Resuscitarea neonatală.

IV. Întrebările pentru autocontrol

1. Recunoşterea unui nou- născut ce necesită reanimare.
2. Cele 4 criterii care anticipă necesitate unei resuscitări.
3. Echipamentul de reanimare.
4. Paşii reanimării neonatale.
5. Efectuarea pasului A, evaluarea celor 3 semne de efectivitate a efectuării pasului dat.
6. Efectuarea pasului B, evaluarea celor 3 semne de efectivitate a efectuării pasului dat.
7. Ventilarea cu mască şi balon, tehnica, tipurile de baloane pentru ventilare, măştile, plasarea corectă
a lor.
8. Efectuarea pasului C, evaluarea celor 3 semne de efectivitate a efectuării pasului dat, tenica
intubării, verificarea plasării corecte a tubului endotraheal.
9. Efectuarea pasului D, evaluarea celor 3 semne de efectivitate a efectuării pasului dat,
medicamentele administrate, doza viteza administrării.
10. Criteriile de renunţare la reanimarea neonatală.

Raspuns

1. Frecvenţa cardiacă – absentă sau scazuta.

Respiraţii - absente , superficiale, neregulate
Tonus muscular activ - flasc
Coloraţie roz - cianoză-paloare

2. Naşterea unui prematur –pe baza datei ultimei menstruaţii şi a monitorizării

obstetricale.
Naşterea unui nou-născut cu restricţie de creştere intrauterină (RCIU)-pe
baza anamnezei de RCIU in antecedente, a HTA sau a altor boli vasculare
materne, a insuficienţei placentare, a evidentilor obstetricale de RCIU.
Infecţiile congenitale-pe baza anamnezei materne de infecţii in timpul
sarcinii, de membrane rupte prematur (>24ore), a semnelor clinice de
corioamniotită.
Sindromul de detresă respiratorie-pe baza vârstei de gestaţie, a lichidului
amniotic meconial, a oligoamniosului, a membranelor rupte prematur, a
corioamniotitei, a prezentaţiei pelviene, a cezarienei efectuată in afara
travaliului.
3. Echipament :
- masa de reanimare cu căldură radiantă
- stetoscop
- sistem de aspiraţie
- sursă de oxigen, tubulatura, debitmetru
- sonde de aspiraţie 5, 6, 8, 10 Fr.
- ventilator manual cu rezervor-balonul autogonflabil oferă o concentraţie de
O2 de 90-100%, iar valva de presiune se deschide la 30-35 cmH2O, evitând
barotrauma; balonul de anestezie poate oferi presiuni mari de inflare de
aceea este nevoie de atenţie deosebită pt. ajustarea presiunii a cărei valori se
afişează pe manometru ataşat
- măşti faciale cu manşon de diverse dimensiuni - pipe Guedel - sonde de
intubaţie nr. 2,5/3/3,5/4mm
- stilet pentru sonda de intubaţie(opţional)
- laringoscoape cu lama dreaptă nr. 0 şi 1
- catetere ombilicale nr. 3,5 şi 5 Fr
 - robineţi cu trei căi - seringă de 20cc cu sondă nr.8 Fr.
- ace, seringi
- câmpuri sterile sau truse sterile de unică folosinţă
- medicamente-adrenalină sol. 1/10 000, volum expanderi, bicarbonat de
sodiu sol. 0,5 mEq/ml, naloxon hidroclorid 1 mg/ml.
4. Sunt 4 pasi: Pasul A – etapele iniţiale ale reanimării – 30 secund
Pasul B – iniţierea respiraţiei – 30 secunde ventilarea cu presiune pozitivă
cu balon şi mască
Pasul C masaj cardiac extern
Pasul D - Preparatele medicamentoase
5. 1) respiratia: normala – regulata, fara efort, eficienta, cu un ritm de 40-
60/min.
2) frecventa cardiaca: 100-160/min.
- daca este < 100 = bradicardie → ventilatie cu balon si masca.
- daca este > 100 → se evalueaza urmatorul parametru:
3) coloratia: nou-nascut roz/cu acrocianoza = cianoza la extremitati
6. Semnele unei ventilatii eficiente:
- reluarea respiratiilor.
- frecventa cadiaca in crestere > 100/min.
- ameliorarea coloratiei

7. Indicatii de initiere a ventilatiei cu balon si masca:

- absenta respiratiilor (apnee) / respirati de tip gasp dupa 20 de secunde de
stimulare tactila.
- frecventa cardiaca < 100/min (chiar si atunci cand respiratia este prezenta
spontan).
- cianoza generalizata persistenta.

