Info Brick8 PDF

Cap. 12.
Modelarea 3D a unor probleme de analiză statică

structurală
Elementul hexaedral cu opt noduri (BRICK8)
A. Caracteristici principale ale elementului BRICK8 (Fig. 12.1):

1. este element izoparametric, definit de opt noduri I, J, K, L, M, N, O, P care
trebuie declarate în sensul precizat în Fig. 12.1.a;
2. are trei grade de libertate pe nod (GLN = 3), deplasări pe direcţiile X, Y şi
Z (UX, UY, UZ);
3. are forma unui hexaedru oarecare şi poate fi încărcat cu forţe la noduri;
a b
Fig. 12.1: Elementul BRICK8
4. elementul se poate folosi pentru modelarea stării 3D de tensiune pentru

materiale izotrope şi orice domeniu de analiză, adică acest element poate fi
considerat unul dintre cele mai generale tipuri de elemente finite. Cu ajutorul acestui
element finit se pot analiza toate componentele unei structuri, fie ele bare, plăci sau
blocuri. Totuşi, din considerente ale dimensiunilor foarte mari ale modelelor cu
elemente finite, acest element finit se foloseşte cu precădere pentru modelarea
stucturilor considerate blocuri (adică prezintă cele trei dimensiuni geometrice
comparabile);
5. matricea de rigiditate în coordonate globale este:
[ ]
K e = ∫ [ B] [ D][ B] dV ,
V
T
(12.1)
în care:
[ B] = [ ∂ ][ N] ; (12.2)
este matricea derivatelor funcţiilor de formă, iar expresia matricelor de derivare este:
12. Modelarea 3D a unor probleme de analiză statică structurală
 ∂ 
∂ x 0 0 
 
 0 ∂
0 
 ∂y 
 ∂ 
 0 0 
∂z
[ ∂] =  ∂ ∂


⋅ (12.3)
∂ y ∂ x 0 
 
 0 ∂ ∂ 
 ∂z ∂ y
 ∂ ∂ 
 0 
∂z ∂x
Funcţiile de formă în coordonate naturale sunt:
1 1
N1 = (1 − r )(1 − s )(1 − t ) N 5 = (1 − r )(1 − s )(1 + t )
8 8
1 1
N 2 = (1 + r )(1 − s )(1 − t ) N 6 = (1 + r )(1 − s )(1 + t )
8 8
(12.4a)
1 1
N 3 = (1 + r )(1 + s )(1 − t ) N 7 = (1 + r )(1 + s )(1 + t )
8 8
1 1
N 4 = (1 − r )(1 + s )(1 − t ) N8 = (1 − r )(1 + s )(1 + t )
8 8
N 9 = (1 − r )(1 + r )
N10 = (1 − s )(1 + s ) (12.4b)
N11 = (1 − t )(1 + t )
matricea de rigiditate (elasticitate) a materialului [D] este
1 − ν ν ν 0 0 0 
 1− ν ν 0 0 0 
 
 1− ν 0 0 0 
E  1 
[ D] =  −ν 0 0  (12.5)
(1 + ν )(1 − 2 ν )  2 
 Si 1
me tric −ν 0 
 2 
 1 
 − ν
 2 
6. uzual elementul este denumit BRICK8.
213
B. Date legate de element

1. tipul elementului finit, adică pentru obţinerea matricei de rigiditate se pot
folosi funcţiile de formă (12.4a), sau, pentru creşterea preciziei, se pot folosi şi
funcţiile de formă (12.4b), caz în care înainte de asamblare matricea de rigiditate a
elementului se “condensează” la gradele de libertate corespunzătoare celor opt
noduri;
2. ordinul de integrare al matricei de rigiditate al elementului, INT (pentru
programe de firmă se alege automat 2, 3 sau 4);
C. Date despre materialul elementului

1. modulul de elasticitate longitudinal - E;
2. coeficientul lui Poisson - niu;
(3). coeficientul de dilatare termică - α;
(4). densitatea materialului -DENS;
(5). acceleraţia gravitatională - g sau greutatea specifică - γ = ρg.
D. Date despre încărcări

1. blocaje la translaţie în direcţia X – BX, şi în direcţia Y – BY şi în direcţia
Z - BZ;
2. forţe la noduri în direcţia X – FX, Y - FY şi Z - FZ;
(3). deplasări impuse pe orice direcţie;
(4). temperaturi în noduri sau în elemente;
(5). forţe de inerţie generate de câmpul gravitaţional (pentru care sunt
necesare ca date de intrare ρ, g direcţia şi sensul gravitaţiei), sau generate de
mişcarea de rotaţie uniformă (pentru care trebuie precizate axa de rotaţie şi viteza
unghiulară ω);
(6) presiuni distribuite liniar sau constante pe feţele elementului, care se
identifică prin numere de la 1 la 6 (vezi Fig. 12.1.a). Aceste presiuni (sau forţe
distribuite liniar) se echivalează la nodurile elementului cu forţe concentrate (vezi
Fig. 8.2 pentru care se neglijează momentele);
E. Rezultatele analizei
1. deplasările nodale - UX, UY şi UZ (notate şi DX, DY şi DZ);
2. tensiunile în sistemul global de axe - SX, SY, SZ, SXY SYZ, SXZ, adică
tensorul complet al tensiunilor la nodurile elementului, precum şi în centrul lui,
tensiunile principale S1, S2, S3 şi unghiurile corespunzătoare de orientare (vezi Fig.
12.1.b, în care s-au figurat doar tensiunile normale).
Tensiunile într-un nod comun mai multor elemente nu rezultă egale. Pentru
corectarea rezultatelor, de obicei, se recurge la medierea tensiunilor în noduri
folosind diverse metode, cea mai simplă mediere fără a ţine seama de volumele
elementelor vecine este inclusă în programul de calcul (vezi relaţia 9.16.a).
214
Tensiunile dintr-un punct P al elementului se determină cu relaţia:

 SX 
 SY 
 
 SZ 
 { }
 = [ D][ BP ] U .
e
(12.6)
SXY 
SYZ 
 
SXZ 
Se menţionează că pentru calculul tensiunilor în general se foloseşte altă
tehnică: tensiunile se determină în punctele Gauss 2 × 2 × 2 (unde se demonstrează
că erorile de calcul a tensiunilor sunt minime) şi apoi acestea se expandează la
noduri folosind funcţiile de formă 12.4a. Pentru elemente hexaedrice puţin
distorsionate, adică apropiate de un cub, practic tensiunile determinate direct în
noduri coincid cu cele expandate din punctele Gauss. Diferenţe mai mari apar pentru
elementele finite care folosesc funcţii de formă suplimentare (12.4b). Programul
dispune de alegerea modului în care se calculează tensiunile pe elemente.
Tensiunile principale în noduri se pot calcula odată cu calculul tensiunilor în
elemente sau tensiunile componente ale tensorului tensiune se pot media la noduri şi
apoi se pot calcula tensiunile principale S1 > S2 > S3 în noduri. Programul mediază
tensiunile componente şi apoi calculează tensiunile principale.
Tensiunea echivalenta, von Mises - Sech se determina cu relatia (9.18.)
(3). deformaţiile specifice din element, într-un punct P se calculeaza cu
relaţia:
{ }
{ ε} = [ B P ] U e (12.7)
(4). reactiunile din legaturile cu exteriorul.
1. Date generale despre discretizare

NN NE
2. Date despre materiale
NMAT
MATI E niu
...
3. Date despre proprietăţile elementelor
NPROP
PROPI TIPE INT
...
4. Date despre noduri
NI BX BY BZ X Y Z
...
5. Date despre elemente
215
EI I J K L M N O P MAT PROP
...
6. Date despre încărcări cu forţe în noduri
NF
NIF FX FY FZ
...
G. Programul de lucru
BRICK8w_re.EXE
Acest program a fost conceput să lucreze cu noţiunile (datele) de la punctele B-E
neincluse între paranteze.
H. Schema logică a programului coincide cu cea prezentată în Fig. 7.2. Sistemul de

ecuaţii care se rezolva este stocat în memoria RAM a calculatorului în format
matrice bandă. Dimensiunea maximă a problemelor care pot fi rezolvate rezultă din
numărul necunoscutelor şi laţimea de bandă. Pentru a rezolva probleme de
dimensiuni mai mari pentru numerotări de noduri neadecvate unei lăţimi de bandă
minime programul dispune de o procedura de renumerotare a nodurilor adaptată din
[11]. O parte a rezultatelor (în special tensiuni) sunt stocate în fisiere text care se pot
examina după fiecare rulare, astfel se pot urmări fişierele: tens.elm pentru
examinarea tensiunilor în elemente şi fişierul tens.nod în care sunt stocate tensiunile
mediate în toate nodurile discretizării.
Aplicaţii
SOLID1. Un corp de formă

paralelipipedică, din oţel (E= 2 ⋅ 105
MPa şi ν = 0,3), încastrat la un capăt
(Fig. 12.2) este solicitat în capătul
liber. Cunoscând b = 15 mm; h = 30
mm; L = 100 mm şi F = 1000 N, să se
discretizeze structura cu 4 elemente
finite şi să se analizeze câmpul de
deplasări şi tensiuni în modelul de
calcul.
Rezolvare
Corpul se discretizează cu
Fig. 12.2: Problema SOLID1
patru elemente finite ca în Fig. 12.3.
216
În Fig 12.4 se prezintă reprezentarea “expandată” a elementelor, utilă în

verificările grafice ale datelor de intrare, de asemenea în Fig. 12.5 se prezintă
condiţiile la limită.
Fig. 12.3: Discretizare SOLID1 Fig. 12.4: Reprezentarea “SHRINK” a

elementelor
a: Blocaje b: Forţe
Fig. 12.5: Condiţiile la limită pentru aplicaţia SOLID1
Fişierul cu date de intrare solid1.txt, obţinut interactiv din rularea

programului brick8.exe este:
20 4
1
1 200000.0000 0.3000
1
1 2 2
1 0 0 0 100.0000 0.0000 0.0000
2 0 0 0 100.0000 0.0000 30.0000
3 0 0 0 100.0000 15.0000 30.0000
217
4 0 0 0 100.0000 15.0000 0.0000

5 0 0 0 75.0000 0.0000 0.0000
6 0 0 0 75.0000 0.0000 30.0000
7 0 0 0 75.0000 15.0000 30.0000
8 0 0 0 75.0000 15.0000 0.0000
9 0 0 0 50.0000 0.0000 0.0000
10 0 0 0 50.0000 0.0000 30.0000
11 0 0 0 50.0000 15.0000 30.0000
12 0 0 0 50.0000 15.0000 0.0000
13 0 0 0 25.0000 0.0000 0.0000
14 0 0 0 25.0000 0.0000 30.0000
15 0 0 0 25.0000 15.0000 30.0000
16 0 0 0 25.0000 15.0000 0.0000
17 1 1 1 0.0000 0.0000 0.0000
18 1 1 1 0.0000 0.0000 30.0000
19 1 1 1 0.0000 15.0000 30.0000
20 1 1 1 0.0000 15.0000 0.0000
1 1 2 3 4 5 6 7 8 1 1
2 5 6 7 8 9 10 11 12 1 1
3 9 10 11 12 13 14 15 16 1 1
4 13 14 15 16 17 18 19 20 1 1
2
2 4000.000000 0.000000 -2000.000000
4 0.000000 -1000.000000 0.000000
Programul listeză următoarele date:

PROPRIETATI DE MATERIAL
MAT E niu
1 200000.0000 0.3000
ATRIBUTELE ELEMENTELOR
PROP TIPE INT
1 2 2
NOD BX BY BZ X Y Z
1 0 0 0 100.0000 0.0000 0.0000
2 0 0 0 100.0000 0.0000 30.0000
3 0 0 0 100.0000 15.0000 30.0000
4 0 0 0 100.0000 15.0000 0.0000
5 0 0 0 75.0000 0.0000 0.0000
6 0 0 0 75.0000 0.0000 30.0000
218
7 0 0 0 75.0000 15.0000 30.0000

