Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Terapia prin curenţi de joasă frecvenţă

Frecventa de la 30-40 – 100Hz cu cat este mai joasa este excitomotor,l


cu cat este mai mare este antalgic.
PARAMETRI: -forma de ansamblu, intensitatea, durata, panta
ascendenta, perioada.
Forma dreptunghiulari (curentul rectangular)
oblici
5.4.1. Curenţii diadinamici Principalele efecte sunt cele hiperemiante,
analgetice şi dinamogene, cu panata oblica. Acestea sunt determinate de
nivelul intensităţii, forma curentului diadinamic şi modalitatea de aplicare a
electrozilor. Intensitatea curenţilor se reglează progresiv, ajungându-se la
senzaţie de vibraţii bine tolerate, nedureroase, deci până la pragul dureros.
Deoarece acomodarea se instalează rapid, intensitatea se mai creşte în timpul
tratamentului..

5.4.2. Curenţii Trabert- Sunt curenţi dreptunghiulari, rectangulari, cu efect


analgetic şi hiperemiant,in care variaza atat amplitudinea cat si durata.
Negativ pe locul dureros, poz spre proximal.

Principalele indicaţii terapeutice:

 Manifestări dureroase din radiculapotiile de cauză vertebrogenă artrozică;

 Artroze dureroase;

 Spondilită anchilozantă;

 Periartrită scapulo-humerală, şi alte localizări abarticulare;

 Miogeloze dureroase;

 Afecţiuni posttraumatice.

TENS- este un curent antalgic, el inhiba transmiterea durerii, frecventa este intre 15-
20 Hz. La fiecare sedinta putem schimba locul electrzilor. Durata este 15-20 minute.
Trabert si TENS se foldoar pe musculaturi normale inervate.
2. Terapia prin curenţi de medie frecvenţă

2.1. Curenţii interferenţiali- Constă în încrucişarea a doi curenţi de medie


frecvenţă cu frecvenţe diferite; la locul de încrucişare endotisular se realizează
efectele terapeutice prin unde modulate în intensitate.

În zona de întâlnire a celor doi curenţi cu frecvenţe diferite se produce un câmp


electric numit câmp interferenţial, în care direcţia şi amplitudinea curentului de
interferenţă se modifică repetitiv, având loc o amplificare şi o scădere până la
dispariţia totală a intensităţii. Trecerile de la apmplificare la anulare sunt lente;
oscilaţia intensităţii se produce cu o frecvenţă proprie care defineşte interferenţa. Ea
variază progresiv între 0 şi 100 Hz; astfel acţiunea propriu-zisă de stimulare aparţine
domeniului de joasă frecvenţă.

Principalele efecte fiziologice ale curenţilor interferenţiali

 Efect excitomotor pe musculatura striată şi netedă;

 Efect decontracturant;

 Efect vasculo-trofic, hiperemizant şi resorbtiv, se obţine prin două modalităţi de


acţiune: Direct pe musculatura netedă a vaselor sanguine şi indirect, pe structura
neuro-vegetativă vasculară;

Indirectă, prin gimnastica musculară realizată de efectul excitomotor muscular, cu


producere de contracţii fiziologice, line.

 Efectul analgetic modifică percepţia dureroasă prin diminuarea excitabilităţii


dureroase dar şi prin combaterea hipoxiilor generatoare de durere.

Indicaţiile şi contraindicaţiile terapeutice ale curenţilor interferenţiali

Afecţiuni ale aparatului locomotor:

 Stări posttraumatice, leziuni postcontuzionale: sindrom algoneurodistrofic


postfracturi, entorse, luxaţii, contuzii fără leziuni osoase, hematoame;

 Afecţiuni reumatismale din domeniul patologiei reumatismale;


 Afecţiuni dureroase cu etiopatogenii diverse ale coloanei vertebrale:spondiloze,
spondilite, scolioze, discopatii, mialgii;

 Sechele paretice ale membrelor, în remisie;

 Nevralgii şi nevrite diferite.

Afecţiuni vasculare periferice:tulburări de circulaţie arterială, venoasă, limfatică, cu


sau fără tulburări trofice; edeme vasculogene localizate, celulite.

Afecţiuni ginecologice: anexite, metroanexite nespecifice, parametrite, dismenoree,


afecţiuni inflamatorii ale micului bazin.

Afecţiuni ale organelor interne:diskinezii biliare;hepatite cronice


persistente;pancreatite cronice;gastrite, boală ulceroasă;distonii funcţionale
intestinale: hipertonii spastice.