Ţesutul osos

Generalităţi
- Celulele sunt inglobate intr-o matrice care este bine vascularizata si intens mineralizata
- Matricea are o componenta organica si o componenta minerala si in mod normal exista o anumita
proportie intre cele doua, 90% substanta solida: din care 65-70% minerala, confera duritate (din care
90% colagen de tip I) iar 30-35% organica, confera flexibilitate, din acest raport se realizeaza structura
osului care este de o parte foarte rezistenta dar are si un anumit grad de elasticitate, daca se inverseaza
proportia oasele se distrug foarte usor (ex: osteomalacie)

Osul ca organ:
- tesut osos, vase de sange, tesut cartilaginos hialin la niv suprafetei articulare, la nivelul cartilajelor de
crestere, nervi, in canalul central este maduva care poate fi hematogena sau fibrograsoasa, deci tesut
hematopoietic, adipos, fibros, vase limfatice).
- cresterea in lungime in jur de 20 ani,de aici pe toata durata vietii exista o remodelare osoasa continua,
oasele fiind organe vii foarte rezistente.
- Oasele tinere sunt mai flexibile si contin in canalul central maduva hematogena. Oasele adulte sunt mai
rigide si contin in canalul central tesut fibrograsos.

Functiile osului: este unitatea de baza a sistemului scheletic, sustinere, mecanic, protectie pentru
organe vitale, pentru miscari, micromediu specific pentru tesutul hematoformator, homeostazia unor
ioni: 99%Ca, 85 %P, 66% Mg, 60%Na din rezerva organismului, in functie de necesitatile organismului
va exista o depunere de ioni sau o extragere prin vasele de sange.

Dpdv microscopic se disting 2 tipuri de tesuturi osoase:

1. tesut osos primar (os imatur, fibros) si
2. tesut osos secundar (os matur, lamelar),
Cel primar se formeaza primul si se va transforma in mod normal in tesut osos secundar. Datorita
aspectului fibrelor de colagen tesutul osos primar se numeste si os fibros, iar cel secundar os

reureB.5 Di'ani of immature find mature bone. Immature bone doss- rot
display an organized lamellar appearance because ol the interlacing
arrangement of the collagen fibers. The cella tend to be randomly arranged,
whereas the cella in mature bone a;e organized in a circular laahion that
reflects the lamellar structure of the Haversian system. Resorption canals- in
mature bene have their long axes in the tame direction a a the Haversian
canals.
lamelar.
Comparație țesut osos primar/secundar:
- Dpdv al celulelor cel primar are de 4 ori mai multe celule fata de cel secundar.
- Dpdv al orientarii fibrelor de colagen: in cadrul tesutului osos primar sunt dispuse dezordonat sau cu
orientare putina, fara organizare structurala, iar in cadrul tesutului osos secundar sunt dispuse ordonat,
in lamele osoase.
- Dpdv al mineralizarii tesutul osos primar este mai slab mineralizat. La osul compact sunt lamele osoase
concentrice, exista lamele osoase si in osul spongios cu dispunere ordonata a fibrelor de colagen in
trabecule osoase.
In mod normal osul primar se transforma in os secundar, osul primar poate aparea in timpul procesului
de reparare al fracturilor (la nivelul calusului apare tesut osos primar care apoi prin remodelare, in circa un
 an se transforma in tesut osos secundar) si in unele patologii (boala Paget, metastaze osoase, sarcom
osteogenic).

Clasificare

Dpdv macroscopic, tesutul osos secundar, in functie de aspect poate fi:

1. tesut osos compact (haversian) sau
2. tesut osos spongios (trabecular).
Predomina tesutul osos compact 80%, tesutul osos spongios 20%. Toate oasele vor avea in structura lor
atat os compact cat si os spongios:
- Os lung: diafiza (in principal compact), epifize (in principal spongios, la suprafata un strat subtire de
tesut compact, suprafata articulara cartilaj),
- os scurt: exterior (compact), interior (spongios),
- os lat: la exterior 2 tablii osoase (compact), interior (spongios - diploe)

Osul spongios, cu trabecule, care formeaza o retea tridimensionala, in anumite zone prezinta o
arhitectonica foarte bine pusa la punct, in spatiile goale=areole se gaseste maduva fie galbena, fie rosie, fie gri.
In zona de tesut osos compact sunt orificii pentru vase mai mari, orificii mici si multe sunt locurile prin
care patrund capilarele de sange, care se distribuie prin cele 2 canale: Havers si Volkmann

