Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fișe
de lucru
Chimie
� F I Ș E P E N I V E LE D I FE R E N Ț I AT E
� F I Ș E D E R E CA P I T ULA R E
� F I Ș E D E A UTO E VA LUA R E
7
Camelia Beșleagă Mariana Moga Mariana Roiniță Anca Tăbăcariu
Elisabeta Merinde Mira Pruneș Daniela-Marilena Tudor
Fișe
de lucru
Chimie
� F IȘ E P E N I V E LE D I F E R E N Ț I AT E
� F IȘ E D E R E CA P I T ULA R E
� F IȘ E D E A UTO E VA LUA R E
,
Fișe de lucru. Chimie. Clasa a VII‑a
Camelia Beșleagă, Mariana Moga, Mariana Roiniță, Anca Tăbăcariu,
Elisabeta Merinde, Mira Pruneș, Daniela-Marilena Tudor
Editura Litera
O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucureşti, România
tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372
e‑mail: comenzi@litera.ro
Ne puteți vizita pe
3
3 METALE ȘI NEMETALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
4 FIȘĂ RECAPITULATIVĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
U5 • Ioni și molecule
1 FORMAREA IONILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE COMPUȘILOR IONICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
FIȘĂ PENTRU EXPERIMENTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4 FORMAREA MOLECULELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
5 PROPRIETĂȚILE UNOR COMPUȘI MOLECULARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6 VALENȚA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
FIȘĂ DE LUCRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
7 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
U6 • Substanțe chimice
1 STABILIRE FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2 OXIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3 BAZE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
4 ACIZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5 SĂRURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
6 SUBSTANȚE CHIMICE – FIȘĂ DE RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
7 DENUMIRILE UZUALE ALE UNOR SUBSTANȚE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
U7 • Calcule chimice
1 MASĂ MOLARĂ. MOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
(PROBLEME) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
FIȘA DE LUCRU NR. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
FIȘA DE LUCRU NR. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
FIȘA DE LUCRU NR. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
3 FIȘĂ DE AUTOEVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
U8 • Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
TABELUL PERIODIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4
CUVÂNT-ÎNAINTE
Vă urăm succes!
Autoarele
5
STUDIIND CHIMIA, POȚI DEVENI SPECIALIST ÎN MAI MULTE DOMENII.
1 2 3
4 5 6
7 8 9
U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 7
U1
2 NORME DE PROTECȚIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
FIȘĂ DE LUCRU
8 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
U1
3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE
1. Dintre variantele prezentate mai jos, alege un singur răspuns corect și încercu
iește litera corespunzătoare.
Sarea
din
mojar
Sulf
U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 9
U1
3 FENOMENE FIZICE ȘI FENOMENE CHIMICE
Fier
2. Asociază literele din cele două coloane cu cifrele corespunzătoare celor două
tipuri de fenomene:
gheață
10 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE
Clorură
de sodiu
(sare de
bucătărie)
U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 11
U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE
2. Analizează teoretic și practic cele două substanțe din tabel. Completează rubri-
cile corespunzătoare proprietăților fizice și chimice observate.
Comportare
Stare de Comportare
Substanță Culoare Gust Miros la adăugare
agregare la încălzire
de oțet
Lapte
Praf de copt
Tipul
proprietății
observate
12 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
U1
4 PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI PROPRIETĂȚI CHIMICE
1. Indică câte trei proprietăți fizice prin care se deosebesc substanțele din fiecare
pereche:
acetonă și cărbune sulf și oxigen alcool și zahăr
sârmă cupru
.............................................................................................................................................
U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I 13
U1
5 CORP. SUBSTANȚĂ. FENOMENE. PROPRIETĂȚI
FIȘA RECAPITULATIVĂ
1. a) Asociază
fiecărui corp
din imagine
substanța
corespunzătoare
din șirul ................ ........................... ....................... ................
următor:
hidrogen,
aluminiu, dioxid
de carbon, sulf,
piatră vânătă,
acetonă, aur,
argint, cupru. ................................. ............................. .................
14 U N I TAT E A 1 • C H I M I A Ș T I I N ȚĂ A N AT U R I I
U2 • Substanțe. Amestecuri de substanțe U 2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 1
Amestec ............................................
tea curi
a ea
aa tăa
pri
a
pro
a lea
mes
a ția
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 15
U2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Amestec ........................................
Componenta 1 ...............................
Componenta 2 ...............................
Componenta 3 ...............................
Componenta 4 ...............................
4. Caută în jurul tău 3–4 exemple de amestecuri întâlnite în viața cotidiană și preci
zează:
a) tipul amestecurilor;
b) starea de agregare a componentelor;
c) importanța practică a acestora.
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
16 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
1 SUBSTANȚE PURE. AMESTECURI DE SUBSTANȚE
FIȘA DE LUCRU NR. 3
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
Melasă
...........................................
