alegerea materialelor pentru zidărie în funcŃie de microcondiŃiile de expunere

Art. 215 În funcŃie de încadrarea în clase de expunere, elementele pentru zidărie din
argilă arsă vor fi folosite, în corelare cu prevederile din standardul SR EN 771-1, după cum
urmează
1) Clasa de expunere MX3.1. → Elemente F1 sau F2/S1 sau S2
2) Clasa de expunere MX3.2. → Elemente F2/S1 sau S2
Art. 216 Pentru elementele din argilă arsă folosite la zidăria stratului de placare, cu faŃa
neprotejată, producătorul trebuie să declare, conform SR EN 771-1:
1) intervalul absorbŃiei de apă
2) conŃinutul de săruri solubile active
Art. 217 În cazul pereŃilor de placare din piatră alegerea elementelor pentru zidărie se
face astfel:
1) Pentru clasele MX3.1 şi MX3.2:
a. pentru piatra artificială se poate utiliza orice produs conform SR EN 771-5
b. pentru piatra naturală se va contacta producătorul
2) Pentru clasa MX5, pentru ambele tipuri de piatră se face o evaluare specifică a
mediului înconjurător şi a efectului substanŃelor chimice din acesta luând în considerare
concentraŃiile, cantităŃile existente şi tipul de reacŃie şi se va consulta producătorul.
Art. 218 Mortarele pentru zidăria stratului de placare se vor alege, conform definiŃiilor din
Standardul SR EN 998-2, în funcŃie de clasa de expunere după cum urmează:
47
Redactarea 2
1) Pentru clasa de expunere MX3.1. → Mortar M sau S

2) Pentru clasa de expunere MX3.2 → Mortar S
Art. 219 În cazul în care în zidăria din clasele de expunere MX3.2 şi MX5 se folosesc
elemente din argilă arsă cu conŃinut de săruri solubile din categoria S1 este necesar ca
mortarele să fie, în plus, rezistente la acŃiunea sulfaŃilor
Art. 220 Pentru zidăriile încadrate în clasa de expunere MX5, pentru alegerea
elementelor şi a mortarului, în fiecare caz, se va face o evaluare specifică a mediului
înconjurător şi a efectului substanŃelor chimice din acesta luând în considerare
concentraŃiile, cantităŃile existente şi tipul de reacŃie şi se va consulta producătorul.
Art. 221 ProtecŃia anticorosivă a ancorelor se va face, în funcŃie de clasa de expunere,
conform prevederilor din standardul SR EN 845-1.
Art. 222 ProtecŃia anticorosivă a armăturilor din rosturile de aşezare se va face, în funcŃie
de clasa de expunere, conform prevederilor din standardul SR EN 845-3.
Art. 223 Acoperirea minimă cu beton a armăturilor din oŃel carbon neprotejat trebuie să
satisfacă cerinŃele din tabelul V.1.2.
Tabelul V.1.2.
Dozajul minim de ciment (kg/m3)
325 350 400
Clasa de
expunere Raport a/c
0,55 0,50 0,45
Acoperirea minimă (mm)
MX3 40 30 25
MX5  60 50
DocumentaŃia de execuŃie pentru faŃade cu alcătuire ventilată din zidărie
Art. 224 DocumentaŃia de execuŃie pentru faŃade cu alcătuire ventilată din zidărie va
cuprinde obligatoriu toate detaliile necesare pentru realizarea proiectului:
1) secŃiuni verticale şi orizontale prin perete
2) detalii de Ńesere a zidăriei/ detalii speciale de aşezare a elementelor ȋn lungul
peretelui şi/sau pe verticală/ prevederi speciale referitoare la culoarea elementelor pentru
zidărie (dacă este cazul)
3) dimensiunile elementelor pentru zidărie
4) poziŃiile şi dimensiunile rosturilor; detaliile/ materialele pentru ȋnchiderea rosturilor;
5) poziŃionarea golurilor de evacuare şi a golurilor de ventilaŃie în rosturile verticale
6) poziŃionarea elementelor de protecŃie
7) poziŃionarea armăturilor ȋn rosturile orizontale şi detaliilor de fasonare a armăturilor
8) poziŃionarea ancorelor, tipul ancorelor, protecŃia anticorozivă
9) poziŃionarea şi caracteristicile pieselor de rezemare (corniere de reazem, buiandrugi)
V.2 Securitate la incendiu

Art. 225 CondiŃiile de comportare la foc şi măsurile de securitate în caz de incendiu ale
principalelor produse/elemente de clădire, materiale şi echipamente utilizate la
proiectarea şi realizarea sistemelor de faŃade ventilate se prevăd obligatoriu în
documentaŃiile tehnice de către proiectanŃii de specialitate respectivi, astfel:
48
Redactarea 2
arhitecŃi: pentru conformare şi corelare, elemente de finisaj, elementele componente de

compartimentare interioară, închideri exterioare perimetrale, pereŃi despărŃitori, căi de
evacuare, protecŃii ale golurilor funcŃionale de comunicare, evacuări de fum prin tiraj
natural-organizat, tratamente termice, fonice şi hidroizolaŃii, finisaje interioare şi
exterioare;
ingineri structurişti: pentru sistemele de fixare;
ingineri instalatori: pentru sisteme, echipamente şi instalaŃii care interferează /
relaŃionează cu sistemele de faŃade ventilate. Ex.: canale de cabluri, reclame
luminoase, goluri pentru instalaŃiile de ventilare, climatizare şi desfumare.
Art. 226 Materialele şi elementele de clădiri şi instalaŃii, produse în Ńară sau importate se
folosesc în condiŃiile tehnice de utilizare a acestora, stabilite potrivit legii.
Conformarea la foc:
Art. 227 Peretii exteriori ai clădirilor, funcŃie de rolul acestora, trebuie să îndeplinească
condiŃiile minime de rezistenŃă la foc pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu
sau gradul de rezistenŃă la foc stabilit conform P118. Componenta de protecŃie şi finisaj,
împreună cu componenta termoizolantă se vor încadra în clasa de reacŃie la foc precizată
în prezentul normativ. Elementele componente ale sistemului de faŃadă ventilată nu se iau
în considerare la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu / gradului de rezistenŃă la foc.
Determinarea gradului de rezistenŃă la foc / nivelului de stabilitate la incendiu a construcŃiei
se va realiza conform prevederilor normativului P 118. Se vor avea în vedere şi prevederile
art 231 din prezentul normativ.
Art. 228 PereŃii exteriori de separare a compartimentelor de incendiu, cu rol de pereŃi
antifoc, vor avea rezistenŃa la foc conform prevederilor P 118. Sistemul faŃadei ventilate
pentru aceste elemente de construcŃie va fi astfel realizat încât să nu favorizeze propagarea
focului, respectând prevederile tabelului V.2.1.
Practicarea golurilor în pereŃii antifoc, va respecta prevederile normativului P 118 (ex:
obloane EI 90, cortine EI 90, clapete EI 90, volete EI 90).
Tabelul V.2.1
componenta de întreruperea ritmică componenta componentă de
protecŃie şi finisaj a golului vertical din termoizolantă prindere şi
interiorul sistemului asamblare
de faŃadă
Perete exterior A1 sau A2-s1, d0 / Nu este cazul A1 sau A2-s1, d0 / clasa A1
antifoc Co Co
Art. 229 RezistenŃa la foc poate fi asigurată de suportul solid, tip b.a. sau zidărie. În cazul
pereŃilor uşori, multistrat rezistenŃa la foc se va atesta prin testarea tipului particular de
perete împreună cu faŃada ventilată.
Art. 230 Sistemele de faŃade ventilate nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 5cm.
Art. 231 Continuitatea componentelor combustibile ale faŃadelor ventilate trebuie să se

întrerupă cel puŃin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcŃiilor, prin
sisteme cu produse incombustibile de minimum 1 m lăŃime, care să limiteze propagarea
arderii.
49
Redactarea 2
Art. 232 Barierele rezistente reactive sau intumescente la foc sunt elemente orizontale şi
verticale, liniare, cu rol de întrerupere a efectului de coş în caz de incendiu a cavităŃii/golului
ventilate existente în sistemele de faŃadă ventilate. Aceste produse trebuie să fie E 30.
Fixarea se va realiza conform detaliului testat de producătorul barierei. În situaŃia
termoizolaŃiilor combustibile din clasa de reacŃie la foc cel puŃin C-s2, d0, prefabricate
(conŃin componenta de protecŃie şi finisaj, componenta termoizolantă şi golul de aer) se va
analiza întreruperea pe toată grosimea elementului prefabricat.
Figura V.2.1. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale
50
Redactarea 2
Figura V.2.2. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, sectiune
Art. 233 Sunt acceptate şi barierele incombustibile, metalice, cu o grosime minimă de

2mm, perforate într-un procent de 25%. Barierele se vor proteja cu vopsea intumescentă
astfel încât să asigure o rezistenŃă la foc de E30. Dimensiunile golurilor se vor corobora cu
caracteriscile vopselei intumescente aplicată, de persoane autorizate conform Ordinului
Ministerului AdministraŃiei şi internelor nr.87 din 6 aprilie 2010, Metodologiei de autorizare a
persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării impotriva incendiilor, publicat în
Monitorul Oficial 238 din 14 aprilie 2010. SuprafaŃa totală a găurilor/fantelor din ecranele
incombustibile, care fac legătura stratului de aer inferior cu stratul de aer superior, trebuie
să fie de cel putin 500 mm2/m de lungime de faŃadă (se poate considera că o lungime de
fatadă ventilată de 1 metru corespunde unei secŃiuni de strat de aer ventilat de cca. 20000
mm2. Similar prevederilor art. 65, pct 4) din prezentul normativ.
Pentru protecŃia anticorozivă a barierelor metalice, se vor utiliza şi prevederile Ghidului de
proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel GP111.
51
Redactarea 2
Figura V.2.3. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale
Figura V.2.4. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, sectiune
Art. 234 Preîntâmpinarea propagării incendiului pe faŃada ventilată trebuie realizată şi pe

lungimea construcŃiei, nu doar pe verticala acesteia, indiferent de nivelul de stabilitate la
incendiu / gradul de rezistenŃă la foc asigurat. Astfel la fiecare 20 de metri liniari de faŃadă,
sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul se vor prevedea bariere
rezistente la foc E 30. În situaŃia în care o faŃadă are o lungime mai mică de 40 ml şi mai
mare de 20 ml, atunci bariera rezistentă la foc se va monta la jumătatea distanŃei.
52
Redactarea 2
Figura V.2.5. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale
53
Redactarea 2
Figura V.2.6. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale
Art. 235 FaŃadele ventilate adiacente căilor de evacuare vor fi realizate din materiale
incombustibile, conform prevederilor normativului P118. Prin adiacente se înŃelege: la
distanŃe mai mici de 3,00m faŃă de gabaritul scării exterioare. Prin faŃade ventilate se
înŃelege: componenta de protecŃie şi finisaj, componenta de prindere şi asamblare,
componenta termoizolantă.
Figura V.2.7. exemplu de protejare a unei scări exterioare

(*) NOTĂ: FaŃada cu alcătuire ventilată se va realiza în conformitate cu prevederile articolului 227 din
prezentul normativ.
54
Redactarea 2
Art. 236 Preîntâmpinarea propagării incendiului pe faŃada ventilată se tratează funcŃie de

modalitatea de realizare arhitecturală.
Art. 237 În situaŃia faŃadelor pline, fără goluri vitrate sau alte goluri neprotejate, protecŃia
faŃadelor:
1) trebuie realizată prin materialul finisajului sistemului de faŃadă/ componenta de
protectie si finisaj;
2) prin întreruperea ritmică a golului vertical din interiorul sistemului de faŃadă;
3) prin materialul pentru termoizolaŃie / componenta termoizolantă;
4) prin sistemul de fixare / componenta de prindere si asamblare.
Art. 238 Prin ”alte goluri neprotejate” se înŃeleg goluri pentru instalaŃii cu dimensiuni
mai mici de Ф 200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: goluri neprotejate, penetrările
faŃadelor cu coşurile de evacuare a fumului de la centrale termice, canale de cabluri sau
conducte.
Art. 239 În situaŃia faŃadelor ventilate cu goluri vitrate, protecŃia faŃadelor trebuie realizată:
1) trebuie realizată prin componenta de protectie si finisaj / materialul finisajului
sistemului de faŃadă;
2) prin întreruperea ritmică a lamei de aer / a golului vertical din interiorul sistemului
de faŃadă;
3) prin componenta termoizolantă / materialul pentru termoizolaŃie;
4) prin protecŃia conturului golului vitrat sau neprotejat, ex: glafuri;spaleti,buiandrugi
5) prin zone cu înălŃimea de cel puŃin 1,20 m, E 30 in dreptul planşeelor sau ecrane
0,50 m, E 30 în situaŃia în care componenta suport este de tip multistrat, vor fi dispuse în
pereŃi faŃada cu planul închiderii perimetrale sau în interiorul clădirii (adiacent închiderii
perimetrale), conf prevederilor normativului P118;
Nota: se menŃionează că barierele rezistente la foc, cu rol de întrerupere a efectului de coş
în caz de incendiu a lamei de aer ventilate existente în sistemele ventilate de faŃadă, nu
înlocuiesc măsurile de întârziere a propagării incendiilor pe exteriorul construcŃiei (pe
faŃadă) prevazute în normativul P 118 la art. 2.3.24 ... 2.3.30 (ecrane sau parapeŃi EI 30’).
Art. 240 Prin componenta de prindere şi asamblare sau prin sistemele de fixare se
înŃelege ansamblul format de dibluri, conexpanduri, holzsububuri, profile, cleme etc.
Art. 241 Prin “alte goluri” se înŃeleg goluri pentru instalaŃii cu dimensiuni mai mari de
Ф=200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: golurile pentru instalatiile de climatizare,
pentru depresurizarea spatiilor incendiate, conform SR EN 12101-6 etc.
Art. 242 La proiectarea faŃadelor ventilate a căror componentă de protecŃie şi finisaj este
reprezentată de panouri fotovoltaice, vor fi avute în vedere şi următoarele:
1) Deoarece panourile fotovoltaice produc energie electrică atâta timp cât sunt
expuse la radiaŃie luminoasa atât naturală cât şi artificială, chiar şi pe durata incendiului,
acestea pot deveni reale pericole de electrocutare. Incendiul poate distruge izolaŃia
cablurilor electrice provocând scurtcircuite în spatele panourilor fotovoltaice, iar personalul
serviciilor de urgenŃă, private sau ale administraŃiei de stat, este expus pericolului de
electrocutare pe timpul intervenŃiei. Deasemenea incendiul poate deforma prin topire cadrul
metalic de montare (componenta de prindere si asamblare) pierzându-se astfel,
55
Redactarea 2
împământarea (legatura la priza de pământ). Se menŃionează că incendiile ce pot apare la

