Caracterizarea materialelor pentru zidarie

1.Elemente pentru zidarie

Elementele pentru zidărie produse în mod curent în  cărămizi ceramice pline (document normativ de referinţă SR EN 771-1):
România * elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare
> 1000 Kg/m3 , utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemplu: 240
x 115 x 63 mm);
 cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale (document normativ de referinţă SR
EN 771-1):
* elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare
> 1000 Kg/m3 , utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemple: 240 x
115 x 88, 240 x 115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138,
290 x 240 x 188, 365 x 180 x 138)
* elemente LD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mică
< 1000 Kg/m3 , utilizat pentru zidării protejate;
 elemente pentru zidărie din beton cu agregate obişnuite (exemplu : 240 x 290 x
138);
 elemente pentru zidărie din beton cu agregate uşoare;
 elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat);
(exemple: 240 x 300 x 600, 200 x 240 x 600, 150 x 300 x 600
 elemente pentru zidărie din piatră naturală cioplită prelucrată

Gruparea elementelor de funcţie de nivelul de  Ele ment pentru zidărie clasa I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea
zidarie încredere al proprietăţilor de a nu atinge rezistenţa la compresiune declarată este  5%.
mecanice  Ele ment pentru zidărie clasa II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte
nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie clasa I

funcţie de caracteristicile Grupa 1

geometrice  cărămizi ceramice pline 240 x 115 x 63
 cărămizi ceramice cu goluri rotunde de uscare,
 blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor  25% ,
 blocuri pline din beton celular autoclavizat,
Grupa 2
 cărămizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare, document normativ de
referinţă SR EN 771-1;
 cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale, document normativ de referinţă SR
EN 771-1;
 blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor cuprins între 25%50% ,
 document normativ de referinţă SR EN 771-4;
 blocuri cu goluri din beton obişnuit cu volumul golurilor cuprins între 25%50% ,
document normativ de referinţă SR EN 771-3.
 volumul golurilor  50% din volumul total;
 grosimea pereţilor exteriori te 15 mm;
 grosimea pereţilor interiori ti  10 mm;
 pereţii verticali interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului.
Grupa 2S
cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială (cu pereţi
subţiri -grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiţii:
 geometria blocului respectă următoarele cerinţe:
- volumul golurilor  50% din volumul blocului;
- grosimea pereţilor exteriori 11 mm  te < 15 mm;
- grosimea pereţilor interiori 6 mm ti <10 mm;
- pereţii verticali interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea
elementului.
 legea constitutivă - a zidăriei este de tip elasto-plastic cu ductilitate limitată
(figura 4.3)
 2.Rezistente pentru elemente (corpuri ceramice) de zidarie
fmed rezistenţa unitară medie la
compresiune a elementelor
pentru zidărie, normal pe
faţa rostului orizontal
4.1.1.1.1.(7);

fb rezistenţa unitară la Rezistenţa la co mpresiune Factorul de transformare  şi valori fb pentru elemente de argilă arsă şi de beton
compresiune standardizată standardizată reprezintă
obişnuit sau uşor produse curent în România
a elementelor pentru rezistenţa la compresiune a
zidărie normal pe faţa elementelor pentru zidărie Tabelul 3.1b
rostului orizontal transformată în rezistenţa la Element pentru zi dărie Factor fmed (N/ mm2 )
3.1.3.1.1.(2); compresiune a unui element  10 7.5
pentru zidărie uscat în aer, Cărămizi ceramice pline - 240x115x63 mm 0.81 8.1 6.1
echivalent având 100 mm Cărămizi şi b locuri ceramice cu goluri vert icale - 240x115x88 mm 0.92 9.2 6.9
lăţime x 100 mm înălţ ime. La - 290x240x138 mm
cerere producătorul trebuie să Cărămizi şi b locuri ceramice cu goluri vert icale - 240x115x138 mm 1.12 11.2 8.4
Cf. P100/ 2006 declare rezistenţa la Cărămizi şi b locuri ceramice cu goluri vert icale - 290x140x88 mm 0.87 8.7 6.5
(8.2.1.2.(2) compresiune standardizată Cărămizi şi b locuri ceramice cu goluri vert icale - 290x140x138 mm 1.07 10.7 8.0
-pereti structurali: - 290x240x188 mm
fb 7.5 N/ mm2 Blocuri cu goluri d in beton obişnuit şi uşor - 290x240x188 mm
-pereti nestructurali: Factorul de transformare  şi valori fb pentru elemente de beton celular autoclavizat
fb 7.5 N/ mm2 pt. clad irile produse curent în România
din cls. I si II;
Tabel 3.1c
fb 5 N/ mm2
Element pentru zi dărie Factor  fmed (N/ mm2 )
pt. cladirile din cls. III si
5 4 3.5
IV;
Blocuri mici pentru zidărie d in B.C.A. 1.10 5.5 4.4 3.8
f bh rezistenţa unitară la Cf. P100/2006
compresiune standardizată (8.2.1.2.(2)
a elementelor pentru
zidărie parale l cu faţa
-pereti structurali:
rostului orizontal, în planul fb 2.0 N/mm2
peretelui 3.1.3.1.1.(6);
 3.Mortare
G -mortare pentru zidărie pentru  metoda de defin ire a co mpoziţiei lor (a se vedea 1.3.2):
utilizare generală - mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat);
- mortar de reţetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziţie prescrisă);
 modul de realizare:
- mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt);
- mortar semi fabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);
- mortar preparat la şantier pentru zidărie, luând ca document normat iv de referinţă

