SUBSTANTIVUL

I. Definitie

- substantivul = parte de vorbire care denumeste obiecte, fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni
(mersul), stari (oboseala), insusiri (tristete), relatii (prietenie)

- substantivul reprezinta 50% din totalitatea cuvintelor limbii romane, fiind alaturi de verb implicat in
definirea celorlalte clase grameticale (articolul insoteste intotdeauna un substantiv, adjectivul
determina un substantiv, pronumele si numeralul sunt substitutii ale substantivului)

- din punct de vedere

 morfologic, substantivul prezinta gen si flexiune in raport cu numarul, cu cazul si cu categoria

determinarii
 sintactic, substantivul poate forma impreuna cu verbul nucleul unui enunt si este centrul
grupului nominal, insotit fiind de determinanti

II. Clasificare

1. forma

 simple
 compuse
-> sudate – triplusalt, lungmetraj, primadona, Campulung (G/D = Campulungului),
bunavoie (in locutiune: de bunavoie), bunastare, raufacator, rauvoitor,
radiojurnal, bunavointa, atotstiutor/atoatestiutor, atotcunoscator
!!! bunavoie = veselie
bunastare = prosperitate
bunavointa = atitudine binevoitoare`

-> nesudate
- cratima – buna-crestere (=politete), buna-credinta (=onestitate), buna-cuviinta
(=politete), rea-vointa (G/D = relei-vointe), bun-gust (=simt estetic),
bun-plac (=arbitrar), bun-platnic, bun-ramas (=adio), bun-simt
(=decență), rau-platnic, rea-credinta, rea-vointa, Targu-Neamt
(G/D = Targului-Neamt), Targu-Jiu (G/D = Targu-Jiului), triplu-voal,
triplu-sec, jur-fix , redactor-sef, an-lumina, bas-bariton, cuvant-vedeta,
cuvant-cheie, cuvant-titlu, cuvant-matca, cuvant-inainte, formular-tip,
zi-lumina, zi-munca, situatie-limita, volt-ampere, watt-ora,
masina-capcana, masina-unealta, roza-vanturilor (reprezentare grafica),
vel-armaș, bas-boier, mai-mult-ca-perfect, drum-de-fier, gura-de-lup
(=malformatie), piatra-vanata, mate-fripte (=zgarcit), cal-turtit,
burta-verde (=burghez), pește-ciocan, peste-auriu, peste-cu-spada,
peste-cu-sapte-nume, peste-de-mare, peste-fierastrau,
pestele-lui-Solomon, piatra-acra, Hagi-Tudose, Roșu-Imparat,
 dublu-decalitru, piatra-iadului, cerul-gurii, argint-viu (=Hg), flutura-vant,
inspector-sef, redactor-sef, contabil-sef, aducere-aminte
(aducere aminte = dublet), piatra-de-var, branza-n-sticla(zgârcit), poale-n-
brau, sange-rece, pasare-lira, pasare-musca, vorba-lunga, prim-balerin,
prim-ministru (pl: prim-ministri), prim-procuror, prim-secretar,
prim-solista,prim-viceprim-ministru, scarta-scarta-pe-hartie (=functionar)
cinci-degete, doi-frati, trei-frati-patati, doi-dinti, trei-frati, trei-lesestile,
unsprezece-metri, dupa-amiaza, dupa-masa, fat-frumos,
floare-domneasca , gura-sparta, iarba-deasa, lemn-cainesc, mama-mare
(G/D = mamei-mari), soacra-mare, soacră-mea (G/D = soacră-mii,
lui unchiu-său, lui bunicu-său, noră-mii, lui taică-miu (meu),
lui taică-tu (tău), lui taica-su(său)), soare-apune, soare-rasare, taie-fuga
(=persoana fricoasa), tata-mare (G/D = lui tata-mare), tata-socru,
bou-de-balta, caine-de-mare, floare-de-colt, iarba-de-Sudan,
ochi-de-pisica, vita-de-vie, purice-de-apa (=crustaceu), artist-cetatean,
bloc-diagrama, bloc-turn, cal-putere, caine-lup, contabil-sef, decret-lege,
general-colonel, mama-soacră(G/D = mamei-soacre), nord-est,
pusca-mitraliera, calul-dracului (=libelula), iarba-fiarelor, vaca-Domnului,
vaca-de mare (=morsa), duca-se-pe-pustii, casca-gura, du-te-vino,
fie-iertatul (=raposatul), lasa-ma-sa-te-las (=persoana indolenta),
la-mă-mamă (=persoana incapabila), linge-blide, papa-lapte (=nataflet),
pierde-vara (=lenes), spage-val (=parapet), taraie-brau (=pierde timpul),
ugica-l-crucea = uciga-l-toaca, uite-popa-nu-e-popa,
vino-n-coa = vino-n-coace (=farmec), ca-la-Breaza, de-doi (=dans),
iarba-datului-si-a-faptului, mai-marele (=superior), sange-de-noua-frati,
apa-alba (=cataractă), apa-grea, apa-neagra (=glaucom), barba-lupului,
barba-imparatului, barba-caprei, barba-ursului
!!! cand are sensul de “dezvoltare buna” se scrie fara cratima (este inalt, a avut o
buna crestere)
!!! “bunul său plac”
!!! bun simt = buna intuitie (Are un bun simt al culorilor)
!!! exceptie: prim ajutor, prim amorez (=actor cu rol de indragostit)
!!! expresie: a lua la trei-pazeste
!!! se scriu in cuvinte separate numele de functii compuse: comisar principal,
director adjunct, director general
- se scriu cu blanc – apa acra, apa amoniacala, apa de clor, apa de colonie, apa de flori,
apa de Javel, apa de plumb, apa de var, apa minerala, apa oxigenata, apa plata