8 0 0 0 75.0000 15.0000 0.0000
9 0 0 0 50.0000 0.0000 0.0000
10 0 0 0 50.0000 0.0000 30.0000
11 0 0 0 50.0000 15.0000 30.0000
12 0 0 0 50.0000 15.0000 0.0000
13 0 0 0 25.0000 0.0000 0.0000
14 0 0 0 25.0000 0.0000 30.0000
15 0 0 0 25.0000 15.0000 30.0000
16 0 0 0 25.0000 15.0000 0.0000
17 1 1 1 0.0000 0.0000 0.0000
18 1 1 1 0.0000 0.0000 30.0000
19 1 1 1 0.0000 15.0000 30.0000
20 1 1 1 0.0000 15.0000 0.0000
ELEM I J K L M N O P MAT PROP

1 1 2 3 4 5 6 7 8 1 1
2 5 6 7 8 9 10 11 12 1 1
3 9 10 11 12 13 14 15 16 1 1
4 13 14 15 16 17 18 19 20 1 1
NOD FX FY FZ
2 4000.0000 0.0000 -2000.0000
4 0.0000 -1000.0000 0.0000
MATRICEA DE RIGIDITATE ASAMBLATA ARE = 48 ECUATII

SEMILATIMEA MATRICII ASAMBLATE ESTE 24
DEPLASARI NODALE
NOD UX UY UZ
1 -4.1050605E-02 -1.0650079E-01 -1.4165984E-01
2 3.3450330E-02 -1.0075491E-01 -1.4624384E-01
3 4.5604455E-02 -1.0128309E-01 -1.4455142E-01
4 -2.0061453E-02 -1.0629921E-01 -1.4578037E-01
5 -3.7727651E-02 -7.2174599E-02 -8.8188541E-02
6 2.3255118E-02 -7.1130960E-02 -8.8511773E-02
7 4.3906856E-02 -7.2491856E-02 -8.8768511E-02
8 -1.6575953E-02 -7.1240508E-02 -8.8961847E-02
9 -3.0305585E-02 -3.8245453E-02 -4.3017221E-02
10 1.5361396E-02 -3.6724889E-02 -4.2685138E-02
11 3.4690121E-02 -3.8436515E-02 -4.3372686E-02
219
12 -1.1132448E-02 -3.6900012E-02 -4.2115243E-02

13 -1.7540419E-02 -1.1900827E-02 -1.2468632E-02
14 7.4918796E-03 -9.3792206E-03 -1.1248481E-02
15 1.9531512E-02 -1.2147289E-02 -1.2973098E-02
16 -5.4722542E-03 -9.6412123E-03 -1.0784287E-02
17 0.0000000E+00 0.0000000E+00 0.0000000E+00
18 0.0000000E+00 0.0000000E+00 0.0000000E+00
19 0.0000000E+00 0.0000000E+00 0.0000000E+00
20 0.0000000E+00 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Fişierele cu tensiunile nodale în elemente şi la noduri (calculate în
punctele Gauss şi apoi expandate la noduri) sunt:
tens.elm:
Elem Nod SX SY SZ SXY SYZ SXZ
1 1 -4.387662E+001 -2.525433E+001 -3.959073E+001 1.319748E+001 -2.220537E-001 1.203209E+001

1 2 8.258015E+001 1.052896E+001 -1.433587E+001 -1.764192E+001 1.335843E+001 3.883797E+000
1 3 1.677327E+001 1.479551E+000 1.960280E+000 -1.523389E+001 1.536512E+001 -1.277269E+001
1 4 -1.992124E+001 4.165800E+000 1.517496E+001 1.078944E+001 1.784641E+000 -2.092097E+001
1 5 -2.767118E+001 1.787911E+000 1.788718E+000 -8.174492E+000 4.886155E+000 1.346102E+000
1 6 8.674543E+001 9.477470E+000 1.500340E+001 3.730047E+000 -8.694326E+000 -6.802187E+000
1 7 5.678227E-001 -1.994266E+001 -1.623213E+001 6.138081E+000 -1.070102E+001 -2.086702E+000
1 8 -2.408652E+001 1.083732E+001 9.022727E+000 -1.058253E+001 2.879460E+000 -1.023499E+001
1 0 8.888889E+000 -8.649975E-001 -3.401080E+000 -2.222222E+000 2.332051E+000 -4.444444E+000
2 5 -6.303334E+001 -5.820893E+000 -4.763210E+000 -2.065410E-001 -6.096067E+000 -1.226110E+000

2 6 6.342761E+001 2.850731E+000 -3.193285E-001 -4.237903E+000 -6.958252E-001 -4.466255E+000
2 7 7.728125E+001 5.388110E+000 8.041767E+000 -3.065472E+000 2.812010E-001 -4.422634E+000
2 8 -4.211996E+001 -2.579086E-001 6.623491E+000 -1.378972E+000 -5.119041E+000 -7.662779E+000
2 9 -5.605208E+001 4.638428E+000 4.837733E+000 -1.887433E+000 3.718019E+000 -2.066556E+000
2 10 6.454671E+001 -3.683153E-001 3.419457E+000 -2.557011E+000 -1.682223E+000 -5.306701E+000
2 11 7.029999E+001 -5.931300E+000 -7.120295E+000 -1.384580E+000 -2.659249E+000 -3.582188E+000
2 12 -4.323906E+001 2.101049E+000 -2.676413E+000 -3.059865E+000 2.740992E+000 -6.822333E+000
2 0 8.888889E+000 3.249877E-001 1.005400E+000 -2.222222E+000 -1.189024E+000 -4.444444E+000
3 9 -1.072656E+002 -7.987051E+000 -8.380002E+000 -1.081100E+000 -3.066442E+000 -3.440273E+000

3 10 6.376670E+001 4.708066E+000 -1.225601E+000 -3.363345E+000 1.598780E+000 -6.239406E+000
3 11 1.260348E+002 8.631875E+000 8.035134E+000 -3.316276E-001 4.125211E+000 -2.649483E+000
3 12 -4.698034E+001 -4.913027E+000 3.094945E-002 -4.112817E+000 -5.400107E-001 -5.448616E+000
3 13 -9.618741E+001 1.210704E+001 6.892147E+000 -6.089972E-001 3.512476E+000 -3.204222E+000
3 14 5.968633E+001 -1.056787E+001 -1.112037E+000 -3.835447E+000 -1.152746E+000 -6.003355E+000
3 15 1.149566E+002 -1.364190E+001 -8.179577E+000 -8.037302E-001 -3.679177E+000 -2.885534E+000
3 16 -4.289996E+001 8.183235E+000 -1.025177E+000 -3.640714E+000 9.860448E-001 -5.684667E+000
3 0 8.888889E+000 -4.349534E-001 -6.205204E-001 -2.222222E+000 2.230171E-001 -4.444444E+000
4 13 -1.337970E+002 1.025078E+001 6.776123E+000 -6.028457E+000 7.509988E+000 -6.999165E+000