Tehnica ventilatiei:
- nou-nascutul este pozitionat in moderata extensie.
- persoana care va efectua procedura de ventilatie se va pozitiona la nivelul
extremitatii cefalice a acestuia.
- se va alege forma mastii faciale – anatomica/rotunda – si dimensiunea
corespunzatoare prematurilor, normoponderalilor.
- pozitionarea mastii pe nas, barbie si gura, cu pozitionarea mainii sub forma
literei C, astfel incat cel care ventileaza sa nu exercite presiune la nivelul
traheei sau la nivelul globilor oculari (reflex vagal – bradicardie).
- se utilizeaza baloane de ventilatie cu o capacitate de 250-750ml.
- frecventa compresiunilor pe balon trebuie sa fie de 40-60/min, dupa ritmul:
1: compresiunea balonului = simularea inspirului, 2-3: decompresiune
balonului = simularea expirului nou-nascutului.
- presiunea exercitata pe balon: 30-40 cm H2O, necesara deschiderii
alveolelor, urmatoarele vor fi mai mici.
- se urmaresc miscarile de ridicare a toracelui la fiecare ventilatie. Daca
acestea nu sunt corespunzatoare: se repozitioneaza capul, se repozitioneaza
si se verifica etanseitatea mastii faciale, se creste presiunea de ventilatie, se
reevalueaza prezenta secretiilor la nivelul orofaringelui sau la nivelul nasului
cu aspirarea acestora daca mai sunt inca prezente. Daca nici dupa aceste
repozitionari si corectii, miscarile toracelui nu sunt concordante cu presiunea
de ventilatie, nou-nascutul va fi intubat.
- VPP se va efectua timp de 2 minute, cu evaluarea parametrilor la fiecare 30
secunde. Daca dupa 2 minute nou-nascutul nu-si reia respiratiile atunci se
trece la instituirea intubatiei oro/naso-traheale. Cand nu se realizeaza
intubatie din cauza lipsei abilitatilor, atunci se va introduce in stomac o

2
sonda oro-gastrica necesara pentru golirea stomacului plin de aer din cauza
ventilatiei.

Semnele unei ventilatii eficiente:

- reluarea respiratiilor.
- frecventa cadiaca in crestere > 100/min.
- ameliorarea coloratiei.

Semnele unei ventilatii ineficiente:

- miscarea asimetrica a peretelui toracic.
- absenta murmurului vezicular.
Intubatia orotraheala
Indicatii:
- apnee > 2 minute dupa VPP.
- suspiciune de hernie diafragmatica.
- in caz de aspirare a continutului traheei (aspirarea de meconiu).
- in caz de necesitate a VPP o perioada mai lunga de timp.
- in caz de ineficienta a VPP.
- nou-nascut prematur cu respiratii ineficiente.
- pentru administrarea surfactantului
- pentru administrarea adrenalinei.

Tehnica intubatiei:
- deschiderea si introducerea laringoscopului, ridicarea lamei cu vizualizarea
glotei.
- alegerea dimensiunilor sondei se face in functie de greutatea nou-
nascutului.
- sonda se introduce pe o lungime egala cu greutatea la nastere (in kg) + 6 la
comisura bucala (aceasta formula nu este utila in cazul nou-nascutilor cu
hipoplazie mandibulara sau cu gat scurt) sau pana la trecerea ghidului opac
pe la nivelul corzilor vocale.
- verificarea pozitiei sondei prin urmarirea abdomenului si a toracelui.
- se asculta murmurul vezicular.

Diametrul sondei se alege in functie de greutatea la nastere a nou-nascutului,

astfel:
- greutate: < 1.000g – diametru: 2,5.
- greutate: 1.000 - 2.000g – diametru: 3.
- greutate: 2.000 - 3.000g – diametru: 3,5.
- greutate: > 3.500g – diametru: 4.