4.Rezistente pentru mortar

fm rezistenţa unitară medie la Rezistenţele minime ale mortarelor pentru zidărie
compresiune a mortarulu i  Tabelul 3.2.
3.2.3.1.(1);
Pereţi structurali Pereţi nestructurali
Tipul construcţiei Elemente Mortar Elemente Mortar
Construcţii definitive fmed > 10 M10 fmed > 10 M5
Toate clasele de importanţă fmed  10 M5 fmed 10 M2.5
Construcţii provizorii M2.5 M1
Anexe gospodăreşti
Pentru zidăriile executate cu elemente din BCA , rezistenţa unitară minimă la comp resiune a mortarului
va fi:
-M2.5 pentru pereţi structurali la construcţii defin itive din toate clasele de importanţă;
-M1 pentru pereţi structurali la construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti şi pentru pereţi
nestructurali la toate tipurile de construcţii
fmbk rezistenţa unitară caracteristică fmbk  12 N/mm2 sau beton din clasa  C12/15
la comp resiune a mortar- Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor clasele de consistenţă ale betonului
betonului (groutului) d in
stratul median al pereţilor d in proaspăt,:
zidărie cu inimă  pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median  10 cm: T4;
armată3.3.2.(3);  pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: T4/T5.

5.Rezistente pentru zidarie

f zk Valoarea caracteristica
respectiva
f zd* valoarea de referinţă a
f (1) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS ), cu încărcările din gruparea fundamentală şi din
rezistenţei unitare de gruparea specială, în cazul zidăriilor cu elemente pentru zidărie din clasa I şi mortar de uz general pentru
proiectare a f *  zk zidărie (G) -mo rtar performant sau de reţetă-, în condiţii de control normal, valoarea de referinţă a
zidăriei2.4.2.3.(1) zd  coeficientului parţial de siguranţă pentru zidărie se va lua  M = 2.2.
M
(2) Pentru calculu l la starea limită u ltimă (ULS ), cu efectele încărcărilor din toate grupările stabilite
conform Codului CR0 - 2005, în cazul zidăriilor alcătuite cu elemente pentru zidărie clasa II şi/sau cu
mortare preparate la şantier, pentru care nu sunt satisfăcute toate cerinţele din documentul normat iv de
referinţă SR EN 998-2:2004 dar sunt satisfăcute cerinţele din normativul de referinţă C17-82, în
condiţii de control normal, valoarea de referinţă a coeficientului parţial de siguranţă pentru zidărie se va
lua  M = 2.5.
NOTĂ : Definirea claselor de elemente pentru zidărie este dată la art. 1.3.3.

(3) Sunt considerate condiţii de control normal al execuţiei dacă:

 lucrările sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat
conform leg ii;
 proiectantul urmăreşte/controlează, în mod rit mic, desfăşurarea lucrărilor;
 responsabilul tehnic al beneficiarulu i verifică, în mod permanent, calitatea materialelo r şi modul
de punere în operă;
 se efectuează toate verificările preliminare şi în etape intermediare luand ca referential
reglementările în vigoare: C56-86, NE 012-99, etc.