3. Un amestec format din carbon și iod cântărește 20 g și conține 20% impurități.
Știind că masa carbonului reprezintă o pătrime din masa iodului, calculează
masa și procentul fiecărui component din amestec.
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
4. La fiecare sfârșit de săptămână, mama
ne răsfață cu pâine de casă. Ea folosește
grâu măcinat la moara din satul bunicii.
Din 100 kg de grâu de puritate 95% (5%
neghină) se obțin 70 kg făină și restul
tărâțe, iar din 1 kg de făină se prepară
2 kg de pâine.
Bunicii cultivă grâu pe o suprafață cu
L = 100 m și l = 50 m. Află cantitatea de
făină care se poate obține din grâul recoltat, știind că media la hectar este de
4 t de grâu. Câte pâini de 1 kg se pot obține din 5 kg de făină?
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 17
U2
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1
1. DECANTAREA
Materiale necesare:
99 2 pahare Berzelius, baghetă, spatulă, amestec de apă cu
boabe de năut/mazăre.
Modul de lucru:
99 într-un pahar se prepară amestecul de apă cu năut/mazăre;
99 amestecul se lasă la sedimentat (1-2 minute);
99 se toarnă apa prelinsă pe baghetă în paharul gol.
• Pe baza experimentului efectuat completează următoarele
propoziții lacunare.
Năutul/mazărea solid/solidă are ............................... mai mare și se lasă la fun-
dul paharului. În paharul gol se separă ..............................., substanța lichidă.
2. FILTRAREA
Materiale necesare:
99 pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer, pâlnie de filtrare, hâr-
tie de filtru, foarfecă, baghetă, spatulă, apă cu praf de plută.
Modul de lucru:
99 se prepară amestecul de apă cu plută;
99 se pregătește hârtia de filtru și se fixează în pâlnie;
99 se așază pâlnia în paharul Erlenmeyer;
99 se toarnă amestecul în pâlnie folosind bagheta fără să
depășească marginea hârtiei.
• Completează cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos.
Pluta este insolubilă în ..................... și are densitate .......................... față de apă.
Pluta rămâne pe hârtia de filtru, iar apa, substanța lichidă, limpede, separată se
colectează în paharul Erlenmeyer.
3. CRISTALIZAREA
Materiale necesare:
99 spirtieră, capsulă, pahar Berzelius, baghetă, clește,
apă cu sare de bucătărie (saramură).
Modul de lucru:
99 se prepară saramura din apă cu sare de bucătărie în
paharul Berzelius amestecând cu bagheta;
99 se toarnă saramura în capsulă;
99 se încălzește amestecul la flacăra spirtierei.
• Pe baza observațiilor realizate în urma experimentului efectuat, completează
următoarea propoziție lacunară
Prin încălzire apa se ............................, iar în capsulă rămâne sarea, substanța
........................... sub formă de cristale.
18 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
2 METODE DE SEPARARE A AMESTECURILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 2
1 ............................. 5 ............................. 6
7
2 ............................. 6 ............................. 4 5
3 ............................. 7 .............................
4 .............................
...............?
...............?
...............? ...............?
b) zahăr + sulf
+ ..........?
.............?
2. Folosind ca model exemplele de mai sus
realizează schemele de separare pentru
următoarele amestecuri:
sulf ...............? a) alcool + apă + nisip
b) apă + sodă de rufe + ulei
...............?
...............? ...............?
20 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
3 SOL. AER. APĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 1
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 21
U2
3 SOL. AER. APĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 2
1. Analizează imaginile din manual (pag. 35) și corelează tipurile de sol cu princi-
palele lor proprietăți:
99 Are aspect albicios.
99 Când este uscat formează bulgări.
SOL ARGILOS
99 Apa pătrunde ușor în el.
99 Este roditor.
SOL NISIPOS
99 Conține multe pietre.
99 Are culoare maronie.
SOL CALCAROS
99 Se usucă ușor.
99 Conține particule mari de nisip.
..........................................
.......................................... ..........................
.......................................... Importanța
aerului
..........................................
..........................................
.......................................... .................................
22 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
3 SOL. AER. APĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 3
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
Soluție
Solvent
Solvat
5. Trebuie să-ți prepari o ceașcă cu lapte cu cacao. Ai la dispoziție lapte din frigi-
der, cacao, zahăr (cubic, tos și pudră), o linguriță, o sursă de încălzire, un ibric și
5 minute. Cum procedezi? ......................................................................................
..................................................................................................................................
24 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
4 SOLUȚII APOASE. DIZOLVAREA
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Amestec
2. Analizează următoarele situații și stabilește în care caz dizolvarea este cea mai
rapidă, apoi cea mai lentă, precum și ordinea în care scade durata de dizolvare.
a) apă rece (20 °C) + zahăr cristale
b) apă rece (20 °C) + zahăr pulbere
c) apă caldă (60 °C) + zahăr cristale
d) apă caldă (60 °C) + zahăr pulbere
e) apă caldă (80 °C) + zahăr pulbere
f) apă caldă (80 °C) + zahăr pulbere + agitarea
..................................................................................................................................