clădirile cu faŃade ventilate conŃinând panouri fotovoltaice, se vor trata de către echipele
serviciilor de urgenŃă ca incendii la echipamente electrice.
2) este interzisă protecŃia golurilor de pe faŃadă cu instalaŃii de drencere atunci
când sunt situate la distanŃe mai mici decât cele normate, conform prevederilor normativului
P 118;
3) componenta termoizolantă a faŃadei ventilate va fi incombustibilă, indiferent de
funcŃiunea şi de regimul de înălŃime al clădirii;
4) componenta de prindere şi asamblare a faŃadei ventilate va fi incombustibilă,
indiferent de funcŃiunea şi de regimul de înălŃime al clădirii. Se va asigura împământarea
(legarea la priza de pământ) conform prevederilor normativului I7;
5) sistemul de cabluri electrice din spatele panourilor fotovoltaice se va proiecta
astfel încât să preia dilatările termice posibile în spatele panourilor fotovoltaice;
6) toate cablurile electrice vor fi rezistente la foc P30. Se admite gruparea cablurilor
electrice normale în tuburi (Ńevi) incombustibile, capabile să preia dilatările termice ce pot
apărea în spatele panourilor fotovoltaice datorită efectelor termice;
7) instalaŃia electrică ce deserveşte sistemul de panouri fotovoltaice se va prevede
şi cu un sistem manual de decuplare, suplimentar faŃă de sistemul de protecŃie electrică
obişnuit al acesteia. PoziŃia acestei acŃionări manuale se va marca cu iluminat de siguranŃă
pentru continuarea lucrului;
8) sistemul de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice integrat in
fatada cladirii trebuie proiectat astfel încât să decupleze total si automat alimentarea cu
energie electrica a instalaŃiei din clădire, atunci când alimentarea principală a clădirii, este
întreruptă de la reŃeaua furnizorului si/sau a fost detectat un incendiu;
Art. 243 La proiectarea faŃadele ventilate a căror componentă de protecŃie şi finisaj este
“verde”, reprezentată de suportul pentru substrat, vor fi avute în vedere şi următoarele:
1) Clasa de reacŃie la foc a substratului se va realiza conform tabelelor V.2.2 ...
V.2.9, corespunzător funcŃiunii clădirii;
2) Se vor realiza sepărări verticale, incombustibile cu lăŃimea de minimum 1.00 m,
la fiecare 20,00 ml. Astfel la fiecare 20 de metri liniari de faŃadă, sau rost de dilatare, de
tasare sau antiseismic, care survine primul se vor prevedea fâşii incombustibile (A1 sau A2
s1,d0 / C0). În situaŃia în care o faŃadă are o lungime mai mică de 40 ml şi mai mare de 20
ml, atunci fâşia incombustibilă se va monta la jumătatea distanŃei. Se menŃionează că
separarea verticală se referă la componenta de protecŃie şi finisaj care trebuie sa fie
incombustibilă.
Art. 244 În funcŃie de destinaŃia şi tipul construcŃiei, sistemul de faŃadă ventilată se

realizează, conform tabelelor V.2.2, V.2.3., V.2.4, V.2.5, V.2.6., V.2.7, V.2.8, V.2.9.
56
Redactarea 2
Tabel V.2.2
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru locuinŃe
Numărul de niveluri componenta întreruperea componenta componenta
supraterane maxim admise de protecŃie şi ritmică a termoizolantă de prindere şi
se coroborează cu finisaj golului vertical asamblare
prevederile normativului din interiorul
P 118 sistemului de
faŃadă
LocuinŃa unifamilială cel puŃin nu este cazul cel puŃin cel puŃin
max. P+E+M D s3, d1 / C3 D s3, d1 / C3 D s2, d0 / C3
Blocurile de locuinŃe colective cel puŃin cel puŃin cel puŃin
≤ P+2E C s3, d1 / C2 A2 s3, d1 / C1 C s2, d0 / C2
Notă: nu se referă la
construcŃiile încadrate în
gradul de rezistenŃă la foc /
nivelul de stabilitate la
incendiu I, II şi III.
> P+2E cel puŃin cel puŃin cel puŃin
şi C s2, d0 / C2 A2 s3, d0 / C1 B s1, d0 / C1
< P+5E
sau
cu până la 20 m înălŃime La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.
totală (până la
coamă/atic) măsurată
faŃă de terenul carosabil
adiacent accesibil
autospecialelor de
intervenŃie ale
pompierilor
gradul de rezistenŃă la
foc / nivelul de stabilitate
la incendiu I şi II.
≥ P+5E cel puŃin cel puŃin A1, A2 s1,d0 /
sau B s3, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 C0
mai mult de 20 m
înălŃime totală (până la
coamă/atic) măsurată
faŃă de terenul carosabil
adiacent accesibil
autospecialelor de
Blocurile de locuinŃe colective
intervenŃie ale
pompierilor şi care nu
sunt înalte sau foarte
înalte
gradul de rezistenŃă la
foc / nivelul de stabilitate
la incendiu I.
înalte sau foarte înalte A1 sau A2 A1 sau A2 A1, sau A2
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
57
Redactarea 2
Notă: în cazurile în care construcŃia proiectată se va încadra în numărul de niveluri

supraterane maxim admise precizate în tabel, dar gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru elementele componente ale
sistemului de faŃadă ventilată corespunzătoare gradului de rezistenŃă la foc sau nivelului de
stabilitate la incendiu proiectat.
Ex: se proiectează un imobil de locuinŃe P+2E, cu o faŃadă ventilată, care se încadrează în
gradul II rezistenŃă la foc, superior celui normat (admis gradul III). În acest caz, pentru
elementele componente ale acestei faŃade se vor respecta prevederile corespunzatoare
construcŃiilor cu ≥ P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată
faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi
care nu sunt înalte sau foarte înalte. Astfel:
- componenta de protecŃie şi finisaj va fi cel puŃin B s3, d0 / C1,
- componenta termoizolantă va fi cel puŃin A2 s3, d0 / C1,
- componentă de prindere şi asamblare va fi cel puŃin A2 s1, d0 / C0.
58
Redactarea 2
Tabel V.2.3
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funcŃiuni administrative,
Numărul de niveluri componenta întreruperea componenta componentă
prevederile normativului P din interiorul
118 sistemului de
faŃadă
≤ P+3E cel puŃin cel puŃin cel puŃin
Notă: nu se referă la C s2, d1 / C2 A2 s3, d1 / C1 C s3, d0 / C2
şi B s3, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 B s1, d0 / C1
La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.

≤ P+5E
sau
cu până la 20 m înălŃime
totală (până la coamă/atic)
măsurată faŃă de terenul
carosabil adiacent accesibil
autospecialelor de intervenŃie
ale pompierilor
incendiu I.
> P+5E cel puŃin cel puŃin A1, A2 s1,d0 /
Sau B s2, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 C0
mai mult de 20 m înălŃime
ale pompierilor şi care nu
sunt înalte sau foarte înalte
incendiu I.
înalte sau foarte înalte A1 sau A2 A1 sau A2 A1 sau A2
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
stabilitate la incendiu proiectat. Similar se aplica exemplul de la tabelul V.2.2.
59
Redactarea 2
Tabel V.2.4
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru sănătate
118 sistemului de
faŃadă
≤ P+3E cel puŃin cel puŃin cel puŃin
Notă: nu se referă la C s2, d0 / C2 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1
incendiu I şi II.
şi B s2, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 B s1, d0 / C1

≤ P+5E
sau
ale pompierilor.
incendiu I.
> P+5E cel puŃin cel puŃin A1 sau A2
sau B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
incendiu I.
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
60
Redactarea 2
Tabel V.2.5
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funcŃiuni de turism
118 sistemului de
faŃadă
cabană montană P+E+M cel puŃin Nu este cazul cel puŃin cel puŃin
D s3, d1 / C3 D s3, d1 / C3 D s3, d0 / C3
≤ P+2E si cel puŃin cel puŃin cel puŃin C s3,
≤ 100 de persoane C s3, d1 / C2 A2 s3, d1 / C1 d0 / C2
incendiu I şi II.
≤ P+4E sau cel puŃin cel puŃin cel puŃin
> 100 de persoane şi fără B s3, d0 / C1 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1
Săli aglomerate
gradul de rezistenŃă la foc / La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.
incendiu I.
şi B s2, d0 / C1 A2 s3, d1 / C1 A2 s3, d0 / C1
totală (până la coamă)
ale pompierilor
incendiu I.
sau mai mult de 20m înălŃime B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
incendiu I.
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
61
Redactarea 2

62
Redactarea 2
Tabel V.2.6
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru învăŃământ şi sport
118 sistemului de
faŃadă
≤ P+E cel puŃin Nu este cazul cel puŃin cel puŃin
Notă: nu se referă la C s2, d0 / C2 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1
incendiu I şi II.
≥ P+2E şi cel puŃin cel puŃin cel puŃin
cu până la 20 m înălŃime B s2, d0 / C1 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1

ale pompierilor
incendiu I.
sau mai mult de 20 m B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
coamă) măsurată faŃă de
terenul carosabil adiacent
accesibil autospecialelor de
intervenŃie ale pompierilor şi
care nu sunt înalte sau foarte
înalte
incendiu I.
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
63
Redactarea 2
Tabel V.2.7
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru săli aglomerate
118 sistemului de
faŃadă
Comasate conform conform cel puŃin
funcŃiunii funcŃiunii A2 s3, d0 / C1
La fiecare al doilea nivel,

Săli aglomerate
predominante predominante
începând cu nivelul
cu care este cu care este
comasată comasată
parterului.
şi
cel puŃin A2 s3,
d0 / C1
independente cel puŃin cel puŃin A1 sau A2
B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
64
Redactarea 2
Tabel V.2.8
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru cultură şi cult
supraterane maxim admise de protectie si ritmică a termoizolanta de prindere şi
118 sistemului de
faŃadă
≤ P+E cel puŃin Nu este cazul cel puŃin cel puŃin
Notă: nu se referă la C s2, d0 / C2 B s1, d0 / C1 B s1, d0 / C1
incendiu I şi II.
≥ P+2E cel puŃin cel puŃin cel puŃin
Si B s2, d0 / C1 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1

ale pompierilor
incendiu I.
Sau mai mult de 20 m B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
coamă) măsurată faŃă de
terenul carosabil adiacent
accesibil autospecialelor de
intervenŃie ale pompierilor si
care nu sunt inalte sau foarte
inalte
incendiu I.
inalte sau foarte inalte A1 sau A2 A1 sau A2 A1 sau A2
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
care adapostesc valori A1 sau A2 La fiecare A1 sau A2 A1 sau A2
deosebite s1,d0 / C0 nivel. s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
65
Redactarea 2
Tabel V.2.9
FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru comerŃ
supraterane maxim admise de protecŃie şi ritmică a termoizolanta de prindere şi
prevederile normativului din interiorul
P 118 sistemului de
faŃadă
≤ P+1E cel puŃin Nu este cazul cel puŃin cel puŃin
Notă: nu se referă la D s3, d1 / C3 B s1, d0 / C1 D s3, d1 / C3
Si B s3, d0 / C1 A2 s3, d1 / C1 B s1, d0 / C1
≤ P+5E
sau

ale pompierilor
incendiu I.
sau B s2, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 s1,d0 / C0
ale pompierilor si care nu
sunt inalte sau foarte inalte
incendiu I.
inalte sau foarte inalte A1 sau A2 A1 sau A2 A1 sau A2
s1,d0 / C0 s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
Centre comerciale A2 s3,d0 / C0 La fiecare A1 sau A2 A1 sau A2
nivel s1,d0 / C0 s1,d0 / C0
66
Redactarea 2
Notă generală privind tabelele V.2.2. ... V.2.9:

clasificările care includ „s3, d2” înseamnă că nu există limită stabilită pentru
producŃia de fum şi / sau de picături aprinse.
În situaŃia în care se optează pentru o componentă de protecŃie şi finisaj din lemn,
aceasta se poate încadra în clasele de reacŃie la foc precizate în tabelele V.2.1. .... V.2.8.,
cu condiŃia prezentării agrementului tehnic valabil sau a încercarilor efectuate în
laboratoare certificate. Se precizează că protecŃia materialelor lemnoase trebuie să reziste
acŃiunii UV.
Figura V.2.8. Exemplu de întrerupere ritmică a golului vertical din interiorul sistemului de
faŃadă
Figura V.2.9. Exemplu de protejare a şarpantei în relaŃie cu o faŃadă ventilată
67
Redactarea 2
V.3 Igienă, sănătate, mediu
V.3.1 Puritatea aerului