(4) Pentru calculul la starea limită ult imă (ULS), cu efectele încărcărilor din toate grupările stabilite în
Codul CR0 - 2005, pentru zidăriile alcătuite din orice clasă de elemente pentru zidărie şi /sau de mortare,
în condiţii de control redus, valoarea de referinţă a coeficientulu i parţial de siguranţă pentru zidărie se va
lua  M = 3.0.

(5) Sunt considerate condiţii de control redus al execuţiei dacă:

 lucrările nu sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat
conform leg ii;
 proiectantul nu controlează decât rar sau foarte rar execuţia lucrărilor;
 reprezentantul tehnic al beneficiaru lui nu verifică sistematic calitatea materialelor şi modul de
punere în operă;
 nu se efectuează verificări preliminare şi în etape intermed iare (cu excepţia fazelor
determinante) luand ca documente normative de referinta: C56-86, NE 012-99, etc .

(6) Pentru clădirile din zidărie care fac obiectul prezentului Cod, proiectantul, executantul şi investitorul
vor asigura toate condiţiile necesare pentru efectuarea activităţilor de control normal astfel încât nivelul
de siguranţă realizat la execuţie să fie cel pro iectat (care rezu ltă prin utilizarea coeficienţilor  M = 2.2
şi/sau  M = 2.5).

(7) Controlu l redus va fi luat în considerare la proiectare (prin utilizarea coeficientului  M = 3.0), nu mai
la cererea specială a investitorului, consemnată în tema de proiectare, şi numai în condiţiile acceptate
prin Codul P100-1/2006.

(8) Valorile coeficienţilor parţ iali de siguranţă  M şi ale coeficienţilo r condiţiilor de lucru m pentru
celelalte materiale (beton, oţel, lemn) se vor lua conform prevederilor din reg lementările specifice în
vigoare.
 2.5. Valori de proiectare ale rezistenţelor zi dăriei pentru s tarea limi tă de serviciu (SLS)

(1) Valorile de proiectare de referinţă ale rezistenţelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) se
iau egale cu valorile caracteristice respective (coeficientul parţial de siguranţă  M = 1.0) cu excepţia
cazurilor în care în Codul P100-1/2006 cap. 8 sunt date alte prevederi.

(2) În cazurile în care, în artico lele referitoare la starea limită de serviciu (SLS), se dau reguli
simp lificate de proiectare (alcătuire), nu este necesară verificarea prin calcul a satisfacerii cerinţelor
respective pentru combinaţiilor de încărcări specifice acestei stări limită.

caracteristică coeficient al condiţiilor de lucru " mz" care are în vedere:

 m f*
f zk valoarea a
rezistenţei unitare a zidăriei f  starea limită în raport cu care se face d imensionarea/verificarea;
2.4.2.3.(1) zd z zd  particularităţile stării de solicitare a elementului;
necesitatea de a compensa unele simp lificări ale metodelor de calcul

i. Pentru verificările la starea limită ULTIMA (ULS)

rezistenţa unitară caracteristică
fk
la comp resiune a zidăriei
4.1.1.1.1.(1);
 mz,ULS = 1.0 - pentru toate cazurile, cu excepţia celor menţionate în
continuare;
 mz,ULS = 0.85 - pentru elementele cu aria secţiunii transversale < 0.30 m2 ;
 mz,ULS = 0.85 - pentru zidăriile executate cu mortar de ciment (fără adaos de
var), pentru rezistenţa de calcul la co mp resiune;
 mz,ULS = 0.75 - idem, pentru rezistenţele de calcul la întindere din încovoiere,
forfecare în lungul rostului orizontal şi eforturi principale de
întindere;
 mz,ULS = 1.25 - pentru verificarea rezistenţei elementelor în cursul execuţiei.
ii. Pentru verificările la starea limită de serviciu (SLS)
 mz,SLS = 1.0 - pentru toate cazurile cu excepţia celor menţionate în continuare;
 mz,SLS = 2.0 - pentru elementele cu tencuială obişnuită;
 mz,SLS = 1.5 - pentru elementele cu tencuială hidroizo latoare care lucrează sub
acţiunea presiunii hidrostatice;
 mz,SLS = 1.2 - pentru elementele cu tencuială decorativă şi la construcţii cu
finisaje de calitate superioară;
 K - constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie şi de tipul mortaru lui;
f k  Kf b0.70 f m0.30  fb - rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe direcţia normală pe
(4.1) rosturile orizontale, în N/ mm2
 fm - rezistenţa medie la co mpresiune a mortarulu i, în N/ mm2 ;
Tabelul 4.1
Ti pul elementului pentru zi dărie Coef. K
Cărămizi cera mice pline 0.50
Cărămizi şi b locuri ceramice cu goluri vert icale 0.45
Blocuri cu goluri d in beton obişnuit şi uşor 0.50
Blocuri mici de zidărie din b.c.a. 0.50
  rezistenţa elementului pentru zidărie fb  75 N/mm2 ;
 rezistenţa mortarului satisface condiţiile fm  20 N/mm2 şi fm  2fb ;
 toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;
 grosimea zidăriei este egală cu lăţimea sau lungimea elementului pentru zidărie,
astfel încât nu există rost de mortar paralel cu faţa peretelui pe toată lungimea
acestuia sau pe orice porţiune din perete (figura 4.1a); în cazul în care există
rost de mortar paralel cu faţa peretelui (figura 4.1b) valoarea rezultată din
relaţia (4.1.) se reduce cu 20%.