3. Horia prepară o soluție de piatră vânătă (10 g piatră vânătă și 50 ml apă) având
la dispoziție apă, piatră vânătă și următoarele ustensile de laborator: balanță,
cilindru gradat, sticlă de ceas, pahar Berzelius, baghetă. Care este ordinea
operațiilor pe care trebuie să le realizeze Horia?
1. .......................................... 3. ..........................................
2. .......................................... 4. ..........................................
4. În imaginea alăturată, cele patru paha-
re conțin în ordine:
a) apă cu sulf
b) apă cu cărbune
c) apă cu alcool sanitar
d) apă cu piatră vânătă
Indică în care pahar se formează o
soluție. Justifică.
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 25
U2
5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 1
3. Completează spațiile libere (cu termenii: crește, scade sau rămâne neschim
bată) pentru ca afirmația să fie adevărată.
a) Dacă într-o soluție se adaugă apă:
– masa de solvat finală ................................
– masa soluției finale ..................................
– masa de apă finală ...................................
– concentrația finală a soluției ...................
b) Dacă într-o soluție adăugăm solvat:
– masa de solvat finală ...............................
– masa soluției finale .................................
– masa de apă finală ..................................
– concentrația finală a soluției ..................
c) Dacă peste o soluție adăugăm o soluție mai diluată (cu aceleași componente):
– masa soluției finale ................................
– masa de solvat finală .............................
– concentrația finală .................................
4. Verifică dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate. Notează în dreptul fiecăreia
A (adevărat) sau F (fals):
a) Soluțiile saturate conțin masa maximă de dizolvat
la o temperatură dată (egală cu solubilitatea).
b) Solubilitatea depinde de temperatură, natura
dizolvantului și de natura dizolvatului.
c) Soluțiile diluate conțin o masă mică de dizolvant.
d) Soluțiile concentrate conțin o masă mare de dizolvat.
e) O soluție concentrată devine diluată dacă îndepărtezi
o parte din solvent.
26 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U2
5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 2
U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E 27
U2
5 CONCENTRAȚIA PROCENTUALĂ DE MASĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 3
28 U N I TAT E A 2 • S U B S TA N Ț E . A M E S T E C U R I D E S U B S TA N Ț E
U3 • Atomul U 3
1 STRUCTURA ATOMULUI
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcina:
Masa:
Sarcina:
Masa:
Sarcina:
Masa:
4. Un atom de oxigen are numărul de masă 16, iar numărul protonilor este egal cu
numărul neutronilor. Indică numărul de particule subatomice care se găsesc în
acest atom.
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
U N I TAT E A 3 • ATO M U L 29
U3
2 ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC. IZOTOPI
FIȘĂ DE LUCRU
30 U N I TAT E A 3 • AT O M U L
U3
3 MASĂ ATOMICĂ. MOL DE ATOMI
FIȘA DE LUCRU NR. 1
3. Analizează imaginile de mai jos, consultă Anexa 2 din manual și identifică ele-
mentele știind că pe fiecare balanță se află un mol de substanță.
m = 48 g C m = 13 g Zn
U N I TAT E A 3 • ATO M U L 31
U3
3 MASĂ ATOMICĂ. MOL DE ATOMI
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Ar Număr de Număr de
Element Simbol m (g) rotunjită moli atomi
Fosfor P 62 31 2 12,044 · 1023
K 0,2
Brom 32
24 24,088 · 1023
32 U N I TAT E A 3 • AT O M U L
U3
4 ÎNVELIȘUL DE ELECTRONI
FIȘĂ DE LUCRU
1(K) ..........
2(L) ..........
U N I TAT E A 3 • ATO M U L 33
U3
5 ATOMUL
FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Rezolvă sarcinile de mai jos consultând Anexa 2 din manual. Apoi compară rezul-
tatele obținute cu cele aflate la sfârșitul manualului pentru a-ți calcula punctajul.
Succes!
Nr. Punctaj
Enunț Punctaj
item realizat
I Completează enunțurile cu termenii care lipsesc,
astfel încât afirmațiile să fie adevărate.
a) Cele mai importante particule subatomice sunt
………………, ……………… și ……………… .
b) Un atom care are 8 e– în învelișul de electroni va 1p
avea ……. p+ în nucleu.
c) Atomul elementului cu Z = 3 și A = 7 conține …..…
p+, ……. n0, …… e-.
d) 5 atomi de fosfor se notează prescurtat ……… .
II Determină numărul atomic Z al elementului care are
1p
7e– pe stratul 3(M).