Această cerinŃă esenŃială, aşa cum este precizată în Regulamentul (CE) 1907/2006,
denumit generic REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Resctriction of
Chemicals), are ca scop să asigure un nivel ridicat de protecŃie al sănătăŃii oamenilor şi a
mediului, inclusiv promovarea metodelor alternative pentru evaluarea riscurilor pe care le
prezintă substanŃele chimice existente în materialele de construcŃie.
REACH stabileşte dispoziŃii referitoare la producerea substanŃelor, introducerea pe piaŃă şi
utilizarea lor.
DispoziŃiile se aplică fabricanŃilor, importatorilor şi utilizatorilor finali şi se bazează pe
principiul responsabilităŃii şi prudenŃei acestora, care trebuie să asigure fabricarea,
introducerea pe piaŃă şi/sau utilizarea acelor produse care să permită evitarea efectelor
adverse asupra sănătăŃii oamenilor şi/sau a mediului, în condiŃii previzibile în mod
rezonabil.
Art. 245 Toate produsele într-o formă sau alta conŃin substanŃe chimice unele periculoase
altele mai puŃin periculoase pentru om şi mediu. Deoarece substanŃele în REACH sunt
tratate atât ca atare cât şi ca amestecuri (vopsele, adezivi, mortare, produse termoizolante,
etc), este obligatoriu să cunoaştem riscurile ataşate anumitor substanŃe (a se vedea Anexa
3 şi Anexa 4)
Art. 246 Această cerinŃă esenŃială se bazează pe principiul asigurării unui nivel de
protecŃie adecvat pentru om şi mediu, concomitent cu libera circulaŃie a bunurilor şi
respectând principiul progresului tehnic.
Art. 247 Persoanele fizice sau juridice care efectuează activitatea de manipulare sau
punere în operă a produselor cu risc, vor trebui să ia măsurile necesare de administrare a
riscurilor pe care le pot prezenta aceste substanŃe.
Art. 248 În acest scop, pentru a putea efectua eficient evaluarea securităŃii chimice a
substanŃelor, producătorul, respectiv importatorul, trebuie să pună la dispoziŃie atât „ Fişa
tehnică” cât şi „Fişa cu date de securitate (safety data sheet)” a produsului, sau a
componentelor, (pentru produsele multicomponente), care să cuprindă informaŃiile
prevăzute în Anexa 2 din REACH 1907/2006 referitoare la prezenŃa unor substanŃe
periculoase, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, în special dacă aceste
produse conŃin substanŃe care le fac persistente/foarte persistente, bioacumulative/foarte
bioacumulative, cu efect de sensibilizanŃi respiratori sau în legătură cu alte efecte pe care le
pot produce de la caz la caz. Acestea se regăsesc în Anexa 2 a prezentului Normativ.
Art. 249 Având în vedere responsabilitatea persoanelor fizice şi juridice pentru utilizarea
în condiŃii de securitate a substanŃelor chimice, atât ca atare cât şi ca amestecuri, în
condiŃii de manipulare şi punere în operă, dar şi în perioada de exploatare a construcŃiilor,
cetăŃenii trebuie să aibă acces la informaŃii privind substanŃele chimice la care pot să fie
expuşi.
Art. 250 Fişa cu date de securitate, trebuie pusă la dispoziŃie pentru toate materialele de
construcŃie, dar în special pentru acelea care conŃin substanŃe care necesită autorizare,
prevăzute în Anexa XIV din REACH 1907/2006.
68
Redactarea 2
Art. 251 CerinŃele minime pentru protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru
sănătatea şi securitatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agenŃilor chimici sau a
amestecurilor care conŃin agenŃi chimici, prezente la locul de muncă sau în timpul
exploatării clădirii, sunt prevăzute în HG 1218/2006.
V.3.2 Umiditate şi condens

Art. 252 Pentru a Ńine sub control funcŃionarea spaŃiului de ventilare este necesar ca:
1) PorŃiunea de perete aflată spre interior în raport cu lama de aer, porŃiune care de
regulă are o alcătuire de tip mantou, trebuie concepută astfel încât să fie ferită de condens
în masă, ca fenomen frecvent şi mai ales de amploare deosebită, generând pericol de
acumulare progresivă de la an la an (trebuie verificări în conformitate cu SR-EN-ISO
13788-2005);
2) Volumul de aer care circulă ascensional prin lama de ventilare trebuie să fie suficient
de mare pentru a putea prelua cu uşurinŃă suplimentul de vapori de apă ce-i vin din
porŃiunea compactă de perete dinspre interior.
Art. 253 Pentru proiectarea curentă a conformării higrotermice a faŃadelor ventilate se pot
avea în vedere următoarele relaŃii de calcul şi reguli de bună practică:
1) concepŃia şi alcătiurea porŃiunii de perete compact, de tip mantou, aflat în spatele
dinspre interior a lamei de aer trebuie să respecte condiŃia:
(µ·d)izolatietermică > 5(µ·d)finisaj ext (1)
2) în cazul în care izolaŃia termică este foarte permeabilă la vapori, pe faŃa sa caldă
trebuie prevăzută o barieră contra vaporilor a cărei caracteristică (µd)barieră vapori trebuie să
aibă o valoare de cel puŃin cinci ori mai mare decât valoarea lui (µd) a finisajului feŃei reci a
stratului de izolare termică.
(µ·d)barieră vapori > 5(µ·d)finisaj ext (2)
3) materialul termoizolator din spatele lamei de aer trebuie să nu fie hidrofil sau trebuie
finisat în acest sens pe faŃa sa exterioară rece fără a-i mări substanŃial valoarea rezistenŃei
la difuzia vaporilor.
4) Grosimea lamei de ventilare se recomandă să fie între 4 cm şi 5 cm.
5) Aria necesară pe ml de faŃadă a secŃiunii orificiilor de ventilare (admisie şi evacuare)

se poate estima cu relaŃia:
σ ≈ 32,22·H0,4 [cm2/ml]
unde H este înălŃimea, în metri, a lamei de aer asociată unei perechi de orificii intrare-ieşire.
6) Valoarea maximă a lui H, din punctul de vedere al funcŃiunii de ventilare a lamei de

aer, se recomandă să nu depăşească 12,00 m.
69
Redactarea 2
7) Din cauza rezistenŃei termice foarte mari impusă peretelui mantou din spatele lamei
de aer, fluxul termic debuşat în aceasta este destul de mic şi ca urmare nu poate produce o
mişcare cu viteză semnificativă a aerului exterior pătruns prin fantele de admisie.(ca ordin
de mărime este vorba de viteze mai mici de 0,1 m/s). În aceste condiŃii debitul de aer de
ventilare poate ajunge foarte mic (în special în zilele de iarnă ceva mai călduroase) şi din
acest motiv s-ar putea să nu se poată încărca suplimentar – fără a ajunge la saturaŃie - decât
cu o cantitate relativ mică de vapori de apă.
8) Pentru a se evita saturarea cu vapori de apă a aerului din stratul de ventilare sunt
recomandate următoarele măsuri constructive:
a. pe faŃa caldă a termoizolaŃiei se va prevedea o barieră contra vaporilor;

b. suprafeŃele solide ce delimitează stratul de aer se vor concepe astfel încât să
fie cât mai puŃin rugoase;
c. fantele de admisie şi de refulare a aerului de ventilare se vor proiecta astfel
încât să opună circulaŃiei acestuia o cât mai mică rezistenŃă; în plus se va
avea în vedere şi necesitatea curăŃării lor periodice;
V.4 SiguranŃă în exploatare
Analizând caracteristicile componentelor subansamblului tehnologic-arhitectural al părŃii

opace a anvelopei verticale, se constată că majoritatea riscurilor de accidentare prin lovire,
cădere, etc. a utilizatorilor ar apărea fie ca urmare a contactului dintre aceştia şi părŃi ale
anvelopei (uşi, ferestre), fie datorită căderii (desprinderii) unor elemente care fac parte din
anvelope.
Art. 254 Riscurile de desprindere a unor elemente ale faŃadei, au fost tratate în cadrul
paragrafului V.1 "rezistenŃă şi stabilitate mecanică".
Art. 255 Posibilitatea rănirii ca urmare a unor arsuri provocate în urma atingerii de obiecte
fierbinŃi - părŃi ale faŃadei - se regăseşte în cadrul paragrafului V.2 "securitate la incendiu".
Art. 256 Riscul de îmbolnăvire, ca urmare a degajării de gaze toxice, a dispersării în aer a
unor particule periculoase pentru sănătate, a emisiei de substanŃe radioactive, este tratat în
paragraful V.3 referitor la "igienă, sănătate şi mediu".
Art. 257 De asemenea aspectele privind durabilitatea în timp a subansamblului, corelate

cu durata de viaŃă economic stabilită, pot avea repercusiuni în ceea ce priveşte satisfacerea
acestui criteriu. ReparaŃiile periodice şi posibilitatea de întreŃinere a faŃadei micşorează
riscurile în exploatare.
70
Redactarea 2
V.5 ProtecŃie împotriva zgomotului. PerformanŃa acustică a pereŃilor exteriori ventilaŃi
Art. 258 Izolarea unui spaŃiu faŃă de zgomotele exterioare depinde de:
1) transmisiile directe prin pereŃi ( zona opaca + zona vitrată), care variază în funcŃie
de suprafeŃele elementelor de construcŃii sau ale părŃilor componente;
2) transmisiile laterale prin pereŃii şi planşeele legate de faŃadă;
3) transmisiile parazite prin gurile de aer şi prin cutiile jaluzelelor;
4) volumul spaŃiului în care este recepŃionat zgomotul;
5) cantitatea şi calitatea materialelor fonoabsorbante din camera în care este
recepŃionat zgomotul.
Art. 259 PerformanŃa de izolare la zgomot aerian a pereŃilor exteriori – elemente cu

pondere importantă în anvelopa clădirii – se exprimă prin indicele de izolare la zgomot
aerian, R’w .In cazul măsurărilor de laborator, valoarea acestui indice se marchează cu Rw
şi include doar comportarea elementului sub acŃiunea directă a undelor sonore;
determinarea indicelui R’w respectă metodologia prevăzută în SR EN ISO 717/1:
2000/A1:2007;; ca urmare, R’w se obŃine în urma comparării unei curbe reale a indicilor de
atenuare sonoră, asociată elementului analizat, cu o curbă de referinŃă. Curba indicilor de
atenuare sonoră, obŃinută prin măsurări, include şi efectul transmisiilor sonore indirecte,
prin elementele perimetrale de legătură şi se va nota cu R’(f); în cazul obŃinerii acesteia
prin calcul, notaŃia este R(f), urmând a se face corecŃia, conform prevederilor din normativul
C125/III, pentru a include efectul transmisiilor indirecte.
Art. 260 În funcŃie de nivelul de zgomot perturbator exterior, în dB(A), stabilit prin STAS
10009 – 88 “Acustica în construcŃii, Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot” şi prin ghidul GP 0001-1996 “ProtecŃia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuŃie a
zonelor urbane din punct de vedere acustic” (la 2 m de faŃada clădirii şi 1,5 m deasupra
trotuarului), se impun valori minime ale indicelui R’w pentru elementele de faŃadă, în funcŃie
de tipul de clădire şi unitatea funcŃională ce se protejează. Pentru exemplificare, se dau
valori admisibile în tabelul V.5.1.
Dacă amplasarea în planul de sistematizare permite respectarea nivelului de zgomot

perturbator, conformarea pereŃilor exteriori – pentru un răspuns corespunzător sub aspect
acustic – se va face astfel încât în interiorul spaŃiului protejat să fie respectat un nivel de
zgomot admisibil, care să permită desfăşurarea în condiŃii de confort a activităŃilor specifice.
71
Redactarea 2
Tabel V.5.1
Valoarea
Nivelul minimă
Nivelul de
de zgomot a indicelui
Nr. zgomot
Unitate funcŃională admisibil de izolare la
crt. perturbator
conform C125 zgomot aerian
dB(A)
partea III R’W
dB(A) dB
1 Clădiri de locuit, cămine, hoteluri
încăperi de locuit, dormitoare 35 50 31
2 Spitale, policlinici, dispensare
saloane (rezerve) cu 1-2 paturi 30 45 31
saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane

terapie intensivă, săli de operaŃie şi anexe ale
acestora, cabinete de consultaŃii 35 45 31
3 Şcoli
săli de clasă, cancelarii 40 55 31
4 GrădiniŃe de copii, creşe
dormitoare 30 50 36
5 Clădiri tehnico-administrative, anexe

tehnico-administrative ale clădirilor de
producŃie
birouri cu concentrare mare a atenŃiei 35 65 41
birouri cu activitate normală, administraŃie 40 65 36
birouri de lucru cu publicul 45 65 31
Art. 261 Conformarea pereŃilor exteriori se face, în principal, cu respectarea prevederilor

