Tema 6

REPREZENTĂRI AXONOMETRICE

Planul:
1. Noţiuni generale
2. Clasificarea reprezentărilor axonometrice
3. Construirea proiecţiilor axonometrice ortogonale
4. Haşurarea şi cotarea reprezentărilor axonometrice
5. Comenzi şi opţiuni AutoCAD specifice reprezentării izometrice
6. Exemplu de construire a unei reprezentări axonometrice

1
2
3
 1. NOŢIUNI GENERALE

Reprezentarea obiectelor în proiecţii ortogonale pe mai multe plane, două cîte două
reciproc perpendicălare, are dezavantajul de a nu sugera dintr-o dată imaginea
obiectului şi din acest motiv deseori se recurge la reprezentarea axonometrică a
acestora.

REPREZENTAREA AXONOMETRICĂ sau perspectiva tehnică este proiecţia

obiectului pe un plan numit plan axonometric ce se intersectează cu triedrul de plane
reciproc perpendiculare orizontal, frontal şi de profil după triunghiul ABC numit triunghi
axonometric.

Această proiecţie crează o imagine mai sugestivă a formei spaţiale a obiectului

respectiv şi este utilizată, în special, pentru corpurile cu formă geometrică complexă, în
completarea reprezentărilor ortogonale de bază.

Datorită faptului, că oferă o imagine apropiată de imaginea vizuală, reprezentările

axonometrice se mai numesc şi reprezentări intuitive.

4
 Elementele axonometriei sunt (fig.1) :

 planul axonometric P;

 triunghiul axonometric ABC;

 axele axonometrice Ox, Oy, Oz -

obţinute ca proiecţii ale axelor
sistemului cartezian de coordonate
Oxyz ataşat obiectului;

Fig. 1

Proiectînd II Oy obţinem proiecţia frontală (vederea din faţă), II Oz – proiecţia

orizontală (vederea de sus), II Ox – proiecţia de profil (vederea din stînga), iar pe planul
P obţinem proiecţie axonometrică.

Raportul dintre proiecţia pe planul axonometric a unui segment paralel cu una din
axele sistemului de coordonate Oxyz şi segmentul propriu-zis reprezintă coeficientul de
deformare al axei respective.
5
 Din fig. 1 se observă că, în cazul proiecţiei axonometrice ortogonale, adică atunci cînd
(OO)P, obţinem:

OA=OAcos;
OB=OBcos;
OC=OCcos.

Reiese, că coeficienţii de deformare în acest caz sunt egali respectiv cu:

kx = cos,
ky = cos,
kz = cos
şi se mai numesc coeficienţi de reducere.

Relaţia fundamentală dintre coeficienţii de reducere este următoarea

kx2 + ky2 + kz2 = 2.

6
 2. CLASIFICAREA REPREZENTĂRILOR AXONOMETRICE

Reprezentările axonometrice utilizate în desenul tehnic se clasifică după direcţia

de proiectare şi după poziţia planului axonometric.

a) În funcţie de direcţia de proiectare deosebim:

 reprezentări axonometrice ortogonale, pentru care direcţia de proiectare este

perpendiculară pe planul axonometric (OO)P şi coeficienţii de deformare sunt
mai mici sau egali cu 1;

 reprezentări axonometrice oblice, pentru care direcţia de proiectare nu este

perpendiculară pe planul axonometric (OO)P şi coeficienţii de deformare pot fi
şi mai mari ca 1;

7
b) În funcţie de poziţia planului axonometric faţă de axele sistemului ataşat
obiectului deosebim:

 reprezentări axonometrice izometrice, la care planul axonometric este egal

înclinat faţă de axele Ox, Oy şi Oz, coeficientul de deformare este acelaşi pentru
toate trei axe, iar triunghiul axonometric este echilateral;

 reprezentări axonometrice dimetrice, la care planul axonometric este egal

înclinat faţă de două din axele sistemului cartezian de coordonate, coeficientul
de deformare este acelaşi pentru două axe, iar triunghiul axonometric este
isoscel;

 reprezentări axonometrice trimetrice, la care planul axonometric este înclinat

diferit faţă de toate axele, coeficientul de deformare este diferit pentru toate
axele, iar triunghiul axonometric este oarecare.

8
 3. CONSTRUIREA PROIECŢIILOR AXONOMETRICE
ORTOGONALE
Axonometria are ca obiect următoarea
problemă: cunoscînd proiecţiile ortogonale ale
unui obiect pe două sau trei plane, două cîte două
perpendiculare, să se determine proiecţia intuitivă
a obiectului.

