Un zâmbet este

„Bun venit”-ul universal…

To i oamenii zâmbesc în aceea i limb .
Via a nu este cl dit doar din sacrificii m re e i munc , ci i din lucruri
runte, printre care zâmbetele i bun tatea d ruite constant sunt cele care cuceresc
inima i ofer siguran …
Cu greu vei g si dragostea în gesturi extravagante. Ea se ascunde, de cele mai
multe ori, într-o oapt sau un zâmbet blând…
Ziua a început cu dubii, negre it, un lucru greu de biruit –
Dar toate grijile-au pierit când cineva azi mi-a zâmbit…
Primul lucru care trebuie f cut este s râzi,
Pentru c râsul va da tonul unei întregi zile…
Râsetele sunt eterna i miraculoasa sev a vie ii…
Oricât de sup rat te-ai sim i vreodat ,
Un zâmbet î i va ocroti ziua toat .
El vine fa a s i-o r sfe e,
o fereasc , s nu-nghe e… Helen Exley
Dac un copil tr ie te în critic
El înva s condamne.
Dac un copil tr ie te în ostilitate
El înva s se bat . ai ansa dumnezeiasc
Dac un copil tr ie te în ridicol apari în lume i s nu po i fi-n
El înva s fie tem tor. lume decât o bucat de iasc pe
Dac un copil tr ie te în ru ine un trunchi de brad.
El înva s fie timid. (Mircea C rt rescu, Orbitor)
Dac un copil tr ie te în toleran
El înva s fie r bd tor.
Dac un copil tr ie te în încurajare
El înva ce este încrederea în sine.
Dac un copil tr ie te…Atunci
în adevmi-am
r pierdut inima - i eram
o petrecere, st team retras timid
la

El înva s seprintre
aprecieze.
atâtea celebrit i când, un tân r
Dac un copil tr ie tefrumos
în nepa venit
rtinirela mine, oferindu-mi o
El înva ce este dreptatea.s rate i mi-a spus: „Cât a
mân de alune
fi vrut s fi fost smaralde”
Dac un copil tr ie te…Atunci
în siguran
mi-am pierdut inima.
El înva s aib N-am încredere.
mai g sit-o niciodat .
Dac un copil tr ie te în aprobare
Helen Hayes
El înva s fie mul umit de sine.
Dac un copil tr ie te în acceptare i prietenie
El înva s g seasc dragostea în lume.
An VI, Nr.10
Prof. Oana Ilarie
Se presupune c la temelia form rii
verbului latin comunico, -are ar sta adjectivul
munis, -e, al c rui în eles era „care î i face
datoria, îndatoritor, serviabil”. Acest din urm
cuvânt a dat na tere unei familii lexicale
bogate, din care re inem adjectivele immunis =
„scutit de sarcini, exceptat de la îndeplinirea
unei datorii”, de unde i sensul actual
„exceptat de la contractarea unei boli”,
communis = „care î i împarte sarcinile cu
altcineva”, iar mai târziu, în epoca clasic , „ce
apar ine mai multora sau tuturora”, i,
probabil, municus, cuvânt neatestat în texte,
dar reconstituit. Acesta din urm , prin
mijlocirea derivatului s u communicus îl poate
explica acceptabil pe communicare, termen
însemnând la început punerea în comun a unor
lucruri de indiferent ce natur . Apoi, odat cu
spândirea cre tinismului, s-a conturat sensul
sacramental, euharistic, cuvântul desemnând
împ rt irea credincio ilor în cadrul agapelor
ce s-au aflat la originea serviciului liturgic de
mai târziu. Din aceast ultim accep ie, s-a
dezvoltat antonimul excommunicare =
„interdic ie de a primi împ rt ania”,
echivalent cu excluderea din comunitate i
punerea, practic, în afara legii.
Demn de notat este faptul c românii
nu au re inut decât în elesul cultual, ecleziastic,
al lat. communicare, mo tenit sub forma
cuminecare. Preluarea recent , pe cale savant ,
i a sensului laic al cuvântului, reprezentat de
neologismul comunicare, a condus la apari ia
unui dublet etimologic.
Comunicarea st la baza organiz rii
sociale, coagulând i controlând raporturile
„orizontale” dintre oameni, dar angajeaz
totodat i aspira iile lor „verticale”, într-o
mi care ascensional c tre planurile superioare
ale realit ii.
În func ie de num rul participan ilor i
tipul de rela ie dintre ei, exist cinci tipuri de
comunicare, i anume:
Comunicarea intrapersonal , în care
emi torul i receptorul sunt indiscernabili.
Dialogul interior pe care îl purt m cu noi
în ine reprezint un autentic proces de
comunicare. Cu sine însu i, omul poate sta de
vorb i f cuvinte.
Pagina 1
Comunicarea interpersonal diadic
presupune strict doi participan i i ocup
un loc aparte în ierarhia tipurilor de
comunicare, deoarece nimic nu te convinge
mai u or decât discursul ce i-e destinat în
exclusivitate. Dar persuadarea
interlocutorului nu reprezint decât unul
dintre obiectivele comunic rii
interpersonale. S-ar mai putea ad uga:
autocunoa terea, descoperirea lumii
exterioare, stabilirea i men inerea de
rela ii semnificative cu alte fiin e umane,
ajutorarea semenilor, jocul i distrac ia.
Comunicarea de grup presupune mai
mult de doi participan i. În general, sunt
considerate tipice pentru aceast form de
comunicare grupurile zise „mici” , cu cel
mult zece participan i. Formarea grupurilor
este urmarea dorin ei de cooperare în
vederea atingerii unui el comun.
Comunicarea public implic prezen a
unui emi tor unic i a unei multitudini de
receptori. Se poate vorbi de teoria
ac ional , care absolutizeaz rolul
emi torului, de teoria interac ional , în
care se a teapt r spuns de la interlocutor
i de teoria tranzac ional , care pune
accent pe contribu ia tuturor participan ilor.
Comunicarea de mas presupune
prezen a obligatorie a gate-keeper-ului.
Termenul de gate-keeper este folosit pentru
a desemna institu iile comunic rii de mas ,
presa scris i audiovizual , care
alimenteaz cu informa ii, filtrate potrivit
unor criterii specifice, foamea de nou a
publicului larg. Gate-keeper-ul se prezint
ca un produc tor institu ionalizat de mesaje
adresate unor destinatari necunoscu i.
Comunicarea de mas are mai multe
func ii: de informare, de interpretare,
instructiv – culturalizatoare, de liant i
divertisment.
Bibliografie: Mihai Dinu, Comunicarea
Pagina 2 An VI, Nr. 10

România i
Uniunea
European
Înv. Rodica Neam u

Uniunea European (UE) de ast zi este rezultatul efortului de cooperare început în

urm cu peste o jum tate de secol, în încercarea de a reconstitui un continent distrus de r zboi i de a
pune bazele unei societ i sigure i prospere.
Ast zi, pentru prima dat în istorie, aproape întreaga Europ este unit în mod liber
sub un singur acoperi , cel al Consiliului Europei.
Consiliul Europei a fost creat la 5 mai 1949, la Londra, unde zece state: Belgia,
Danemarca, Fran a, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia i Suedia semnau tratatul
de înfiin are a CE.
Constituit din dorin a înt ririi continentului i a garant rii demnit ii cet enilor
Europei prin respectarea valorilor umane fundamentale - democra ia, drepturile omului -, Consiliul
Europei va cuprinde treptat, în cei peste 50 de ani de existen , toate statele libere de pe continentul
nostru. Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este ora ul Strasbourg.
România a devenit membr a CE la data de 7 octombrie 1993, odat cu depunerea
instrumentului de aderare la Statutul organiza iei. De la aceast dat , România este reprezentat în
toate structurile organizatorice ale CE, iar de la 1 ianuarie 2007 a devenit stat membru al UE.

Simbolurile UE
1. Imnul european este Oda bucuriei din
Simfonia a 9-a de Beethoven, care a fost
adoptat în anul 1972 de CE.
2. Ziua Europei este 5 mai (aniversarea
cre rii CE).
3. Drapelul Europei, adoptat în 1955 de CE,
cuprinde 12 stele suprapuse pe fond
albastru. Fiecare ar î i p streaz propriul
drapel.
4. Moneda european este euro, adoptat ca
moned unic la 1 ianuarie 2002.
Obiectivul major al UE este s construiasc o
Europ prosper , care s respecte libertatea i
identitatea tuturor popoarelor ce o alc tuiesc.
Institu iile Uniunii Europene sunt:
* Consiliul Uniunii Europene
* Consiliul European
* Parlamentul European
* Comisia European
* Curtea European de Justi ie
* Curtea de conturi European
* Banca European de Investi ii
* Banca Central European

Bibliografie: Genera ia Integr rii Europene,

MEC
An VI, Nr. 10 Pagina 3

Cunoa te i cu to ii celebra fraz “Et in Arcadia ego!” care s-ar

traduce prin “ i eu am cunoscut fericirea!” Depinde ce în elege fiecare
prin asta… V voi împ rt i pu in din experien a mea de pe ’’t râmul
fericirii’’, cum îl numesc mul i, de pe t râmul f duin ei, al viselor, al
frumuse ilor l sate de Dumnezeu pe P mânt, dar i al muncii, al
sacrificiului, al luptei pentru împlinirea obiectivelor propuse.
Canada! Ce departe sun , nu-i asa? Frumoasa, s lbatica, imensa
Canad …, cu p duri întinse, cu o faun i flor încânt toare, ce înc
mai g zduie te în partea sa de nord vechii b tina i, primii locuitori ai
acestui inut – indienii, ce tr iesc i azi izola i, departe de « lumea
dezl uit » i nu se pot adapta stilului de via occidental, eschimo ii
din Alberta - un inut parc împietrit în timp....

Canada – ce poart deviza: « D’un océan à l’autre! » - e o ar cât un continent; e ara în care am
ales noi s tr im. Am preferat partea francofon i anume provincia Québec pentru c e mai permisiv cu
emigran ii în sensul c î i ofer cursuri gratuite de limba francez , i se recunosc studiile în mare parte i
po i intra pe pia a muncii mult mai repede. A vrea s v pot descrie cele 21 de regiuni turistice ale
Québec-ului, dar cuvintele sunt prea s race pentru a reda minunile închipuite de Mama Natur ! Mun ii
Appalaches (Apala i) i fluviul Saint-Laurent stau str jeri de veacuri, ocrotind acest inut magnific.
Capitala provinciei Québec e însu i ora ul Québec numit « une ville de la vieille Europe » un adev rat
centru cultural, religios i istoric, lucru înt rit de deviza « Je me souviens! »; e locul unde tradi ia î i d
mâna cu modernismul în semn de prietenie, unde castelele înca murmur prin ziduri, cu glas stins,
pove tile prin eselor de alt dat …e orasul din care n-a mai fi vrut s plec atunci când l-am vizitat… Te
fascineaz cale tile trase de cai cu vizitii ce te salut din mers, te tulbur istoria scris pe tunuri… totul e
poveste i totu i cât e de real…
Pentru noi, Canada înseamn libertatea de a fi, de a te exprima, de a te cunoa te cu adev rat, de a-
i dep i limitele… Canada înseamn frunza de ar ar prezent pe drapelul canadian, Montréal-ul (unde
locuim) numit « ora ul luminilor », al doilea ora francofon din lume, orasul multicultural unde întalne ti
toate na iile de pe P mânt i mul i români…to i muncind, sperând, c utând fericirea…împlinirea
…armonia…. Canada e ara unde m-am sim it aproape de cer, de infinit urcând în cel mai înalt turn din
lume - CN Tower din Toronto i sfidând, de la acea în ime, zgârie-norii … Dac deja a i început s
visa i, ca atunci când asculta i basme cu ochii închi i în poala bunicii, nu v trezi i, c ci basmul e lung. E
de ajuns poate s v vorbesc despre capitala Canadei - Ottawa – situat nu întâmpl tor între Montréal i
Toronto (ce apar ine p ii anglofone a Canadei), acolo unde prim vara vine înso it de Festivalul lalelelor
sau despre faimoasa Cascad Niagara (Les Chutes du Niagara) ce desparte practic Canada de SUA -,
acolo unde m re ia i for a apei te fac s te sim i mic i neînsemnat, acolo unde curcubeul r sare de fiecare
dat întinzând o punte între cer i p mânt, între om i Dumnezeu…. Sentimentul e unic, tr irea e intens
i nu po i s nu te sim i fericit mul umindu-i în gând lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a creat…
Trebuie s v spun c m-am sim it mândr c sunt românc atunci când am intrat în incinta
Stadionului Olimpic din Montréal i am v zut poza Nadiei când a ob inut în 1976 prima not de 10 din
istoria gimnasticii la Jocurile Olimpice! Mi-am spus c totu i România nu e o ar oarecare pe harta
lumii! Mi-am înt rit convingerea când m întrebau cei de aici dac Dracula a existat cu adev rat sau e
doar o legenda …
Exist în via a fiec rui om i reu ite i e ecuri, bucurii, speran e, dar i dezam giri! Îns totul
devine posibil când ai al turi oameni care te sprijin , care î i întind o mân i î i ofer um rul lor atunci
când i-e greu, când i-e dor….Faptul c aici î i sunt recunoscute studiile f cute în ara ta, c î i po i exersa
meseria, te ajut s nu disperi, s mergi mai departe i s crezi c ’’cineva, acolo sus, te iubeste ’’… te
face s nu- i abandonezi visele…de i drumul spre succes, spre reu it , nu e tocmai u or, e pres rat cu
spinii sacrificiului …

bucur din suflet c am avut ocazia v transmit un gând bun i s dea Dumnezeu s ne
revedem s to i! S ave i lumin în priviri, pace în suflete i s titi c nu exist nimic pe lume s nu
se împlineasc ! Acum tiu c totul depinde de noi….
Cu mult drag din Canada, Alina Ionescu - ex profesor, Grup colar Roznov
Pagina 4 An VI, Nr. 10

Jocurile didactice –
mijloc de stimulare a creativit ii elevilor
Înv. Rodica Cre u
Jocurile didactice vin în sprijinul procesului instructiv-educativ. Ele au un con inut
bine diferen iat pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare no iuni dobândite de elevi iar,
prin sarcina dat , elevii sunt pu i în situa ia s elaboreze diverse solu ii de rezolvare potrivit
capacit ilor lor individuale.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a
deprinderilor i cuno tin elor achizi ionate, la dobândirea prin mijloace proprii a unor noi
cuno tin e. Ele angajeaz întreaga personalitate a copilului, constituind adev rate mijloace
de eviden iere a capacit ilor creatoare.
Jocurile literare constituie o etap folosit în cunoa terea tainelor c ii. Acestea le
dezvolt creativitatea i aten ia, fantezia, constituind momente de destindere pentru copii.
Exemple de asemenea jocuri:
Recunoa te personajul i titlul povestirii…
Continu povestea…
Ghice te eroul dup descrierea lui…
Sunt i eu un mic poet…
Prin aceste jocuri se urm re te formarea competen elor de citire, trezirea interesului fa
de lectur .
Activit ile organizate sub form de joc didactic se adreseaz spontaneit ii mintale, f
de care nu poate fi conceput creativitatea.
Matematica este tiin a gândirii exacte i precise. Cultivarea creativit ii elevilor prin
rezolvarea problemelor contribuie la dezvoltarea gândirii micului colar. În acest sens,
câteva exemple ar fi:
rezolvarea problemei prin mai multe procedee;
scrierea rezolv rii într-o singur expresie;
complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin modificarea întreb rii;
compunerea de probleme.
În direc ia form rii unor premise pentru dezvoltarea creativit ii, înv torul î i aduce
aportul i prin intermediul orelor de compunere, educa ie plastic , educa ie tehnologic etc.

Originalitatea constituie un factor de seam al creativit ii

i se refer la caracterul de noutate pe care-l pot avea
spunsurile în rezolvarea sarcinilor.
Jocurile didactice sunt antrenamente pentru to i elevii i
ac ioneaz favorabil i la elevii cu rezultate slabe la
înv tur , f cându-i s capete încredere în capacit ile lor,
siguran i promptitudine în r spunsuri.

Desf urate într-un climat educa ional cu largi deschideri la

nou, organizate pe grupe de elevi, jocurile didactice contribuie la
stimularea creativit ii.
An VI, Nr. 10 Pagina 5

Prof. Maria Vasilache

A vorbi despre matematic este o aventur dificil i riscant .

Se întâmpl foarte rar ca un ziar, o revist , fie chiar i cu preocup ri de
popularizare a tiin ei, s anun e o teorem matematic , s discute un rezultat de algebr liniar etc.
Este foarte greu, dac nu chiar imposibil, de prezentat cu mijloace jurnalistice un rezultat matematic.
Toat lumea admite c matematica este util ; ea a fost i este pâinea cea de toate zilele a
civiliza iei. Contribu ia ei la construc ia navelor cosmice trimise în spa iul extraterestru ca s culeag
i s transmit informa ii din sistemul planetar este de-a dreptul uluitoare! Dar s afirmi c
matematica este frumoas este un act de curaj i de dreptate.
Formulele matematice sunt mijloacele prin care matematicianul evoc anumite rela ii
surprinz toare dintre m rimile cercetate de el. Ca s le po i în elege sau ca inima s i tresar
încântat privindu-le, trebuie s le cuno ti limbajul.
Mul i elevi sunt atra i de studiul matematicii dar, pentru a ajunge creator în acest domeniu,
trebuie învinse dificult i foarte mari. La baza performan ei în matematic st , f îndoial , o dotare
intelectual excep ional . Dar numai calit ile intelectuale nu ajung. Este necesar foarte mult
munc , mult fantezie. Trebuie s fii un gânditor profund i original, s faci conexiuni neb nuite.
La CONCURSUL INTERJUDE EAN DE MATEMATIC MEMORIAL MIRCEA
COSTINIUC edi ia a V-a, noiembrie 2007, Grupul colar Roznov a fost reprezentat de urm torii
elevi:
Crâ mariu Elena – clasa a IV-a B
Ifrim Vasile Sebastian – clasa a V-a B
Ceomeic Andru a i Doro in Larisa – clasa a VI-a A
Mustea Elena – clasa a VII-a A
Gîtman Oana i Popa Estera – clasa a VIII-a B
În mod deosebit s-a remarcat elevul Ifrim Vasile Sebastian,
care a reu it s ocupe locul 9 din 81 de participan i i a ob inut
MEN IUNE.
FELICIT RI I NOI SUCCESE!
Pagina 6 An VI, Nr. 10

Prof. Elena Chilu

Activit ile educative extra colare au un rol deosebit în educarea elevilor, deoarece ele
adâncesc i completeaz procesul de înv mânt i contribuie la dezvoltarea înclina iilor i
aptitudinilor elevilor, la organizarea ra ional i pl cut a timpului liber.
Paleta activit ilor educative extra colare desf urate în coala noastr este foarte divers :
cinstirea marilor evenimente ale istoriei i culturii na ionale, expozi ii colare, serb ri, excursii,
vizite, dezbateri, simpozioane, concursuri i olimpiade colare, activit i umanitare, ecologice,
sanitare, sportive etc. i antreneaz un num r mare de elevi din clasele V-VIII.
Merit felicit ri to i elevii care particip activ la aceste ac iuni, dar se cuvin FELICIT RI
SPECIALE acelora care au adus onoare colii din care fac parte prin ob inerea de rezultate bune i
foarte bune la concursurile i olimpiadele colare, faza jude ean , în anul colar 2006-2007.
Locul I – Ur tori – Ansamblul Roznovanu la Festivalul jude ean de „Datini i obiceiuri de
Cr ciun i Anul Nou” – pentru elevi – edi ia a III-a – Piatra Neam – decembrie 2006;
Locul I – Capre, Ur i, Stea, Masca i – Ansamblul Roznovanu la Festivalul jude ean de
„Datini i obiceiuri de Cr ciun i Anul Nou” – pentru elevi – edi ia a III-a – Piatra Neam –
decembrie 2006;
Locul I – Echipajul Sanitarii pricepu i – format din cinci elevi din clasele V-VIII – la faza
jude ean , edi ia 2007 – îndrum tor prof. Elena Chilu;
Locul II – la Olimpiada jude ean a sportului colar – faza jude ean – Piatra Neam –
pentru Echipa de Handbal b ie i – îndrum tori prof. Dana Gheorghiu i prof. Doina Biciu ;
Men iune – la Olimpiada de matematic – etapa jude ean – eleva Mustea Elena, clasa
a VI-a A – îndrum tor prof. Elena Di u – februarie 2007;
Men iune – la Olimpiada de limba i literatura român – etapa jude ean – eleva Mustea
Elena, clasa a VI-a A – îndrum tor prof. Valentina Ciai – februarie 2007;
Men iune – la Olimpiada de biologie – etapa jude ean – elevele Dragomir Isabela, Bran
Alexandra i Popa Estera – clasa a VII-a B – îndrum tor prof. Elena Socol – februarie 2007;
Locul I – Ansamblul folcloric Mugurelul – la faza jude ean – 5 mai 2007;
Locul I – eleva Doro in Larisa, clasa a V-a A – solist vocal de muzic popular – la
Concursul forma iilor i interpre ilor – faza jude ean – 5 mai 2007;
Locul I – Ansamblul folcloric Dorule ul roznovean – la faza jude ean – 5 mai 2007;
Men iune i Diplom pentru merite deosebite – eleva Brai Alexandra, clasa a IV-a B – la
Concursul na ional EURO JUNIOR – din cadrul ASOCIA IEI PENTRU TINERET OLIMP
– îndrum tor înv. Minodora Ad sc li ei – mai 2007;
Men iune – eleva Simionic Isabela, clasa a IV-a B – la Concursul na ional
PROEDUCA IA – SEC IUNEA LIBRIA – îndrum tor înv. Minodora Ad sc li ei – mai
2007;
Men iune – elevul Bigiu Cosmin, clasa I B – la Concursul na ional PROEDUCA IA –
SEC IUNEA LIBRIA – îndrum tor înv. Elena Minciu – mai 2007;
Men iune – elevul Jbanca Dimitrie, clasa a II-a B – la Concursul na ional PROEDUCA IA
– SEC IUNEA LIBRIA – îndrum tor înv. Verona Bogus – mai 2007;
La concursul european de matematic CANGURUL au participat elevi din clasele I-VIII i
un elev a ajuns la faza jude ean - îndrum tori: profesorii din catedra de matematic i
înv tori – 2007.
An VI. Nr. 10 Pagina 7

În perioada 24 aprilie-5 mai 2007 a avut loc o activitate la care au participat 12 elevi de
la clasele a V-a i a VI-a, coordona i de un artist plastic (Marie-José Sollivelas). Elevii au realizat
o expozi ie cu lucr rile lor (desene, diferite profile umane etc.) la care au participat reprezentan i
ai Consiliului General din Marne, de la CCD Neam i personalit i locale. Activitatea s-a bucurat
de un real succes atât din partea elevilor participan i, cât i din partea organizatorilor.

Elevii au pornit cu entuziasm i în acest an

colar i au efectuat deja o serie de activit i
tradi ionale în coala noastr . Se poate men iona
activitatea TOAMNA DARNIC – edi ia a IV-a –
desf urat în perioada 15-20 octombrie 2007, cu
aportul elevilor din clasele I-VIII, i care a cuprins:

expozi ie cu bog iile toamnei;

crea ii ale elevilor din produse agricole ;
expozi ie de desene;
recit ri i cântece despre toamn ;
lansarea proiectului educa ional Toamna v zut i
sim it de elevi, proiect care va pune în valoare
talentul la desen al elevilor din clasele de gimnaziu.

Au ap rut i primele diplome în coal : Organizatori: prof. Elena Chilu –

* PREMIUL II – eleva Mustea Elena, clasa a VII-a A consilier educativ
* MEN IUNE – eleva Popa Mihaela, clasa a V-a A, înv. Verona Bogus, înv. Rodica
pentru desene realizate la manifestarea expozi ional Cre u, înv. Rodica Neam u,
jude ean Ora ul vechi – ora ul nou – îndrum tor înv. Lucia Mehedin
prof. Raluca Rusu – 1-15 noiembrie 2007 prof. Raluca Rusu
Pagina 8 An VI, Nr. 10

Înv. Lucia Mehedin

Ne plac excursiile. Dorim s plec m, s vizit m, s ob inem cât mai multe informa ii, s
mânem cu impresii. De aceea, este necesar ca în „bagajul” nostru s existe câteva cuno tin e asupra
traseului propus.
mergem mai departe pe drumul paralel cu apa Moldovei; vom ajunge în or elul Gura
Humorului. În apropiere sunt dou renumite m stiri: Humor i Vorone .
ezat pe valea str tut de Râul
Humor, biserica stirii Humor, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului, este
una dintre cele mai cunoscute din Bucovina,
remarcându-se prin frescele ei exterioare.
Aici au fost în ate i au existat, pe rând,
dou a ez minte m stire ti. Din cel mai
vechi, construit de Ioan Vornicul pe vremea
lui Alexandru cel Bun, au mai r mas câteva
ziduri. Ruinat în împrejur ri necunoscute,
stirea a fost reconstruit în 1530, pe un
nou amplasament, la ini iativa domnitorului
Petru Rare .
Dar construc ia propriu-zis se datoreaz celui mai credincios sfetnic al s u, Toader Bubuiog,
i so iei acestuia, Anastasia.
Pentru prima dat în arhitectura religioas din Moldova, biserica m stirii are un pridvor
deschis. În 1535, biserica a fost pictat în exterior de c tre Toma din Suceava, pe un fundal ro u-
miziu. Pictorul a îmbinat într-o armonie perfect elemente definitorii ale artei bizantine cu
originea în teologia Bisericii R ritene i talentul s u creator, autohton.

La sfatul lui Daniil Sihastru,

tefan cel Mare a în at, din piatr ,
biserica stirii Vorone într-o var
(28 mai – 14 septembrie 1488), pe locul
unde înainte se afla un schit de lemn,
fiind consacrat Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, purt torul de biruin . De
altfel, mormântul Sfântului, primul stare
al m stirii, se afl în pronaos.
În naos, se poate admira portretul
ctitorului, tefan cel Mare i Sfânt,
împreun cu Doamna Maria-Voichi a i
Bogdan, mo tenitorul s u, închinând
stirea Mântuitorului Iisus Hristos,
prin mijlocirea Sfântului Mare Mucenic O pies extrem de valoroas este
Gheorghe. catapeteasma din lemn de tis aurit, u ile
împ te ti fiind o adev rat capodoper
a sculpturii în lemn.
An VI, Nr. 10 Pagina 9

Tot la ini iativa lui Petru Rare , dup o

jum tate de secol, bisericii i s-a ad ugat
pridvorul i i s-au împodobit pere ii exteriori
cu minunate fresce realizate pe unicul i
renumitul „albastru de Vorone ”
Biserica M stirii Vorone este
denumit „Capela Sixtin a Orientului” pentru
marea fresc ce acoper peretele vestic:
„Judecata de Apoi”. Pe axa principal , de sus
în jos, pictorul a zugr vit Sfânta Treime:
Dumnezeu-Tat l la oprirea din urm a
timpului, Dumnezeu-Fiul pe scaunul de
Judec tor, Dumnezeu-Duhul Sfânt, în chip de
porumbel. Dreapta lui
Dumnezeu ine balan a
judec ii pe care îngerii
i diavolii vor pune
faptele fiec ruia. Ceata
drep ilor este condus de
tre Sfântul Apostol
Petru în rai, iar
to ii, înl ui i de
diavoli, sunt târâ i în
iad. Pe contrafort s-a
reprezentat Învierea
mor ilor.
Dac la început a
fost o m stire de
lug ri (pân în 1785,
când Bucovina a fost
anexat de Imperiul
Habsburgic), din 1991
via a monahal a fost
reluat cu ob te de
lug ri e.

Dup ce am admirat ro ul Humorului i

albastrul de Vorone , urmeaz s descoperim
galbenul-auriu al Moldovi ei i verdele Sucevi ei.
Pagina 10
Influen a mediului asupra s
Mediul ambiant exercit asupra
omului influen e multiple, dintre care, cea
mai important este ac iunea asupra s ii.
Ac iunea mediului poluant asupra
organismului este foarte variat i complex ;
ea poate merge de la simple incomodit i în
activitatea omului, a a-zisul disconfort, pân
la perturb ri puternice ale st rii de s tate.
Ac iunea mediului poluant asupra
organismului i a s ii este în func ie de
factorii poluan i, care in de poluan i, i de
factorii care in de organismul uman.
1. Factorii care in de poluan i sunt
reprezenta i de:
natura poluan ilor – poluan i mai nocivi
sau poluan i mai pu in nocivi;
concentra ia în care se g se te poluantul –
cu cât concentra ia este mai mare, cu atât
ac iunea sa asupra organismului este mai
puternic ;
timpul de ac iune – cu cât este mai
îndelungat, cu atât este mai nociv;
num rul poluan ilor prezen i concomitent
în atmosfer reprezint un alt factor ce
trebuie luat în considerare.
2. Factori care in de organismul uman:
vârsta persoanelor expuse – copiii sunt
mult mai sensibili decât organismele adulte;
sexul persoanelor expuse – femeile sunt
mai sensibile la poluarea atmosferic ;
starea de s tate – o sensibilitate mai
mare fa de poluarea atmosferic o
reprezint persoanele care sufer de
insuficien renal , hepatic , respiratorie etc.;
activitatea fizic intens – în timpul
desf ur rii activit ii cre te frecven a
respira iei, circula iei sângelui, ceea ce duce
la cre terea cantit ii de poluan i care p trund
în organism în aceea i perioad de timp.
Organiza ia Mondial a S ii a
clasificat poluan ii atmosferici astfel:
poluan ii iritan i: pulberi, oxizii sulfului,
oxizii azotului, substan e oxidante etc.
Bioxidul de sulf produce manifest ri
iritative ca: saliva ie abundent , expectora ie,
An VI, Nr. 10
ii umane
Prof. Elena Socol
tuse, spasme ale c ilor respiratorii, cu
dificultate în respira ie, pierderea mirosului,
a gustului. Dioxidul de azot este de 4 ori mai
iritant decât monoxidul de azot. Acesta poate
duce la edemul pulmonar acut, la adul i, i la
asfixiere, la copii.
poluan ii fibronzan i – pulberi care produc
fibroze, scleroze pulmonare.
poluan ii alergizan i, mai ales organici:
polenul, puful, p rul, dar i anorganici:
pulberi (cuar ul, silica ii), gaze (oxizi de
azot, hidrogen sulfurat).
Pulberile organice sunt principalii factori
alergizan i din atmosfera poluat : ceai,
cacao, turnesol, mu tar, cafea, unele ciuperci
ca Aspergilus, Penicillium, Cladosporium i
al ii care se dezvolt pe pere ii cu igrasie din
locuin e, producând alergii respiratorii sau
cutanate la copii.
Polenul unor flori, arbori, graminee este
binecunoscut în declan area sezonier a unor
crize de astm. De asemenea, substan ele
volatile din insecticide, detergen i,
medicamente, mase plastice pot constitui
poluan i atmosferici.
Manifest rile patologice determinate de
poluan ii alergizan i sunt: rinita acut i
cronic , traheita spasmodic , astmul bronho-
pulmonar, alveolita alergic , manifest ri
oculare (conjunctivita alergic , blefarita) sau
cutanate (eczeme, urticarie, prurit).
poluan ii asfixian i: monoxidul de carbon,
acidul cianhidric, amoniacul.
Monoxidul de carbon se combin cu
hemoglobina, producând
carboxihemoglobina, substan stabil care
duce la moarte. Hemoglobina are afinitate
pentru monoxidul de carbon de 210-240 ori
mai mare decât pentru oxigen! Primele
semne de intoxicare cu monoxid de carbon
sunt tulbur ri respiratorii, cardio-vasculare,
digestive, nervoase care, în func ie de
concentra ia poluantului, duc la moarte.
An VI, Nr. 10 Pagina 11

La fum tori, concentra ia de monoxid de poluan ii toxici: plumbul, fluorul, cadmiul.

carbon în sânge este de 5-8 %. Primele
simptome, ce apar de la concentra ia mai mare
de 10 %, constau din:
simptome respiratorii: cre terea frecven ei
i amplitudinea respira iei, dificultate în
respira ie;
simptome cardio-vasculare: cre terea
frecven ei pulsului, palpita ii, aritmii;
simptome digestive: grea , vom ,
inapeten ;
simptome nervoase: cefalee, vertije,
somnolen , lipotimie.
Monoxidul de carbon are efecte i asupra
unor enzime care intervin în metabolismul
lipidic, cu cre terea cantit ii de colesterol i
producerea arterosclerozei; de asemenea, are
efecte i asupra f tului, str tând placenta i
producând malforma ii cardiace.
Cantitatea normal de plumb în
corpul uman este de sub 40 micrograme la
100 ml sânge. O concentra ie mai mare
produce sl bire, insomnii, iritabilitate,
mânerea în urm a dezvolt rii intelectuale
la copii. Fluorul se fixeaz în esuturi dure
(oase, din i) i cadmiul în rinichi i ficat.
poluan ii cancerigeni: hidrocarburile
policilice aromatice, nitrozaminele, cromul,
nichelul, cadmiul – determin cancerul
bronhopulmonar.
poluan ii infectan i: bacterii, virusuri.
De aceea, fiecare dintre noi trebuie s
contribuie la p strarea mediului ambiant
nepoluant pentru s tatea noastr .
(va urma)

Înv. Nina Buz eanu

Gr dini a Chintinici

Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale i cu flori care apar înainte de înfrunzire. Are o
cre tere rapid i o mare capacitate de înmul ire.
În ara noastr , cresc specii de plopi. În zona de câmpie (Bucure ti), cel mai frecvent întâlnit
este plopul înalt (aproximativ 30 de metri), cu coroana larg , rotund i cu scoar a albicioas . Lemnul
de plop este folosit la fabricarea chibriturilor, a furnirelor, a indrilei, precum i în industria celulozei.
Plopul din imagine este situat în livada colii Chintinici – Grup colar Roznov, iar localnicii
spun c ar avea aproximativ 200 de ani. Doisprezece copii pre colari, prin i de mâini, îi cuprind
trunchiul.
Este o
excep ie, deoarece
plopii, în general, nu
tr iesc a a de mult.
Acest plop înverze te
în fiecare an, este plin
de scorburi mari unde
i au cuibul diferite
ri i este o atrac ie
pentru cei ce trec prin
sat.
Pagina 12 An VI, Nr.10

Înv. Georgeta Mihalache

Particularit ile de vârst ale elevilor din clasele I-IV permit formarea i dezvoltarea
con tiin ei ecologice. De aceea, mi-am ales, împreun cu elevii mei, un op ional din aria curricular
tiin e i l-am numit simplu: S.O.S. Natura.
Am creat elevilor un cadru atractiv de preocup ri, pe care ace tia s -l exploreze cu
pasiune, f a-i lipsi nici o clip de bucuria descoperirii personale. Calendarul activit ilor este bogat
i cuprinde numeroase ac iuni dedicate ecologiei, cum ar fi: Ziua Mondial a Apei, Ziua Mondial a
ii, Ziua Europei etc. Dar cel mai a teptat moment este atunci când îi anun c organiz m o
excursie.
a s-a întâmplat în ziua de 26.04.2007, când am plecat în excursie la Ocolul Silvic
Brate , pentru a ne desf ura activitatea din cadrul Proiectului Educa ional S.O.S. Natura – Educa ia
Ecologic în coal , proiect ce se deruleaz de 2 ani în conformitate cu Contractul Parteneriat din
24.03.2005.
Personalul silvic a explicat elevilor
caracteristicile, structura i func iile p durii.
Elevii au ecologizat un areal de p dure, au
cut cuno tin cu tehnologia i procesul de
prelucrare primar a lemnului la un gater din
zon , au plantat puie i lâng Cabana de
vân toare Go man i, în final, au prezentat
un frumos spectacol de cântece i poezii.
i în anul colar 2007-2008 va avea
loc o astfel de activitate, tot în Luna P durii,
care va fi de fapt o lec ie demonstrativ în
cadrul Comisiei metodice a înv torilor. A a
încerc m s educ m elevii în spiritul
men inerii echilibrului ecologic i al
La plantat puie i (Cabana Go man), Clasa a II-a D regener rii fondului forestier.

Diana Pruteanu Elena Mustea

Clasa a VI-a C Clasa a VII-a A
An VI, Nr. 10 Pagina 13

Prof. Nu a Liche

sa i copiii s vin la Mine i nu-i opri i, c ci a

unora ca ace tia este împ ia cerurilor
(Matei 19,14)

Religia este important ,

înainte de toate, pentru mântuirea
omului, pentru în area vie ii pe
mânt, fiind cel mai bun mijloc
pentru trezirea i realizarea
spiritualit ii din om. Prin religie
vorbe te glasul lui Dumnezeu.

În fa a religiei trebuie s se plece omul ca în fa a lui Dumnezeu. Ea singur arat

ile vie ii. Însu i Iisus Hristos este Calea, Adev rul i Via a.
Înv tura religiei este un drept care s-a dat Sfin ilor Apostoli de însu i
Mântuitorul, când zice: „Mergând, înv i toate neamurile… merge i în toat lumea i
predica i Evanghelia la toat f ptura.”
Educa ia religioas se formeaz mai întâi în familie, apoi la coal . Un om cu
bogate amintiri religioase din copil rie se distinge întotdeauna dintre ceilal i oameni
pentru c el va avea respect pentru religie. O copil rie f Dumnezeu este pustie.
coala este datoare s aib respect fa de înv mântul religios, care va
continua i îndruma educa ia religioas . Pentru educa ie religioas trebuie credin , care
însemn vindecare i alungare a r ului din om. Educa ia religioas adev rat este
înso it de o blânde e sever , seriozitate, care nu exclude bun tatea i tr irea interioar .
Educatorul aduce copilului odihn sufleteasc , sentimente nobile, credin
adânc i pur .
Unul dintre caracterele fundamentale ale religiei este iubirea. Religia cre tin se
bazeaz pe dou valori principale: credin a i iubirea. Educatorul nu va putea face
educa ie religioas decât f când autoeduca ie. Astfel va realiza s rb toarea în propriul
suflet i o va putea comunica i altora.

Cu acest aer de
rb toare calm în suflet va
trebui s vin educatorul la ora
de religie, astfel va ajunge s
fac parte dintre acei oameni
care au marele dar de a ti s
realizeze s rb toarea iar nu
dintre acei care o stric .
Pagina 14 An VI, Nr. 10

Elena Diana Ghiurea

Clasa a IV-a B
Dis-de-diminea m-am trezit
privesc la toamna ce-a venit.
S-a întors de cine tie unde
Dar la mine-n cas nu p trunde.
i-a trimis iscoade, trei gutui,
Nuci cu miezul dulce-am rui,
i-un dovleac pe care am s -l coc
În cuptorul bine-ncins de foc.
irul de cocori vâsle te-zare.
Iustin Grigorcea Vântu-i ca un pieptene-n frunzare…
Clasa I B Uite, ploaia cade dintr-odat
i-a f cut oglind strada toat .

Silviu Socea
Clasa a II-a C
Preafrumoasa zân , toamna, a sosit cu pa i gr bi i
pe meleagurile noastre. Cu bagheta sa magic , a schimbat
înf area naturii. Frunze galbene, ruginii, ar mii se
desprind de pe ramuri i formeaz covorul multicolor. Un
l de brum argintie a împodobit gr dinile. Plante mici i
mari încep s se usuce. Gâng niile m runte au amor it de Iulian Leonte
frig. P rile migratoare au pornit spre rile soarelui. Clasa I B
Frumuse ea i bog ia cestui anotimp aduce multe
bucurii.
- Bine-ai sosit, anotimp bogat!
Ionu Magdalena
Clasa a II-a C
lul de brum argintie, zborul obosit al
gâng niilor i al p rilor ne arat c toamna a
venit.
Viforni a p gân nu înceteaz s smulg din
vârful casei câte o indril , frunzele danseaz în
adierea vântului iar soarele r sare cu ultimele
puteri.
- Bine te-am reg sit, toamn ! parc aud
optind natura înfrigurat .
tefana Corchez
Clasa I B
An VI, Nr. 10
Iustin Grigorcea
Clasa I B
Andreea ugui
Clasa a II-a C
Vântul sufl f mil
Printre nucii-mb trâni i,
Frunzele, ca ni te fluturi,
Se agit -n dansul lor
Spre p mântul amor it.
Norii suri apar îndat
Pe sub soarele b trân,
Stropii mari i reci de ploaie
Au împr tiat deodat
rile c toare.
Paula Dayana Hodor
Clasa a III-a A
Doamna mea înv toare
E ca sora mea mai mare.
Ea ar vrea s -mi fie bine,
m bucure pe mine.
i, de-aceea-i mul umesc,
tate îi doresc,
m ierte de-am gre it
i s tie c nu mint!
Pagina 15
Larisa Vatamanu Codrin Aghirasimoaei
Clasa a IV_a B Clasa a II-a C
Toamna e cea mai frumoas , De dup cre tet de dumbrav ,
Ne aduce roade-n cas , Având podoaba zdren uit ,
Venea încet b trâna toamn
Mere, pere i gutui
Pe o potec amor it .
Cu puf galben ca de pui.
În panere cur ate, O recunosc dup culoare,
Stau acuma a ezate Cu mantia-i lung , ruginie,
Privind umil spre mândrul soare,
Fructe i legume bune
Pentru iarna care vine. Prin v l de brum argintie.
Toamna le-a adus în dar Ziua-i scurt , noaptea-i lung ,
Celor care nu-n zadar rile mi le-alung .
Au trudit întreaga var Norii gri î i poart plumbul
De cu zori i pân -n sear . Pe câmpuri tremur porumbul.
Peste tot s-a az bruma
Ca o mantie de-argint,
Tremur de frig gr dina,
Este toamna la sfâr it!
Teofil Dumitrache
Clasa a II-a C
Toamna iar i a sosit!
durea s-a-ng lbenit.
rile c toare
Se îndreapt c tre soare.
Roadele sunt mai bogate,
Din bel ug avem de toate
i-a tept m cu ner bdare
Iarna, cu a ei ninsoare.
Paula Dayana Hodor
Clasa a III-a A
Toamna rodnic-a venit,
Fructe ea ne-a d ruit
i legume fel de fel-
Hai s le-adun m ni el!
Ziua scade, noaptea cre te
i frunza se-ng lbene te.
ri mii s-au adunat
i, pe rând, ele-au plecat.
Pagina 16 An VI, Nr. 10

Ioana Lavinia Darie

Clasa a IV-a B
Trist i ruginie, toamna pleac dezbr când
pomii de haina frunzoas , alungând p ri înfrigurate
spre alte z ri de soare pline.
Plou întruna, e o ploaie m runt de toamn i
bate un vânt iute i rece, ce aduce nori albi din care
Stelian Grumeza dimine ile cern brum .
Clasa a II-a A Dup atâta bog ie risipit – legume, fructe,
cereale – darnica toamn î i ia r mas bun de la natur pustiind-o i dezgolind-o. Frunzi urile, care
jucau umbre suave, acum formeaz covoare multicolore. Copacii fream i susur sub lumina
palid a diamantului ceresc.
Oamenii nu mai merg la plimbare, ci doar circul g bi i pe str zile reci, c utând c ldura
pe care o reg sesc numai în propriile locuin e.
Peisaj de toamn
Maria-Bianca Jora
Clasa a II-a C
Teofana Moc na u
De pe cre tet de dumbrav
Clasa a IV-a B
A sosit m iastra toamn .
Printre frumuse ile naturii, care aduc Printre pomi boga i în roade,
diversitate în via a omului, se num i anotimpul Se ive te palul soare.
de toamn . Oamenii pot s iubeasc sau s urasc
un anotimp, dar s nu uit m c fiecare dintre Vântul frunzele danseaz
anotimpuri î i are rostul i menirea lui. Printre lacrimi mici de ploaie,
Suntem la sfâr it de toamn . Aproape c Trei gâng nii amor ite
am uitat zilele frumoase ale vacan ei de var i Sufer de prim var .
chiar prima zi de coal . Soarele nu mai
str luce te pe cer ca alt dat i nop ile au început Norii suri î i poart plumbul
creasc . Natura i-a schimbat ve mântul, a Peste vârf de nuci b trâni,
schimbat hainele verzi i luminoase cu haine mai Pui gola i ascult plânsul
închise i posomorâte. Glasul i ciripitul Gâzelor din v uni.
relelor se aude din ce în ce mai rar iar
greiera ul cel n stru nic nu ne mai încânt cu
melodiile lui: Toamna
„A ruginit frunza din vii
i rândunelele-au plecat Elena Cr mariu
Pustii sunt lanuri i câmpii Clasa a IV-a B
Pustii sunt horele din sat.”
Toamna bate nucile,
Oamenii i-au umplut hambarele i
Aure te frunzele,
rile, semn c sunt gata pentru a întâmpina
Îndulce te merele,
iarna. Cerul cerne din v zduh picuri mari de
Întristeaz greierele.
ploaie, iar în dese dimine i cea a tot apare. Toate
acestea fac ca sufletul nostru s fie mai posomorât Ea culege roadele
i cuprins de nostalgie. Îns , tiind c toate trec, i ar ogoarele,
am început deja s ne gândim la anotimpul care Încarc hambarele,
va veni – iarna cu frumuse ile i bucuriile ei. Ne umple c rile.
An VI, Nr. 10
Larisa Doro in
Clasa a VI-a A
Larisa T caru
Clasa a V-a B
Toamna iar s-a instalat
Peste câmpuri, peste sat,
Iar copacii rod ne-au dat,
Viile s-au înc rcat –
Totul este minunat!
Cât cuprinzi cu ochii, vezi
Poamele care-au fost verzi.
i tot ce-a fost înfrunzit
Ast zi este aurit,
Ruginit i vestejit.
Multe fructe i legume,
Struguri, mere dulci i prune
Sunt aduse i alese
În c ri i prin hambare,
În butoaie i borcane.
Ne trezim cu câte-un fulg,
De cu zori pân -n amurg,
i simt toamna c-o alung
Adiind c-un pic de vânt.
i ea pleac -n c torie
Pân’ la anul ce-o s vie.
Pagina 17
Antonia Nicorescu
Clasa a VI-a B
Am deschis ast zi fereastra
i-am v zut minune mare:
Orice frunz , orice floare
Margini argintate are!
Fug afar , în gr din
Ca s -mi dau mai bine seama
De unde-atâta bog ie fin …
Poate îmi r spunde mama?!
- Este brum , puiul meu,
i e primul semn de toamn .
O s-o vezi de-acum mereu
Pân când intr m în iarn .
Lavinia Gabriela Co ni
Clasa a V-a B
Din gândul norilor, Copii merg spre coal -
Pe-ntinsul florilor, Unii, pentru prima oar ,
Ploile vin iar Al ii, f team ,
Tot ca o povar . Merg cu mult grab .
Toamna e în toi. Sub ascu itul soare
Oamenii vioi Toat natura moare.
To i se întâlnesc Frunzele cad alene
i pe p mânt trudesc. Iar frigul se a terne.
Sabina Dr gu anu
Clasa a VI-a A
Pagina 18 An VI, Nr. 10

Toamna bogat
Într-o bogat livad
Fructele stau gr mad –
Mere, gutui i pere,
Toate- i iau la revedere
Mihaela Popa
Clasa a V-a A
Pe cer sunt mul i nori
În mai multe culori,
Puzderie de p rele -
Ce duc dorurile mele.

De la strugurii din vii, Este toamna cea mai rece

De la frunzele-ar mii, Care trece, se petrece,
De la arborii b trâni, i las -n urm fructe
De la nasul lor cel cârn. i frunze galbene pe frunte.

Petronela Aberci
Clasa a VII-a C

Alexandra Brai
Clasa a V-a B
Toamn . Vânt rece. Copacii apleca i
plâng dup zilele de var , care au r mas
departe. Frunzele ar mii se pierd într-un
covor ce este mereu c lcat de trec tori
indiferen i. Ni te umbre fumurii întunec
cerul. Nori plumburii s-au gr bit s se
întâlneasc . „Petrecerea” o începe cel mai
mic dintre ei, l sând un zgomot s
avertizeze natura. Apoi, to i se iau dup el.
Unii dintre ei se iau la b taie, sco ând
sunete i lumini ciudate. Al ii îi încurajeaz ,
sând picuri mari s cad . P mântul se
roag la ceruri s se termine aceast
petrecere i s revin totul la normal. Dar,
cu toate rug ciunile lui, cerul nu se îndur .
Câ iva copii se uit pe geam i- i amintesc
zdr niile lor din zilele însorite ale
vacan ei. Dar vara e departe…
Larisa T caru
Clasa a V-a B
Loredana Nicorescu
Clasa a V-a C
E toamn . Vântul sufl cu putere, f mil . De pe
ramuri se desprind frunze ar mii ce cad cuprinse de
durere, inundând lumea cu triste e i mâhnire. Bruma
sclipe te pe iarb , pe p mânt, ofilind florile tomnatece.
Lacurile cenu ii sunt lipsite de str lucirea lor din timpul
verii. Ploile cad neîncetat, norii plumburii acoper cerul
senin i îi iau soarelui i ultima speran de a- i mai ar ta
razele lui de s rb toare.
Prin livezi, merele, perele, prunele, gutuile am rui
teapt s fie culese i duse în c mar . Ciorchinii
strugurilor se rup la prima atingere, iar legumele i
zarzavaturile ofteaz în gr din dup o raz de soare.
Animalele p durii se preg tesc de iernat, strângându- i tot
felul de provizii în bârloguri i vizuine, preg tindu-se astfel
de iernat.
Înfrigura i i cu triste e în suflet, elevii pornesc
spre coal , gândind-se c toamna asta are totu i o
frumuse e i o bucurie aparte.

Vivian Lupa cu
Clasa a VII-a B
An VI, Nr. 10
Daiana Vinca
Clasa a V-a B
Alexandra Adiaconi ei
Clasa a V-a B
- Uite ce e, greiera ule,
Nu te lingu i,
ci e în zadar…
Nu vei reu i!
Toat vara ce-ai f cut?
Ce concerte-ai mai inut?
- P i… eu, ce s fac?!
Toat vara am cântat,
Zise greierele ru inat.
Dar Zâna Toamn , sup rat ,
Tot mai tare-l ceart :
- Insect ne tiutoare,
Ce i-a trecut prin cap, oare!
Toat vara ai cântat
Iar de munc ai uitat!
Nu cumva s obose ti
În timp ce munce ti!
Toat lumea aduna
Provizii pentru c mara sa.
În schimb, tu ai stat la umbr
Cu chitara în mân ,
Iar furnica, harnica,
Cântecele le-asculta,
i de zor ea tot muncea
Nu ca tine lenevea!
Ea, acum, e în c mar ,
az provizii pentru iarn .
Eu am s-o implor
te ia i pe tine
Pe post de slujitor.
Greierele neavând încotro
S-a supus comenzilor.
i cu glas sfâr it,
El a rostit:
Pagina 19
Cerasela Neac u
Clasa a VI-a C
Din împ ia mun ilor, din ve nicia brazilor, coboar
peste dealuri i câmpii Regina toamn , înve mântat -n mantie
ar mie, cu o cunun de ciorchini, cu ro ul merelor în obraji, cu
albastrul ters al cerului în priviri, cu melancolia codrilor p si i de
ri cuib rit -n suflet.
Prive te nedumerit . Nu în elege parc schimb rile din
jurul ei, furnicarele de copii din cur ile colilor, bog ia care se
revars -n pie ele ora ului, forfota neobosit din gr dini i din livezi.
Amor it de razele palide ale soarelui se îndreapt spre
trânul codru din zare. uierul vântului o nelini te te. P te
tem toare peste ierburile arse de brum . P trunde-n inima
codrului.
Sub picioarele ei ostenite, fo ne te surd un noian de
frunze ruginii. Pe ramurile b trânilor stejari tremur b nu ii
zdren ui i. Norii plumburii prind a br zda cerul. O r coare
nefireasc domne te în inima p durii. Niciun tril, niciun ciripit nu
tulbur v zduhul. Doar vântul uier în r stimpuri, r scolind
durile ar mite a toamn târzie.
Regina se întristeaz . P te peste covorul de frunze
moarte, înfrigurat i gânditoare. O a teapt oare pe Cr iasa
pezii? Nu. Se preg te te s plece într-o lung c torie.
- Cri-cri-cri
Toamn gri,
Prea tare m-ai oropsit!
Baba furnic
N-a avut mil .
La munci grele ea m-a pus
i nici un mul umesc n-a spus.
Cri-cri-cri Silviu Ciuperc
Toamn gri, Clasa a VII-a C
De acum s-a ispr vit
i au am fost tare pedepsit.
- Tu degeaba ai gândit
eu îns mi m-am gr bit.
Sora mea mai mic , vara,
Ce-nc lze te toat ara,
A venit, mi-a dat bine e,
i m-a rugat cu blânde e
fiu plin de tandre e
Cu to i cei ce-mi dau pove e.
Dar mi-a zis c -mi va fi greu
De n-a tept, la rândul meu,
Atât cât mi se cuvine
ne fie la to i bine.
Larisa T caru
Clasa a V-a B
Pagina 20 An VI, Nr. 10

Isabela Simionic
Clasa a V-a B

Cu ochii blânzi i pletele c runte,

Un F t-Frumos îmb trânit de ani
tia cu-atâtea basme s ne-ncânte,
Margareta i mu elul Cu-atâ ia viteji ce-n lupte nu se tem.
Isabela Simionic Al turea de el, e-o zân bun ,
Clasa a V-a B Cu p ru-nv luit de promoroac ,
Margareta e o floare, Ce ne-a purtat cu dragoste de mân
Un frate mai mic ea are: i ne-a vegheat nevinovata joac .
E micu ul mu el!
Noi, îns , facem ceaiuri din el. Acum ei cresc în suflet amintiri
Despre un timp ce-n urm a r mas;
În zori zâmbesc din ro ii trandafiri,
Chemându-ne s facem lung popas.

Isabela Dragomir Lorena Mihaela Zbranca

Clasa a VIII-a B Clasa a V-a B
De jur împrejur Râde gai a de-un copac
Totul e negru. e lefter i s rac!
În noaptea grea I-au c zut frunzu ele
Stau i privesc o stea. i îl dor crengu ele.
Ea cade u or, E posac i sup rat, Isabela Simionic
Pe cer l sând un gol, P relele-au plecat, Clasa a V-a B
Ducând cu ea amintiri, i acum se las seara.
Secrete, am giri. Pe mas -n sufragerie,
Ce departe-i prim vara!
Stau gr mad laolalt ,
În nemurirea ei Pe-o tipsie, colorate,
zuse multe neamuri Ni te fructe minunate,
scându-se, tr ind,
Apoi murind cu team . Toate fructele din pia .
Îns , f îndoial ,
zuse mul i eroi Mai frumoas decât toate,
i multe eroine, O imens portocal .
Secrete i jigniri,
Multe cuvinte line. Mi u, tot dându-i târcoale,
i alung îndoiala
Îns , cu nemurirea ei cu tot, i se hot rî pe dat
Se stinse-a a, deodat , m nânce portocala!
sând în urma ei
O galaxie-ndurerat . Cur a la ea o or
De-l apuc plictiseala…
O dâr de argint pe cer i constat , pân’ la urm ,
sase în c derea grea -i de plastic… portocala!
Ca toat omenirea s observe
Dispari ia sa.
An VI, Nr. 10 Pagina 21

Lorena Mihaela Zbranca

Clasa a V-a B

Bate vântul ne-ncetat;

Cred c -i tare sup rat!
Nimeni nu-l prime te-n cas ,
Nici vorb de pus la mas .
N-are mam , n-are tat , Teodor Doroftei
Oare a avut vreodat ? Clasa a VII-a B
De ce-l las singurel –
Nu le e mil de el?
El îi caut prin lume,
Prin p duri, pe mun i, coline,
Îns nimeni nu îi spune:
„Vino, fiule, la mine!” Isabela Dragomir
Clasa a VIII-a B
Cristale mici coboar spre p mânt
Isabela Simionic În iruri infinite,
Clasa a V-a B Se împletesc, se învârtesc
Blan m soas , La nesfâr it.
Ochii-ascuns catran… Cerul î i plânge ale lui dorin e
La bunici, acas , Necontenit.
Doarme un motan. Balaurii cu glasul tunet i cu
În culcu , la sob , Privirea fulger
Toarce monoton, Deodat s-au adunat, s-au apropiat,
Nu-l treze ti – f prob ! – S-au înfuriat
Nici cu un trombon. i- i vars amarul asupra p mântului
oarecii pot roade Cel însetat.
Ca cavalul tot… Copacii nebuni î i sfâ ie hainele
Lui, în vis, îi cade De ciud ,
Lapte de pe bot. Spre orizont, în dep rt ri,
Ceru-i str veziu.
Norii spumegând coboar încet
Spre p mânt.
Dar iarba, covorul pe care p esc
E mul umit ,
ci setea de vin i de ap
I-a fost împlinit .

Andreea Stamatin
Clasa a V-a B
Pe v zduhul dimine ii,
Norii albi plutesc pe cer
i privesc spre mândrul soare
Cum se-nal el seme ,
spândind ale lui raze
Pe p mântul nostru drag.
Pagina 22 An VI, Nr. 10

Lorena Zbranca Antonia Nicorescu

Clasa a V-a B Clasa a VI-a B
Când rapid i f veste A venit întâi un nor Peste casele din sat,
Iarna-ncepe a ei poveste, Ca un ghem de vat Drumuri i ograd ,
La r zboi ea st s eas Iar apoi a nins u or, În troieni s-au a ezat
Pânza alb de m tas . Ziulica toat . Fulgii de z pad .
Nu ai timp nici de-o clipire Copila ii au ie it
i copacii din livad Pe la col de strad ,
Au pe ramuri coliere Ca s poat admira
De ur uri i de z pad . Fulgii de z pad .

Cerasela Neac u
Clasa a VI-a C
Peste sat a coborât iarna, st pân alb i rece a necuprinsului. A împr tiat stelu e argintii
i le-a cl dit în troiene pe uli e i pe acoperi urile caselor. Gerul – r suflarea Domni ei Albe – a
dezgolit ramurile copacilor. Crengi pustiite de frunze se-nal a rug ciune spre cerul plumburiu.
Vr bii amor ite se ivesc pe sub stre ini. Raze palide str pung v zduhul înghe at.
i-n lini tea alb r sun , deodat , chiote de veselie – sunt copii cu s nii, cu patine.
Înfofoli i, urc pe pant pân ajung pe culme, apoi pornesc la vale într-un iure nebun. Se-
mpiedic , se-mping, cad i se ridic ; se bat cu bulg ri, se rostogolesc, se bucur de ger, de iarn ,
de copil rie… R mân pe pârtii pân târziu în noapte, hârjonindu-se veseli i nep tori la frigul
din ce în ce mai aspru. În cele din urm , când foamea le d târcoale, intr în case cu mâinile i
nasurile înghe ate i se dezmor esc la gura sobei. Apoi, cu ochii grei de somn, îl cheam pe Mo
Ene s -i legene în vis. Somn u or!

tefana Beatrice Savin

Clasa a V-a A
Este ziua de dinaintea Ajunului Cr ciunului. Vremea este foarte rece. Ninge cu stelu e mari i
argintii, ca de cristal. Un copila st cu nasul lipit de geam i prive te la Baba Dochia care î i dezl uie
zdr vanele ei flori argintii. Se uit la mama lui care toarce i îi spune:
- M icu , oare când va sosi tata cu bunelul i cu buna? A vrea s vin mai repede ca s putem împodobi
bradul împreun .
- Dragul mamei, vor mai trece vreo cinci ceasuri. Ce-ar fi dac l-ai împodobi tu? Oricum, tata i bunicii vor fi
tare osteni i, dar se vor bucura la vederea bradului.
Copilul nu mai st tu pe gânduri i se apuc de treab . Br du ul îl a tepta în sufragerie. Mirosea a
aer proasp t i a r in . Aduse repede i cutiile cu globuri, beteal , stelu e, bomboane i figurine din zah r.
Împodobi bradul cu mult bucurie i ner bdare. Spre sear , sosir i bunicii i nu mic le-a fost mirarea
când au g sit bradul g tit de s rb toare i pe nepotul lor iubit, ascuns printre ramuri. Imediat, sub brad, au
rit i cadourile, pentru c bunicii s-au întâlnit cu Mo Cr ciun i acesta, fiind foarte obosit, i-a rugat s
aduc ei darurile cuvenite nepotului lor. Iat de ce au întârziat bunicii atât!
An VI, Nr. 10 Pagina 23

Lumân rile. Lumânarea simbolizeaz prin verticalitatea i puritatea

ei, izvorul curat al luminii, frumuse ea verii, magia c ldurii solare,
microimaginea paradisului, nemurirea sufletului i vibra ia ascensional a
cunoa terii ce tinde, inerent, spre transcendere.
De Cr ciun, la cump na anilor, în momentul simbolic al solsti iului de iarn , când
for ele luminii se zbat s înving impulsivitatea distructiv a for elor întunericului, se
aprind lumân ri pentru a alunga vraja malefic a haosului i spiritele demonice care se
dezl uie furioase i tind s ia în st pânire întreg universul.