de izolare termică ale normativului C107/2005, corectat în 01.01.2011. Astfel, la
construcŃiile noi, zona opacă a pereŃilor faŃadei va trebui să aibă R’≥ 1,80 m2K/w iar zona
vitrată R’≥0,77 m2K/w. Cu alcătuirile astfel impuse, aprecierea performanŃelor de izolare la
zgomot aerian va consta într-o operaŃie de verificare.
Art. 262 In cazul pereŃilor ventilaŃi, componenta de protecŃie şi finisaj montată în faŃa
termoizolaŃiei se realizează în două variante de bază:
a. placaje cu margini neprofilate, montate cu rosturi deschise;
b. placaje cu margini profilate, montate cu rosturi închise.
72
Redactarea 2
Art. 263 In varianta a) peretele poate fi modelat ca o structură sandwich, pentru care
alcătuirea ce se ia în calcul este realizată din termoizolaŃie, componenta de rezistenŃă a
peretelui şi finisajul de la faŃa interioară. Montarea placajelor cu rosturi deschise va permite
undelor sonore să pătrundă, prin fenomenul de difracŃie, în stratul de aer, fără să se
producă o atenuare semnificativă a nivelului de intensitate al zgomotului incident pe faŃadă.
Ajunsă în spaŃiul de aer, în faŃa termoizolaŃiei din vată minerală o parte însemnată a
energiei sonore va fi absorbită de aceasta. La determinarea valorii Rw se va Ńine seama de
comportarea componentei de rezistenŃă (conform C125/III, pentru alcătuiri monostrat) la
care se va da un spor ∆Rw de 5-6 dB, datorat prezenŃei stratului de vată minerală. Se mai
menŃionează că vata minerală are coeficienŃi de absorbŃie sonoră α cu valori ridicate la
frecvenŃe înalte, dar la grosimile utilizate pentru respectarea condiŃiilor de izolare termică (d
≥ 10cm), coeficienŃii α capătă valori ridicate şi în domeniul frecvenŃelor joase. Cum
zgomotul din trafic (preponderent în cazul faŃadelor) are în spectrul lui valori ridicate ale
nivelului de presiune sonoră în domeniul frecvenŃelor joase, rezultă că vata minerală, la
grosimile menŃionate, este mult mai indicată în comparaŃie cu materialele eficiente termic
dar cu goluri închise.
Art. 264 In varianta b) zona opacă a peretelui de faŃadă poate fi modelată, simplificat, ca
un perete dublu la care cele două componente simple sunt realizate din : componenta de
rezistenŃă a peretelui, de masă unitară m1(Kg/m2) şi din stratul de protecŃie şi finisaj, de
masă unitară m2(Kg/m2). SpaŃiul dintre cele două componente (d, în cm), masele m1 şi m2 şi
prezenŃa vatei minerale cu rol fonoabsorbant vor influenŃa valoarea indicelui Rw, conform
prevederilor normativului C125/III .
Art. 265 Cu o rezolvare sau alta (a sau b), zona opacă a peretelui are valori ale indicelui
Rw ce depăşesc 45 dB.
Art. 266 Zona vitrată a peretelui, respectând prevederile reglementărilor actuale de

conformare termoenergetică, va trebui să aibă R’ ≥ 0,77m2K/w la construcŃii noi, dar
recomandat şi la construcŃiile existente ce se reabilitează termic. Astfel de valori se obŃin la
ferestre foarte bune, de ultimă generaŃie, pentru care valorile corespunzătoare indicelui Rw
se gasesc într-un domeniu de 35 – 42 dB. Se mai face menŃiunea că valorile ridicate ale
indicelui Rw ale ferestrelor şi uşilor, în alcătuirea lor actuală, se datorează şi permeabilităŃii
reduse la aer a acestora în comparaŃie cu soluŃiile tradiŃionale.
La aceste uşi şi ferestre, buna etanşare, care elimină transmisia prin difracŃie, conduce la
valori ale indicelui Rw cu 7-8 dB mai ridicate faŃa de soluŃiile tradiŃionale.
Art. 267 Valoarea R a indicelui de atenuare la zgomot aerian, pentru peretele neomogen
în elevaŃie (zonă plină + zonă vitrată sau zone distincte din punct de vedere acustic, cu
rezolvări diferite pe grosimea elementului) se determină, pe tot domeniul util de frecvenŃe
(100 – 3150Hz) cu relatia:
S1 R0 − R1
R = R0 –10 lg [1 + S (10 10 –1)] dB (1)
0
în care:
S0 = aria peretelui, inclusiv uşa sau fereastra ;
S1= aria uşii sau a ferestrei;
73
Redactarea 2
R0= indicele de atenuare al părții opace;

R1= indicele de atenuare al ușii sau ferestrei;
R = indicele de atenuare al peretelui compus (al elementului neomogen în elevaŃie)
Aceleaşi valori pentru curba R(f) se pot obŃine utilizând abaca din fig. V.5.1, pentru fiecare
treime de octavă.
Fig. V.5.1 Abaca pentru calculul indicelui de atenuare al peretelui compus
Curba R(f) se corectează cu ∆R, conform C125/III, pentru a Ńine seamă de transmisiile
indirecte iar curba de atenuare sonoră astfel obŃinută se compară cu curba de referinŃă,
pentru a obŃine, conform SR EN ISO 717/1, indicele de izolare la zgomot aerian, R’w ;
valoarea aceasta se compară cu R’w din tabelul V.5.1 ;
Art. 268 Pentru determinarea indicelui de atenuare la zgomot aerian R al peretelui de

fatada compus din diferite suprafete S1, S2, Si.....Sn avand indici de atenuare R1, R2, Ri.....
Rn se mai poate utiliza relatia:
i=n
∑S
i =1
i
R = 10 lg i=n − Ri dB (2)
∑ S 10
i =1
i
10
74
Redactarea 2
Art. 269 O problemă care nu trebuie neglijată este cea a prinderilor componentei de
protecŃie şi finisaj pe suportul de susŃinere (sub acŃiunea presiunilor create de acŃiunea
vântului pe faŃadă, este posibil ca această componentă, în cazul unor prinderi incorecte, să
vibreze şi să devină ea însăşi o sursă de zgomot).
V.6 Economie de energie şi izolare termică
Art. 270 Pentru alcăturirile de faŃade ventilate, care includ, între spaŃiul interior al clădirii
şi stratul de aer ventilat un strat realizat din materiale termoizolante cu conductivitatea
termică de calcul de cel mult 0,050 W/(mK) şi cu grosimea de cel putin 10 cm, valoarea
minimă normată a rezistenŃei termice corectate a peretelui de faŃadă, pe considerente de
economie de energie, este în general asigurată.
Valoarea rezistenŃei termice corectate se determină în conformitate cu Normativ C 107-
2005 – Partea a 3-a C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare şi se compară cu
valorile minime normate pentru pereŃi, date în Normativ C 107-2005 - Partea a 1 – a - C
107/1 - pentru clădiri de locuit, respectiv Normativ C 107 – 2005 - Partea a 2 –a - C 107/2 –
pentru clădiri cu altă destinaŃie decât cea de locuire, cu modificările şi completările
ulterioare.
Evaluarea performanŃei energetice a clădirilor la care anvelopa include faŃade ventilate, se
face în conformitate cu “Metodologie de calcul al performanŃei energetice a clădirilor” –
indicativ Mc 001/1, 2, 3 – 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
75
Redactarea 2
CAPITOLUL VI
CONDIłII DE DURABILITATE ŞI ÎNTREłINERE ALE SISTEMELOR DE

FAłADE VENTILATE
Durabilitate
Art. 271 Durabilitatea în timp a subansamblului, corelată cu durata de viaŃă economic

stabilită, pot avea repercusiuni în ceea ce priveşte satisfacerea acestui criteriu. ReparaŃiile
periodice şi posibilitatea de întreŃinere a faŃadei micşorează riscurile în exploatare.
CondiŃiile pentru asigurarea rezistenŃei şi stabilităŃii plăcilor sunt :

1* Din punct de vedere static, să reziste sub sarcini orizontale fără a se deforma şi fără
a se fisura; sunt admise deformări de pâna la 1/300 din înălŃime (la piatră).
2* Din punct de vedere al comportării la acŃiunile factorilor climatici, deşi plăcile sunt
testate la cicluri succesive de îngheŃ – dezghet, la agenŃi chimici (albastru de
metilen, hipermanganat de potasiu, clorură de amoniu, hipermanganat de sodiu, acid
clorhidric, acid citric, hidroxid de potasiu, absorbŃie de apă etc.), comportarea lor se
verifică în timp in situ, în cadrul ansamblului element de finisaj – element de prindere
– perete suport.
Art. 272 ToleranŃe dimensionale din fabricare apar la toate tipurile de plăci sau panouri.
Aceste abateri au valori relativ asemănătoare, de 2 – 3 mm pentru panourile de dimensiuni
mai mari de 4m (plăci metalice complexe cu miez termoizolant, panouri de aluminiu pe
schelet, etc.).
Art. 273 Este necesar ca dilatarea elementelor de faŃadă să nu pună în pericol

ansamblul. Astfel, în cazul faŃadelor metalice (oŃel, aluminiu), trebuie luate măsuri pentru
preluarea dilatărilor panourilor (variaŃia dimensională a oŃelului e de 2,5 ori mai mare decât
a lemnului, iar a aluminiului e mai mare decat a oŃelului de circa două ori).
În zonele opace ale faŃadei, preluarea dilatărilor termice precum şi a mişcărilor survenite în
timpul unui cutremur se face prin rosturi de dilatare şi dispozitive de acoperire şi protecŃie,
la intervale şi dimensiuni prevăzute prin specificaŃiile tehnice.
Art. 274 Tabelul VII.1 prezintă câteva materiale şi coeficienŃii de dilatare termică pe care
acestea le au. Pentru a se afla dilatarea efectivă pe o anumită lungime, mai trebuie ştiută
temperatura ambiantă din perioada montării materialului, ca să se poată calcula diferenŃa
de temperatură, cea care de fapt dă dilatarea liniară.
Tabel VII.1
CoeficienŃi de dilatare termică pentru diferite materiale
Material Coeficient de dilatare termică
(x 10-6/0C)
cherestea şi materiale vegetale

stejar, în lungul fibrelor 3,4
conifere, în lungul fibrelor 5,4
lemn lamelar 10 – 40
76
Redactarea 2
cherestea şi materiale vegetale

stejar, perpendicular pe fibre 29
conifere, perpendicular pe fibre 34
piatră
marmură 4– 6
calcar 4– 7
gresie 5 – 12
granit 8 – 11
ardezie 9 – 11
ceramică
cărămidă de pământ 5–8
cărămizi din silicat de calciu 12 – 22
plăci ceramice uzuale ≤9 (uzual 6,5)
LianŃi, mortar şi produse cu ciment

blocheŃi de beton 6 – 12
mortar de var 8 – 12
mortar de ciment 10 – 11
tencuială pe bază de ipsos 10 – 12
beton 10 – 14
fibrociment 8
metale
fonta 10,6
oŃel 10 – 14
fier 10 – 12
cupru 17
oŃel inoxidabil 10 – 18
alamă 18
bronz 20
aluminiu 24
plumb 29
zinc 31
Sticlă
Sticlă 7-9
Materiale contemporane
Plastic 14 – 97
Răşini epoxidice 60
Răşini acrilice 70 – 80
Răşini poliesterice 100 - 150
(*) Tabelul a fost completat cu valorile coeficienŃilor liniari ai plăcilor ceramice, atât cele date de
standardele de specialitate ISO, EN, BS, cât şi cele calculate de firmele producătoare de astfel de
produse.
Legătura între componenta rezistentă şi componenta de solidarizare şi asamblare trebuie

realizată astfel încât să poată prelua abaterile dimensionale faŃă de verticală ale peretelui
suport. Reglajul poate fi făcut pe o direcŃie (fixare directă pe componenta de rezistenŃă),
două direcŃii (fixare pe schelet unidirecŃional) sau trei direcŃii (la schelet bidirecŃional)
77
Redactarea 2
Având în vedere umbrirea scheletului de către componenta de protecŃie şi finisaj, dilatările

din supraîncălzire sunt mult reduse; de asemenea, expunerea la intemperii (ploaie, zăpadă)
şi îmbătrânire a componentei de asamblare şi montaj (acŃiunea radiaŃiilor UV) este mult
diminuată.
Art. 275 Durabilitatea în raport cu fenomenul de coroziune reprezintă un factor

determinant în ceea ce priveşte rezistenŃa şi stabilitatea componentei de prindere-
asamblare.
1) În afară de protejarea anticorozivă a metalelor, fie prin galvanizare fie prin vopsire,
un alt fenomen fizico-chimic face ca metale diferite să nu fie puse în contact direct, în
exterior (coroziune electrochimică de contact)
2) Datorită agenŃilor poluanŃi din atmosferă, atât apa de ploaie cât şi apa terestră sunt
transformate în uriaşe băi electrolitice. În prezenŃa acestora, metalele care sunt în contact
suferă o reacŃie chimică de galvanizare, un metal devenind electrod pozitiv - anod - şi
celălalt, catod. Are loc o migraŃie a electronilor de la anod, reprezentat de metalul mai activ
chimic la catod, metalul mai puŃin activ.
3) Două metale diferite nu trebuie să se găsească în contact direct sau potenŃialul lor
de activitate chimică trebuie să fie relativ similar.
4) OŃelul inoxidabil este „activ” sau „pasiv” în funcŃie de tipul de finisare a suprafeŃei:
pelicula de protecŃie de oxid de crom este îndeobşte pasivă. Frecată, periată, lustruită,
devine activă. OŃelul inox activ poate fi pasivizat prin tratare cu acizi.
5) Comportarea metalelor, de la cele active la cele pasive, este prezentată în tabelul

alăturat, preluat din E. Allen Architectural Detailing: Function, Constructibility, Aestetics.
Tabel VII.2
Comportarea metalelor active-pasive
cele mai active magneziul şi aliajele sale
zinc
oŃel galvanizat şi fier
aluminiu
oŃel
fier forjat
fontă
oŃel inoxidabil activ
suduri cu cositor
plumb
cositor
alama
bronz
cupru
suduri în argint
nichel
oŃel inoxidabil pasiv
cele mai puŃin active argint

aur
78
Redactarea 2
Art. 276 PotenŃialul de corozivitate al metalelor poate fi exprimat şi prin raportare la

potenŃialul electrodului de hidrogen, considerat 0,00.
Astfel, tabelul anterior poate fi exprimat şi prin valori, negative sau pozitive, după cum
metalul respectiv e mai activ (activitatea sa fiind dată de valoarea potenŃialului
electrochimic) sau mai puŃin activ:
Tabel VII.3
PotenŃialul de corozivitate al metalelor
element potenŃial element potenŃial de

de electrod electrod
magneziu - 2,37 plumb - 0,13
aluminiu - 1,66 hidrogen 0,00
zinc - 0,76 cupru + 0,34
crom - 0,71 mercur + 0,80
fier - 0,44 argint + 0,80
nichel - 0,23 platină + 1,20
cositor - 0,14 aur + 1,50