2. obiectul denumit/continut

 comune
 proprii
->sudate – Saptesate, Cincilei (exceptie: Trei Brazi), Subcetate, Suplai, Amariei, Delavrancea,
Dinvale, Celmare (exceptie: Cel Mare, Intre Tarlale), Campulung, Satulung,
 Boubatran (exceptie: Baia Mare,) Barba-Albastra = personaj (lui Barba-Albastra)
si barba-albastra = barbat care schimba neveste), Capdebou, Hagiculea,
Mosandrei, Iacobdeal, Sandominic, Eurasia, Vaideei, Sparionoapte,
Atotputernicul
->nesudate
- cratima – Cluj-Napoca, Bucaz-Tulghes, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Guineea-
Bissau, Iezer-Papusa, Devcea-Est (-Vest), Domnesti-Sat, Domnesti-Targ,
Baia-Sprie, Ocna-Sugatag, Paraul-Carbuna, Ana-Maria, Ioan
Piuariu-Molnar, Bratescu-Voinesti, Radulescu-Motru, Niculescu-Buzau,
Farcas-Aga, Rosu-Imparat (imparatul Rosu), Ali-Pasa, Negru-Voda,
Baba-Cloanta, Hagi-Tudose, Rila-Iepurila, Zana-Zanelor, Fat-Frumos,
Harap-Alb, Stramba-Lemne, Alba-ca-Zapada
- blanc – Marea Neagra, Peninsula Balcanica, Asia Mica, Noua Zeelanda, Piatra
Arsa, Bulevardul 1848, Trei Brazi, 10 Mese, Strada Frumoasa, America
de Nord, Cutitul de Argint, Gara de Nord, Campia Burnas, Republica
Mali, Sultanatul Oman, Balta Brailei, Calea Victoriei, Delta Dunarii, Gura
Teghii, Pestera Muierii, Valea lui Mihai, Oceanul Inghetat de Nord, Pop
de Basesti, Radu de la Afumati, Mihai Viteazul, Stan Patitul, Petru
Schiopul, Mihail Kogalniceanu