4 14 5.590827E+001 -5.654832E+000 -1.249528E+001 1.584013E+000 -1.230941E+000 -1.754608E+000
4 15 1.514212E+002 -1.227637E+001 -8.554289E+000 -6.150885E+000 -7.676689E+000 -7.134281E+000
4 16 -3.797685E+001 3.760931E+000 1.084880E+001 1.706441E+000 1.064240E+000 -1.889724E+000
4 17 -1.596900E+002 -3.663575E+001 -2.319206E+001 -6.101617E+000 -7.593339E+000 -7.035745E+000
4 18 6.868981E+001 3.769910E+001 -3.788974E+000 1.657173E+000 1.147591E+000 -1.791188E+000
4 19 1.773141E+002 4.418896E+001 3.074527E+001 -6.077725E+000 7.593339E+000 -7.097701E+000
4 20 -5.075840E+001 -3.001421E+001 1.147387E+001 1.633281E+000 -1.147591E+000 -1.853144E+000
4 0 8.888889E+000 1.414826E+000 1.476681E+000 -2.222222E+000 -4.167526E-002 -4.444444E+000
tens.nod (prezentate în format zecimal):
220
Nod SX SY SZ SXY SYZ SXZ S1 S2 S3 SEQV
221
1 -43.88 -25.25 -39.59 13.20 -0.22 12.03 -16.93 -34.30 -57.49 35.25
2 82.58 10.53 -14.34 -17.64 13.36 3.88 86.67 13.40 -21.30 95.48
3 16.77 1.48 1.96 -15.23 15.37 -12.77 36.76 -2.70 -13.85 46.05
4 -19.92 4.17 15.17 10.79 1.78 -20.92 25.38 6.74 -32.70 51.37
5 -45.35 -2.02 -1.49 -4.19 -0.60 0.06 -0.94 -2.16 -45.75 44.22
6 75.09 6.16 7.34 -0.25 -4.70 -5.63 75.55 11.23 1.81 69.51
7 38.92 -7.28 -4.10 1.54 -5.21 -3.25 39.25 -0.55 -11.14 46.02
8 -33.10 5.29 7.82 -5.98 -1.12 -8.95 9.70 6.18 -35.87 43.92
9 -81.66 -1.67 -1.77 -1.48 0.33 -2.75 -1.28 -2.04 -81.78 80.12
10 64.16 2.17 1.10 -2.96 -0.04 -5.77 64.82 2.09 0.51 63.53
11 98.17 1.35 0.46 -0.86 0.73 -3.12 98.27 1.71 -0.01 97.44
12 -45.11 -1.41 -1.32 -3.59 1.10 -6.14 0.80 -2.42 -46.21 45.48
13 -114.99 11.18 6.83 -3.32 5.51 -5.10 15.17 3.13 -115.28 124.87
14 57.80 -8.11 -6.80 -1.13 -1.19 -3.88 58.05 -6.21 -8.95 65.67
15 133.19 -12.96 -8.37 -3.48 -5.68 -5.01 133.44 -4.57 -17.00 144.63
16 -40.44 5.97 4.91 -0.97 1.03 -3.79 6.77 4.44 -40.77 46.42
17 -159.69 -36.64 -23.19 -6.10 -7.59 -7.04 -19.66 -39.46 -160.39 131.95
18 68.69 37.70 -3.79 1.66 1.15 -1.79 68.82 37.65 -3.87 63.16
19 177.31 44.19 30.75 -6.08 7.59 -7.10 177.97 47.06 27.22 141.87
20 -50.76 -30.01 11.47 1.63 -1.15 -1.85 11.56 -29.93 -50.94 55.09
Rezultatele se pot examina mult mai uşor în prezentare grafică, ca în

figurile 12.6 – 12.22. Aceste reprezentări se pot face fie color, în nuanţe de gri sau
cu haşuri diferite. Din motive de prezentare în carte (alb-negru) s-au introdus poze
cu haşuri sau nuanţe de gri. Tensiunile reprezentate s-au calculat în punctele
Gauss şi apoi au fost expandate la noduri.
Fig. 12.6: Deformata pentru aplicaţia SOLID1

(2 vederi, cu şi fără conturul structurii nedeformate)
222
Fig. 12.7: Câmpul deplasărilor UX Fig. 12.8: Câmpul deplasărilor UY
Fig. 12.9: Câmpul deplasărilor UZ Fig. 12.10: Câmpul deplasărilor totale
Fig. 12.11: Câmpul tensiunilor SX Fig. 12.12: Câmpul tensiunilor SY
223
Fig. 12.13: Câmpul tensiunilor SZ Fig. 12.14: Câmpul tensiunilor SXY
Fig. 12.15: Câmpul tensiunilor SYZ Fig. 12.16: Câmpul tensiunilor SXZ
Fig. 12.17: Câmpul tensiunilor S1 Fig. 12.18: Câmpul tensiunilor S2
224
Fig. 12.19: Câmpul tensiunilor S3 Fig. 12.20: Câmpul tensiunilor echivalente
Fig. 12.21: Câmpul tensiunilor SX (altă Fig. 12.22: Câmpul tensiunilor echivalente
vedere pentru vizualizare completă) (vedere “shrink” feţe exterioare)
Trebuie menţionat că dacă tensiunile se calculează direct în noduri, sau

valorile din punctele Gauss se copiază la noduri precum şi dacă se foloseşte
formularea elementului cu numai 8 funcţii de formă rezultatele de mai sus se
modifică.
SOLID2. Bara în consolă din