(staniu)
ÎntreŃinerea faŃadelor
Modul de curăŃare al faŃadelor este în primul rând o problemă de proiectare.
Art. 277 FaŃadele trebuie prevăzute de la faza de proiect cu dispozitive care să asigure
accesul pentru curăŃenie.
Art. 278 Sistemele de faŃade trebuie să permită şi înlocuirea uşoară a elementelor

deteriorate. Accesul la acestea se face utilizând aceleaşi echipamente ca şi în cazul curăŃirii
faŃadelor.
Art. 279 Prevederile Art. 263 şi 264 se aplică şi pentru clădirile reabilitate, la care se
utilizează sisteme de faŃade ventilate.
Art. 280 Indiferent de tipul de faŃadă adoptat, în zona soclului şi – recomandabil - la

nivelul accesibil omului se vor adopta sisteme de faŃade rezistente la şocuri mecanice
(loviri, vandalizări).
79
Redactarea 2
Durabilitatea placajelor
Piatra
Art. 281 Trăsăturile definitorii ale fiecărei pietre – mineralogia, tipul de cristale, textura,
dimensiunile, forma – contribuie împreună la modul de comportare al placajului respectiv în
exploatare şi în mod particular cu rezistenŃa pe care o opune piatra la degradarea în
exploatare. Aceste din urmă degradări se referă la diminuarea rezistenŃei mecanice a
pietrei, curbare, mătuire a suprafeŃei finite, etc. De asemenea culoarea şi dimensiunile
placajului contează în durabilitatea unei faŃade: o culoare închisă va implica automat o
temperatură mai mare pe suprafaŃa placajului, dacă acesta este orientat est, vest sau sud.
Art. 282 VariaŃiile de temperatură induc în piatră tensiuni suplimentare, pierderea

coeziunii inter-granulare şi în consecinŃă conduc la scăderea rezistenŃei mecanice.
Art. 283 Creşterea cantităŃii de umiditate din interiorul materialului accentuează defectele.
ExperienŃe de laborator au arătat că rezistenŃa mecanică a specimenelor din marmură
saturate de apă este mai scăzută decât a celor uscate, iar deteriorarea este progresivă
(chiar exponenŃială).
Art. 284 Între rocile sedimentare cel mai des utilizate în construcŃii sunt calcarul,
travertinul şi gresiile.
Art. 285 În ceea ce priveşte comportarea în timp a calcarelor, este cunoscut faptul că
atunci când grosimea plăcii scade, piatra este cu atât mai predispusă la rupere.
Art. 286 Marmura se poate curba. Fenomenul care stă în spatele comportării defectuoase
a marmurei se numeşte în literatura de specialitate histerezis termic. Originea termenului
este grecească şi înseamnă… deficienŃă. În acest sens se şi aplică şi nu respectând sensul
uzual, de „fenomen cu caracter ireversibil care constă în faptul că succesiunea stărilor unei
substanŃe, determinate de variaŃia unui parametru, diferă de succesiunea stărilor
determinate de variaŃia în sens contrar a aceluiaşi parametru”.
Art. 287 Sistemul de prindere are o contribuŃie importantă în apariŃia şi dezvoltarea

degradărilor înregistrate la faŃadele placate cu piatră naturală: agrafele fixe nu permit
mişcarea de dilatare a câmpurilor de plăci, putând să conducă la ruperea pietrei în imediata
vecinătate a prinderilor. La aceasta contribuie şi o inadecvare a dimensiunilor plăcilor la
mediu: grosime mică, suprafeŃe mari.
Ceramica
Art. 288 Una dintre proprietăŃile foarte interesante ale ceramicelor – cărămidă sau plăci –
este că are o foarte bună rezistenŃă la agenŃi chimici corozivi (este de fapt unul dintre
motivele pentru care gările erau realizate cu pereŃi din cărămidă aparentă). Se recomandă
utilizarea placajelor ceramice în zone cu poluare ridicată, datorită bunei rezistenŃe pe care o
are materialul la acŃiunea agenŃilor agresivi.
Postutilizarea materialelor componente
Art. 289 Unele din materialele care alcătuiesc componenta verticală a anvelopei pot fi
recuperate. Deşeurile plăcilor din gresie porŃelanată pot fi remăcinate şi introduse în
80
Redactarea 2
procesul de fabricaŃie; PVC-ul poate fi reciclat în amestec cu răşini; sticla poate fi şi ea

recuperată şi reciclată.
Art. 290 Metalul poate fi topit şi refolosit.
Art. 291 Lemnul poate fi recuperat sau prelucrat pentru obŃinerea altor produse pe bază
de lemn.
Art. 292 Sticla se poate topi şi refolosi.
Art. 293 Panourile compozite care includ miez din polietilenă au o durabilitate de circa 50
–100 de ani. În cazul lor, problema nu se pune încă în legătură cu post utilizarea panourilor
de faŃadă, ci mai ales cu reciclarea deşeurilor rezultate în urma procesului de fabricaŃie şi a
croirii panourilor. Separarea aluminiului de polietilenă nu mai este o problemă astăzi; atât
aluminiul cât şi polietilena reintră într-un circuit de producŃie. O altă posibilitate de reciclare
a produsului, cu recuperare de căldură, este prin topirea compusului (tăiat în prealabil în
bucăŃi mici). La temperatură ridicată, polietilena se descompune integral, eliberând gaze cu
înalt potenŃial energetic, care pot fi utilizate pentru alte descompuneri şi topiri.
81
Redactarea 2
CAPITOLUL VII
UTILIZAREA SISTEMELOR DE FAłADE VENTILATE LA CLĂDIRI
EXISTENTE
(Capitol informativ)
Sistemele de faŃade ventilate ar putea reprezenta o alternativă – mai scumpă, evident – la
sistemele de reabilitare termică a clădirilor existente.
Dat fiind că în spatele finisajului se poate prevedea, în spaŃiul de aer definit drept
plenum în capitolul de terminologie, o termoizolaŃie, se asigură protecŃia termică
necesară pentru a răspunde exigenŃelor termo-higro-energetice contemporane.
Trebuie analizate următoarele aspecte:

a. poziŃia clădirii (în oraş, în raport cu o cale de acces majoră, la stradă, în curte
interioară, în vecinătatea unor alte obiective importante etc);
b. tipul de arhitectură iniŃial (termenul de reabilitare are, în DEX, următorul înŃeles ”a

readuce în stare activă unele funcŃii alterate în urma unor procese
patologice”), la care ar trebui să fie readusă faŃada clădirii;
c. expertiza de structuri a clădirii, dat fiind că trebuie verificat dacă se poate prelua
eventuala greutate suplimentară pe care o reprezintă placajul şi sistemul de
prindere; există posibilitatea ca prin desfacerea finisajului existent, greutatea
sistemului ventilat să nu depăşească greutatea sistemului de finisaj iniŃial. Pentru
clădirile existente la care urmează a se amenaja faŃade cu alcătuire ventilată este
necesară evaluarea siguranŃei după cum urmează:
i. verificare de ansamblu:
- pentru situaŃia de proiectare seismică clădirea trebuie să se încadreze
în clasa de risc seismic RS IV conform tabelului 8.3 din Codul de
proiectare P100-3;
ii. verificări locale:

- pentru situaŃia de proiectare fundamentală se va verifica siguranŃa
fundaŃiilor;
- pentru situaŃia de proiectare seismică se va verifica siguranŃa stratului
suport după aplicarea stratului de placare;
d. alegerea sistemului de faŃadă ventilată corespunzător atât din punct de

vedere estetic cât şi compatibilitatea componentelor de prindere-asamblare cu
peretele suport – componenta de rezistenŃă a sistemului. Adoptarea unor
sisteme la care înlocuirea elementelor deteriorate să poată fi făcută cu uşurinŃă;
e. verificarea costurilor de desfacere – refacere a finisajului, inclusiv

managementul deşeurilor.
În cazul în care nu se impune şi o reabilitare termică prevederea unui sistem de

faŃadă ventilată se poate face fără desfacerea finisajului existent. Este cazul unor
faŃade interioare, dar cu respectarea cerinŃelor de mai sus.
82
Redactarea 2
FaŃadele interioare au restricŃii dimensionale ale placajelor mai mici decât cele
exterioare, dat fiind că nu sunt supuse acŃiunilor agenŃilor de mediu exterior, mai
agresivi.
Toate faŃadele trebuie să fie prevăzute cu sisteme pentru curăŃare. Cu atât mai mult
faŃadele exterioare. În cazul clădirilor existente este obligatorie prevederea
echipamentelor pentru întreŃinere care nu au existat la proiectarea / execuŃia iniŃială
a clădirii.
83
Redactarea 2
ANEXA 1
REFERINłE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE
ReferinŃe normative
1. Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru clădiri pe baza

performanŃelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, clădirilor
şi turismului şi al ministrului de stat şi al ministrului administraŃiei şi internelor,
nr.1.822/394/2004
2. Normativul de siguranŃă la foc P118
3. C107–2005, Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie
ale clădirilor, Partea a 2-a Normativ privind calculul coeficienŃilor globali de izolare
termică la clădirile cu altă destinaŃie decât cea de locuire C 107/2
4. C107–2005 Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie
ale clădirilor, Partea a 3-a - Normativ privind calculul performanŃelor termoenergetice ale
elementelor de construcŃie ale clădirilor C 107/3
5. Codul de proiectare seismică P100-1
6. Codul CR0 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii
7. NP 082 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor.
AcŃiunea vântului”
8. CR6-2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie
9. C125-3. Normativ privind acustica în construcŃii şi zone urbane. Partea III: Măsuri de
protecŃie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social-culturale şi tehnico-administrative
10. GP 0001-1996 “ProtecŃia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuŃie a zonelor urbane

din punct de vedere acustic”
11. GP111 Ghidul de proiectare şi execuŃie privind protecŃia împotriva coroziunii a

construcŃiilor din oŃel
Standarde
1. SR EN 845-1+A1:2008 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.

Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport şi console
2. SR EN 13823 :2010 Încercări de reacŃie la foc ale produselor pentru construcŃii.
Produse pentru construcŃii cu excepŃia produselor pentru pardoseli expuse la solicitare
termică a unui singur obiect arzând
3. SR EN ISO 11925-2 :2011 Încercări de reacŃie la foc. Aprinzibilitatea produselor
pentru construcŃii care vin în contact direct cu flacăra. Partea 2: Încercare cu sursă cu o
singură flacără
4. SR EN 1363-1:2001. Încercări de rezistenŃă la foc. Partea 1: CondiŃii generale.
84
Redactarea 2
5. SR EN1363-2 :2001 Încercări de rezistenŃă la foc. Partea 2: Proceduri alternative şi

suplimentare
6. SR EN 13501-2+A1:2010 Clasificarea în funcŃie de comportarea la foc a produselor
şi elementelor de construcŃie. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de
rezistenŃă la foc, cu excepŃia produselor utilizate în instalaŃiile de ventilare
7. SR EN 1991-1-2:2004 / AC:2009 Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor.
Partea 1-2: AcŃiuni generale. AcŃiuni asupra structurilor expuse la foc.
8. SR EN 1996-1-2:2005, Reguli generale - Calculul structurilor la foc
9. SR EN 1999-1-2:2007/NA:2009. Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu.
Partea 1-2: Calculul structurilor la foc.
10. SR EN 13364:2002 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea sarcinii de
rupere prin gaura de agrafare
11. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 AcŃiuni asupra structurilor Partea 1-5: AcŃiuni
generale – AcŃiuni termice
12. SR EN 845-2:2004. SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.
Partea 2: Buiandrugi.
13. SR EN 771- 1:2011. Elemente pentru zidărie de argilă arsă
14. SR EN 771-3:2011. SpecificaŃii ale elementelor pentru zidărie. Partea 3: Elemente
pentru zidărie de beton cu agregate (agregate grele şi uşoare)
15. SR EN 771-4:2011. Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat
pentru zidărie de piatră artificială
pentru zidărie de piatră artificială
pentru zidărie de piatră naturală
19. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri
Partea 3: Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale
Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport şi console
22. SR EN 1996-2:2006/AC:2010 Proiectare, alegere materiale şi execuŃie zidărie
23. SR-EN-ISO 13788-2005 Calculul higrotermic al componentelor clădirii
24. SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a
elementelor de construcŃii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
25. STAS 10009 – 88 Acustica în construcŃii. Acustica urbana. Limite admisibile ale
nivelului de zgomot
12. Regulamentul (CE) 1907/2006 al Parlamentului european si al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea si autorizarea substanŃelor chimice si
restricŃiile aplicabile acestor substanŃe (REACH)
85
Redactarea 2
ANEXA 2
FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)
„Fişa tehnică de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informaŃii referitoare la

substanŃele şi produsele clasificate ca agenŃi chimici periculoşi, inclusiv informaŃii
consistente şi precise din „ Raportul Chimic de siguranŃă”( Chemical Safety Report), astfel
încât prevederile din „Fişa tehnică de securitate” să poată asigura utilizatorilor măsurile
necesare pentru protecŃia sănătăŃii oamenilor şi siguranŃă la locul de muncă şi în exploatare
şi protecŃia mediului ambiant.
InformaŃiile prevăzute în „Fişa tehnică de securitate” permit evaluarea riscurilor, ca şi

stabilirea şi realizarea măsurilor de prevenire şi protecŃie a sănătăŃii oamenilor şi mediului
conform prevederilor din REACH 1907/2006, Anexa II, astfel:
Cap. 1 – Identificarea substanŃei/amestecului şi a societăŃii;
Cap. 2 – Identificarea pericolelor;
Cap. 3 – CompoziŃie/informaŃii privind componenŃi(ingredientele);
Cap. 4 – Măsuri de prim ajutor;
Cap.5 – Măsuri de stingere a incendiilor;
Cap.6 – Măsuri în cazul pierderilor accidentale;
Cap.7 – Manipulare şi depozitare;
Cap. 8 – Controlul expunerii/protecŃia personală;
Cap.9 – ProprietăŃi fizice şi chimice;
Cap. 10 – Stabilitate şi reactivitate;
Cap. 11 – InformaŃii toxicologice;
Cap. 12 – InformaŃii ecologice;
Cap. 13 – ConsideraŃii privind eliminarea;
Cap. 14 – InformaŃii privind transportul;
Cap. 15 - InformaŃii privind reglementarea;
Cap. 16 – Alte informaŃii.
Furnizorul unui produs are obligaŃia de a comunica informaŃii privind substanŃele aflate în
concentraŃii de peste 0,1% din greutate şi care fac parte din categoria substanŃelor care
trebuie introduse în Anexa XIV din REACH (CMR cat 1 şi 2, persistente, bioacumulative ,
toxice, etc).
„Fişa tehnică de securitate” va trebui pusă la dispoziŃie şi pentru produsele care nu sunt
clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor din REACH 1907/2006.
86
Redactarea 2
ANEXA 3
VALORILE LIMITĂ MAXIME ALE CONłINUTULUI DE COMPUŞI