III Încercuiește izotopii care aparțin aceluiași element:
1p
6 X; 6 X; 7 X; 7 X; 8 X.
12 14 14 16 16
34 U N I TAT E A 3 • AT O M U L
U4 • Tabelul Periodic al elementelor U 4
1 STRUCTURA TABELULUI PERIODIC
FIȘĂ DE LUCRU
6. Elementul 3115
P se găsește în:
a) grupa 15(VA) perioada 2; c) grupa 2(IIA) perioada a 5-a.
b) grupa 15(VA) perioada 3;
U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R 35
U4
2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ÎNVELIȘULUI DE ELECTRONI ȘI POZIȚIA
OCUPATĂ DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1
nr.
nr. grupei
de masă
..........
perioadă ..........
..........
36 U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R
U4
2 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ÎNVELIȘULUI DE ELECTRONI ȘI POZIȚIA
OCUPATĂ DE ELEMENT ÎN TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR
FIȘA DE LUCRU NR. 2
1. Suma numerelor de protoni din nucleele atomilor a două elemente este 25, iar
diferența este 1.
Determină elementele chimice, poziția lor în Tabelul Periodic și caracterul chimic.
............................................................................................................................................
2. Atomul unui element are 80 de nucleoni, iar numărul protonilor este cu 10 unități
mai mic decât numărul neutronilor. Identifică elementul?
............................................................................................................................................
4. Un atom are masa egală cu 5,01 · 10-23 g. Numărul de masă A, al acestui atom
este dublu față de numărul său atomic. Determină:
a) numărul atomic; .....................................................................................................
b) numărul de masă; ...................................................................................................
c) repartizarea electronilor pe straturi; ....................................................................
d) poziția elementului în Tabelul Periodic; ................................................................
e) masa, exprimată în grame, corespunzătoare pentru 3 moli din acest element.
.......................................................................................................................................
5. Masa unui amestec echimolar format din magneziu și aluminiu este 10,2 g.
Determină compoziția procentuală de masă a amestecului.
............................................................................................................................................
6. Un amestec cu 10% impurități este format din două elemente și are masa 250 g.
În amestec se găsesc șase moli de atomi din metalul alcalino-pământos situat în
perioada a 3-a și de două ori mai puțini moli din celălalt element.
a) Află ce elemente se găsesc în amestec și masa fiecăruia dintre ele.
b) Calculează procentul de masa al metalului alcalino-pământos în amestec.
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R 37
3500
U4 3000
temperatura de topire 0 °C
2500
3 METALE ȘI NEMETALE
2000
FIȘA DE LUCRU NR. 1
1500
1. Analizează
1000 diagramele din fișă și proprietățile metalelor din manual de la pag. 72,
apoi notează A (adevărat)/F (fals) în dreptul fiecărei afirmații de mai jos, după cum
500
apreciezi.
0
Mg Al Zn Fe Cu Au W
25
3500
3000
temperatura de topire 0 °C
20
2500
densitatea g/cm3
15
2000
10 1500
1000
5
500
0 0
Mg Al Zn Fe Cu Au Os Mg Al Zn Fe Cu Au W
25
a) Metalele magneziu și aluminiu sunt metale ușoare.
20
b) Aurul conduce curentul electric.
densitatea g/cm3
15
c) Aluminiul are temperatura de topire mai mică dacât zincul.
10
d) Wolframul este metalul cu temperatura de topire cea mai ridicată.
5
e) Cuprul are temperatura de topire mai mică decât temperatura
de topire a aluminiului. 0
Mg Al Zn Fe Cu Au Os
f) Aurul este un metal greu.
38 U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R
U4
3 METALE ȘI NEMETALE
FIȘA DE LUCRU NR. 2
4. Analizează imaginea și informațiile din manual (pagina 73). Scrie patru proprietăți
fizice ale sulfului.
1. ......................................
2. ......................................
3. ......................................
4. ......................................
U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R 39
U4
4 STRUCTURA ATOMULUI. TABELUL PERIODIC
FIȘĂ RECAPITULATIVĂ
....... protoni
1. 35
Cl Nucleu
17
....... neutroni
2.
Poziția în Tabelul Periodic
Perioada 4
Grupa 1
A = .....
40 U N I TAT E A 4 • TA B E LU L P E R I O D I C A L E L E M E N T E LO R
U5 • Ioni și molecule U 5
1 FORMAREA IONILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1
? CATION
? ANION
U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E 41
U5
1 FORMAREA IONILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 2
2. Se dau elementele chimice: fluor, magneziu, oxigen, aluminiu, sodiu, sulf, brom,
potasiu și calciu. Notează simbolurile elementelor chimice care formează:
a) ioni monovalenți pozitivi ..............................
b) ioni divalenți negativi ...................................
c) cationi trivalenți ...........................................
d) anioni divalenți ............................................
4. Atomul unui element are numărul protonilor cu unu mai mic decât dublul numă
rului de protoni din atomul gazului rar din perioada a 3-a. Câți electroni au 10 ioni
ai acestui element? ............................................. .