Fig. 12.23 este solicitată la încovoiere
simplă. Să se determine săgeata maximă
şi distribuţia de tensiuni în bară. Să se
compare rezultatele obţinute din analiza
cu elemente finite cu rezultatele
analitice. Se cunosc: E = 2 ⋅ 105 MPa;
ν = 0,3; b = 20 mm; h = 10 mm; L = 80
mm şi F = 900 N. Sarcina F se consideră
distribuită în toate nodurile secţiunii în
care lucrează. Fig. 12.23: Problema SOLID2
225
Răspuns: Pentru discretizarea prezentată în figura 12.24, şi folosirea elementului

finit cu 11 funcţii de formă se obţin rezultatele prezentate grafic în Fig. 12.25-26.
Rezultatele se pot corecta dacă se folosesc discretizări mai fine ca cea prezentată
în figura 12.27.
a: Numerotarea nodurilor b: Numerotarea elementelor

Fig. 12.24: Discretizare pentru aplicaţia SOLID2
Fig. 12.25: Deformata SOLID2 (două vederi)
Fig. 12.26: Distribuţia SX şi Sech- SOLID2
226
Fig. 12.27: Discretizare uniformă cu 2000 elemente finite şi distribuţia Sech - SOLID2
Dacă se compară o serie de rezultate pentru cele două discretizări se pot

scoate în evidenţă limitările şi avantajele folosirii celor două formulări ale
elementului finit cunoscând şi soluţia analitică prezentată de rezistenţa
materialelor. De exemplu pentru deplasarea totală maximă şi tensiunea
echivalentă maximă se obţine:
Discretizare Tip element Deplasarea totală Tensiunea echivalentă

maximă maximă
[mm] [MPa]
16 8 funcţii de 0,176 117,4
elemente formă
11 funcţii de 0,437 171,7
formă
2000 8 funcţii de 0,450 198,2
elemente formă
11 funcţii de 0,460 221,9
formă
Un exerciţiu foarte util este refacerea tabelului de mai sus pentru toate
componentele tensiunilor şi apoi considerarea materialului cu ν =0, precum şi
modificarea blocajelo în încastrare astfel încât contracţia transversală a barei să nu
fie împiedicată. Se menţionează că prin folosirea teoriei de bară la această
aplicaţie nu există decât tensiuni SX cu variaţie liniară în secţiune şi liniară pe
lungime (maximă în încastrare 216 MPa) şi tensiuni SXZ cu variaţie parabolică pe
înălţimea secţiunii şi constantă în lungul barei (maximă în linia de centru a
secţiunii 6,75 MPa). Săgeata maximă a grinzii în consolă (pentru axa barei) se
obţine analitic 0,4608 mm.
227
SOLID3. Să se analizeze aplicaţia din Fig. 12.28 (care coincide cu

CADS1 din Fig. 8.25, de unde se preiau datele problemei), folosind discretizarea
din Fig. 12.29 – 12.30 cu elemente finite de tip BRICK. Să se compare rezultatele
obţinute în cele două abordări diferite. Pentru discretizarea cu elemente finite 3D
să se calculeze deplasările şi tensiunile pentru utilizarea a 8 şi 11 funcţii de formă.
Răspuns: Rezultatele se prezintă grafic în Fig. 12.31 – 12.35 pentru cazul

utilizării elementului finit cu 11 funcţii de formă şi în Fig. 12.37 distribuţia Sech
pentru utilizarea a 8 funcţii de formă. Se observă o bună concordanţă pentru
calculul deplasărilor, tensiunile însă sunt prea mari sau prea mici, deoarece există
un singur element finit într-o secţiune oarecare a barei şi în plus există un efect de
concentrare al tensiunilor în zona încastrării. Rezultate mai bune se pot obţine
dacă se utilizează o discretizare mai fină. O discretizare foarte fină pune în
evidenţă concentratorii de tensiune atât în zona aplicării forţelor concentrate cât şi
în zona racordărilor (îmbinărilor dintre tronsoane). Se menţionează că tensiunile
normale din fiecare tronson de bară se regăsesc pe una din distribuţiile de tensiuni
SX, SY sau SZ, de asemenea trebuie menţionat că estimarea tensiunilor prin
extrapolarea tensiunilor din punctele Gauss conduce la rezultate mai corecte,
decât cele obţinute prin calculul direct în noduri.
Fig. 12.28: Aplicaţia SOLID3 Fig. 12.29: Numerotarea nodurilor SOLID3
228
Fig. 12.30: Condiţii la limită SOLID3 Fig. 12.31: Deformata SOLID3
Fig. 12.32: Deplasări totale pentru aplicaţia Fig. 12.33: Distribuţia tensiunilor SX
SOLID3 pentru aplicaţia SOLID3
229
Fig. 12.34: Distribuţia tensiunilor SY Fig. 12.35: Distribuţia tensiunilor SZ

pentru aplicaţia SOLID3 pentru aplicaţia SOLID3
Fig. 12.36: Tensiunile Sech pentru 12.37: Tensiunile Sech pentru aplicaţia
aplicaţia SOLID3 (11 funcţii de formă) SOLID3 (8 funcţii de formă)
230
SOLID4. O grindă din oţel

(Fig. 12.37), pentru care E = 2 ⋅ 105
MPa; ν = 0,3, şi L = 400 mm, este
simplu rezemată la capete şi este
solicitată central cu o forţă F = 20 kN.
Să se determine săgeata maximă şi
distribuţia de tensiuni în grindă pentru
discretizarea unei jumătăţi de structură,
aşa cum se prezintă în Fig. 12.38 şi
12.39.
12.37: Aplicaţia SOLID4
12.38: Discretizare SOLID4 12.39: Numerotarea elementelor SOLID4
Răspuns: Deplasarea totală maximă este de 0,7337 mm pentru utilizarea a 11

funcţii de formă pentru obţinerea matricelor de rigiditate a elementelor şi de
0,4595 mm pentru utilizarea a 8 funcţii de formă. Forma deformatei se prezintă în
Fig. 12.41, iar distribuţia tensiunilor SX şi Sech în Fig. 12.42 şi 12.43 pentru
utilizarea a 11 funcţii de formă.
Fig. 12.40: Diferite vederi pentru Fig. 12.41: Deformata SOLID4

elementele SOLID4 (utile la verificare)
231
Fig. 12.42: Tensiunile SX - SOLID4 Fig. 12.43: Tensiunile Sech - SOLID4
SOLID5. O bară de secţiune

inelară este solicitată la încovoiere. Să
se compare rezultatele analitice cu
cele obţinute cu programul brick8.exe.
Se consideră: d = 20 mm; D = 40 mm;
L = 120 mm; E = 2 ⋅ 105 MPa; ν = 0,3
şi F = 2000 N.
Răspuns: Pentru discretizarea

prezentată în Fig. 12.45, cu condiţiile
la limită din Fig. 12.46, se obţine
distribuţia câmpului de deplasări Fig. 12.44: Problema SOLID5
totale din Fig. 12.47.
Se observă efectul aplicării forţei concentrate într-un singur punct.

