EXAMENUL DE BACALAUREAT NAȚIONAL 2019

SIMULARE PROBA E. C)
ISTORIE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A.„Încă din primele scrieri româneşti medievale apare conştiinţa autohtoniei românilor. Ea este prezentă
la toţi cărturarii umanişti, de la Grigore Ureche până la Stolnicul Cantacuzino şi Dimitrie Cantemir.[…]
Într-o atmosferă de înfruntări sociale, politice şi ideologice şi de resentimente, apărea la Viena, în 1781-
1782, lucrarea […] în trei volume, semnată de Fr. J. Sulzer, lucrare care lansează teoria imigraţionistă.
Autorul ei era un ofiţer de origine elveţiană, venit în Principate în 1776.[...]
Ideea centrală a lui Sulzer este originea sud-dunăreană a românilor, de unde la sfârşitul veacului al XII-lea
şi începutul veacului al XIII-lea au migrat în două etapă la nord de Dunăre – sub domnia lui Isac al II-lea
Anghelos, din pricina apăsării social-economice şi politice bizantine, şi după invazia mongolă, care a
depopulat teritoriul regatului maghiar – unde i-ar fi găsit pe unguri şi saşi în aşezări statornice şi cu
instituţii temeinice.
Replica românească a fost dată de corifeii Şcolii Ardelene[…] participanţi la mişcarea Supplexului.
Tezele corifeilor Şcolii Ardelene – originea pură a românilor şi continuitatea neîntreruptă a elementului
romanic pe teritoriul vechii Dacii în evul mediu – sunt susţinute de argument preluate de la cărturarii
români şi din lucrările erudiţilor europeni studiate de ei în bibliotecile din Viena şi Roma.”
(Ligia Bârzu, Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor)

B.După cucerirea lui Traian urmând câteva zeci de ani de viaţă liniştită şi aşezată cu bun temei, civilizaţia
romană a putut prinde rădăcini pe pământul Daciei. În preajma cetăţuilor de piatră, clădite de daci pe
crestele munţilor, începură a se întemeia în câmpie oraşele romane, întărite şi împodobite cu tot ce putea
să le dea ştiinţa şi tehnica vremii de atunci ca siguranţă de adăpost, ca înlesnire de trai şi ca înfrumuseţare
a vieţii cetăţeneşti. Drumuri clădite cu atâta temei, cum nu mai văzuseră până atunci băştinaşii Daciei, au
înlesnit pătrunderea elementelor de colonizare romană în toate părţile acestei provincii. La adăpostul
legiunilor trimise aci pentru pază, s-a întocmit viaţa politică şi administrativă după model roman, s-au
înjghebat corporaţiunile meseriaşilor, s-a orânduit viaţa satelor înaintând în toate privinţele cultura
obştească şi îmbunătăţindu-se viaţa în sânul familiilor contopite din amestecul romanilor cu dacii care,
cinstind obiceiurile părinteşti, ţineau să-şi păstreze din neam în neam strămoşescul nume dacic, alături de
cel roman.”
(I. Lupaş, Istoria unirii românilor)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi, din sursa B, împăratul roman care a cucerit Dacia. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, ideea centrală a lui Sulzer. 2 puncte
3. Menţionaţi doi cărturari români menţionaţi în sursa A. 6 puncte
4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine dezvoltarea economică a
provinciei romane Dacia. 3 puncte
5. Selectaţi, din sursa B, două informaţii aflate în relaţia cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informaţii (cauză, respectiv efect) 7 puncte
6. Prezentaţi două idei prin care este susţinută romanitatea românilor. 6 puncte
7. Menţionaţi un motiv pentru care istoricii occidentali au abordat problema romanităţii românilor.

1
 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„[În Rusia] măsurile dictatoriale impuse de politica <comunismului de război> au contribuit decisiv la
victoria unui regim căruia Marile Puteri nu-i dădeau, în 1918, nici cea mai mică sansă de reusită. Graţie
unei organizări riguros centralizate, militarizării integrale a economiei si terorii, bolsevicii au izbutit să
pună pe picioare două arme redutabile: Armata Rosie si CEKA [poliţia politică]. În pofida unei rate încă
foarte ridicate de dezertări, Armata Rosie, reorganizată pe baza recrutării generale (…) reprezenta o forţă
considerabilă (…), care beneficia de (...) poziţia sa strategică în centrul ţării. (…)
Bolşevicii au dovedit, de asemenea, o rară măiestrie în arta propagandei, care a îmbrăcat formele cele mai
neasteptate: cursuri de alfabetizare politică, folosirea cinematografiei, trenuri de propagandă ce străbăteau
întreaga ţară, editarea de afise propagandistice, manifeste, brosuri, ziare în milioane de exemplare, toate
punând în lumină credinţa (...) [lui Lenin] în cuvânt. ”
(N. Wert, Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi poliţia politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, politica definită prin măsuri „dictatoriale”. 2 puncte
3. Menţionaţi spaţiul istoric si liderul politic la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Armata Rosie. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la propagandă, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia secolul al XX-lea se
caracterizează în Europa prin democraţie. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Elaboraţi în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia totalitarismului în Europa secolului al XX- lea,
având în vedere:

- menţionarea a două cauze care au dus la instaurarea unui regim totalitar în Europa secolului al XX-lea;
- prezentarea a trei caracteristici a ideologiilor totalitare de extremă dreapta şi menţionarea a două state în
care au fost instaurate, respectiv doi lideri;
- menţionarea a două asemănări şi a unei deosebiri între două practici politice totalitare în Europa
secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la un regim totalitar din Europa şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

2
3