3. forma unica pentru masculin/feminin

 epicene (unica forma de masculin sau de feminin) – elefant, viezure (masculin), veverita,
furnica (feminin)
 mobile – elev/eleva
 heteronimice (cu forma diferita dupa gen) – cal/iapa, gaina/cocos, capra/tap,
vaca/bou,bărbat/femeie

III. Locutiuni substantivale

IV. Categorii gramaticale:fel,gen,nr.,caz,articol,prepozitie

V. Functii sintactice

VI. Parti de vorbire din care poate proveni substantivul

 orice parte de vorbire in metalimbaj (“pe” este prepozitie)

 adjectiv (frumosul din natura, clarul lunii, seninul cerului)
 pronume personal (eul liric)
 pronume reflexiv (in sinea mea ii dadea, dreptate)
 pronume nehotarat (totul il supara, era un oarecare)
 pronume negativ (era un nimeni/nimic in ochii mei)
 numeral cardinal (a luat un doi, doi dintre ei erau prietenii mei)
 numeral ordinal (al doilea era mai bun)
 numeral colectiv (ambii imi erau prieteni)
 numeral multiplicativ (dublul cantitatii)
 numeral distributiv (unul cate unul intrau in clasa)
  numeral fractionar (o doime a intrat in BAC)
 verb infinitivul lung (spunerea de poezii)
 verb gerunziu (suferindul)
 verb participiu (ranitul)(arată o însușire)
 verb supin (culesul)(arată numele acțiunii)
 adverb (Binele invinge raul, sa ne respectam aproapele
 interjectie (a trecut si hopul acela, avea si el un of)

VII. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) în :

 adjectiv (femeie barbată, femeie savantă)

 adverb (cand nu are determinant si nici nu se subintelege: toamna se numara bobocii / cand
arata forma: s-a facut covrig de frig / cand arata superlativul absolut: e indragostit foc, e
racit cobza)
 prepozitie (gratie)
 interjectie (noroc, Doamne, salut)

VIII. Declinarea

IX. Ortografia

SUBSTANTIVUL (Neamtu)

 I s-a furat masina (Sb) /I-a furat masina (CD)