Figura 4.1 A lcătuirea zidăriei

(a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2 )

a zidăriilor cu cărămizi pline din argilă arsă 240 x 115 x 63 mm
Tabelul 4.2a
Rezistenţa cărămizii Ţesere Rezistenţa med ie a mo rtarului (N/ mm2 )
fmed (N/ mm2 ) M10 M5 M2.5 M1
10.0 fig.4.1a 4.30 3.50 2.85 2.15
fig.4.1b 3.45 2.80 2.30 1.75
7.5 fig.4.1a 3.50 2.85 2.30 1.75
fig.4.1b 2.80 2.30 1.85 1.40
5.0 fig.4.1a 2.65 2.15 1.75 1.35
fig.4.1b 2.10 1.70 1.40 1.05
f coeficient de corecţie pentru (8) Pentru zi dăriile executate cu alte elemente produse în Ro mânia - a se vedea 3.1.1.(2) - valoarea
rezistenţa unitară caracteristică caracteristică a rezistenţei la co mpresiune se determină prin în mu lţirea valorilo r din tabelu l 4.2a, în
la co mpresiune a zidăriei funcţie de modul de ţesere, cu următorii coeficienţi de corecţie:
4.1.1.1.1.(8);  f = 0.95 pentru elementele cu goluri vert icale cu dimensiunile:
- 240 x 115 x 88 mm
 - 240 x 115 x 138 mm
- 290 x 240 x 138 mm
 f = 1.10 pentru elementele cu goluri vert icale cu dimensiunile:
- 240 x 115 x 138 mm
- 290 x 140 x 138 mm
- 290 x 240 x 188 mm
 f = 1.22 pentru elemente cu goluri din beton obişnuit şi uşor:
- 290 x 240 x 188 mm
Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2 )
a zidăriilor cu blocuri din BCA fabricate în România
Tabelul 4.2b
Rezistenţa Rezistenţa med ie a mo rtarului
blocului fm (N/ mm2 )
fmed (N/ mm2 ) M5 M2.5 M1
5.0 2.65 2.15 1.65
4.0 --- 1.85 1.40
3.5 --- 1.70 1.30
fd rezistenţa unitară de proiectare
f  mz – coeficientul condiţiilor de lucru, conform 4.1.1.1.3;
la comp resiune a zidăriei
f m k  fk – rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei determinată conform
4.1.1.1.2 (1); d z γ
M 4.1.1.1.1;
 M - coeficientul de siguranţă al materialului, conform 2.3.2.3.

f vk0 rezistenţa unitară caracteristică Aderenţa elementelor Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (fvk0 ) în N/mm2
la forfecare sub efort de pentru zidărie în Tabelul 4.3
compresiune a zidăriei combinaţie cu mortarul
Elemente pentru zidărie Rezistenţa med ie a mo rtarului f m (N/ mm2 )
3.2.3.2.(2);
M10 M5, M 2.5 M1
Ceramice 0.30 0.20 0.10
Beton obişnuit sau uşor 0.20 0.15 0.10
Beton celular autoclavizat --- 0.15 0.10
f vd0 rezistenţa unitară de proiectare
la forfecare sub efort de
compresiune a zidăriei
6.6.5.(5);

f vk rezistenţa unitară caracteristică  . Pentru elemente pentru zi dărie din grupa 1