ORGANICI VOLATILI PENTRU VOPSELE ŞI LACURI
Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri
sunt prezentate în Tabelul nr.20 (din Hotărârea Guvernului nr.735/2006 cu titlul “Hotărâre
privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în
anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeŃelor vehiculelor” care
transpune Directivei 2004/42/CE a Consiliului şi a Parlamentului European).
Tabelul nr.20*
Faza I Faza II
[g/l] (*) [g/l] (*)
Subcategoria produsului Tip
(de la data de (de la data de
01.01.2007) 01.01.2010)
Acoperiri mate penntru pereŃi SBA (**) 75 30
interiori şi tavane (luciu <25 la 600) SBS (***) 400 30
Acoperiri lucioase pentru pereŃi SBA 150 100
interiori şi tavane (luciu >25 la 600) SBS 400 100
Acoperiri pentru pereŃi exteriori pe SBA 75 40
substrat mineral SBS 450 430
Vopsele de interior/exterior pentru SBA 150 130
decorare, pentru lemn, metal SBS 400 300
Lacuri pentru lemn şi lacuri pentru
SBA 150 130
interior/exterior, incluzând lacuri
SBS 500 400
opace pentru lemn
Lacuri colorate de interior/exterior SBA 150 130
pentru lemn SBS 700 700
SBA 50 30
Grunduri
SBS 450 350
SBA 50 30
Grunduri de impregnare
SBS 750 750
Acoperiri performante - SBA 140 140
monocomponente SBS 600 500
Acoperiri performante reactive-
SBA 140 140
bicomponente cu destinaŃie
SBS 550 500
specială (de ex. pentru pardoseli
SBA 150 100
Acoperiri multicolore
SBS 400 100
SBA 300 200
Acoperiri cu efect decorativ
SBS 500 200
(*) g/l produs gata pentru utilizare
(**) strat de acoperire pe bază de apă
(***) strat de acoperire pe bază de solvent
*Valori din HG nr.735/2006 Anexa nr.2: Valori limită maxime ale conŃinutului de compuşi
organici volatili pentru vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeŃelor vehiculelor. A –
Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri.
87
Redactarea 2
ANEXA 4
EXEMPLE DE POSIBILE RESTRICłII ÎN CAZUL MATERIALELOR

PENTRU CONSTRUCłII
Acrilamida – Nu se va introduce pe piaŃă sau utiliza ca substanŃă sau componentă în

amestecuri , în concentraŃie egală sau superioară celei de 0,1% în greutate pentru aplicaŃii
în care este utilizat mortar după 5 noiembrie 2012(Regulamentul nr. 366/2011);
Cadmiu – Amestecurile şi produsele fabricate din material plastic nu se introduc pe piaŃă în

cazul în care concentraŃia de cadmiu(exprimată sub formă de cadmiu metalic) este egală
cu sau depăşeşte 0,01% din greutatea materialului plastic (Regulamentul nr. 494/2011)
Compuşii cromului VI – Se interzice introducerea pe piaŃă sau utilizarea cimentului şi a

amestecurilor care conŃin ciment, dacă acestea conŃin atunci când sunt hidratate o cantitate
de crom VI solubil mai mare de 2mg/kg (0,0002%) din totalul greutăŃii de ciment uscat
(Regulamentul nr. 552/2009);
Toluen – Se interzice introducerea pe piaŃă sau utilizarea substanŃei ca atare sau în

amestecuri, în concentraŃii mai mari sau egale cu 0,1% în greutate, atunci când substanŃa
sau amestecul respectiv sunt utilizate în adezivi sau în vopsele care se aplică prin
pulverizare, destinate comercializării către publicul larg( Regulamentul nr. 552/2009);
Compuşi organici volatili ( COV) – Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi
organici volatili pentru vopsele, lacuri nu trebuie să depăşească valorile prezentate în
Anexa nr.3 ( HG nr.735/2006).
Hidrocarburi aromatice volatile (HAV) - Nu se adaugă hidrocarburi aromatice volatile în

mod direct înainte sau în timpul nuanŃării produsului(dacă este cazul). Totuşi se pot adăuga
ingrediente care conŃin HAV până la o limită la care conŃinutul de HAV să nu depăşescă
0,1% în greutate din conŃinutul produsului final;
Metale grele – nu se folosesc ca ingrediente sau substanŃe de nuanŃare a produsului

următoarele metale grele sau compuşii acestora (dacă este cazul)(fie substanŃă, fie ca
parte a unui preparat folosit): cadmiu, plumb, cromVI, mercur, arsenic, bariu(cu excepŃia
sulfatului de bariu) seleniu, antimoniu Se acceptă ca ingredientele să conŃină urme din
aceste metale până la 0,01% în greutate , provenite din impurităŃile materiilor prime;
Cobalt – nu se adaugă cobalt ca ingredient, cu excepŃia sărurilor de cobalt folosite ca

sicativ în vopsele alchidice. Aceste substanŃe pot fi utilizate într - o concentraŃie care să nu
depăşească 0,005% în greutate din produsul final, măsurată ca cobalt metal. Cobaltul
conŃinut în pigmenŃi face excepŃie de la această cerinŃă.
Ingrediente (foarte toxice, toxice, cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducŃie)

– Nu se foloseşte nici un ingredient, inclusiv cele pentru nuanŃare(dacă este cazul), care
îndeplineşte criteriile de clasificare ale oricăreia dintre următoarele fraze de risc (sau
combinaŃii ale acestora):
a) R23 – toxic la inhalare;
b) R24 – toxic în contact cu pielea;
88
Redactarea 2
c) R25 – toxic în caz de ingerare;

d) R26 – foarte toxic la inhalare;
e) R27 – foarte toxic în contact cu pielea;
f) R28 – foarte toxic în caz de ingerare;
g) R33 – pericol de efecte cumulate;
h) R39 – pericol de efecte ireversibile foarte grave;
i) R40 – probe reduse de efect cancerigen;
j) R42 – poate provoca sensibilizare prin inhalare;
k) R45 – poate cauza cancer;
l) R46 – poate cauza afectare genetică ereditară;
m) R48 – pericol de afecŃiuni grave cauzate de o expunere prelungită;
n) R49 –poate provoca cancer prin inhalare;
o) R60 – poate afecta fertilitatea;
p) R61 – poate dăuna fătului în timpul sarcinii;
q) R62 – risc posibil de afectare a fertilităŃii;
r) R63 – risc posibil de efecte nocive pentru făt;
s) R68 – risc posibil de efecte ireversibile.
Ingredientele active cărora li atribuie sau li se poate atribui una din frazele de risc R23,
R24, R25, R26, R27, R28, R39, R40, sau R48 sau combinaŃii ale acestora pot fi totuŃi
utilizaŃi ca conservanŃi în vopsele, până la limita maximă de 0,1% în greutate din compoziŃia
totală a vopselei.
Ingrediente periculoase pentru mediul înconjurător – Nici un ingredient, inclusiv cele

pentru nuanŃare (dacă este cazul), care îndeplineşte criteriile de clasificare ale oricăreia
dintre următoarele fraze de risc (sau combinaŃii ale acestora) nu trebuie să depăşească 2%
în greutate:
a)N R50 - foarte toxic pentru organismele acvatice;
b)N R50/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe
termen lung asupra mediului acvatic;
c) N R51/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe
d) N R52/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe
e) R51 – toxic pentru organismele acvatice;
f)R52 – dăunător pentru organismele acvatice;
g)R53 – poate avea efecte negative de durată asupra mediului acvatic.
AlchilfenoxilaŃi - Nu se utilizează în compoziŃia vopselei, nici înainte, nici în timpul

nuanŃării (dacă este cazul);
Formaldehidă – Nu se adaugă formaldehide libere. SubstanŃele care eliberează

formaldehide se pot adăuga numai în cantităŃi care să asigure , după nuanŃare (dacă este
cazul), un conŃinut de formaldehide libere de cel mult 0,001% în greutate;
Formaldehidă - clasele de aldehidă formică pentru plăcile pe bază de lemn utilizate în

construcŃii (aşa cum sunt definite în SR EN 13986:2003) , sunt prezentate în tabelul
următor:
89
Redactarea 2
Tip de placă
Neacoperită Neacoperită Acoperită,
finisată sau
furniruită
Placă de aşchii Placaj Placă de aşchii
OSB Panou de lemn OSB
MDF masiv MDF
Clasa LVL Placaj
Panou de lemn
masiv
Placă de fibre
(prin procedeul
umed)
Placă de aşchii
liate cu ciment
LVL
Metodă de SR EN 717-1:2005
încercare
CondiŃie Emisie ≤ 0,124 mg/m3 aer
E1 Metodă de SR EN 120:1995 SR EN 717-2:1995
încercare
CondiŃie ConŃinut Emisie ≤ 3,5 mg/m2h
≤ 8 mg/100 g sau
Placă uscată ≤ 5 mg/m2h în
primele 3 zile
după producŃie
Metodă de SR EN 717-1:2005
încercare
CondiŃie Emisie > 0,124 mg/m3 aer
E2 Metodă de SR EN 120:1995 SR EN 717-2:1995
încercare
CondiŃie ConŃinut Emisie > 3,5 mg/m2h şi ≤ 8 mg/ m2h
> 8 mg/100 g şi sau
≤ 30 mg/100 g > 5 mg/m2h şi
Placă uscată ≤ 12 mg/m2h în
primele 3 zile
după procesul de
producŃie
Pentaclorfenol - pentru plăcile pe bază de lemn utilizate în construcŃii (aşa cum sunt
definite în SR EN 13986:2003) care conŃin pentaclorfenol, trebuie efectuate încercări, iar
conŃinutul trebuie să fie mai puŃin de 5 ppm pentaclorfenol. În cazul în care se depăşeşte
valoarea de 5 ppm, acest lucru trebuie specificat la marcaj.
90
Redactarea 2
ANEXA 5
EXEMPLE DE SISTEME DE FAłADE VENTILATE
91
Redactarea 2
92
Redactarea 2
93
Redactarea 2
94
Redactarea 2
95
Redactarea 2
96
Redactarea 2
97
Redactarea 2
98
Redactarea 2
99
Redactarea 2
100
Redactarea 2
101
Redactarea 2
102
Redactarea 2
103
Redactarea 2
104
Redactarea 2
105
Redactarea 2
106
Redactarea 2
107
Redactarea 2
108
Redactarea 2
109
Redactarea 2
110
Redactarea 2
111
Redactarea 2
112
Redactarea 2
113
Redactarea 2
114
Redactarea 2
115
Redactarea 2
116
Redactarea 2
117
Redactarea 2
118
Redactarea 2
119
Redactarea 2
120
Redactarea 2
121
Redactarea 2
122
Redactarea 2
123
Redactarea 2
124
Redactarea 2
125
Redactarea 2
126
Redactarea 2
127
Redactarea 2
128
Redactarea 2
129
Redactarea 2
130
Redactarea 2
131
Redactarea 2
132
Redactarea 2
133
Redactarea 2
134
Redactarea 2
135
Redactarea 2
136
Redactarea 2
137
Redactarea 2
138
Redactarea 2
139
Redactarea 2
140
Redactarea 2
141
Redactarea 2
142
Redactarea 2
143
Redactarea 2
144
Redactarea 2
145
Redactarea 2
146
Redactarea 2
147
Redactarea 2
148
Redactarea 2
149
Redactarea 2
150
Redactarea 2
151
Redactarea 2
152
Redactarea 2
153
Redactarea 2
154
Redactarea 2
155
Redactarea 2
156
Redactarea 2
157
Redactarea 2
158
Redactarea 2
159
Redactarea 2
160
Redactarea 2
161
Redactarea 2
162
Redactarea 2
163
Redactarea 2
164
Redactarea 2
165
Redactarea 2
166
Redactarea 2
167
Redactarea 2
168
Redactarea 2
169
Redactarea 2
170
Redactarea 2
ANEXA 6
COMENTARII
C70. 1. din piatră naturală nu se recomandă a fi realizate nici plăci de dimensiuni mari, nici
plăci subŃiri. Greutatea materialului natural induce o sarcină importantă asupra componentei
rezistente, care trebuie dimensionată, ca material, alcătuire şi grosime, astfel încât să nu fie
posibilă deteriorarea acesteia sau desprinderea plăcilor. De asemenea, componenta de
prindere – solidarizare (scheletul pe care sunt fixate plăcile şi dispozitivele de solidarizare a
acestuia pe peretele – suport) este aleasă în concordanŃă atât cu tipul de componentă
rezistentă (perete suport), cât şi cu cel de material de protecŃie – finisaj.
C70. 2. Cu cât materialul “de faŃă” este mai complex, realizat cu tehnologii noi şi astfel
distanŃându-se de cel natural, cu atât greutatea sa scade, fiind întâlnite plăci şi fâşii de
dimensiuni mari (până la 16m înălŃime, în prospectul producătorului de sistem, în condiŃiile
unei greutăŃi de sub 5 kg/m2). Pe de altă parte, cu cât plăcile sunt mai mari şi mai uşoare,
aspectul lor se îndepărtează din ce în ce mai mult de cel tradiŃional, găsindu-şi locul fie în
categoria placajelor cu aspect metalic, fie în aceea a materialelor plastice.
C.72 Din punct de vedere al cerinŃelor pe care trebuie să le asigure subansamblul,