42 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U5
1 FORMAREA IONILOR
FIȘA DE LUCRU NR. 3
Citește eticheta unei sticle de apă minerală sau plată și descoperă compoziția
chimică a acesteia (calitativă și cantitativă). Răspunde apoi cerințelor de mai jos.
1. Clasifică ionii identificați pe etichetă:
a) în funcție de numărul atomilor din care s-au format:
ioni monoatomici:
ioni poliatomici:
Cationi:
Anioni:
2. Utilizează Tabelul Periodic și află masa unui mol de Mg2+ (nu uita că masa elec
tronilor se neglijează):
................................................................................................................................ .
3. Utilizează informațiile cantitative de pe etichetă și calculează:
1. Clasifică elementele Na, Mg, Cl, O, Ca, K și S după caracterul lor chimic.
a) metale: .......................
b) nemetale: ...................
4. Completează afirmațiile:
a) Compușii ionici se formează prin ..................... de electroni între elemente cu
caracter chimic ............................ .
b) Într-un compus ionic, numărul sarcinilor pozitive este ............................ .
44 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U5
2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI
FIȘA DE LUCRU NR. 2
2.
a) Identifică elementele din imaginea de mai jos și apoi modelează formarea ionilor
folosind simbolurile Lewis.
Formarea anionilor:
......................................................................................................................................
Formarea cationilor:
......................................................................................................................................
b) Notează formulele chimice a patru compuși ionici care conțin acești ioni:
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E 45
U5
2 FORMAREA COMPUȘILOR IONICI
FIȘA DE LUCRU NR. 3
46 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U5
3 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE COMPUȘILOR IONICI
FIȘĂ PENTRU EXPERIMENTE
Experimentul nr. 1
a) Analizează substanțele ionice din cele patru probe de la masa de lucru.
Substanțele din probe sunt: 1. .………………
2. .………………
3. .………………
4. .………………
b) Notează proprietățile fizice observabile în tabelul de mai jos.
.……………….……………….……………….......................................................………………
c) Verifică practic solubilitatea substanțelor în apă, respectând modul de lucru
descris în manual la pagina 81, apoi notează observațiile în tabel.
d) Verifică conductibilitatea electrică a substanțelor, respectând modul de lucru
descris în manual la pagina 82.
Proprietăți fizice
Număr
probă
Stare de agregare Solubilitatea în apă Conductibilitatea electrică
U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E 47
U5
4 FORMAREA MOLECULELOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1
48 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U5
4 FORMAREA MOLECULELOR
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Se găsește în aer
Halogen gazos prezent de aproximativ
în apa din piscină: patru ori mai mult
........................ decât oxigenul:
........................
U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E 49
U5
5 PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE UNOR COMPUȘI MOLECULARI
FIȘĂ DE LUCRU
HCl CO2 CO
NH3 CH4
zahăr H2O acid dioxid de monoxid
amoniac metan
clorhidric carbon de carbon
Concluzii:
• Soluția de zahăr (compus molecular), spre deosebire de soluția de sare (compus
ionic) .................... curentul electric.
• Soluția din portocală ................. curentul electric, deoarece conține ................. .
3. Metanul este cea mai simplă hidrocarbură. Știm că petrolul (un amestec de
hidrocarburi) este ......... în apă. Ce poți spune despre solubilitatea în apă a CH4
........................................?
50 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U5
6 VALENȚA
FIȘĂ DE LUCRU
monovalente
....................... Nemetale
monovalente
Metale
divalente
.......................
U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E 51
U5
7 AUTOEVALUARE
FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
V. Sarea de bucătărie și zahărul sunt printre cele mai utilizate substanţe în ali
mentație. Compară aceste substanțe după cele mai cunoscute proprietăţi fizice.
….…………….…………......
….…………….…………......
….…………….…………......
….…………….…………......
….…………….…………......
….…………….…………......
52 U N I TAT E A 5 • I O N I Ș I M O L E C U L E
U6 • Substanțe chimice U 6
1 FORMULA CHIMICĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 1
Ca
CaII(SO
II
(SO44))II
II
CH
CH44 H
H33PO
PO44 SiO
SiO22 Na
Na22CO
CO33 Bi
Bi22OO33
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 53
U6
1 FORMULA CHIMICĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 2
1. Scrie formulele chimice pe baza valențelor și completează tabelul după modelul dat:
Formula Valență Valența
Denumire compus Cation Anion
chimică cation anion
Iodură de potasiu KI
Azotat de aluminiu Al(NO3)3 Al3+ III NO3– I
Sulfat de magneziu MgSO4
Sulfit de calciu CaSO3
Masa moleculară
Formula chimică
Na2CO3 ......................
Na2CO3
......................
......................