A) În cazul reprezentării axonometrice izometrice

ortogonale triunghiul axonometric ABC este
echilateral şi, deci, axele axonometrice formează între
ele 120 (fig. 2).
Fig. 2

Din relaţia fundamentală reiese că coeficienţii de

reducere sunt egali cu 0,82. În practică, în corespundere cu standardele, pentru
simplificarea construcţiilor dimensiunile obiectelor nu se reduc, acceptând coeficienţi de
reducere egali cu 1.

9
 Procedeul de construire a reprezentărilor axonometrice izometrice, fiind date
două proiecţii ortogonale ale obiectului (punctului) este următorul (fig. 3):

- se trasează axele axonometrice sub un unghi de 120 între ele;

- se transpune din centrul de coordonate O în direcţia axei axonometrice Ox coordonata X a punctului (XM) –
lungimea obiectului;

- din punctul obţinut se transpune în direcţie paralelă cu axa Oy coordonata Y a punctului (YM) – lăţimea
obiectului. Obţinem proiecţia axonometrică M 'H a proiecţiei MH a punctului M pe planul orizontal de proiecţie H;

- din punctul M 'H se transpune în direcţie paralelă cu axa Oz coordonata Z a punctului (ZM) – înălţimea
obiectului. Obţinem proiecţia axonometrică M a punctului M.

Fig. 3

10
 B) În cazul reprezentării axonometrice dimetrice ortogonale triunghiul axonometric
ABC este isoscel, iar axele axonometrice sunt amplasate conform fig. 4.

Din relaţia fundamentală reiese că coeficienţii de reducere kx = kz = 0,94, iar ky = 0,47.

În practică, se acceptă coeficienţii de reducere kx = kz = 1 şi ky = 0,5.

Deci, la construirea proiecţiei axonometrice dimetrice, dimensiunile obiectului în

direcţiile paralele cu axele Ox şi Oz se transpun în mărime naturală, iar cele paralele cu
axa Oy se împart la 2.

Fig. 4

11
 C) În cazul reprezentării axonometrice trimetrice ortogonale sau anizometrice
triunghiul axonometric este oarecare.

Practica a demonstrat că se obţine o bună reprezentare, dacă se aleg următoarele

poziţii ale axelor axonometrice: <( Ox, Oz)=105, <( Ox, Oy)=135,
<( Oy , z)=120.

Acestor valori le corespund următorii coeficienţii de reducere kx =0,8, ky =0,6 , kz =0,9.

12
 Deseori obiectele proiectate conţin găuri sau proeminenţe cilindrice sau conice

În acest caz, cercurile, situate în plane paralele cu planele xOy, xOz sau yOz, se
reprezintă în axonometrie sub formă de curbe, care se numesc elipse. Reieşind din
faptul, că a construi o elipsă nu este un lucru uşor, standardul GOST 2.317-81
recomandă de a înlocui elipsele cu ovale – curbe închise alcătuite din arce de cerc. Axa
mare a ovalului este perpendiculară pe proiecţia axei absente în planul cercului.
Construirea ovalelor în cazul proiecţiei axonometrice izometrice ortogonale este
reprezentată în fig. 5, iar în cazul proiecţiei axonometrice dimetrice ortogonale – în
fig. 6.

Fig. 5. Ovale izometrice 13

Fig. 6. Ovale dimetrice
 În cazul în care se cere construirea reprezentării axonometrice a unui obiect cu
formă geometrică complexă poate fi utilizată una din metodele:

Prima) Se construieşte proiecţia axonometrică a paralelipipedului de încadrare a

obiectului, apoi din acest volum se înlătură unul cîte unul volumele găurilor, canalelor,
teşirilor etc.

A doua) Obiectul este împărţit convenţional în elemente cu formă geometrică simplă,

apoi se construiesc proiecţiile fiecărui element, amplasîndu-le în poziţiile necesare.

În funcţie de forma obiectului, de complexitatea lui este utilizată o metodă sau alta, sau o
combinaţie a acestora.

14
4. HAŞURAREA ŞI COTAREA REPREZENTĂRILOR AXONOMETRICE
În reprezentare axonometrică, suprafeţele secţionate 
se haşurează cu linii subţiri paralele cu laturile C
triunghiului axonometric ABC (fig. 7). Distanţa dintre linii
1-10 mm.

A B




Fig. 7

Linia de cotă se trasează paralel cu una din axele

axonometrice, iar liniile ajutătoare respective –
paralel cu una din celelalte două axe axonometrice
(fig. 8).

