Jimmy – “Priveste inapoi cu manie “

John Osborne

Simt ca turbez . Urlu de nu mai pot si lumea spune : “Saracul de el ! Ce

tanar prost crescut e acest Jimmy Porter !”
N-am de gand sa ma schimb pentru placerea acestei lumi in care nu
cred . Ce stiu ceilalti mai mult decat mine ca sa ma judece ? Cine va da
dreptu asta ? Averea ? Pozitia sociala ?
Putin imi pasa mie de toate fleacurile astea ! Doar suferinta te face om .
Suferinta .
Timp de douasprezece luni l-am ingrijit pe tata care era bolnav . Aveam
zece ani . Tata se inapoiase din razboiul din Spania . Il aranjasera . Il
aranjasera acolo atat de bine incat nu mai avea mult de trait . Toata lumea
stia asta , pana si eu care eram un copil . Numai ca , eu eram si singurul
caruia ii pasa . Familia lui era stanjenita de toata povestea asta . Stanjenita
si iritata . Cat despre maica-mea ….. singurul lucru la care o ducea mintea
era regretul ca si-a legat viata de un om care vesnic o brodea prost . Ea n-
avea nimic impotriva sa fie alaturi de cei putini , cu conditia sa faca parte
din lumea buna . Doar mie imi pasa cu adevarat de tata . Ori de cate ori
stateam pe marginea patului ascultandu-l cum imi povestea sau imi citea
ceva , imi venea sa-mi inghit plansul . Acest om ratat , scuturat de febra ,
nu avea pe nimeni , nimeni altul care sa-l asculte , decat un baietas
speriat . Eu din frageda copilarie am invatat ce inseamna sa fii furios .
Furios si neputiincios . Si n-o sa uit . Niciodata n-o sa uit . La varsta de 10
ani stiam mai multe despre dragoste , tradare si moarte , decat o sa stie
prietenii mei Alison , Helena sau Clif toata viata lor .
Mda . Nu suntem decat niste sarmane veverite si niste sarmani ursi . Si ,
de pretutindeni , ne pandesc capcane crude , de otel , care abia asteapta
sa prinda niste jivine mici , cam nebune si foarte timide . Si , totusi …ce
tare tanjesc dupa nitel entuziasm . Entuziasm omenesc , din cel obisnuit .
Numai entuziasm , atata tot . Vreau sa aud o voce calda , emotionanta
strigand : “ Traiesc …traiesc ! “ Am o idée : ce-ar fi sa ne jucam si “altfel”.
Hai sa ne prefacem ca suntem fiinite umane . Ca traim cu adevarat macar
pentru o bucata de vreme . Ce spuneti ? Hai sa ne jucam de-a “oamenii” .
Nu credeti ca ar fi minunat ?