scheletul de susŃinere poate prelua o parte din abaterile rezultate în urma unei execuŃii mai
puŃin îngrijite a componentei rezistente, acurateŃea fiind asigurată la nivelul feŃei finite. De
asemenea, el este astfel proiectat încât să preia mişcarea de dilatare a montanŃilor, în
perioada de vară.
C.72.2 Unul dintre dezavantajele soluŃiei este că viteza de montare este relativ mică, având
în vedere că fiecare element de prindere trebuie poziŃionat concomitent cu montarea
plăcilor; greşelile de trasare sunt imposibil de reparat, fiind necesară practicarea altor găuri
în elementul suport, pentru introducerea diblurilor în poziŃia corectă.
C.77 Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plăcilor şi fâşiilor din prefabricate de beton,
sintetizate din literatura de specialitate
CATEGORII MATERIALE Prefabricate din BA

dimensiuni maxime [mm] lăŃime 700 / 1574
lungime 660 / 3810
grosime Intre 10 si 25
absorbŃie de apă 8,00%
3
densitate [kg/m ] Intre 1500 si 2200
rezistenŃa la încovoiere [Mpa] 12
Metoda de testare EN 1170-4
rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat
2
modul de elasticitate [kN/mm ] 20
rezistenŃa la pătare aspect neschimbat
coeficient de dilatare 1 mm/m
2
greutate [kg/m ] Intre 22 si 55
171
Redactarea 2
ToleranŃe dimensionale
lungime [mm] ±1
înălŃime [mm] / lăŃime ±1
grosime [mm] ±1
planeitate [mm/m] ±2
ProprietăŃi optice
diferenŃa de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat
strălucire orbitoare / luciu da
disipare a luminii / mat da
menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat
rezistenŃa la UV aspect neschimbat
cerinŃe de calitate
permeabilitate la difuzia vaporilor 21,3 - 24,3
clasa de reactie la foc A1
Metoda de testare DIN 4109
sisteme de prindere
cu adeziv nu
mecanic vizibil sau ascuns
modalităŃi de reglare pe trei direcŃii
rosturi / îmbinări
din alăturarea elementelor da
din suprapunerea elementelor da
din îmbinarea elementelor da
diverse
piese speciale de colŃ nu
asamblare / dezasamblare piesă cu piesă
reciclabil nu
C.78 Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plăcilor din fibrociment, sintetizate din
literatura de specialitate
CATEGORII MATERIALE Fibrociment

Dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1250 / 1500
lungime 2000 / 3600
grosime Intre 3 si 22
absorbŃie de apă Maxim 20%
3
densitate [kg/m ] Intre 1500 si 2420
rezistenŃa la încovoiere Max 26
Metoda de testare EN ISO 178
rezistenŃa la impact [Nm] 25
modul de elasticitate [kN/mm2] 20
coeficient de dilatare 10 x 10-6/K (DIN 51045)
Metoda de testare EN 438-2 Part 17
2
greutate [kg/m ] Intre 10,2 si 31,5
toleranŃe dimensionale
lungime [mm] ±2
grosime [mm] ±0,5
172
Redactarea 2
planeitate [mm/m] <2

ProprietăŃi optice
strălucire orbitoare / luciu nu
CerinŃe de calitate
coeficient de conductivitate termică Intre 0,4 W/mK si 2,0 W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor 7
clasa de reactie la foc A2 s1 d0
sisteme de prindere
cu adeziv nu
diverse
piese speciale de colt nu
reciclabil nu
C.79 TendinŃele ultimilor ani în producŃia de plăci ceramice pentru faŃade se referă mai puŃin
la creşterea dimensiunilor sau a rezistenŃei mecanice a plăcilor, cât mai ales la modul de
întreŃinere – sau autoîntreŃinere - al acestora, în contextul reducerii poluării globale şi al
consumului raŃional de resurse naturale. Astfel, o faŃadă care se autoîntreŃine implică un
consum mai mic de detergenŃi (factor poluant) precum şi un consum mai redus de apă.
Catalizatorul din sistemul de protecŃie, dioxidul de titan (TiO2), transformă apa şi oxigenul
din aer în oxigen activ, care oxidează şi descompune materiile organice, bacteriile şi viruşii.
Pe de altă parte, tot dioxidul de titan, activat de efectul razelor ultraviolete, conduce la
micşorarea tensiunii superficiale a apei şi la crearea unui efect hidrofil pe suprafaŃa plăcilor,
care realizează o peliculă continuă de apă care spală uniform faŃada.
Pentru situaŃii speciale (placări în proximitatea aerogărilor), există sisteme în care undele
radar incidente pe suprafaŃa anvelopei clădirilor placate cu plăci ceramice sunt absorbite,
pentru evitarea apariŃiei “reflexiilor – fantomă” pe ecranele monitoarelor din turnul de control
al traficului aerian.
Unele tipuri de plăci ceramice au ca măsură suplimentară de siguranŃă inserarea unui strat
de Ńesătură de fibră de sticlă de 5 x 5 mm, pe spatele fiecărei plăci ceramice, pentru ca, în
caz de spargere, acest strat de „armare” să menŃină cioburile pe poziŃie.
Pe plan european s-au dezvoltat sisteme de placaje ceramice pentru tratamente acustice.
Au străpungeri (perforaŃii, fante) şi sunt prevăzute cu materiale fibroase pentru absorbŃie
acustică. Ele se pot utiliza pentru tratamentele acustice ale unor faŃade interioare – pereŃii
173
Redactarea 2
interiori ai sălilor de concert de exemplu, foyere, alte spaŃii interioare care au nevoie de o
tratare acustică.
Categorii materiale Ceramică

Date generale
Categorii materiale Corpuri Ceramice Plăci Subtiri Cărămizi de faŃadă
150 - 1800 x 300-1200 30-90 x 30-90 x 8 - 240-290 x 115 - 140
dimensiuni L x I x G [mm] x 15-40 16 x 65 - 71
absorbŃie de apă 3%<E<6% 3%<E<6% 6%<E<7%
porozitate - nu
densitate [kg/m³] - - 1640 - 2150
rezistenŃa la încovoiere [N/mm²] 8 - 66.5 ≥ 2600 60 - 80
rezistenŃa la îngheŃ/dezgheŃ da da clasa F2
rezistenŃa la şoc termic aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat
rezistenŃa la impact da da da
rezistenŃa la pătare - - -
rezistenŃa la substanŃe chimice - - -
rezistenŃa la zgâriere (EN 438) - - -
coeficient de dilatare termică (α) 3.5 x 10¯⁴(K¯¹) -7.0 x 6 x 10¯⁶ (K¯¹) - 7.0 x
µm/m ᵒC 10¯⁶ (°C¯¹) 10¯⁶ (°C¯¹) -
greutate - masa superficială [kg/m²] 5 - 49 5 - 18 -
lungime [mm] +/-1 +/- 0,5 - +/-1 +/- 4
înălŃime [mm] +/-2 - +/- 3.0 /500 +/- 0,5 - +/-2 +/- 3
grosime [mm] +/-1 - +/-2 +/- 0,5 - +/-1 +/- 2
rectiliniaritatea muchiilor [mm] - +/- 0,5
diagonala [mm] - +/- 1,2 - +/- 2
menŃinerea geometriei rectangulare
[mm] +/-0.3% +/- 2 - +/- 3 aspect neschimbat
planeitate [mm] +/-0.4% - +/-0.8% +/-0.4% aspect neschimbat
proprietăŃi optice
diferenŃa de culoare (ISO105 A02-93) - - -
strălucire orbitoare/ luciu nu nu nu
disipare a luminii / mat da da/nu da
menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat
rezistenŃa la UV (500 ore) aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat
cerinţe de calitate
coeficient de conductivitate termică - - 0,90 – 1,20 W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor - - 12 - 30
izolare la zgomot aerian - da -
fonoabsorbŃie - da (plăci speciale) -
clasa de reactie la foc A1 A1 A1
sisteme de prindere
cu adeziv nu nu da
mecanic vizibil sau ascuns vizibil sau ascuns da ancorare ascunsă
modalităŃi de reglare pe trei direcŃii pe trei direcŃii nu
rosturi/îmbinări
din alăturarea elementelor da da da
din suprapunerea elementelor nu da da
din îmbinarea elementelor da da nu
diverse
piese de colŃ/speciale da da da
asamblare dezasamblare piesă cu piesă piesă cu piesă nu
reciclabil da da funcŃie de mortar
174
Redactarea 2
C.80 Finisaje din lemn
Lemn masiv
dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 100 si 150
lungime între 2400 si 5100
grosime între 18 si 50 mm
AbsorbŃie de apă 5,10%
3
Densitate [kg/m ] 512
RezistenŃă la încovoiere 39 N/mm2
Metoda de testare EN 408
rezistenŃă la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat
rezistenŃă la pătare aspect neschimbat
coeficient de dilatare 2,90%
2
greutate [kg/m ] 13
lungime [mm] –
înălŃime [mm] / lăŃime –
grosime [mm] –
DiferenŃă de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat
rezistenŃă la UV aspect neschimbat
coeficient de conductivitate termică 0,17 W/mK
clasa de reacte la foc Clasa C
Metoda de testare ASTM E84
sisteme de prindere
cu adeziv nu
modalităŃi de reglare pe două direcŃii
diverse
Piese speciale de colt da
Asamblare / dezasamblare piesă cu piesă
Reciclabil da
plăci din lemn
dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1220
lungime 2440
3
densitate [kg/m ] 1350
rezistenŃă la încovoiere 80 Mpa
Metoda de testare SR EN ISO 178
rezistenŃă la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat
rezistenŃă la impact 1,8 mm (EN 438-2 Part2)
rezistenŃă la întindere 60 Mpa
Metoda de testare SR EN ISO 527-2:2000
175
Redactarea 2
rezistenŃă la pătare aspect neschimbat

coeficient de dilatare 0,60%
Metoda de testare SR EN 438-2 Part 17
greutate [kg/m2] Max 30
lungime [mm] -0 / +10 mm
înălŃime [mm] / lăŃime - 0 / + 10 mm
grosime [mm] ±0,4 / ±0,8
menŃinerea culorii la lumină 3 Gray Scale EN 438-2
rezistenŃă la UV 3 Gray Scale EN 438-2
coeficient de conductivitate termică 0,261
W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor 15 - 30
clasa de reactie la foc D s2 d0
Metoda de testare SR EN 13501-1+A1:2010
sisteme de prindere
cu adeziv da
modalitati de reglare pe trei direcŃii
din suprapunerea elementelor nu
diverse
reciclabil nu
C.81 Finisaje din metal

Categorii materiale Metal
dimensiuni maxime [mm] lăŃime 333 - 1050
lungime 2440 - 4400
grosime 0,4 - 4
densitate [g/cm3] 7,2
rezistenŃă la încovoiere [kNcm²/m] 1250 – 5900
rezistenŃă la înghet / dezgheŃ aspect neschimbat
rezistenŃă mecanică [kNcm²/m] 1,25 – 2,75
coeficient de dilatare în direcŃia de laminare: 2,2 mm/m x 100 K
în direcŃia perpendiculară pe direcŃia de
laminare: 1,7 mm/m x 100 K
greutate [kg/m2] 4,5 – 7,3
modul de elasticitate [N/mm2] ≥ 80000
lungime [mm] -0 / +10
înălŃime [mm] / lăŃime -0/+4
grosime [mm] ±0,4 / ±0,8
176
Redactarea 2
clasa de reacŃie la foc EU clasa D; Class B2; Class M1/Class F0; Class O;
A1 (strat suport metalic) sau B2 (strat suport lemn)
Metoda de SR EN 13501-1+A1:2010;
testare DIN 4102-1/ DIN 4102-7;
NF P 92-501/ NF F 16-101; BS476, part 7
sisteme de prindere
cu adeziv nu
modalităŃi de reglare pe trei directii
distanŃa de reglare [mm] 130 - 320
distanŃa [mm] faŃă de sistemul 20
termoizolant
rosturi / îmbinari
lăŃime rost [mm] 10 - 30
diverse
piese speciale de colŃ da
asamblare / dezasamblare piesa cu piesa
reciclabil până la 90%, conform ISO 14001
C.82 Finisaje din sticlă

CATEGORII MATERIALE Sticla
dimensiuni maxime [mm] lăŃime Intre 500 si 1250
lungime Intre 1000 si 3750
grosime 27
densitate [kg/m3] 2350
rezistenŃă la incovoiere 2900 Nm/m
rezistenŃă la soc termic aspect neschimbat
rezistenŃă la impact Safety Glass
2
modul de elasticitate [N/mm ] 1400
coeficient de dilatare 8 x 10-6 m/mK
greutate [kg/m2] 30
lungime [mm] –
grosime [mm] –
rezistenŃă la UV aspect neschimbat
coeficient de transmisie termică U 4,11
permeabilitate la difuzia vaporilor barieră din aluminiu
clasa de reacŃie la foc N/A non-combustible
177
Redactarea 2
sisteme de prindere
cu adeziv da
mecanic ascuns
rosturi / îmbinari
din îmbinarea elementelor nu
diverse
reciclabil da
C. 83 Finisaje din PVC
categorii materiale PVC

dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 90 si 180
lungime 6000
rezistenŃa la încovoiere 70 N/mm2
rezistenŃa la impact 14 kJ/m2
modul de elasticitate [N/mm2] 1900
coeficient de dilatare 0,065 mm/m x K
greutate [kg/m2] 7,6
lungime [mm] ±0,3
înălŃime [mm] / lăŃime ±0,3
grosime [mm] ±0,6
coeficient de conductivitate termică 0,20 - 0,35
clasa de reacŃie la foc B1
sisteme de prindere
cu adeziv nu
modalităŃi de reglare pe două direcŃii
178
Redactarea 2
diverse
reciclabil da
C 84 Finisaje din materiale compozite