Ornamentele. Dac ast zi bradul de Cr ciun este împodobit cu

ornamente moderne i sofisticate: diverse tipuri de ghirlande, globuri,
figurine din plastic, sticl sau ceramic viu colorat , devenind în sine un
mini-spectacol de vibra ii vizuale i olfactive, un joc feeric de lumini i
oscila ii cromatice, alt dat ornamentele festive erau de o simplitate i de o sobrietate
evidente, fiind confec ionate din hârtie, sculptate în lemn sau împletite din fire de paie.
Obiectele din lemn i coroni ele sau figurinele împletite din paie erau confec ionate în
amintirea na terii pruncului Iisus într-o iesle.

Legenda ghirlandelor. O legend german poveste te c , în Ajunul

Cr ciunului, cu mult timp în urm , în amintirea na terii pruncului Iisus într-o
iesle, oamenii aduceau în cas animale domestice pentru a se bucura i ele de
frumuse ea i feeria bradului. Singurii care erau alunga i de gospodine când
încercau s se apropie erau p ianjenii care împânzeau casa cu pânzele lor gri,
stricând aspectul festiv al s rb torii. Sup ra i, p ianjenii s-au plâns pruncului Iisus, iar
acesta, milos, le-a deschis noaptea u a, atunci când to i dormeau i i-a l sat i pe ei s
se bucure de frumuse ea s rb torii. P ianjenii s-au ascuns atunci printre crengile
bradului i au început s i ese ferici i pânzele fine. Iisus a v zut ce au f cut p ianjenii,
dar pentru a nu da motiv gospodinelor s se supere, a transformat pânzele în es turi
str lucitoare de argint. De atunci, brazii sunt împodobi i de Cr ciun cu fire de argint, la
vechile cur i regale, sau cu substitutul lor modern: beteala str lucitoare, ghirlandele
divers colorate, mult comercializate în aceast perioad a s rb torilor de iarn .
rb toare a luminii, a fericirii, a bucuriei i a norocului, Cr ciunul
este impregnat de o serie de supersti ii care se leag de frica de
întuneric i de tenebrele haosului. În cele mai multe ri, se crede c în noaptea de Cr ciun se
poate întâmpla tot ce e mai r u, dar, paradoxal, i tot ce poate fi mai frumos pe lume.
Din b trâni se poveste te c în noaptea de 24 decembrie se deschid larg por ile iadului i
lesc în lume tot felul de demoni i vr jitoare, iar Mo Cr ciun este singurul care are curaj s
toreasc în jurul lumii, în sania sa tras de reni, aducând tuturor copiilor cumin i daruri multe
i frumoase. De asemenea, o credin universal spune c în seara de Cr ciun cerurile se deschid
i numai cei credincio i pot vedea lumina sfânt izvorând din adâncurile învolburate ale nop ii,
iar cei care mor în perioada Cr ciunului sunt considera i noroco i, c ci ei ajung direct în rai.
În unele col uri ale lumii, exist obiceiul de a se l sa u a larg deschis la miezul nop ii,
pentru ca eventualele spirite rele care ar fi p truns în interiorul casei s poat g si ie irea cât mai
repede i s nu tulbure frumuse ea i c ldura s rb torii.
Pagina 24
Împ ratul avea o gr din i în fund
un m r.
În cunoscuta balad Miori a, sunt
descrise câteva întâmpl ri în care
sunt implica i doi criminali, o oaie
turn toare i un cioban ce ocheaz
prin prostia lui.
Eu nu pot s -mi in orele pentru c
la voi e pauz în timpul orei mele.
To i da i la ASE. O s fie juma’ de
Românie economi ti… Da’ ce bani
o s numere nu tiu…?!
Nu trebuie s nota i tot ce spun eu.
Eu mai spun i prostii.
De ce am impresia c v uita i la
mine ca la o construc ie
maramure ean ?
Sp la i-v în mocirla neputin ei
voastre intelectuale.
La ora de sport nimeni nu are voie
ating elevele în afar de mine!
* La nunta lui C lin, popa este un
bondar lene i gras, care nu-i mai
tace gura cântând cântece l ut re ti.
* Mircea cel B trân st la un discurs
cu Baiazid. Acesta îl prime te cu
obr znicie i-l face în tot felul ca pe
o albie de porci.
* zând-o singur pe drum pe
Vitoria, ranul a avut impresia c e
nem ritat i s-a comportat în
consecin .
* În nuvel lipsea conflictul, dar a
ap rut dup publicarea ei.
* Are un singur neuron, i acela se
bate de pere ii capului.
An VI, Nr. 10
Rânduri pentru Mo Cr ciun
Iart -m c te salut numai din u …
Te-a pofti i-n cas ,
Dar mi-e team
-mi aduci aceea i ve nic p pu
i acela i vechi refren de panoram !…
Iart -m c i spun ce cuget, Mo Cr ciun…
Dar eu – z u – nu v d de ce mai vii!…
Ce folos c e ti b trân
i-ai suflet bun,
Dac -n tolb n-ai decât minciuni pentru copii!…
Nu- i mai pierde timpul cu pove ti
Pentru cei ce nu mai cred în ele…
Tu – e drept – n-ai fost decât a a cum e ti –
Omul cu p pu i de por elan
i acadele…
Dar eu nu mai sunt copilul de-alt dat ,
m -ncânt numai de chipuri ce se terg –
Mie-mi trebuie-o femeie adev rat ,
Nu femei-p pu i de Nurenberg!…
Iat !…
Asta este tot ce-am vrut s i spun…
i i-am spus, s tii i tu ce-a vrea!…
ine minte,
ine minte, Mo Cr ciun…
i la anul, dac vii din nou, s -mi vii cu Ea!…
(Ion Minulescu)
Vin inunda iile. Toat lumea p se te localitatea,
numai Gheo r mâne în cas . Apare la un moment dat o barc .
- B Gheo, hai cu noi c o s te îneci!
- Eu am încredere în Dumnezeu, care o s m salveze.
Apa cre te în continuare. Gheo se urc în pod. Apare alt
barc :
- B i Gheo, suie-te în barc i hai cu noi!
- Eu am încredere în Dumnezeu, care o s m salveze.
Apa cre te i mai mult. Gheo se urc pe acoperi i a teapt
deznod mântul. Apare un elicopter:
- - B Gheo, urc -te în elicopter c nu mai este de glum !
- V-am mai spus. Am încredere în Dumnezeu, care o s m
salveze.
Peste o jum tate de or , Gheo moare înecat. Ajunge în Rai
unde se întâlne te cu Dumnezeu. i Gheo îi spune:
- Bine Doamne, eu am avut încredere în Tine i Tu m-ai l sat
m înec?
- P i ce era s mai fac, doar i-am trimis dou b rci i un
elicopter.
lina Baciu
Clasa a VII-a B
 Despre comunicare ………………………………………………………..p.1
România i Uniunea European ………………………………………….p.2
Canada – un t râm de vis ………………………………………………...p.3
Jocurile didactice – mijloc de stimulare a creativit ii elevilor …………p.4
Matematica în coal ………………………………………………………p.5
Via a colii …………………………………………………………………..p.6
stirile din Moldova ……………………………………………………p.8
Educa ie pentru s tate ………………………………………………...p.10
Plopul ……………………………………………………………………….p.11
Primele no iuni de ecologie ………………………………………………p.12
Educa ia religioas în coal …………………………………………….p.13
Pitici cu penel i condei …………………………………………………..p.14
Atelier literar ……………………………………………………………….p.17
Simboluri de Cr ciun ……………………………………………………..p.23
Divertisment ……………………………………………………………….p.24

Prof. Elena Chilu, Prof. Alina Ionescu, Prof. Nu a Liche, Prof. Simona Postelnicu,
Prof. Raluca Rusu, Prof. Elena Socol, Prof. Maria Vasilache, Prof. Ana-Maria Vizitiu
Înv. Minodora Ad sc li ei, Înv. Rodica Cre u, Înv. Ana-Simona Ilie, Înv. Petru Iona cu,
Înv. Lucia Mehedin , Înv. Georgeta Mihalache
Ed. Nina Buz eanu

Vârsta inocen ei Adresa redac iei:

La realizarea acestui num r au participat: Grup colar Roznov
ISSN 1843 – 7753 Director adj. prof. Maria Topciu Str. Tineretului,
Redactor coordonator: prof. Oana Ilarie nr. 648,
Apare semestrial Responsabil clasele I-IV: înv. Rodica Neam u cod 617390
Editor: Tehnoredactare i corectare: prof. Oana Ilarie Tel./ fax: 1233-
coala Roznov 665694