la forfecare a zidăriei fvk = fvk0 +0,4 d (4.3.a)
4.1.1.2.1.(3);
fvk = (0,034 fb+0.14 d) (4.3.b )
 Pentru elemente pentru zi dărie din grupa 2
fvk = fvk0 +0,4 d (4.3.a)
fvk = 0,9 (0,034 fb+0,14 d) (4.3.c)
unde: fvk0 - rezistenţa unitară caracteristică iniţ ială la forfecare, conform tabelulu i 4.3;
d - efortul unitar de co mpresiune perpendicular pe planul de forfecare în peretele de zidărie, în
secţiunea considerată, corespunzător încărcărilor de pro iectare;
fb - rezistenţa standardizată la comp resiune a elementelor pentru zidărie.
Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare în rost orizontal fvk a zidăriei
cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din grupa 1
Tabelul 4.4a
fb Efort unitar de co mpresiune d (N/ mm2 )
N/ mm2 Mortar 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
10.0 M10 0.340 0.368 0.382 0.396 0.410 0.424 0.438 0.452 0.466 0.480
M5/2.5 0.240 0.280 0.320 0.360 0.400
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380 0.420 0.460
7.5 M10 0.269 0.283 0.297 0.311 0.325 0.339 0.353 0.367 0.381 0.395
M5/2.5 0.240 0.280
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300
5.0 M5/2.5 0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310
M1 0.140 0.180

Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare în rost orizontal fvk a zidăriei

cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din grupa 2
Tabelul 4.4b
fb Efort unitar de co mpresiune d (N/ mm2 )
N/ mm2 Mortar 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
10.0 M10 0.319 0.332 0.345 0.358 0.371 0.384 0.397 0.410 0.423 0.436
M5/2.5 0.240 0.280 0.320
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380
7.5 M10 0.243 0.256 0.269 0.282 0.295 0.308 0.321 0.334 0.347 0.360
M5/2.5 0.240
M1 0.140 0.180 0.220 0.260
5.0 M5/2.5 0.166 0.179 0.192 0.205 0.218 0.231 0.244 0.257 0.270 0.283
M1 0.140

Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare în rost orizontal fvk a zidăriei

cu elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat
Tabelul 4.4c
fb Efort unitar de co mpresiune d (N/ mm2 )
N/ mm2 Mortar 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
5.0 M5/2.5 0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310
M1 0.140 0.180
4.0 M5/2.5 0.150 0.164 0.178 0.192 0.206 0.220 0.234 0.248 0.262 0.276
M1 0.140
3.5 M5/2.5 0.133 0.147 0.161 0.175 0.189 0.203 0.217 0.231 0.245 0.259
f vd rezistenţa unitară de proiectare f vk
la forfecare a zidăriei f vd  m z
4.1.1.2.2 (1); M
f x1 rezistenţa unitară la încovoiere
a zidăriei după un plan de
rupere paralel cu rosturile
orizontale 4.1.1.3.(1);

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate

perpendicular pe planul peretelui
(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, f x2
f x2 rezistenţa unitară la încovoiere
a zidăriei după un plan de
rupere perpendicular pe
rosturile orizontale
4.1.1.3.(1);
f xk1 rezistenţa unitară caracteristică Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei
a zidăriei la încovoiere paralel
cu rosturile orizontale
Tabelul 4.6
4.1.1.3.1(1).;
Rezistenţa med ie a mo rtarului
Tipul elementelor M10* ,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu perforaţii0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
*
Mortarul M 10 nu se foloseşte pentru elemente cu f med = 5 N/ mm2 şi pentru elemente din BCA
f xk2 rezistenţa unitară caracteristică
a zidăriei la încovoiere
perpendicular pe rosturile
orizontale 4.1.1.3.1.(1);

f xd1 rezistenţa unitară de proiectare f xk1

a zidăriei la încovoiere paralel f xd1  m z
cu rosturile orizontale M
4.1.1.3.2 (1);
f xd2 rezistenţa unitară de proiectare
f xk 2
a zidăriei la încovoiere
f xd 2  m z
perpendicular pe rosturile
orizontale4.1.1.3.2 (1);
M
 6.Rezistente pentru armatura
f bo rezistenţa unitară de aderenţă a
armăturii4.1.1.4(1);

f bok rezistenţa unitară caracteristică  pentru armăturile înglobate în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau
de aderenţă a armăturii egale cu 150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7.;
4.1.1.4.(2);
 pentru armăturile înglobate în mortar sau în secţiuni de beton cu dimensiuni mai
mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în

betonul elementelor de confinare (N/mm2 )
Tabelul 4.7
Clasa de rezistenţa a betonului C12/ 15 C16/ 20
fbok pentru bare de oţel beton netede (N/mm2 ) 1.3 1.5
fbok pentru bare de oţel beton profilate (N/ mm2 ) 2.4 3.0

Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în

mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2 )
Tabelul 4.8
Clasa de rezistenţă a mortaru lui (M) M5 M10
Clasa de rezistenţă a betonului (C) C12/ 15 C15/ 20
fbok pentru bare de oţel beton netede (N/mm2 ) 0,7 1,2
fbok pentru bare de oţel beton profilate (N/ mm2 ) 1,0 1,5
f yd rezistenţa unitară de proiectare Ra
a armăturii d in
stâlpişori/stratul median al
ZIA 6.6.3.3.(7);
f ysd rezistenţa unitară de proiectare Ra
a armăturilo r din rosturile
orizontale ale zidăriei
6.6.4.4.(2);
f yk rezistenţa unitară caracteristică Rak
de curgere a armăturii
 7.Rezistente pentru beton
f cd rezistenţa de proiectare la
compresiune a betonului 
6.6.3.3.(5)
*
f cd* valoarea de bază a rezistenţei Rc (valoarea de bază)
de proiectare la compresiune a
betonului 6.6.3.3.(5)
f ck rezistenţa unitară caracteristică Rck
la co mpresiune a betonului
3.3.1.(4);
8.Proprietati de deformabilitate ale zidariei
Relati a efort unitar - deformatie s pecifica (- )
Pentru simp lificarea - de tip elasto-
relaţiilor de calcul, în
prezentul Cod se foloseşte plastic cu ductilitate
relaţia limitata si fara
 -  de formă rezistenta la intindere
dreptunghiulară;

 uz deformaţie specifica ult ima  pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 :  uz = 3.0‰;
 pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 :  uz = 2.0‰;
 pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S: valoarea  uz va
fi declarată de producător conform 1.1.(10);
 pentru elemente din BCA :  uz = 2.0‰
 pentru elemente cu goluri din beton obişnuit:  uz = 3.0‰
 pentru elemente cu goluri din beton uşor:  uz = 2.0‰
Ez Modulul de elasticitate Valorile modulului de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez )
secant de scurtă durată Tabelul 4.9
Zidărie cu elemente Zidărie cu elemente
Tipul calcululu i din argilă arsă din BCA
(situaţia de proiectare) sau din beton
Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk 850 fk
Deformaţ ii în ULS 500 fk 400 fk
Deformaţ ii în SLS (nu mai pentru 800 fk 650 fk
sisteme static nedeterminate)
 fk rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune
-În cazul zidăriei simple cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai
sus vor fi majorate cu 10%.

Modulul de elasticitate E zIz  E bIb unde

E ZC ( ZIA ) 
echivalent de scurtă durată al Iz  Ib
 Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;
zidăriei confinate (ZC) şi al
zidăriei cu inimă armată  Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton,
(ZIA) se va calcula cu calculate în raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.
relaţia În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de
relaţia (4.7) se vor majora cu 10%.

Ez,ld Modulul de elasticitate de Ez   ∞ - coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4.10.
lungă durată E z , ld  Valorile principalelor proprietăţi fizice ale zidăriei
1 
 Tabelul 4.10
Valoarea u ltimă de
Coeficientul de Coeficientul de
umflare la u miditate
Tipul elementului pentru curgere lentă finală dilatare termică,
sau contracţia
zidărie ∞ tz, 10-6 /1o C
mm/ m
Do meniul de variaţ ie (valoare de referinţă)
Ceramice(*) 0,5  1,5 -0,2  +1,0 4  8 (5 x 10-6 )
Beton greu şi piatră
1,0  2,0 -0,6  –0,1 6  12
artificială
Beton cu agregate uşoare 1,0  3,0 -1,0  –0,2 8  12
Beton celular
1,0  2,5 -0,4  +0,2 7  9 (8 x 10-6 )
autoclavizat
Gz Modulul de elasticitate Gz = 0.4 Ez
transversal, pentru zidăria
nearmată
GZC(ZIA) modulul de deformaţ ie GZC(ZIA) = 0,40
transversală echivalent EZC(ZIA)
pentru pereţii de zidărie
confinată (ZC) şi pereţii de
zidărie cu in imă armată
(ZIA)