Jocul didactic muzical, modalitate complexă de ed.

artistică a copiilor, modalității de dezvoltare

a creativității

Prin jocul muzical se cultivă imaginile de mişcare legate de acţiune, de activitatea practică,
influenţând formarea actelor de voinţă. Jocul muzical contribuie îndeosebi la dezvoltarea simţului
melodic şi cel ritmic al copiilor. Simularea unor situaţii specifice învăţării se poate derula sub forma
jocului de rol şi oferă o modalitate concretă însuşirii muzicii. Prin structura şi conţinutul lor contribuie
la sociabilizarea, dezvoltarea spiritului de observaţie, a îndemânării şi perspicacităţii, dând un caracter
concret practicării muzicii. Modalităţile de interpretare vor include sarcini cum ar fi: interpretarea cu
solist, pe roluri, în dialog, pe grupe, efectuarea unor mişcări sau paşi de dans, ritmizarea sau marcarea
timpilor, interpretarea cu acompaniament instrumental.
Mai jos vom prezenta tipurile de jocuri muzicale și avantajele acestora:
a) Jocul muzical ritmic ajută şi pregăteşte copiii pentru iniţierea instrumentală, întrucât realizarea lui
se face prin marcarea ritmică (a timpului, a structurii ritmice, a pauzelor). La început este utilizat corpul
ca instrument de acompaniament, prin bătăi din palme şi picioare, iar apoi vor fi folosite şi jucării
muzicale, obiecte sonore sau instrumente de percuţie uşor de mânuit Propunem exemplele: Dogarul
(folclorul copiilor), Ninge liniştit, Puişorii vrabiei, 1 Iunie.
b) Jocul muzical melodic valorifică predominant melodia şi diferitele forme de interpretare: pe roluri
(cu personaje), solist – grup, cu repetări în ecou. Exemplificăm cu următoarele cântece - joc: Barza,
Trai bun (folclorul copiilor), Iepuraşul şi băieţaşul, Ecoul , Merge raţa către lac, Azi Grivei e mânios de
Liviu Comes. Realizarea lor necesită multă siguranţă în intervenţiile copiilor-solişti sau ale grupelor,
atenţie şi expresivitate în acelaşi timp.
c) Jocul muzical cu mişcări este uşor de realizat deoarece sarcinile sunt sugerate de text cu indicaţii
precise, dar pot fi stabilite şi de educatoare sau învăţător. Dificultatea acestora constă în executarea
sincronizată, în colectiv, simultan cu interpretarea cântecului. Recomandăm: Soldaţii, Vânătorul, La
râu, Şade raţa pe butoi , Cântec de primăvară.
d) Jocul muzical-dans formează deprinderea de a executa diferiţi paşi de horă, marş, alergare,
sincronizaţi cu interpretarea. Pentru aceasta, copiii vor cunoaşte foarte bine cântecul şi structura lui
(strofa şi refrenul), deoarece pe fiecare fragment sunt alţi paşi de realizat. Propunem următoarele
creaţii: De-a trenu’ Unu, doi de Alexadru Paşcanu, Prichindel, Cântec pentru o scenetă cu fluturaşi şi
flori de Dan Voiculescu.
e) Jocul muzical armonico–polifonic impune dezvoltarea auzului armonic. Acompaniamentul ritmic
concomitent cu interpretarea, isonul melodic sau ritmico – melodic, cântarea la două voci, în canon sau
cu acompaniament instrumental sunt câteva dintre modalităţile de realizare a acestuia. Recomandate
sunt următoarele creaţii:Numărătoare cu veveriţa, Ciuperca de Dan Voiculescu, Fluturaşul (folclorul
copiilor), Bum, bam, bum, bum.
f) Jocurile muzicale-spectacol sunt cu adevărat forma completă din punct de vedere muzical a jocului,
deoarece combină cântarea, dansul, gestul, mimica, acompaniamentul, mânuirea unor imagini. Necesită
o pregătire temeinică atât din partea copiilor cât şi a propunătorului, atenţie şi oferă o modalitate de
exteriorizare artistică deosebită. De exemplu:Telefonul, La şcoală de Liviu Comes.
Pentru ca rezultatele să fie cele aşteptate trebuie să fie corect conceput şi realizat. Organizarea jocului
muzical impune respectarea anumitor cerinţe: în alegerea jocului se va urmări scopul educaţional:
dezvoltarea simţului ritmic, melodic, dezvoltarea auzului, educarea calităţilor moral – volitive, a
interesului pentru muzică; locul de desfăşurare să fie spaţios, aerisit sau chiar în aer liber; să fie
asigurată baza materială necesară desfăşurării jocurilor; grupele de copii să fie împărţite pe criterii egal
– valorice.