Structura
Tesutul osos este alcatuit din celule osoase si matrice osoasa, iar matricea are o componenta organica (substanta
fundamentala, substanta fundamentala preosoasa se numeste si oseina si fibre de colagen) si o componenta
minerala

Celulele osoase: osteoprogenitoare, osteoblaste, osteocite, osteoclaste

Celulele osteoprogenitoare
Se diferentiaza si se divid, dand nastere osteoblastelor, provin din celulele mezenchimale.
Le gasim langa suprafetele libere ale osului (periost-la suprafata osului, seamana cu pericondrul, endost -
tapeteaza canalul medular, la suprafata trabeculelelor de la nivelul tesutului spongios - endost, la nivelul
spiculilor in momentul in care se formeaza os)
Sunt celule turtite
Osteoblastele inactive (in repaus) pot sa revina la stadiul de celule osteoprogenitoare, semanand, fiind de
asemenea celule turtite.

Osteoblastele
Nu se divid
Sintetizeaza componenta organic a matricei
Cand se izoleaza in matricea proprie sintetizata se numesc osteocite. O data ce au format matrice in jurul lor si
s-au izolat osteoblastele se transforma in osteocite. Osteocitele sunt aceleasi celule in alt strat de matrice.
Unele osteoblaste sunt active, altele sunt inactive (actiunea de sinteza de componente matriceale).
Le gasim la nivelul suprafetelor libere osoase (la suprafata osului format).
Daca sunt inactive au forma turtita si se pot transforma din nou in celule osteoprogenitoare.
Daca sunt active au forma columnara, cubica, au caracterele unei celule active: nucleu eucromatic, nucleoli,
citoplasma bazofila, RER, aparatul Golgi, mitocondrii bine dezvoltate
Ceea ce au special este ca au niste prelungiri: mai lungi, care se duc in special catre osteocite, si aceste
prelungiri stabilesc jonctiuni gap intre extremitatile a doua prelungiri a doua celule vecine. Prin prelungiri
stabilesc jonctiuni gap.
Osteoblastele sintetizeaza matricea osoasa nemineralizata = osteoid (oseina), fibrele de colagen de tip I,
proteine necolagenice commune si specifice, si o serie de factori de crestere autocrini/paracrini cu potential
chemotactic, la suprafata lor au receptori pentru hormoni si vitamine (ex: PTH care ar trebui sa actioneze
asupra osteoclastelor activandu-le, nu poate sa actioneze direct pe osteoclaste pentru ca ele nu au receptori,
osteoblastele au si ele sintetizeaza un factor de activare pentru osteoclaste sub actiunea PTH si astfel vor fi
active osteoclastele). Atat osteoblastele cat si osteocitele sintetizeaza si procolagenaza, au si rolul de a liza zona
de matrice organica situate in jurul lor.
La nivelul tesutului compact, osteoblastele sunt situate la suprafata primei lamele osoase din central canalului
Havers, lama este tapetata de un rand continuu de osteoblaste, care trimit niste prelungiri prin canalicule care
stabilesc jonctiuni cu osteocitele din vecinatate, osteocitele nu vor putea primi elemente nutritive decat prin
intermediul osteoblastelor, aici se stabileste o bariera sange-os.

La nivelul tesutului spongios in trabecule osoase, acoperite de endost unde este un rand de celule
osteoprogenitoare si osteoblaste inactive sau active, Osteocitele care sunt situate in lacune in interiorul
trabeculelor vor primi elementele nutritive numai prin intermediul prelungirilor de la osteoblaste, si aici se
stabileste bariera sange-os.

Tesutul osos se poate studia pe doua tipuri de preparate:

- os demineralizat (pentru studierea celulelor si a componentei organice, componenta minerala este
indepartata prin imersia fragmentelor in solutii acide ),
- os calcinat (uscat, pentru componenta minerala, studiem arhitectonica tesutului osos, la temperaturi
inalte si apoi sectionat si slefuit astfel incat sa observam prin transparenta arhitectonica, preparat necolorat). Se
vad doua lacune cu o multime de canalicule osoase, care comunica si sunt dispuse in toate directiile. In vivo,
exista niste celule care emit prelungiri si care stabilesc jonctiuni, si prin aceste canalicule celulele trimit
prelungiri si comunica intr-o retea