Observaţie: Se poate aborda şi un sfert din bară, pentru care condiţiile la
limită se prezintă în Fig. 12.48.
Fig. 12.45: Discretizare SOLID5 Fig. 12.46: Condiţii la limită SOLID5

(model 1/2 din bară) (model 1/2 din bară)
232
Fig. 12.47: Distribuţia deplasărilor totale Fig. 12.48: Condiţii la limită SOLID5
SOLID5 (model 1/4 din bară)
SOLID6. Să se dezvolte un model cu elemente finite brick pentru aplicaţia

QUAD3 (Fig. 9.48), adică un tub cu pereţi groşi solicitat la presiune interioară. Se
menţionează că echivalarea sarcinilor nodale se face similar modelului plan (vezi
Fig. 9.50). Să se compare rezultatele şi să se evidenţieze avantajul modelării plane
a structurilor axial simetrice.
a: Numerotare noduri b: Numerotare elemente
Fig. 12.49: Model pe un sfert de felie de tub – SOLID6
Răspuns: Modelul discretizat se prezintă în Fig. 12.49, iar condiţiile la limită în

Fig. 12.50. Deformata (Fig. 12.51) arată corespunzător condiţiilor la limită, iar
distribuţiile deplasărilor (Fig. 12.52 şi 12.53) şi tensiunilor (Fig. 12.54) coincid
practic cu cele obţinute în modelul plan.
233
Fig. 12.50: Condiţii la limită SOLID6 Fig. 12.51: Deformata SOLID6
Fig. 12.52: Câmpul deplasărilor UX Fig. 12.53: Câmpul deplasărilor totale
234
Fig. 12.54: Distribuţia tensiunilor echivalente SOLID6
SOLID7. Bara curbă de secţiune dreptunghiulară bxh = 5x8 mm 2 şi rază

medie R = 50 mm (Fig. 12.55,a) este încastrată la un capăt şi solicitată în capătul
liber cu o forţă F = 25 N. Să se determine deplasarea elastică totală maximă şi
tensiunea echivalentă maximă folosind modelarea cu elemente BRICK ştiind că
materialul barei este oţel pentru care E = 2 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3. În figura 12.55,b se
prezintă o posibilă discretizare, pentru care se prezintă răspunsul.
Să se compare rezultatele obţinute cu cele obţinute pentru aceeaşi aplicaţie
modelată cu elemente finite de tip BEAM 3D (vezi aplicaţia CADS8). Folosiţi
elementul finit cu 8 şi cu 11 funcţii de formă şi comparaţi rezultatele obţinute.
a. Modelul conceptual b. Discretizare posibilă

Fig. 12.55: Aplicaţia SOLID7
Răspuns:
Tip element Deplasarea totală maximă Tensiunea echivalentă maximă
235
[mm] [MPa]
8 funcţii de formă 1,029 85,762
SOLID8. Bara curbă de secţiune dreptunghiulară variabilă (Fig. 12.56,a)

este încastrată la capătul de secţiune mai mare şi solicitată în capătul liber cu o
forţă verticală F = 100 N. Să se determine deplasarea elastică totală maximă şi
materialul barei este oţel pentru care E = 2 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3. În figura 12.56,b se
prezintă o posibilă discretizare, pentru care se prezintă răspunsul.
modelată cu elemente finite de tip BEAM 2D (vezi aplicaţia CADP8). Folosiţi

Răspuns:
[mm] [MPa]
SOLID9. Bara cotită de secţiune circulară φ 100 (Fig. 12.57,a) are axele
barelor de-a lungul unui cub şi este solicitată “la întindere” pe direcţia diagonalei
cu o forţă F = 35,445 kN. Să se determine deplasarea elastică totală maximă şi
materialul barei este oţel pentru care E = 2,1 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3. În figura 12.57,b
se prezintă o posibilă discretizare, pentru care se prezintă răspunsul.
236

modelată cu elemente finite de tip BEAM 3D (vezi aplicaţia CADS9). Folosiţi

Răspuns:
[mm] [MPa]
SOLID10. Cadrul plan din figura 12.58,a este format din bare de secţiune
pătrată şi dreptunghiulară bxh. Cotele sunt precizate relativ la axele barelor.
Cadrul este încastrat la bază şi este solicitat cu două forţe Fx = 2 kN şi două
momente Mz = 0,5 kNm, considerate concentrate. În model se consideră că forţele
concentrate se distribuie pe nodurile secţiunii în care lucrează iar momentul
concentrat se aplică ca perechi de forţe (cupluri) care lucrează în zona colţurilor. Să
se determine deplasarea elastică totală maximă şi tensiunea echivalentă maximă
folosind modelarea cu elemente BRICK ştiind că materialul barei este oţel pentru
care E = 2,1 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3.
În figura 12.58,b se prezintă o posibilă discretizare pentru întreg modelul,
pentru care se prezintă răspunsul. Din considerente de simetrie/antisimetrie modelul
cu elemente finite se poate dezvolta doar pe un sfert din structură.
237