Materialele compozite, definite în sens generic, sunt materiale formate din două sau mai
multe materiale, care duc la formarea unui material cu caracteristici diferite faŃă de
materialele constituente în parte.
Materialele componente pot fi din aceeaşi categorie cum ar fi metale cu metale sau în
categorii cu proprietăŃi fizice şi chimice diferite spre exemplu sticlă cu plastic sau carbon cu
răşini epoxidice.
Structura materialelor compozite se compune dintr-un material de bază, care reprezintă
matricea şi care are în general proprietăŃi slabe, întărit cu alte materiale, care au proprietăŃi
mecanice, fizice sau chimice mai deosebite.
P. Mallick definea ”un material compozit este o combinaŃie între două sau mai multe
materiale diferite din punct de vedere chimic, cu o interfaŃă între ele. Materialele
constituente îşi menŃin identitatea separată (cel puŃin la nivel macroscopic) în compozit,
totuşi combinarea lor generează ansamblului proprietăŃi şi caracteristici diferite de cele ale
materialelor componente în parte. Unul din materiale se numeşte matrice şi este definit ca
formând faza continuă. Celălalt element principal poartă numele de ranforsare (armatura) şi
se adaugă matricei pentru a-i îmbunătăŃi sau modifica proprietăŃile. Ranforsarea reprezintă
faza discontinuă, distribuită uniform în întregul volum al matricei.”
C.84.1 Materiale compozite diverse. Caracteristici uzuale

Categorii materiale compozite
denumire produs compozite - metale şi mase plastice
dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 1000 - 1610 mm
lungime între 500 - 9000 mm
grosime între 3 - 200 mm
între 0 / în apa în întregime dupã o
absorbŃie de apă orã sub 0,03 Kg/m2
densitate [kg/m3] Approx. 1880 - 2000 Kg/m³
rezistenŃa mecanică W [cm³/m] între 0,81 și 24 cm³/m
Metoda de testare DIN53293
intre 865 kNcm²/m și 221600
2
rezistenŃa la încovoiere E-J [N/mm ] kNcm²/m
Metoda de testare DIN53293
rezistenŃa la impact (bila diametru mare) între 20 și 30 kJ/m²
Metoda de testare SR EN ISO 179 -2:2002
modul de elasticitate [N/mm2] între 17610 N/mm² și 70.000 N/mm²
Metoda de testare ISO 178 75 / SR EN1999 1-1:2007
rezistenŃa la întindere Rm între 15 și 200 N/mm²
Metoda de testare SR EN485-2:2009
0,2% rezistenŃa la sarcină Rp0,2 ≥ 80 - 175 N/mm²
Metoda de testare SR EN 485-2:2009
rezistenŃa la rupere (%) A50 ≥ 3 - 7 %
SR EN 1170-4:2001 / SR EN485-
Metoda de testare 2:2009
2,3 - 2,4 mm/m la diferența de
coeficient de dilatare temperatură de 100°C
Metoda de testare SR EN1999 1-1:2007
2
greutate [kg/m ] între 3,8 si 82 kg/m2
179
Redactarea 2
Categorii materiale compozite

denumire produs compozite - metale şi mase plastice
lungime [mm] ± 0 mm -10 mm
înălŃime [mm] / lăŃime ± 0 mm - 5 mm
grosime [mm] ±2
diagonala [mm] 3 mm
planeitate [mm/m] domeniu 6,0 < e < 10,0 EDF < 5,0
strălucire orbitoare / luciu 30-80 (%)
Metoda de testare SR EN13523-2:2002
≥ 3 (1500 ore de expunere) / Urme
<10%, diferenŃă de culoare E<1,
rezistenŃa la UV (500 ore) Contrast Rest de luciu <10%
Aspect ≥ 4 (1500 ore de expunere)
coeficient de conductivitate termică între 0,38 și 0,66 W/m°C
rezistenŃa termică R m²K/W între 0,18 … 0,83 m2K/W
2 2
coeficientul de transmisie termică U între 5,56 W/(m K) şi 1,20 W/(m K)
rezistenŃa la temperatură °C -20…+80
coeficient de absorbŃie acustică αw 0.05
Metoda de testare SR EN ISO 354:2004
indice de izolare la zgomot aerian Rw între 21 și 32 dB
Metoda de testare SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007
Metoda de testare SR EN ISO 6721
B - s1, d0/ B - s1, d1 / B - s2, d0/ B-
clasa de reacŃie la foc s3, d0/ A2-s2,d0
Metoda de testare NF EN 13501-1/NF EN 13501-2
sisteme de prindere
cu adeziv nu
rosturi / îmbinari
din alăturarea elementelor da / nu
din suprapunerea elementelor da / nu
diverse
reciclabil da
C.85.1 plăcile celulozice realizate la presiune înaltă (HPL) reprezintă de câŃiva ani o
posibilitate pentru placaje de dimensiuni mari. În principiu, tehnologia de realizare a
acestora este următoarea: plăcile din fibre celulozice, impregnate cu răşini, sunt
solidarizate la presiune înaltă (9 Mpa timp de 90 de minute) şi temperatură de circa 1500C.
Procentul de celuloză este relativ mare (circa 70%). Alte materiale care intră în alcătuirea
plăcilor sunt răşinile aminoplaste şi coloranŃii. Produsul astfel obŃinut este rezistent la
radiaŃiile ultraviolete precum şi la majoritatea agenŃilor atmosferici; se dilată la umiditate
ridicată şi se contractă la umiditate scăzută. Este de aceea necesară prevederea, prin
proiect, a posibilităŃii de mişcare a plăcilor (rosturi, garnituri). Plăcile au calitatea că sunt
antistatice, ceea ce asigură o întreŃinere uşoară odată puse în operă, greutate relativ
180
Redactarea 2
scăzută, precum şi o durată de viaŃă de circa 20 de ani (cu o stabilitate a părŃii decorative
de cel puŃin 10 ani)
C.85.2 Plăci de înaltă densitate. Caracteristici uzuale

CATEGORII MATERIALE Plăci de înaltă densitate
dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1060 / 1850
lungime 2140 / 3730
absorbŃie de apa între 3 si 8%
densitate [kg/m3] între 1350 si 1450
rezistenŃă la încovoiere între 110 si 155
rezistenŃa la impact fără fisuri / 100 lovituri
modul de elasticitate [N/mm2] >9
Metoda de testare ISO 178
rezistenta la intindere 70 Mpa
Metoda de testare EN ISO 527-2
rezistenta la patare aspect neschimbat
rezistenta la zgariere >3 grade
coeficient de dilatare între 0,15 şi 0,30
greutate [kg/m2] între 9 şi 35
lungime [mm] ±10
grosime [mm] ±0,2 / ± 0,6
diagonală [mm] ±13 / ± 20
planeitate [mm/m] <5
diferanŃa de culoare 4 – 5 (ISO 105 A02-93)
permeabilitate la difuzia vaporilor între 17,2 şi 30
clasa de reactie la foc B s2 d0 sau D s2 d0
Metoda de testare EN 135010
sisteme de prindere
cu adeziv nu
diverse
reciclabil nu
181
Redactarea 2
C.86 Finisaje din pereŃi vii. Caracteristici uzuale

CATEGORII MATERIALE FaŃade verzi (pereŃi vii)
dimensiuni maxime [mm] lăŃime circa 500
lungime circa 600
grosime 60
rezistenŃa la intemperii în funcŃie de tipul de plante
greutate [kg/m2] Intre 50 si 80
lungime [mm] –
grosime [mm] –
în funcŃie de tipul de plante si de sezon
coeficient de conductivitate termică nu este cazul
permeabilitate la difuzia vaporilor nu este cazul
clasa de reacŃie la foc umiditate peste 80%
coeficient de absorbŃie acustică αw 0,1
sisteme de prindere
cu adeziv nu
mecanic ascuns
modalităŃi de reglare nu
din îmbinarea elementelor nu
diverse
reciclabil da
C.88 În regiunile din zona Mării Nordului, mai ales în Olanda şi Germania, se utilizează,
de mai bine de 90 de ani, pereŃii cu alcătuire dublă şi strat de aer, în ideea realizării unei
mai bune protecŃii împotriva intemperiilor şi umidităŃii. În timp, pentru realizarea unor
economii în ceea ce priveşte energia termică, în condiŃiile creşterii parametrilor de confort,
în spaŃiul de aer a fost interpusă o termoizolaŃie eficientă.
În principiu, alcătuirea acestui tip de subansamblu respectă, la nivel de elemente

constitutive, tiparul peretelui – mantou, definit la „Terminologie”. Regăsim toate
componentele, cu precizarea că în ceea ce priveşte componenta de protecŃie, aceasta este
un tip de zidărie densă, compactă şi cu caracter estetic. DiferenŃe se înregistrează şi în
ceea ce priveşte tipul componentelor de prindere – asamblare, având în vedere că rolul
acestora este complex.
182

Fatade Ventilate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fatade Ventilate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA FAłADELOR CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA

PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA

Preşedinte, Manager General: prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

Şef de proiect: prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T.

Director general: dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE

Responsabil lucrare MDRT: ing. Cătălina BUTOIANU

PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA

prof. dr. ing. Radu Petrovici

drd. ing. Ovidiu Mihalache

prof. dr. ing. Horia Asanache

dr. ing. Adrian łabrea

ing. Victoria Baciu

asist. drd. arh. Dan Mihai

asist. drd. arh. Bogdan Bănică

dr. ing. Răzvan Bălulescu

Capitolul I Obiect şi domeniu de aplicare 4

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Art. 1 Prezentul normativ detaliază condiŃiile şi măsurile specifice necesare pentru

Art. 2 Normativul furnizează informaŃii pentru proiectarea, execuŃia şi întreŃinerea

Art. 3 Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectele noi de clădiri cu faŃade

Art. 4 Cerintele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de faŃade

Art. 6 La realizarea faŃadelor ventilate se vor respecta prevederile din reglementările

Art. 7 Reglementarea nu se aplică faŃadelor duble („double skin” în engleză, „double

Art. 11 barieră antivânt – componentă a unui element de construcŃie permeabilă la

Art. 13 clasă de reacŃie la foc

B Produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreŃinere şi al căror aport la

Art. 14 (material) combustibil

Art. 15 component – Material care intră in componenŃa unui produs neomogen.

Art. 16 componentă rezistentă – Componentă a părŃii opace a sistemului de faŃadă

Art. 17 componentă de prindere şi asamblare – sisteme de solidarizare a

Art. 18 componentă termoizolantă – Componentă a părŃii opace a sistemului de

Art. 19 componentă de protecŃie şi finisaj – Componentă a părŃii opace a sistemului

Art. 20 comportare la foc – schimbarea sau menŃinerea proprietăŃilor fizice şi/sau

Art. 21 compuşi organici volatili – în contextul HG 735/2006, compuşi organici volatili

Art. 22 condiŃii de performanŃă – exprimarea performanŃelor produsului prin criterii şi

Art. 23 condiŃii de utilizare finală – Exprimare convenŃională pentru ansamblul

Art. 24 convecŃie termică – fenomen de transfer termic apărut la suprafaŃa de contact

Art. 25 criterii de performanŃă – condiŃii în raport cu care se evaluează îndeplinirea

Notă: Se recomandă adoptarea de sisteme de faŃadă ventilată certificate sau agrementate,

Art. 30 lăŃimea golului – distanŃa perpendiculară pe planul peretelui între feŃele

Art. 31 nivel de stabilitate la incendiu – (niveluri) capacitatea globală normată a unei

Art. 39 permeabilitate la aer – proprietatea unui material de construcŃie de a permite

Art. 40 permeabilitate la vapori – proprietatea unui material de construcŃie de a

Art. 41 permeabilitate termică – proprietatea unui material de construcŃie de a permite

Art. 42 placare – o acoperire cu material(e) fixat(e) sau ancorat(e) pe faŃa zidăriei şi

Art. 44 produs termoizolant eficient – produs uzinat având conductivitatea termică de

Art. 45 propagarea incendiului pe exterior – incendiul din interiorul sau exteriorul

Art. 48 rezistenŃă la foc

Art. 50 rezistenŃă la permeabilitate la aer a elementului de construcŃie plan – suma

Art. 51 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a unui strat plan şi omogen –

Art. 52 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a elementului de construcŃie

Art. 53 rezistenŃă termică a elementului de construcŃie plan care include un strat

Art. 54 rezistenŃă termică superficială interioară/exterioară – inversul coeficientului

Art. 56 rezistenŃă termică superficială prin convecŃie – inversul coeficientului de

Art. 59 substanŃă – un element chimic şi compuşii acestuia în stare naturală sau

Art. 60 valoare limită de expunere profesională – media ponderată cu timpul a

PRINCIPII DE CONFORMARE ŞI ALCĂTUIRE PENTRU DIFERITE

Pentru asigurarea şi conservarea funcŃionalităŃii faŃadelor ventilate este necesar ca la

Art. 61 se recomandă ca succesiunea straturilor, de la interior spre stratul de aer

Art. 62 se recomandă ca straturile care au o pondere importantă la rezistenŃa termică a

Art. 63 materialul termoizolant trebuie să: