Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”

Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative


Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

ECONOMIA SI STATUL
-TIPURI DE STAT SI DEZVOLTAREA
ECONOMIEI IN CADRUL ACESTORA-

Ciubuc Denisa Nicoleta


Anul II , Grupa 2
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Cuprins

1. Conceptii cu privire la raportul stat-economie


2. Interventionismul
3. Exemple
4. Concluzii
5. Bibliografie
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Conceptii cu privire la raportul dintre stat si economie

Istoria gandirii economice a consemnat inca de la inceputurile sale


raporturile statului cu societatea si economia. Scolile filozofice chineze si
indiene , alaturi de pozitia fata de bogatie si regimul propietatii , acorda interes
atitudinii fata de interventia statului. De regula, aceasta este asociata cu plata
impozitelor, educatia populatiei si , pentru a nu genera consecinte negative
asupra productiei si schimburilor, se sustine promovarea unei interventii
temperate. Tot in aceasta perioada se proclama superioritatea statului de drept
asupra statului natural. Filozofi si istorici musulmani au prezentat fenomenul
ciclului politic ca inducand ciclul finantelor publice si , prin urmare , ciclul
economic .
Mercantilismul a construit doctrina influenta in tarile europene intre
jumatatea secolului al XVI-lea si sfarsitul secolului al XVII-lea. Conform
acestei orientari , era necesara interventia statului in scopul cresterii avutiei
nationale , ceea ce impunea cresterea contributiei economiilor nationale ale
comertului international , prin incurajarea ramurilor industriale si ale
comertului.
Sarcina principala a statului o constituia determinarea de comportamente
individuale favorabile binelui comun , prin instituirea autoritatii sale. Este cee
ace s-a numit doctrina statului-jandarm , exprimata de Thomas Hobbes in
“Leviathan”.
Fondul de idei mercantilist s-a concretizat in elaborarea unor prescriptii
de politica economica. Mercantilistii francezi sustin implicarea mai ferma a
statului in domeniul economic prin constituirea de manufacturi regale , care ,
alaturi de intreprinderile private , sa imprime un caracter mixt economiei
nationale.
Neomercantilismul critica interventia statului si se refera la notiunea de
ordine naturala . Fiziocratii au promovat un liberalism moderat.
Interventia statului ca mijloc de sporire a bogatiei nationale este specifica
politicilor de inspiratie mercantilista. O atitudine critica fata de aceasta politica
interventionista o adopta curentul liberal.
Economia clasica a fost creata de filozofia iluminista si de doctrina
ordinii naturale. Atitudinea economistilor clasici fata de activitatea economica
a statului , cu putine exceptii , este moderata si pragmatica. Ei au sustinut
fortele pietei in rezolvarea problemelor economice de baza , precum alocarea
resurselor si distribuirea veniturilor si au avertizat asupra unor consecinte
economice si politice generate de riscul interventiei .
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Prin opera sa , A.Smith , parintele teoriei economice clasice, a oferit


fundamentele liberalismului economic si argumentele teoretice pentru un rol
limitat al statului in managementul economic.

Printre functiile de baza ale statului-jandarm este recunoscuta protejarea


infrastructurilor care permit dezvoltarea productiei si comertului. Economistii
“laissez-faire” accepta ,de asemenea , unele suplimentare , precum mentinerea
valorii banilor.
Rolul statului in afacerile economice este important , dar subordonat si trebuie
sa prevada acel cadru in care capitalismul competitiv sa evolueze fara
restrictii.
In principiu , interventia statului in domeniul economic este respinsa , dar
se recunoaste rolul capitalismului competitiv ca forta conducatoare a
economiei. O interventie limitata este considerata conditia independentei
indivizilor si necesara atunci cand consumatorul nu este intodeauna un bun
judecator asupra nevoilor sale si calitatii marfurilor.
De asemenea, interventia statului este dorita atunci cand conditiile concurentei
nu sunt indeplinite pe pietele reale.
Mai bine de doua secole , gandirea economica a fost dominata de
controversa privitoare la rolul economic al statului , tema in jurul careia a avut
loc numeroase dispute intre economisti. In gandirea economica s-au connturat
doua conceptii opuse.
Prima , cea a liberalismului economic , se caracterizeaza prin idea
neamestecului statului in viata economica.
Reprezentantii acestei conceptii sustineau ca economia poate fi optima numai
pe baza actiunii nestingherite a agentilor productiei sociale, schimbul dintre
producatori urmand a se desfasura prin intermediul mecanismului cerere-
oferta. In conceptia lui a. Smith exista o “mana invizibila” care ii determina pe
producatori sa promoveze interesele societatii. Ca urmare , cea mai buna
politica este , in general , cea a “laissez-faire”-ului.
Conceptia opusa , cea a totalitarismului economic , socoteste individul
subordonat statului , drepturile sale derivand din vointa acestuia.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Rolul interventionist al statului s-a conturat ca urmare a procesului de dezvoltare a


societatii care a dus la aparitia unor factori si sarcini noi de natura economica, sociala şi
politica. Masurile luate in acest sens au condus la trecerea sub controlul statului a unor
categorii de activităti, inclusiv economice care au fost considerate de interes public.

Statul intervine în economie prin mai multe modalităti: prin masuri fiscale, investitii,
subventii, transferuri de fonduri, imprumuturi, crearea de intreprinderi publice.

Termenul de interventie sugereaza faptul că actiunea statului se situeaza in exteriorul vietii


economice sau ca in masura in care actioneaza in interiorul economiei, statul nu este un agent
economic ca toti ceilalti, datorita competentelor, obiectivelor si sarcinilor sale exclusive.

Statul intervine in viaţa economica fie printr-un comportament obisnuit unui agent economic,
fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pietei. In prima situatie, statul poate fi
producator, consumator, partener in operatii de schimb. In cea de-a doua situatie, statul este
titular unic de emisiune monetara, este principalul realizator al protectiei sociale, este
responsabil al executarii bugetului.

Referitor la interventionism, teoria economica nu are de pus si de raspuns


decat la o sigura intrebare: cum functioneaza acesta?

Intervenţionismul

Exista doua modele in vederea realizarii socialismului.

1. Primul model (caruia îi putem spune modelul lui Lenin, sau modelul rusesc) este pur
birocratic. Toate unitatile productive, magazinele şi fermele sunt explicit
nationalozate (verstaatlicht); ele devin departamente ale statului, gestionate de
functionari publici. Fiecare unitate a aparatului productiv se situează, fata de
organizatia centrala superioara, exact asa cum se situeaza oficiul postal fata de
directia generala a postei.

2. Al doilea model (pe care il putem numi modelul Hindenburg, sau modelul german), in
mod nominal şi aparent pastreaza proprietatea privata asupra mijloacelor de productie
si pastreaza aparentele pietelor, preturilor, salariilor si ratelor obisnuite ale dobanzii.
Cu toate acestea nu mai exista antreprenori, ci numai manageri de ateliere
(Betriebsführer, in terminologia legislatiei naziste). Managerii acestia de ateliere sunt,
in aparenţa, esentiali pentru desfasurarea activitătilor intreprinderilor care le sunt
incredinţate; ei cumpara si vand, angajeaza si elibereaza din functie muncitori si le
remunerează serviciile, contracteaza datorii si platesc dobanzi si amortizări.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Numai ca, in sfera tuturor activitătilor lor, ei sunt tinuti sa asculte neconditionat de
ordinele promulgate de catre biroul guvernamental suprem de management al
producţiei.Biroul acesta le spune managerilor de ateliere ce anume sa produca si cum
sa produca, la ce preturi si de la cine sa cumpere – si la ce preţuri si cui sa vanda. El ii
fixeaza sarcinile fiecarui lucrator si ii stabileste salariul. El decreteaza cui – si in ce
conditii – trebuie sa le incredinteze capitalistii fondurile lor.. Toate salariile, preturile
şi dobanzile sunt stabilite de către stat; ele nu sunt decât în aparenţă salarii, preţuri şi
dobânzi; în realitate, ele nu sunt decât nişte termeni cantitativi incluşi în ordinele
guvernamentale, prin care se stabilesc munca, venitul, consumul şi nivelul de trai ale
fiecărui cetăţean. Statul dirijază toate activităţile productive. Managerii de ateliere
sunt subordonaţi guvernului, nu cererii consumatorilor şi structurii preţurilor de piaţă.
Acesta este un socialism aşezat îndărătul măştii exterioare a terminologiei
capitalismului. Anumite etichete care aparţineau economiei capitaliste de piaţă se
păstrează, dar ele au o cu totul altă semnificaţie decât cea pe care o aveau în cadrul
economiei de piaţă.

Exemple din practică

1) Dacă într-un context internaţional, puţin favorabil importurilor de energie primară, sunt
considerate prioritare dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei extractive de petrol,
gaze şi cărbune şi sporirea puterii instalate a centralelor electrice, termo — hidro — şi
nucleare, aceasta va face necesară redimensionarea cheltuielilor de investiţii pe ramuri şi
subramuri, reducerea alocaţiilor pentru investiţii, în scopuri militare, în obiective cu caracter
administrativ etc. Şi sporirea alocaţiilor pentru investiţii în industriile extractive şi energetice.
Asemenea redistribuire de resurse financiare, mijlocită de funcţia de repartiţie a finanţelor
publice, deşi se face în cadrul volumului total de investiţii pe economie, produce modificări
importante în structura fondului de acumulare, cu efecte deloc neglijabile asupra venitului
naţional.

2) În condiţiile în care, la un moment dat, se constată că starea de sănătate a populaţiei, pe


ansamblu sau pe grupe de vârstă, este alarmantă, că anumite categorii ale populaţiei
(pensionari, persoane cu handicap, orfani etc.) sunt lipsite de protecţie socială
corespunzătoare, că gradul de cuprindere a populaţiei şcolare în diverse forme de învăţământ
este mult sub cerinţele economiei sau că echilibrul ecologic este grav ameninţat de defrişarea
fără temei a pădurilor, de poluarea apelor şi atmosferei sau de degradarea solului, apare
necesitatea imperioasă a reconsiderării fluxului de resurse financiare. Rezolvarea acestor
probleme de importanţă majoră face necesară fie majorarea prelevărilor de fonduri publice,
fie reconsiderarea priorităţilor şi opţiunilor având ca efect modificarea fluxurilor de resurse
financiare de la fondurile publice către diverşi beneficiari enumeraţi mai sus.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Cu valoare de principiu, Constituţia prevede că statul trebuie să asigure libertatea comerţului,


protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor
de producţie.

Menţinerea stabilităţii macroeconomice este esenţială pentru a împiedica fluctuaţii bruşte, cu


efectele negative aferente. „Ceea ce este imposibil de controlat într-o economie de capitalism
individual este stocul de încredere“, puncta Keynes referindu-se la situaţiile de criză.
Stabilitatea macroeconomică înseamnă în primul rând a menţine un grad de încredere relativ
constant.

Concluzii

Problematica măsurii intervenţiei statale în viaţa economică şi socială a revenit în discuţie în


perioada contemporană, în condiţiile în care dificultăţile cu care se confruntă economia
globală impun, poate mai mult ca niciodată, implicarea activă a statului.

In concluzie , se poate afirma ca statul ramane in continuare centrul esential


de putere , dar el trebuie sa se transforme in mod radical pnetru a face fata
nevoilor sfidarii.

Consider ca este necesara aprecierea diferentiata a rolui economic al statului


de la o tara la alta , de la o perioada la alta. In acest sens , sunt recunoscute
mai multe considerente : traditii istorice , forma de organizare statala ,
marimea geografica, populatia , potentialul economic , ponderea sectorului
de stat.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”
Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative
Specializarea: Administraţie Publică
Anul al-II-lea
SEMESTRUL I

Bibliografie :

1. Colectia Oeconomica “Economie” , Ed. a III-a , Gheorghe Cretoiu , Viorel


Cornescu , Ion Bucur , Editura “C.H.Beck”, Bucuresti 2011
2. http://studiijuridice.md/revista-nr-3-4-2010/rolul-interventionist-al-
statului-in-activitatea-economica
3. Neagu Aurel,” Drept financiar public”, Editura Universul Juridic, 2009