 A fost o vreme favorabila automobilismului (CI)
 Nu s-a imbracat adecvat situatiei (CI)( adecvat cuiva)
 Bravo echipei (CI)
 Domn Tarii de Jos (ASD)Semnelor vremii profet/cumnat de sora Mariei(ASD determină un
subst.. nearticulat)
 Domnul Tarii Românești(ASG)
 Era nepot tatalui meu (ASD) / Era un nepot al tatalui meu (ASG)
 Am asistat la decernarea de premii echipelor (ASD)
 Oferirea de daruri copiilor (ASD)
 Sa acordam mai multa atentie tinutei (CI)
 Era domn inimii mele (ASD / dativ posesiv adnominal)
 Imbolnavirea datorita fumatului (ASP)
 Inoata contra curentului (CCM)
 A actionat in baza legii (CCM)
 Se invarte in jurul cozii (CCL)(când se înlocuiește cu adv. undeva e CCL)
 Contrar indicatiilor a procedat altfel (CCCv)(în ciuda indicațiilor)
 A procedat conform indicatiilor (CCM)
 Potrivit parerii sale nu ai dreptate (C de Rel)(în ceea ce privește)
 Potrivit comportamentului lui, nu ai ce sa ii reprosezi (C de Rel)
 Ce mai faci, vere Ioane? (vere - subst fara fct in V, Ioane – apozitie in V) / Ce mai faci, vere
Ion? (vere – subst fara fct in V, Ion – apozitie in N)
 Obs.:Apoziția poate sta fie în N., fie în același caz cu subst. determinat)
 Ion, mai canta la pian! (subst in V fara fct)
 Ion mai canta la pian (Sb)
 Draga prietene, am primit scrisoarea ta (draga – Aadj/adj in V, prietene – subst fara fct in V)
 Ti s-a asezat pe mana o albina (!!!Cand subst + prep. “pe” se inlocuieste cu adv “undeva”, f.s.
devine CCL)
 I s-au pierdut urmele (Sb)
 La vara merg la mare (subst/CCT – se subintelege determinantul “viitoare”)
 Vara merg la mare (adv/CCT – nu are determinant)
 L-am cautat toamna tarziu (adv/CCT – tarziu este adv => nu este determinant)
 L-au ales director (EPS)(l-au ales să fie director)
 Stai locului (Dativ locativ/CCL)Așterne-te drumului,Si noi locului ne tinem;du-te dracului
 Te-am asteptat doua seri la rand (doua - Aadj, seri - CCT)
 Azi a fost mai frig decat ieri (CCT in contructie comparativa -> se considera CCM => CCM
comparativ)
 Inaintarea lui era destul de alene (adv/NP)
 Ion este acasa? (CCL/adverb nu substantiv))
 Mancare este de acasa (adv. de loc + prep/NP)
 Te stiam acasa (EPS)(se subînțelege verbul “a fi”)
 Ion pare un vecin bun (NP expr. prin subst . în N)
 Odata ajuns profesor ,si-a luat in serios misiunea (odata ajuns profesor – CCT/vb copulativ la
participiu si nume predicativ/ subst. in cazul N) !!! Chiar daca subst face parte dintr-
un CCT in cadrul caruia el este NP pentru că insoteste un verb copulativ, cazul lui ramane N
deoarece nu are prepozitie si are fct de NP
 Prietenul omului e cainele / Cainele e prietenul omului (functia este dictata de topica când
suiectul se acordă în pers. și nr cu N.P.))
!!! Cand numarul subst este diferit, doar cel care are acelasi numar cu verbul este subiectul:
Oamenii sunt o forta / O forta sunt oamenii (oamenii – Sb, o forta – NP)
!!! Tu esti frate cu Ion (subiectul se acorda in persoana si numar cu verbul)
 Spune-i tu acestea, pentru ca prieten ii esti tu (NP)
 Vinovatul sunt eu, iar prostul esti tu (NP)
 Viciul lui erau femeile (NP)
 Cel de-al treilea este jucatorul (NP)
 Iar cerul este tatal meu si muma-mea e marea (tatal – NP, muma – Sb)
 La ora se inteleg englezeste (CCM) / La ora de engleza vorbea englezeste (=limba engleza
=>CD)
 El stie greceste (CD) / Ei cantau greceste (CCM)
!!! Verbele A STI si A VORBI pot avea in subordine adv de mod in –ește care nu provin de la
nume de limbi si nici nu permit inlocuirea cu un subst in acuzativ fara prepozitie
(dusmaneste, prieteneste, soldățește)
 La ora de franceza se vorbeste numai frantuzeste (a vorbi, a invata, a sti + subst din
adv/Sb) / La ora de franceza se discuta numai frantuzeste (CCM)
  A tradus din nemteste in ruseste (subst/CI)
 S-a dus la cules si s-a dus la camp (la cules = ca sa culeaga (extindere) – CCS, la camp – CCL)
 S-a Intors de la semanat de porumb(CCL/subst. cu prep.,ASP)
 S-a dus la cules(CCS si nu CCL)
 S-a dus la cules fructe(ne uitam intai la cuv. ce urmează după “la cules”, fiind un C.D. nu
poate determ. deât ub vb. si nu un subst.-->”la cules e vb. la supin)
 S-a dus la cules de fructe(de fructe-fiind un AT nu poate determ. decât un subst.-->la cules
este subst.+prep.)
 A mers dupa cumparaturi (=ca sa cumpere – CCS)
 A venit dupa carte (=ca sa ia cartea – CCS)
 Trimite hainele la curatat (=ca sa le curete – CCS)
 A plecat la vanat (=ca sa vaneze – CCS)
 S-a dus la cules struguri (la cules=ca sa culeaga – supin/CCS, struguri - CD)/ S-a dus la cules
de struguri (la cules=ca sa culeaga – subst+prep/CCS, de struguri – ASP)
!!! Complementul determina doar un verb, iar atributul nu poate determina decat un subt
 Ne-am intalnit ieri la cules cartofi (la cules – CCL, cartofi – CD)
!!! Unde nu se permite inlocuirea cu o circumstantiala de scop, verbul la supin are f.s. de CCL
 Nu-i place la adunat fan (la adunat – CCL, fan – CD)
 Si –a reparat masina de spalat rufe (de spalat – Atr.vb, rufe -CD) / Si-a reparat masina de
spalat de rufe (de spalat – ASP, de rufe – ASP)
 N-am bani de dat altora (de dat – CCS, altora - CI)
 S-a intors de la cules de fructe (subst+prep/CCL)
 De batut la usa a batut, nu-i vorba (determina un PV => supin/CCRel.)
 De batut a fost batut, nu gluma (determina un PN => participiu+prep/CCRel)
 S-a plictisit de atata citit (subst+prep (are determinantul “atat”) / CI)
 Luati mana de pe Cuba! (CCL)
 Pe foaie s-a urcat o ganganie (CCL)
 Ia șaua de pe cal (=de undeva => CCL)
 Face din tantar armasar (din tantar – CI, armasar –CD )
 Carte o am de la Andrei (= de undeva - CCL)
 Se indreapta spre voi (CCL)
 Scot eu untul din tine (CCL)