modelată cu elemente finite de tip BEAM 2D (vezi aplicaţia CADP12). Folosiţi

Răspuns:
[mm] [MPa]
SOLID11. Structurile din figura 12.59 sunt realizate din două respectiv
trei cercuri de rază medie R = 100 mm şi secţiune dreptunghiulară bxh = 24x6
mm2 sudate perpendiculare între ele şi sunt solicitate “la întindere” pe direcţia
unui diametru cu o forţă F = 1 kN. Să se determine deplasarea elastică maximă între
punctele de aplicaţie ale forţelor şi tensiunea echivalentă maximă folosind modelarea
cu elemente BRICK ştiind că materialul barei este oţel pentru care E = 2 ⋅ 105 MPa şi
ν = 0,25. În figura 12.60 se prezintă posibile discretizări pe modelul complet (deşi
din considerente de simetrie se pot folosi modele dezvoltate chiar pe 1/8 din
structură), pentru care se prezintă răspunsul.
Să se compare rezultatele obţinute pentru varianta a) cu cele obţinute
pentru aceeaşi aplicaţie modelată cu elemente finite de tip BEAM 3D (vezi
aplicaţia CADS12). Folosiţi elementul finit cu 8 şi cu 11 funcţii de formă şi
comparaţi rezultatele obţinute.
238
a. Varianta a) b. Varianta b)
a. Varianta a) b. Varianta b)
Fig. 12.60: Discretizări posibile pentru aplicaţia SOLID11
Răspuns:
Varianta Tip element Deplasarea relativă Tensiunea echivalentă
[mm] maximă [MPa]
a) 8 funcţii de formă 0,4176 81,6
b) 8 funcţii de formă 0,06592 20,3
Observaţii: Dacă se folosesc discretizări cu un singur element pe grosimea barelor

se obţin diferenţe foarte mari între rezultatele obţinute cu cele două formulări ale
elementelor finite. Rezultatele din cele două formulări se apropie dacă
discretizările sunt foarte fine.
239
SOLID12. Placa circulară din figura 12.61,a este încastrată pe un inel

rigid şi este solicitată pe faţa superioară cu o presiune uniform distribuită de
valoare p = 1 MPa. În model se echivalează forţa de presiune prin distribuirea forţei
totale la noduri. Să se determine deplasarea elastică totală maximă şi tensiunea
echivalentă maximă folosind modelarea cu elemente BRICK ştiind că materialul
barei este oţel pentru care E = 2 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3.
Din considerente de simetrie modelul cu elemente finite se poate dezvolta
doar pe un sfert din structură. În figura 12.61,b se prezintă o posibilă discretizare
pentru care se prezintă răspunsul.
modelată cu elemente finite de tip QUAD4 (vezi aplicaţia CADP12). Folosiţi
a. Modelul conceptual b. Discretizare posibilă pe ¼ din placă

Răspuns:
[mm] [MPa]
SOLID13. “Bara” de secţiune inelară (ţeava) de diametru exterior D = 100

mm, diametru interior d = 80 mm şi lungime L = 180 mm (Fig. 12.62,a) este
încastrată în partea stângă şi are aplicată prin sudură o placă “rigidă” (cu modulul
de elasticitate de 10 ori mai mare decât al tevii) în partea dreaptă pentru a putea fi
încărcată cu diverse configuraţii de forţe. Să se analizeze distribuţia deplasărilor
(pentru E = 2 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3) şi a tensiunilor în ţeavă şi să se determine
deplasările totale maxime şi tensiunile echivalente maxime din model pentru
solicitările:
a) de întindere cu o forţă N = 50 kN;
b) de încovoiere pură cu un moment Mi = 2 kNm;
240
c) de răsucire cu un moment Mt = 2 kNm;

d) de încovoiere în consolă (încovoiere simplă) cu o forţă F = 5 kN.
Să se compare rezultatele obţinute cu cele obţinute din aplicarea relaţiilor
de calcul din rezistenţa materialelor în ipoteza că ţeava este o bară, deşi lungimea
ei este prea mică pentru a fi încadrată în categoria barelor. Pentru a reduce efectul
concentrării tensiunilor din cauza aplicării forţelor concentrate, forţele se vor
distribui în mai multe noduri ca în figura 12.63 pentru discretizarea prezentată în
figura 12.62,b. Folosiţi elementul finit cu 8 şi cu 11 funcţii de formă şi comparaţi
rezultatele obţinute. Analizaţi şi explicaţi modificarea rezultatelor atunci când
coeficientul lui Poisson devine ν = 0,0.

a) b) c) d)
Fig. 12.63: Aplicarea forţelor pentru cazurile de încărcare ale aplicaţiei SOLID13
Răspuns:
Varianta Tip element Deplasarea relativă Tensiunea echivalentă
[mm] maximă [MPa]
241
a) 8 funcţii de formă 0,01594 18,6

b) 8 funcţii de formă 0,1020 100,9
c) 8 funcţii de formă 0,09619 30,5
d) 8 funcţii de formă 0,03018 16,8
SOLID14. Să se determine tensiunea echivalentă maximă pentru

îmbinarea celor două ţevi din figura 12.64,a ştiind că 2F = 145 kN; E = 2 ⋅ 105
MPa şi ν = 0,3. Deoarece ţevile sunt groase se neglijează posibilele racordări dintre
cilindri. Cele două secţiuni de capăt ale ţevii φ 30x5 se consideră încastrate, iar forţa
2F se distribuie uniform la nodurile secţiunii libere a ţevii φ 16x4.
În figura 12.64,b se prezintă o posibilă discretizare pentru 1/4 din model
pentru care se prezintă răspunsul.
Folosiţi elementul finit cu 8 şi cu 11 funcţii de formă şi comparaţi
rezultatele obţinute.

Răspuns:
[mm] [MPa]
242
SOLID15. Piesa din figura 12.65,a se obţine prin găurirea centrală a

calupului din oţel (E = 2 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,3). Ştiind că diametrul celor două găuri
este φ 20 să se determine tensiunea echivalentă maximă obţinută prin
comprimarea calupului pe cele două feţe 60x40 cu o presiune p = 100 MPa. În
figura 12.65,b se prezintă o posibilă discretizare pentru 1/2 din model pentru care se
prezintă răspunsul. Forţa totală rezultată din presiunea aplicată se distribuie la
nodurile de pe faţa 60x40. Din considerente de simetrie modelul cu elemente finite
se poate dezvolta şi pentru 1/8 din structură.