54 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
1 FORMULA CHIMICĂ
FIȘA DE LUCRU NR. 3
Al 3+ O 2-
Na +
NaClO3
CaO Cl -
NH4Cl
......... K2O·CaO·xSiO2
(sticlă de Boemia)
x = .........
4 atomi de K
12 atomi de Si
......... atomi de O
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 55
U6
2 OXIZI
FIȘA DE LUCRU NR. 1
Li2O, NaOH, HClO3, Cr2O3, NaHCO3, HgO, H2CO3, P2O5, CaCO3, Cu2O
K2O PbO2
CO Fe2O3
CuO SO3
HCaO
PO4 N2O
Na CO
CaCIIIV(SO
O2II4)II
PCHO3
3
SO2
2 3 3
FeO
2 4 SiO2
Bi O
2 3
A B A B
Zn2O SiO3
N3O2 AgO
F2O2 MgO2
56 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
2 OXIZI
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Na2O
MgO
Oxizi SO3 Oxizi
CH4
metalici Na CO3
F22O SiO2
nemetalici
CrO3
N2O5
Se dau elementele
Tipul compusului Na
cu Z1 = 132CO
și 3Z2 = 9
format din cele Valența
douăNa CO3
elemente
2 Z1Na
⇒ ........
2
CO3
........................... Z2 ⇒ ........
Masa moleculară
Formula chimică
Na2CO3 ......................
Na2CO3
......................
......................
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 57
U6
2 OXIZI
FIȘA DE LUCRU NR. 3
2. Elementul chimic A are numărul atomic (x), elementul B are numărul atomic
(x+3), iar elementul C are numărul atomic (x–2). Suma numerelor atomice este
25. Scrie formulele chimice ale compușilor binari formați dintre elementele C și
B cu A.
..................................................................................................................................
3. Raportul maselor moleculare a doi compuși X și Y, binari, oxigenați ai hidrogenu-
lui este 17:9. Determină formulele compușilor.
..................................................................................................................................
58 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
3 BAZE
FIȘA DE LUCRU NR. 1
NaOH Mg(OH)2
Cu(OH)2 Fe(OH)3
Al(OH)3 Ca(OH)2
Al(OH)
CH4 3 Ni(OH)
H3PO42 NH
SiOOH
4 2
Ba(OH)
Na2CO32
A B A B
ZnOH Cu(OH)3
NaOH2 Ag2OH
K(OH)2 MgOH
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 59
U6
3 BAZE
FIȘA DE LUCRU NR. 2
2. Asociază fiecărei substanțe din prima coloană, litera corespunzătoare din a doua
coloană.
1. Oxid de calciu
2. Hidroxid de cupru (II)
3. Dioxid de carbon a. Oxid
4. HidroxidCH
de4potasiu b.SiO
Bază
2
5. Amoniac
6. Trioxid de sulf
60 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
4 ACIZI
FIȘA DE LUCRU NR. 1
HI, CaO, H2S, MgCO3, NaOH, H2SO4, SO3, H2CO3, AgCl, NaHCO3.
Acid Radical
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 61
U6
4 ACIZI
FIȘA DE LUCRU NR. 2
1. Scrie formulele chimice pentru substanțele ale căror denumiri sunt în tabel:
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
62 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
5 SĂRURI
FIȘA DE LUCRU NR. 1
FeSO
CH4 4 AlH2(CO
PO34)3 SnCO
SiO23 NiSO
Na CO
3 2 43
A B A B
ZnNO3 Na2Cl
CaF Ba(CO3)2
Al3PO4 KSO4
Sarea Acidul
5. De la ce acizi provin
sărurile menționate
la exercițiul 4?
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 63
U6
5 SĂRURI
FIȘA DE LUCRU NR. 2
2. Se dau următoarele formule chimice: CaCl2, KF, N2, CO2, HI, NaOH, KCl, P4, CH4,
H2SO4, Na2CO3, O2, Li2O, Al, HNO3. Scrie fiecare formulă în rubrica corespunză-
toare din tabel.
Substanțe compuse
Substanțe simple
Compuși ionici Compuși moleculari
A B
Clorura de amoniu (NH4)2SO4
Sulfat de amoniu NH4NO3
Azotat de amoniu NH4Cl
Carbonat de amoniu (NH4)2S
Sulfură de amoniu (NH4)2CO3
64 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U6
6 SUBSTANȚE
FIȘĂ RECAPITULATIVĂ
SUBSTANȚE
Anorganice Organice
Simple Compuse
Hidrocarburi Alte substanțe
(conțin organice(conțin
C și H) C, H și alte
Metale Nemetale Oxizi Baze Acizi Săruri elemente)
................ ................ ................ ................ ................ ................ ...................... ......................