!!! Mersul agale (A adv) / O asa femeie (A adj provenit din adv)

!!! Substantiv + prepozitii adverbiale: conform, potrivit, contrar (provenite din adjective) – daca sunt
urmate de un dativ se incadreaza la prepozitii (Am procedat potrivit indicatiilor) si daca este folosit
singur se incadreaza la adverb (Au procedat potrivit)

!!! Dupa vb A FI urmeaza subst cu f.s. de SUBIECT care arata:

1. anotimpuri (e iarna)(e=P.V.,iarna=Sb)

2. parti ale zilei (e dimineata)

3. fenomene ale naturii (e ceata)

4. senzatii sau stari sufletesti (mi-e foame / mi s-a facut foame, mi-e frica / mi s-a facut frica)

!!! Atributul determina un subst, pron sau numeral si complementul determina un verb, adj, adv sau
interjectie

!!!Prepozitia “pe” cere:

1. CD – O cunosc pe Maria

2. CI – Ma bazez pe Maria(pt . a verifica tranzitivitatea verbului se așază în față un c.d.:îl contezvb.

intranzitv; + vb la diateza pasivă sau reflexivă:s-a supărat pe el, a fost certat de el)

3. CCL – Nu pune mana pe fir.

LOCUTIUNI SUBSTANTIVALE

Provin din conversiunea unor loc vb (aducere- aminte/aducere aminte <a-si aduce aminte>), mai
rar din grupari ce include pronume (‘’un/o nu stiu cine , un/o te miri ce’’).

ex: bataie de joc , parere de rau, tragere de inima, tinere de minte , purtare de grija(sunt de origine
vb si arata actiunea sau starea), iar altele, mai putine, sunt nume de agent: bagator de seama.

IV. Categorii gramaticale

Genul

Sunt de genul masculin numele de arbori (exc: salcie,magnolie), numele fiintelor de sex barbatesc
si ocupatia lor( exc: beizadea, calfa, catana, ordonanta), numele lunilor(ex:iunie=fem), numele
notelor muzicale(la, mi)cifre și numere.

Sunt de genul feminin numele de fructe ( cu exceptii: pepene, strugure=m si măr=n numele zilelor
saptamanii si subst care denumesc atat insufletite(doctorita) cat si neinsufletite(casa),părțile
zilei,anotimpuri,stări și sentimente.

Diferenta intre genuri se realizeaza prin fiintele de sex femeiesc sau barbatesc.

Neutre sunt numele simturilor(auzul) si ale obiectelor(penar).

Variante formale ale substantivului: berbec, ciucure, genunchi, pieptene, soarece.