Osteocitele
- Sunt singurele care sunt izolate in lacune, celelalte nu se gasesc in lacune (exista si denumirea de lacune
partiale). Sunt de fapt osteoblaste care s-au izolat in propria matrice, nu mai au activitate de sinteza
bogata numai cat sa intretina matricea din jur, sunt celule osoase mature incastrate in matricea proprie
in lacune, intre ele si peretii lacunelor exista in mod normal un spatiu.
Celulele osteoprogenitoare, osteoblastele si osteocitele sunt implicate in sinteza de matrice

osoasa

Osteoclastele
1. Sunt celule care sunt implicate in remodelarea matricei osoase si prin asta si in homeostazia ionilor de
Ca(celule resorptive).
2. Osteoclastul are alta origine, avand origine comuna cu monocitele, este macrofagul de la nivel osos, dar
spre deosebire de alte macropage se ocupa cu componenta minerala si organica a matricei.
3. Se asambleaza prin fuziunea unor celule uninucleate si astfel se formeaza o celula mare cu diametrul
intre 20150 microni, este denumita si celula gigant. Este multinucleatea, intre 2-50 de nuclei distincti in
interior.
4. Dupa ce se asambleaza se deplaseaza catre zona unde urmeaza sa actioneze, fiind celula mobila. Cand
ajunge in locul respectiv se ataseaza de suprafata osului, matricei mineralizate, se ataseaza ferm si
incepe procesul de distrugere a matricei situata imediat sub ea si numai in acest moment incepe sa sape
ca un fel de cosulet dedesupt si aceasta zona se numeste lacuna Howship. Cand este activa, cand se
ataseaza de matricea osoasa pe care urmeaza sa o remodeleze celula devine polarizata.
5. Are mai multe zone: zona de lacuna Howship (subosteoclastic, digestive extracelulara), marginie
dantelata cu microvili, zona clara, in principal cu filamente de actina (rol in deplasarea celulei, dar si in
aderarea ei la suprafata tesutului osos),zona veziculara cu lizozomi (digestie intracelulara), zona cu
organite, zona clara cu actina.
6. Imagine: Zona de lacuna Howship, este zona de digestie extracelulara, sub celula, compartiment
subosteoclastic in care se formeaza un mediu puternic acid care poate sa dezasambleze cristalele de
hidroxiapatita si fibrele de colagen. Se observa ca matricea devine din ce in ce mai punctiforma si mai
granulara, cristalele incep sa se dezasambleze. In negru este desenata matricea mineralizata, zona in care
exista colagen, vedem ca celula se ataseaza ferm la suprafata matricei si prezinta o zona dantelata cu o
multime de microvili. Exista si o zona clara s o zoma in care exista vezicule, cu lizozomi. Spre polul
opus fata de zona dantelata este si zona cu nuclei si diferite organite (Celula polarizata in stare activata)
 and
lysosomal
«a/ma

Schemele: Dupa ce au fost chemate de acel factor de activare secretat de osteoblaste, se deplaseaza si adera
strans la suprafata matricei osoase, dupa care se formeaza zona dantelata si mediul puternic acid in lacuna
Howship. Mai intai incepe dezasamblarea cristalelor de hidroxiapatita, apoi prin secretia de fosfataza acida si
de colagenaza in acest spatiu subosteoclastic este dezasamblata componenta organica. Aceasta digestie este o
digestie extracelulara. Componentele rezultate in urma digestiei extracelulare sunt endocitate si se continua
prelucrarea la nivel de lizozomi, digestie intracelulara sub actiunea enzimelor lizozomale si apoi produsele
rezultate sunt exocitate in mediul extracelular de unde sunt preluate in sange si distribuite acolo unde are nevoie
organismul.
1. Demineralizare locala in lacuna Howship (micromediu pH
acid)

2. Digestia extracelulara a matricei organice in celula (colagenaza, fosfataza acida)

4.Transferul extracelular a produsilor de resorbtie in capilare

3. Digestia intracelulara in lizozomi
sanguine(hidrolaze
lizozomale)

Ele actioneaza strict la suprafata osului. In

tesutul osos compact, unde exista osteoane
prin remodelare se sapa noi osteoane. Exista
o unitate de remodelare osoasa in special la
nivelul tesutului osos compact, dar si in osul
spongios.Poate sa actioneze in grupuri si sa
sape niste tunele in matrice, in final vor sapa
un tunel pe lungime destul de mare, dupa ce
sapa apar vase de sange care aduc celule
osteoprogenitoare, care se transforma in
osteoblaste si incep sa sintetizeze matricea, apoi se transforma in osteocite.Acest proces continua din
 periferie spre partea centrala. La nivel de os spongios actioneaza osteoclastele si apoi vin osteoblastele
si repara zona respectiva. Stimularea activitatii lor se face de catre PTH mediat prin osteoblasti, pe cand
incetarea activitatii se face de catre calcitonina care actioneaza direct asupra osteoclastelor.