Semne ale amplasarii corecte a sondei:

- ridicarea simetrica toracelui la fiecare ventilatie.
- ascultarea murmurului vezicular.
- imbunatatirea frecventei cardiace, a coloratiei.
- radiografia cardio-pulmonara.
- prezenta condensului la nivelul sondei endotraheale.

Sonda plasata incorect (in esofag):

- absenta zgomotelor respiratorii.
- prezenta distensiei gastrice: se extrage sonda, se ventileaza, se reintubeaza.
- distensie hemitoracica dreapta: se retrage sonda 1 cm.
- absenta condensului in sonda endotraheala.
- absenta murmurului vezicular la ascultatie.

3
 Dupa ce a fost verificata pozitia sondei se va fixa cu ajutorul unei benzi de
leucoplast.

8. C. Circulation
Mentinerea circulatiei prin initierea masajului cardiac extern.
Indicatii
- absenta batailor cordului nou-nascutului.
- frecventa cardiaca <60/min dupa VPP timp de 30 de secunde.
- frecventa cardiaca intre 60-80/min fara crestere.
Tehnica
Intotdeauna ventilatia cu masca si balon se va continua si va insoti masajul
cardiac extern. Pentru asigurarea oxigenarii sangelui circulant in timpul
compresiunilor toracice este necesara efectuarea ventilatiei.
Se pot folosi 2 tehnici pentru realizarea lui:

1. Tehnica policelor: consta in plasarea celor 2 police ale resuscitatorului in

treimea inferioara a sternului. Restul degetelor vor inconjura toracele. Se
exercita presiune direct pe stern la 1,5 cm sub linia ce uneste cele doua
mameloane cu ajutorul varfului policelor, evitandu-se comprimarea
coastelor sau fracturarea lor. Are ca dezavantaj faptul ca nu poate fi folosita
la toti nou-nascutii, mai ales la cei cu greutate mare la nastere.

2. Tehnica celor doua degete: consta in efectuarea masajului cardiac extern

folosind varful mediusului si al indexului, fie varful mediusului si al celui de
al 4 lea deget de la o mana a persoanei calificate, in timp ce a doua mana
sprijina spatele nou-nascutului. Amplasarea degetelor se va face in pozitie
perpendicuara pe stern, iar miscarile se realizeaza din articulatia umarului,
nu din articulatia pumnului.
Este recomandata reanimatorilor care prezinta degete mai scurte si are
avantajul ca poate fi folosita la toti copiii, indiferent de greutatea acestora.

In ambele tehnici:
- degetele raman tot timpul la nivelul regiunii unde se efectueza masajul
cardiac.
- adancimea compresiunilor nu trebuie sa depaseasca 1,5 – 2 cm.
- compresiunile si pauzele intre ele trebuie sa fie egale ca durata.
- se efectueaza in paralel cu VPP.
- raportul dintre compresiunile toracice si ventilatii trebuie sa fie de 3/1, iar
ritmul este de 120 de compresiuni /min.
- un ciclu de 3 compresiuni si o ventilare dureaza 2 secunde.

Intreruperea masajului cardiac extern:

- are loc atunci cand creste frecventa cardiaca > 60/min. VPP se continua.
- frecventa cardiaca > 100/min. In acest caz ventilatia se intrerupe gradat
doar daca nou-nascutul respira spontan.

9. Drugs
Medicatia este ultima treapta folosita in reanimarea nou-nascutului.

Indicatii:
- ineficienta manevrelor de reanimare efectuate corect.
- reanimare prelungita.

4
- acidoza metabolica dovedita in sangele recoltat de la nivelul arterei
ombilicale.

Caile de administrare a medicatiei:

- vene periferice.
- vena ombilicala utilizand cateter este recomandata datorita rapiditatii
abordarii si identificarii acesteia. Se utilizeaza catetere radioopace care
trebuie introduse in vena doar pe o lungime de 3-5 cm, nu mai mult pentru a
nu determina leziuni hepatice.
- tub endotraheal (doar pentru administrarea unor anumite medicamente).

Medicatia utilizata:
1. Adrenalina
Indicatii: asistolie, frecventa cardiaca 60 batai/min dupa un timp de minim
30 de secunde de masaj cardiac extern si ventilatie pe masca si balon.

Administrare: intravenos rapid pe vena ombilicala sau pe sonda de intubatie.