Variante libere: bulgar/ bulgare, colind/colinda, basc/basca, zorii/zorile, cocoloase/ cocolosi,

ghionti/ghionturi, virusi(calculator)/virusuri(medical), nivele/niveluri (instrument), niveluri /
nivele(treapta), cirese/ciresi, capsune/capsuni, tarata/tarate, icre/icra, coperte/coperti, rape/rapi,
vise(aspiratii)/visuri(somn), chipie/chipiuri, minute(document/timp)/minuturi(mancaruri facute
rapid.), jersee/jerseuri, debusee/debuseuri, blani/blanuri, ghem(infasurare de
fire)/gheme(pl)/(ghem/game/ pl=ghemuri,game-uri(joc), brau(braie=cingatori/brauri=dans),
buburuz(pl=buburuzi=cocolos, gandacel-(reg), buburuza(bubita, mugur, gandacel,
cocolos>pl=buburuze), coarde/corzi/coardei/corzii, tenismen, pl=tenismeni,
seminar,pl=seminare,itinerarul, onorariu, solariu, sercivciu, oprobriu, caracteristici,
piersici,visine,foarfeci,vremi/vremuri,atuu,pl=atuuri/atale,
carou,pl=caroruri(patratel),caro,pl=carouri(culoare la carti),
horoscop,pl=horoscoape,festival,pl=festivaluri,cineraria,pl=cinerarii(planta de ornament),
car(insecta),pl=cari, car(vehicul),pl=care, car(parte a masinii0,pl=caruri. picolo(pl=picoli)

Invariabile:, invatatoare, casoaie, canoe, maree.

V.FUNCTII SINTACTICE

CAZUL NOMINATIV

1.Subiect:Cartea este interesantă.

2.Nume predicativ:Aceasta este o carte de dragoste.

3.ApozițieAceea,cartea cea albă,este foarte interesantă.

4.Element predicativ suplimentar

CAZUL ACUZATIV

1.Subiect:A venit la lume!

2.Nume predicativ(+prepoziție):Discuția a fost despre cartea aceea.

3.Atribut substantival prepozițional:Discuția despre cartea aceea a fost interesantă.

4.Apoziție(+prep.):Despre cea roșie,despre cartea de dragoste, are o părere foarte bună.

5.Complement direct(+-prep.)Iubesc cartea aceea.Pe mama o iubesc mult.

6.Complement indirect(+prep.):Am discutat despre cartea aceea.

7.Complement de agent(+prep.”de către”):A fost atras de cărți de mic copil.

8.Complement circumstanțial de loc:A pus creionul pe carte.

9.CCT(de timp):Ziua el are mai multă putere,dar îi scade spre seară.De luni nu mai vine.

10.CCM(de mod):A procedat cu atenție.

11.CC de cauză:De frică a reacționat astfel.

12.CC de scop:A plecat în anchetă.

CAZUL DATIV

1.NP(+prep)Reușita a fost grație perseverenței.

2.ASP(+prep.):Reușita grație perseverenței l-a bucurat.

3.ATRIBUT substantival datival:Acordarea de burse studenților.Cumnat de soră

Mariei.Domn Tării Românești.Semnelor vremii profet.

4.CI:Greșeală inerentă tinereții.

5.CCL:(dativul locativ):Stai locului.Așterne-te drumului.Iar noi locului ne ținem.Du-te dracului

6.CCM:A procedat asemenea fetelor.

CAZUL GENITIV

1.NP(-prep.):Succesul este al fetei.

2.ASG:Succesul fetei a fost fabulos.

3.NP(+PREPoziție articulată.):Manifestarea a fost împotriva guvernului.

4.ASP(+prep.):Manifestarea împotriva guvernului a fost violentă.

5.CI(+prep.):S-a manifestat împotriva guvernului .

6.CCL(+prep.):S-a așezat înaintea casei.

7.CCT(+prep.):A sosit înaintea mamei.

8.CCCz(+loc. prep.):A greșit din cauza neatenției.

9.CCS(+loc.prep.):A făcut toate acestea în vederea promovării.