U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E 65
U6
7 D
ENUMIRILE TEHNICE (UZUALE) ALE UNOR SUBSTANŢE
(NATURALE SAU PRODUSE INDUSTRIALE)
66 U N I TAT E A 6 • S U B S TA N Ț E C H I M I C E
U7 • Calcule chimice U 7
1 MASA MOLARĂ. MOL
FIȘA DE LUCRU NR. 1
1
H 6
C O
8
MH CO = 2 · ArH + 1 · ArC + 3 · ArO = 2 · 1 + 12 + 3 · 16 = 62 u.a.m.
1,008 12,001 15,999 2 3
2 4
CaO MCaO =
μCaO =
MCaBr =
CaBr2
μCaBr =
2
Mg(OH)2
a) 44,8 g KOH
b) 14,4 kg CuSO4
mCuSO = ? 4
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 67
U7
1 MASA MOLARĂ. MOL
FIȘA DE LUCRU NR. 2
Informație:
Ca(OH)2 este folosit
1 mol = 1000 mmoli (milimoli) pentru văruitul
1 kmol = 1000 moli (kmol = kilomol). pereților și copacilor.
c) 2 kmoli CaO
= ……………. moli
a) 272 g H2S
68 U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E
U7
1 MASA MOLARĂ. MOL
FIȘA DE LUCRU NR. 3
Exemplu rezolvat: Calculează masa de CaBr2 care conține 36,132 · 1025 ioni Br–
Rezolvare:
Știind că CaBr2 este compus ionic, formula poate fi scrisă Ca2+ 2Br–
Datele problemei: (formula ionică). Atunci:
Numărul ionilor de 1 mol CaBr2 ……….. 2 · 6,022 · 1023 ioni Br–
Br– = 36,132 ·1025 x moli CaBr2 ........ 36,132 · 1025 ioni Br–
Cerința:
mCaBr = ? x = 36,132 · 1025 / 2 · 6,022 · 1023 = 300 moli de CaBr2
μCaBr = 40 + 2 · 80 = 200 g/mol
2
Același
Același număr
număr
.....
..... moli
moli FeSO
FeSO44 FeSO4 Fe3(PO4)2 .....
..... moli
moli Fe
Fe33(PO
(PO44))22
de
de ioni Fe
ioni 2+
Fe2+
...........
........... ioni
ioni Fe
2+
Fe2+
344 g ....... g
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 69
U7
1 MASA MOLARĂ. MOL
FIȘA DE LUCRU NR. 3
Număr …....... molecule CO2 18,066 · 1024 molecule apă …....... ioni Cl-
..........
.......... gg SO
H2O
2
..........
..........ggHH22OO 72,264..........
· 1024 atomi
g H2O de O ..........
..........ggAlH22OO3
.......... gg
.......... CuSO
H2O4
70 U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E
U7
1 MASA MOLARĂ. MOL
PROBLEME
Rezolvare:
Datele problemei: ϑCaBr = ϑCaO = a moli
2
Datele problemei:
ϑamestec = 6 moli
ϑMgO = ϑCaO
Cerința:
mamestec = ?
Rezolvare:
μHNO = ........................................... g/mol
Datele problemei: 3
μH SO = .......................................... g/mol
mamestec = 48,3 g 2 4
ϑHNO = ϑH SO = a
ϑHNO = ϑH SO 3 2 4
3 2 4
mamestec = mHNO + mH SO = 3 2 4
= ϑHNO · μHNO + ϑH SO · μH SO
Cerința: 3 3 2 4 2 4
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 71
U7
1 MASA MOLARĂ. MOL
PROBLEME
Informație: Amestec echimasic: amestec ce conține mase egale din fiecare component
4. Calculează raportul molar CaBr2 : CaCO3 din 500 g amestec echimasic.
Datele problemei:
mamestec = 500 g
mCaBr = mCaCO
2 3
Cerința:
ϑCaBr : ϑCaCO = ?
2 3
5. Calculează numărul de moli de CaO din 200 g de CaO de puritate 91%. ................
6. Soda de rufe apare în stare naturală în unele soluri saline, în cenușa plantelor.
A fost folosită chiar din Antichitate, începând cu egip-
tenii, pentru spălarea rufelor. Soda de rufe are formu-
la chimică: Na2CO3.
Calculează concentrația procentuală a unei soluții ce
conține 0,5 moli de Na2CO3 și 20 moli de apă.
......................................................................................
7. Soluția de CuSO4 este folosită pentru stropitul le-
gumelor și viței-de-vie împotriva dăunătorilor și a
manei. Calculează numărul de moli de CuSO4 și nu-
mărul de moli de apă din 2 kg de soluție de CuSO4 de
concentrație 10%.
......................................................................................
8. Serul fiziologic folosit în diverse tratamente în me-
dicină este o soluție de NaCl de concentrație 0,9%
și densitate 1 g/mL. O fiolă de ser fiziologic conține
10 mL de soluție. Calculează câte fiole de ser fiziolo-
gic se pot prepara din 0,6 moli de NaCl.
......................................................................................
