Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECONOMIA SI STATUL
-TIPURI DE STAT SI DEZVOLTAREA
ECONOMIEI IN CADRUL ACESTORA-
Cuprins
Statul intervine în economie prin mai multe modalităti: prin masuri fiscale, investitii,
subventii, transferuri de fonduri, imprumuturi, crearea de intreprinderi publice.
Statul intervine in viaţa economica fie printr-un comportament obisnuit unui agent economic,
fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pietei. In prima situatie, statul poate fi
producator, consumator, partener in operatii de schimb. In cea de-a doua situatie, statul este
titular unic de emisiune monetara, este principalul realizator al protectiei sociale, este
responsabil al executarii bugetului.
Intervenţionismul
1. Primul model (caruia îi putem spune modelul lui Lenin, sau modelul rusesc) este pur
birocratic. Toate unitatile productive, magazinele şi fermele sunt explicit
nationalozate (verstaatlicht); ele devin departamente ale statului, gestionate de
functionari publici. Fiecare unitate a aparatului productiv se situează, fata de
organizatia centrala superioara, exact asa cum se situeaza oficiul postal fata de
directia generala a postei.
2. Al doilea model (pe care il putem numi modelul Hindenburg, sau modelul german), in
mod nominal şi aparent pastreaza proprietatea privata asupra mijloacelor de productie
si pastreaza aparentele pietelor, preturilor, salariilor si ratelor obisnuite ale dobanzii.
Cu toate acestea nu mai exista antreprenori, ci numai manageri de ateliere
(Betriebsführer, in terminologia legislatiei naziste). Managerii acestia de ateliere sunt,
in aparenţa, esentiali pentru desfasurarea activitătilor intreprinderilor care le sunt
incredinţate; ei cumpara si vand, angajeaza si elibereaza din functie muncitori si le
remunerează serviciile, contracteaza datorii si platesc dobanzi si amortizări.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I
Numai ca, in sfera tuturor activitătilor lor, ei sunt tinuti sa asculte neconditionat de
ordinele promulgate de catre biroul guvernamental suprem de management al
producţiei.Biroul acesta le spune managerilor de ateliere ce anume sa produca si cum
sa produca, la ce preturi si de la cine sa cumpere – si la ce preţuri si cui sa vanda. El ii
fixeaza sarcinile fiecarui lucrator si ii stabileste salariul. El decreteaza cui – si in ce
conditii – trebuie sa le incredinteze capitalistii fondurile lor.. Toate salariile, preturile
şi dobanzile sunt stabilite de către stat; ele nu sunt decât în aparenţă salarii, preţuri şi
dobânzi; în realitate, ele nu sunt decât nişte termeni cantitativi incluşi în ordinele
guvernamentale, prin care se stabilesc munca, venitul, consumul şi nivelul de trai ale
fiecărui cetăţean. Statul dirijază toate activităţile productive. Managerii de ateliere
sunt subordonaţi guvernului, nu cererii consumatorilor şi structurii preţurilor de piaţă.
Acesta este un socialism aşezat îndărătul măştii exterioare a terminologiei
capitalismului. Anumite etichete care aparţineau economiei capitaliste de piaţă se
păstrează, dar ele au o cu totul altă semnificaţie decât cea pe care o aveau în cadrul
economiei de piaţă.
1) Dacă într-un context internaţional, puţin favorabil importurilor de energie primară, sunt
considerate prioritare dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei extractive de petrol,
gaze şi cărbune şi sporirea puterii instalate a centralelor electrice, termo — hidro — şi
nucleare, aceasta va face necesară redimensionarea cheltuielilor de investiţii pe ramuri şi
subramuri, reducerea alocaţiilor pentru investiţii, în scopuri militare, în obiective cu caracter
administrativ etc. Şi sporirea alocaţiilor pentru investiţii în industriile extractive şi energetice.
Asemenea redistribuire de resurse financiare, mijlocită de funcţia de repartiţie a finanţelor
publice, deşi se face în cadrul volumului total de investiţii pe economie, produce modificări
importante în structura fondului de acumulare, cu efecte deloc neglijabile asupra venitului
naţional.
Concluzii
Bibliografie :