Doza: 0,1 - 0,3 ml/kgc din solutia de: 1 ml adrenalina 1/10.000 cu 9 ml ser
fiziologic. Se poate repeta doza la 5 minute, maxim 3 doze.
Efect: cresterea fortei de contractie a cordului cu vasoconstrictie periferica,
creste frecventa cardiaca.
2. Volum expander
Doua tipuri:
→Solutii cristaloide: serul fiziologic si Ringer lactat. Acestea contin apa si
electroliti, raman o perioada mai scurta de timp intravascular, sunt
disponibile, au costul scazut, nu produc reactii de hipersensibilitate si nu
necesita teste de compatibilitate.
→Solutii coloide: plasma proaspata congelata, sange integral, albumina
umana 5-20%; raman mai mult timp intravascular, au cost crescut si
dezavantajul inducerii reactiilor de hipersensibilizare.

Indicatii:
- suspiciune clinica de sangerare (placenta praevia, sangerare din cordonul
ombilical): paloare, puls slab, tahicardie/bradicardie persistenta.
- tratamentul hipovolemiei.
- timp de recolorare capilara > 3 secunde.
- hipotensiune arteriala.
- lipsa de raspuns la manevrele de resuscitare.

Administrare: lent intravenos in 5-10 minute pe cateter ombilical sau vena

periferica.
Doza: 10ml/kgc.
Efecte:
- cresterea tensiunii arteriale.
- cresterea pulsului.
- imbunatatirea perfuziei tisulare: disparitia palorii.
3. Bicarbonat de Na 4,2%
Indicatii:
- acidoza metabolica dovedita din sangele recoltat de la nivelul arterei
ombilicale.
- prelungirea manevrelor de reanimare.

Administrare: intravenos pe vena ombilicala.

5
 Doza: 2 mEq/kgc/min in cel putin 2 minute. Acesta doza nu va fi depasita
pentru a minimaliza riscul de hemoragie intraventriculara.
Contraindicatie: nu se administreaza niciodata la un nou-nacut ce nu respira
sau nu este ventilat, pentru ca creste riscul de alcaloza metabolica.
4. Naloxon hidroclorid (antagonist narcotic)
Indicatii:
- depresia respiratorie severa post administrare sedativa (mialgin, morfina) a
mamei cu 4 ore anterior expulziei.

Administrare: intravenos, endoraheal sau intramuscular – efect intarziat.

Doza: 0,1 mg/kgc din solutia de 0,4 mg/ml sau 1 mg/ml.
Durata de actiune: 1-4 ore.
Se urmareste: aparitia respiratiilor spontane.

10. - Convingeţi-vă că procesele de reanimare sunt adecvate

- Puteţi să vă opriţi după 15 min de asistolie .

PROBLEMA 1
Nou- născut cu masa 3000g, scor Apgar 1/3 puncte, resuscitat conform ABCD- ului resuscitării,
intubat, conectat la VAP, starea fără ameliorare. Auscultativ murmurul bronhovezicular se propagă
asimetric. Diagnosticul şi tactica Dvs.?
PROBLEMA 2
Nou- năcut la termen, născut în prezentaţie fesieră, lichidul amnioti dens, verde, cu miros fetid,
resuscitat conform ABCD –ului, cu dinamică pozitivă. Scorul Apgar 1/3/4 puncte. La o oră de viaţă
aflînduse la suport respirator prin VAP brusc se agravează. Ce suspectaţi, tactica Dvs?

PROBLEMA 3
Nou –născut la termen cu scor Apgar 1/ 2 puncte, resuscitat conform ABCD –ului resuscitării,
manifesta bradicardie persistentă şi cianoză generalizată. Ce suspectaţi, tactoca Dvs?
PROBLEMA 4
Nou- născut la termen ce a necesitat ventilare cu balon şi mască, a reacţionat pozitiv, FCC la moment
140 bătăi în minut (la naştere 80bătăi în minut), primeşte în continuare prin balon şi oxigen cu
cincentraţia 50%, SaO2 85%, este în creştere. Tactica ulterioară a Dvs?
PROBLEMA 5
Copil născut la termen , cu scor Apgar 2/4 puncte, resuscitata conform ABCD –ul reanimării. La 30 de
minute de viaţă face convulsii, care este cauza lor? Tactica Dvs?
PROBLEMA 6
Fetiţă născută la termen, la examinarea obiectivă – dehiscenţa paladului dur, micrognatie, la
cateterizarea nazală – atrezia coanelor. Care este tactica Dvs? Diagnosticul Dvs?
PROBLEMA 7
Copil născut de la mamă cu Rh negativ, S III, N III, la USG – placenta edemaţiată, copil în poziţia
Buda, tactica Dvs?