9. Calculează masa a 0,9 moli de amestec echimolar ce conține NaCl, KCl și CaCl2.
..................................................................................................................................
10. Calculează numărul de moli din 239 g de amestec echimolar de KNO3, Ca(NO3)2
și Al(NO3)3.
..................................................................................................................................
72 U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E
U7
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE
FIȘA DE LUCRU NR. 1
NH3 mN : mH =
NO2
Ca(NO3)2 mCa : mN : mO = 40 : (2 · 14) : (6 · 16) = 40 : 28 : 96 = 10 : 7 : 24
Ca3(PO4)2
Fe(NO3)3
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 73
U7
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE
FIȘA DE LUCRU NR. 1
a) 40 g CH4
b) 117,6 g H2SO4
74 U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E
U7
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE
FIȘA DE LUCRU NR. 2
a) 18,066 · 1024
molecule de SO3
b) 200 g de CaSO4 de
puritate 95,2%
b) 0,04 moli de
atomi de N
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 75
U7
2 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE
FIȘA DE LUCRU NR. 3
76 U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E
U7
3 CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE
FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Nr. Punctaj
Enunț Punctaj
item realizat
I Completează spațiile libere, astfel încât afirmațiile să fie adevărate:
a) Cantitatea de substanță se exprimă în …......… .
b) Raportul de masă în care se combină elementele este raportul
între … din fiecare element existent într-o substanță.
1p
c) Compoziția procentuală de masă reprezintă masa din fiecare
element component conținută în …......… substanță.
d) Raportul atomic al elementelor este raportul între …......… din
fiecare element component al unei substanțe.
II Asociază formulele chimice din coloana A cu cele din coloana B care
conțin același număr de atomi de oxigen.
A B
1) Ca(OH)2 a) Ca(HCO3)2
1p
2) Mg(NO3)2 b) CuO
3) CuCO3 c) AlPO4
4) Na2O d) CO2
e) NaNO3
III Scrie formula chimică pentru substanța care are raportul atomic
1p
Cu : N : O = 1 : 2 : 6.
IV Pentru carbonatul de aluminiu, raportul de masă Al : C : O este egal cu:
1p
a) 2 : 3 : 9 c) 3 : 2 : 8 b) 2 : 1 : 3 d) 3 : 3 : 8
V a) Calculează masa molară pentru hidroxidul de fier(III). 1p
b) Calculează masa, exprimată în grame, a 12 kmoli de hidroxid de fier (III). 1p
VI Aspirina este un medicament antiinflamator folosit în tratarea febrei
și are formula chimică C9H8O4. Calculează compoziția procentuală de 1p
masă a aspirinei.
VII Substanța principală din nisip este dioxidul de siliciu. Calculează masa
1p 1p
de SiO2 care conține 112 g de oxigen.
Din oficiu 1p
Total 10 p
U N I TAT E A 7 • C A LC U L E C H I M I C E 77
U8 • Recapitulare finală
RECAPITULARE FINALĂ
FIȘA DE RECAPITULARE FINALĂ
4. Pentru 33 16
S : a) indică numărul particulelor subatomice (p+, n0, e – )
..............................................................................
b) repartizează electonii pe straturi /configurația electronică
..............................................................................
c) indică tipul de ioni pe care îi poate forma:
..............................................................................
78 U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă
RECAPITULARE FINALĂ
FIȘA DE RECAPITULARE FINALĂ
5. Pentru apă:
Substanțe
Oxizi Baze Acizi Săruri
organice
U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă 79
Tabelul Periodic
80 U N I TAT E A 8 • R E C A P I T U L A R E F I N A L Ă
Manualul de chimie
clasa a VII-a LITERA,
câștigător al licitației MEN
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Auxiliare
didactice
pentru
gimnaziu
Vlad Raisa Elena Vișan Mariana
CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I
Chimie
Manual pentru clasa a VII-a
Experimente
Aplicații
Explicații
Exerciții
Probleme
CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I
Lecția de Biologie
CLASA A VI-A
Experimente
Aplicații
Explicații
Experimente
Aplicații
Explicații Mihaela Garabet Gabriela Alexandru Raluca Ioana Constantineanu Chimie, clasa a VII-a,
concepută de autorii
Exerciții
Probleme
Lecția de Fizică
CLASA A VII-A
manualului, poate fi
CA I E T D E ACT I V I TĂȚ I
folosită în timpul orei,
dar și pentru teme
Experimente
Aplicații
Explicații
Mihaela Garabet Gabriela Alexandru Raluca Ioana Constantineanu Exerciții
Probleme
Lecția de Fizică
CLASA A VI-A
individuale. În funcție
de complexitatea
lecțiilor, numărul și
Maria Mariana Gheorghe Irina Ema Săvuță tipul fișelor variază
Lecția de Istorie
CLASA A VII-A
și au grade diferite
de dificultate.
,