Răspuns:
[mm] [MPa]
SOLID16. Diamantul din figura 12.66,a este format din 6 feţe pătrate şi
12 feţe hexagonale şi este solicitat la compresiune uniformă pe toate feţele pătrate
cu o presiune p = 100 MPa. Pentru a reduce numărul încărcărilor se consideră
ipotetic încărcarea cu presiune numai pe trei feţe şi rezemare simplă pe feţele
opuse. Ştiind că E = 10 ⋅ 105 MPa şi ν = 0,07 să se determine tensiunea echivalentă
maximă din diamant. Pentru verificarea geometriei se precizează că laturile mici
ale feţelor hexagonale au lungimea 1,4061 mm. În figura 12.66,b se prezintă o
posibilă discretizare pentru tot modelul. Forţa totală rezultantă din presiunea aplicată
243
pe fiecare faţă se distribuie la nodurile feţei. Din considerente de simetrie modelul cu

elemente finite se poate dezvolta şi pentru 1/8 din structură.

Răspuns:
[μm] [MPa]
Observaţii:
1. Din analiza deformatei rezultă că feţele încărcate cu presiune nu rămân
plane, ceea ce arată că rezemarea impusă pe feţele opuse nu este corectă. Modelul
trebuie încărcat cu forţe pe toate feţele pătrate şi pentru preluarea mişcării de corp
rigid trebuie blocate 6 grade de libertate;
2. Se observă că pentru această aplicaţie tensiunea echivalentă obţinută cu
11 funcţii de formă este mai mică decât cea obţinută cu 8 funcţii de formă.
244

Info Brick8 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Info Brick8 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap. 12.

Modelarea 3D a unor probleme de analiză statică

Elementul hexaedral cu opt noduri (BRICK8)

A. Caracteristici principale ale elementului BRICK8 (Fig. 12.1):

4. elementul se poate folosi pentru modelarea stării 3D de tensiune pentru

B. Date legate de element

C. Date despre materialul elementului

D. Date despre încărcări

Tensiunile dintr-un punct P al elementului se determină cu relaţia:

1. Date generale despre discretizare

H. Schema logică a programului coincide cu cea prezentată în Fig. 7.2. Sistemul de

SOLID1. Un corp de formă

În Fig 12.4 se prezintă reprezentarea “expandată” a elementelor, utilă în

Fig. 12.3: Discretizare SOLID1 Fig. 12.4: Reprezentarea “SHRINK” a

Fişierul cu date de intrare solid1.txt, obţinut interactiv din rularea

4 0 0 0 100.0000 15.0000 0.0000

Programul listeză următoarele date:

7 0 0 0 75.0000 15.0000 30.0000

ELEM I J K L M N O P MAT PROP

MATRICEA DE RIGIDITATE ASAMBLATA ARE = 48 ECUATII

12 -1.1132448E-02 -3.6900012E-02 -4.2115243E-02

1 1 -4.387662E+001 -2.525433E+001 -3.959073E+001 1.319748E+001 -2.220537E-001 1.203209E+001

2 5 -6.303334E+001 -5.820893E+000 -4.763210E+000 -2.065410E-001 -6.096067E+000 -1.226110E+000

3 9 -1.072656E+002 -7.987051E+000 -8.380002E+000 -1.081100E+000 -3.066442E+000 -3.440273E+000

4 13 -1.337970E+002 1.025078E+001 6.776123E+000 -6.028457E+000 7.509988E+000 -6.999165E+000

tens.nod (prezentate în format zecimal):

Nod SX SY SZ SXY SYZ SXZ S1 S2 S3 SEQV

Rezultatele se pot examina mult mai uşor în prezentare grafică, ca în

Fig. 12.6: Deformata pentru aplicaţia SOLID1

Fig. 12.7: Câmpul deplasărilor UX Fig. 12.8: Câmpul deplasărilor UY

Fig. 12.9: Câmpul deplasărilor UZ Fig. 12.10: Câmpul deplasărilor totale

Fig. 12.11: Câmpul tensiunilor SX Fig. 12.12: Câmpul tensiunilor SY

Fig. 12.13: Câmpul tensiunilor SZ Fig. 12.14: Câmpul tensiunilor SXY

Fig. 12.17: Câmpul tensiunilor S1 Fig. 12.18: Câmpul tensiunilor S2

Fig. 12.19: Câmpul tensiunilor S3 Fig. 12.20: Câmpul tensiunilor echivalente

Trebuie menţionat că dacă tensiunile se calculează direct în noduri, sau

SOLID2. Bara în consolă din

Răspuns: Pentru discretizarea prezentată în figura 12.24, şi folosirea elementului

a: Numerotarea nodurilor b: Numerotarea elementelor

Fig. 12.25: Deformata SOLID2 (două vederi)

Fig. 12.26: Distribuţia SX şi Sech- SOLID2

Dacă se compară o serie de rezultate pentru cele două discretizări se pot

Discretizare Tip element Deplasarea totală Tensiunea echivalentă

SOLID3. Să se analizeze aplicaţia din Fig. 12.28 (care coincide cu

Răspuns: Rezultatele se prezintă grafic în Fig. 12.31 – 12.35 pentru cazul

Fig. 12.28: Aplicaţia SOLID3 Fig. 12.29: Numerotarea nodurilor SOLID3

Fig. 12.30: Condiţii la limită SOLID3 Fig. 12.31: Deformata SOLID3

Fig. 12.34: Distribuţia tensiunilor SY Fig. 12.35: Distribuţia tensiunilor SZ

SOLID4. O grindă din oţel

12.38: Discretizare SOLID4 12.39: Numerotarea elementelor SOLID4

Răspuns: Deplasarea totală maximă este de 0,7337 mm pentru utilizarea a 11

Fig. 12.40: Diferite vederi pentru Fig. 12.41: Deformata SOLID4

Fig. 12.42: Tensiunile SX - SOLID4 Fig. 12.43: Tensiunile Sech - SOLID4

SOLID5. O bară de secţiune

Răspuns: Pentru discretizarea

Se observă efectul aplicării forţei concentrate într-un singur punct.

Fig. 12.45: Discretizare SOLID5 Fig. 12.46: Condiţii la limită SOLID5

SOLID6. Să se dezvolte un model cu elemente finite brick pentru aplicaţia

a: Numerotare noduri b: Numerotare elemente

Fig. 12.49: Model pe un sfert de felie de tub – SOLID6

Răspuns: Modelul discretizat se prezintă în Fig. 12.49, iar condiţiile la limită în

Fig. 12.50: Condiţii la limită SOLID6 Fig. 12.51: Deformata SOLID6

Fig. 12.52: Câmpul deplasărilor UX Fig. 12.53: Câmpul deplasărilor totale