PROBLEMA 8
Copil născut la termenul de gestaţie 26 sg, enumeraţi condiţiile necesare pentru a primi acest copil şi
particularităţile resuscitării acestui copil.
PROBLEMA 9
Nou – născut la termen care cînd plînge este roz, dar cînd tace este cianotic, ce suspectaţi? Tactica
Dvs?
PROBLEMA 10
Dvs efectuaţi ventilare prin tubul endotraheal, auscultativ – murmur bronhovezicular propagat
asimetric, FCC – 90b/ min, mişcări neadecvate ale cutiei toracice, ce suspectaţi? Ce a-ţi efectuat
incorect? Care este tactica Dvs ulterioară?

6
Teste
. Septicemia prematurului este caracterizată prin:
A. Febră
B. Leucopenie
C. Sindrom de hiperexcitare
D. Deseori au osteomielită
E. Anemie

2. Contraindicaţii pentru alimentaţia enterală sunt:

A. Melena nou-născutului
B. Pareza intestinală
C. Meningoencefalita
D. Greutatea la naştere 1200 gr şi mai puţin
E. Enterocolita ulcero–necrotică

3. Care din elementele de mai jos se corelează cu vârsta gestaţională:

A. Alfa–fetoproteina maternă
B. Diametrul biparietal ecografic
C. Testul la oxitocină
D. Lungimea femurului
6.. Care din maladiile enumerate mai jos cel mai frecvent se întâlneşte la nou-născuţii
prematuri:
A. Hernia inghinală
B. Fibroplazia retrolentală
C. Pilorostenoza
D. Hemoragie periventriculară
7. . Reflexul plantar apare la vârsta :
A. 29-30 săptămâni
B. 30-31 săptămâni
C. 31-32 săptămâni
D. 33-34 săptămâni

8. . Inspirarea îndelungată a oxigenului cauzează mai frecvent la prematuri următoarele

maladii:
A. Anemie
B. Bronhodisplazie pulmonară
C. Tahipnee
D. Fibroplazia retrolentală
9. . Semnele de imaturitate a sistemului nervos central la copil prematur relativ sănătos se
menţin pînă la vârsta de :
A. 1 lună
B. 3 luni
C. 6 luni
D. Pănă la 2 ani
10. La prematur de gradul III – IV cu afecţiune perinatală a sistemului nervos central în
tabloul clinic predomină:
A. Semne de dereglări respiratorii
B. Sindromul de inhibiţie
C. Hipertensiune craniană
D. Manifestări clinice atipice
E. Evoluţie asimptomatică
F. Toate

7
 Literatura recomendata:
1 Oxford Ghid Practic de Neonatologie.Grenville Fox, Nicholas Hoque, Timothy Watts. Editor in
limba româna M.Stamatin, A. Avasiloaiei. Bucuresti. Hipocrate,2018
2.Algoritmi Neonatali. Sub redacţia prof.univ.P.Stratulat, prof.dr. M.Stamatin. Chişinau, 2010.
3.Neonatologia. ŞabalovN.P. Moscova. T. I-II, 2016
4.Neonatologia. Recomandari practice. Roos R., Henteli-Boroviceni O., Procitte H. Traducere in limba
rusa Covali S.N, Suslin E.V., Sevcenco P.V. Moscova, 2011. Manual 5.Urgenţe neonatale. P.Stratulat,
M.Stamatin, 2009
6.Protocoale clinice naţionale şi clinice standartizate pentru starile critice în neonatologie. P.Stratulat.
L.Crivceanscaia, A.Caraman, T. Carauş, A.Curteanu, A. Magulceac, D.Rotaru, A.Miron,
M.Şoitu,2010
7. Protocoale clinice nationale neonatale sub redactia Larisa Crivceanschii 2020
8. Nelson Textbook Of Pediatrics,Twenty-First Edition, Elsevier Inc., 2020