Fig. 8
15
5. COMENZI ŞI OPŢIUNI AUTOCAD SPECIFICE REPREZENTĂRII IZOMETRICE
Reprezentările axonometrice executate în AutoCAD sunt desene plane ale unor corpuri spaţiale. A nu se
confunda desenul axonometric bidimensional (numit 21/2 D) cu desenul tridimensional (3D). Pentru crearea
desenelor izometrice programul propune un şir de facilităţi şi anume: reţelele izometrice SNAP şi GRID,
utilizarea modului ORTHO, posibilitatea de desenare a elipselor izometrice etc.

5.1. Stabilirea reţelelor GRID şi SNAP izometrice

SNAP (click-dreapta) → Settings

Command: <Snap on>

Command: <Grid on>
Command: <Ortho on>

16
 5.2. Schimbarea formei cursorului
1. tasta F5
2. combinaţia Ctrl+E
3. din linia de comandă : ISOPLANE 

Command: <Isoplane Right>

Command: <Isoplane Left>
Command: <Isoplane Top>
17
 5.3. Desenarea liniilor (se utilizează metoda introducerii directe a distanţei)
Command: <Ortho on>
Command: _line Specify first point: (se indică primul punct)
Specify next point or [Undo]: (se indică direcţia) 60 

5.4. Desenarea cerurilor izometrice

Ellipse → Izocircle

Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center/Isocircle]: I 
Specify center of isocircle: (se indică centrul)
Specify radius of isocircle or [Diameter]: 20 

18
5.5. Haşurarea

Pentru Type Predefined Patern ANSI31

unghiul (Angle) va fi următorul:
- în planul XOZ – 15o;
- în planul YOZ – 75o;
- în planul XOY – 135o.

Pentru haşurarea cu tipul (User defined), se

va specifica distanţa (Spacing), iar unghiul
(Angle) va fi următorul:
- în planul XOZ - 60o;
- în planul YOZ - 120o;
- în planul XOY - 0 o.
19
20
 5.6. Cotarea
În izometrie pentru cotare se va utiliza Dimension  aligned:

5.7. Înclinarea
După ce reprezentarea este cotată aspectul dimensiunilor poate fi modificat prin intermediul
Dimension  Oblique, care cere unghiul de înclinaţie a liniilor ajutătoare faţă de orizontală.
Pentru cotele:
II Ox pot fi utilizate -30 sau 90;
II Oy pot fi utilizate 30 sau 90;
II Oz pot fi utilizate 30 sau -30.

21
22
23
5.8. Redactarea cotei

24
25
26
 6. EXEMPLU DE CONSTRUIRE A UNEI REPREZENTĂRI
AXONOMETRICE

Problemă:
Sunt cunoscute două vederi de bază ale unui obiect.
Să se construiască reprezentarea axonometrică izometrică.
Rezolvare:

1. Tools  Drafting Settings  Isometric snap.

2. Draw  Line
 Axele axonometrice;
 Paralelipipedul de gabarit;
 Eliminarea golurilor de formă prizmatică.

3. Ellipse  Isocircle
Desenarea elipselor izometrice, dar prin determinarea prealabilă a centrelor.

4. Secţionarea şi înlăturarea unei părţi a obiectului în cazul în care conţine găuri:

Draw  Line
Modify  Erase, Trim, Break
27
5. Haşurarea suprafeţelor secţionate
Hatch  User defined  Spacing 2 Angle 60 Pick point P1 Enter OK
Hatch  User defined  Spacing 2 Angle 120 Pick point P2 Enter OK

6. Cotarea
Dimension  Aligned  P3, P4, P5
Dimension  Oblique  S1 Enter 30Enter.

Exemplu de executare a reprezentării izometrice

28
 Bibliografie

1. Dale C., Niţulescu T., Precupeţu P. Desen tehnic industrial. Bucureşti, Ed.
Tehnica, 1990, 346 p.

2. Viatkin G. P. ş. a. Desen tehnic de construcţii de maşini. Traducere de Iu.

Căpăţână. Chişinău, Ed. Lumina, 1991, 344 p.

3. Dîntu S. ş. a. Desen tehnic asistat de calculator. Chişinău, UTM, 2003, 151 p.

4. Segal L. ş. a. Bazele desenului tehnic. Chişinău, Tehnica-Info, 2000, 152 p.

5. Общие правила выполнения чертежей. ГОСТ 2.301-68...2.319-81. Москва,

Из-во Стандартов, 1995, 230 с.

29