Matricea
- Are o componenta organica si o componenta anorganica (minerala)
- Componenta organica este acidofila, reactie PAS +, este formata din substanta fundamentala si fibre
(de colagen).
- Substanta fundamentala este amorfa, formata din proteine necolagenice in general specifice tesutului
conjunctiv, dar si proprii tesutului osos precum: osteocalcina (leaga Ca), osteonectina (leaga colagenul
de componenta minerala), osteopontina (implicata in atasarea celulelor la matrice).
- Fibrele de colagen sunt de tip I, se dispun helicoidal in jurul canalului Havers (in osteon), formand
lamele osoase. Lamelele osoase daca sunt in osteon sunt dispuse concentric in jurul canalului Havers si
in functie de gradul de inclinare (diferente de orientare) si de diferente cantitative sunt dispuse in lamele
clare, intunecate sau alternante. Legaturile transversale intre fibre confera rezistenta.
- Osteoblastele secreta osteoid (colagen si vezicule matriceale). Veziculele matriceale sunt bogate in
fosfataza alcalina si pirofosfataza. Aceste enzime determina producerea de ioni fosfat care impreuna cu
ionii de Ca incep sa ciristalizeze, sa formeze cristale de hidroxiapatita care devin din ce in ce mai mari
si vor umple toate spatiile libere lasate in componenta organica pana la mineralizarea completa. Se vor
forma astfel cristale de hidroxiapatita.
- Componenta minerala a matricei reprezentata de cristale de hidroxiapatita Ca 10 (PO4)6 (OH)2
conjugate cu Mg, Na, K. In ME cristalele arata ca niste bastonase (placute), lungi de pana la 40 nm,
dispuse in golurile dintre moleculele de colagen si dintre fibrele de colagen. Izotopii radioactivi de Ca,
P ii substituie pe cei stabili, iar Pb, Sr, Ra substituie Ca. In osteomalacie componenta minerala scade
sub 35%.

Tesutul osos compact (haversian)

- Osteonul este unitatea lui morfofunctionala, format din circa 4-20 de lamele osoase concentrice, de 3-7
microni, dispuse in jurul canalului Havers (50-100 microni). Aceste osteoane sunt mature, se numesc si
osteoane secundare. Linia de cement se afla la periferia osteoanelor secundare . Linia de cement
reprezinta periferia, locul maxim unde au sapat osteoclastele. La osteon ultima lamela formata este in
jurul canalului Havers.
In lumina polarizata, in functie de orientarea fibrelor de colagen lamelele concentrice pot fi
alternante (A), luminoase (T), intunecate (L).
Imagine jos: in stanga os uscat (componenta minerala), in dreapta os demineralizat (componenta
organica)

. 0

Canalele vasculare sunt reprezentate de canalele Havers (longitudinale) si Volkmann (oblic

transversal), in interior au aceasi elemente: capilare fenestrate,diferite celule inclusive celule
mezenchimale nediferentiate, osteoblaste inactive, osteoclaste si celule marginale, turtite care
realizeaza gap cu osteocite din lacune (bariera sange-os). Prima lamela osoasa (dinspre Havers) este
tapetata de un strat continuu de osteoblaste. Diferenta dintre canalul Volkmann si Havers: canalul
longitudinal Havers este inconjurat de lamele osoase concentrice, in timp ce canalul oblic Volkman
strabate lamelele care apartin mai multor osteoane.
La nivelul tesutului compact mai putem observa (unele structuri le observam si la tesutul spongios, ex:
periost si endost, pe toata suprafata osului) : sistem lamelar interstitial, strat circumferential intern,
strat circumferential
extern, periostul si endostul (vezi slide 64-69). Periostul situate la periferia osului, are un strat extern
(tesut conjunctiv dens semiordonat, ordonat, vase limfatice, nervi) si un strat intern (osteogenic, poate
fi activ sau inactiv) este ancorat la periferie de sistemul circumferential extern prin intermediul unor
fibre de colagen groase, perpendiculare pe os care poarta numele de fibre Sharpey (fibre de colagen
din tendoane/ligament, continue cu fibrele matricei). Endostul tapeteaza cavitatile osoase (suprafata
medulara, canale vasculare), format din tesut conjunctiv lax, osteoblaste, osteoclaste.

Osul spongios
Functionala este trabecula osoasa care in interior prezinta lamele osoase neregulate (grosime,
orientare) Nu au canale Havers, contin osteoblastele la suprafata si osteocite in interior, in
lacune. Trabeculele sunt acoperite de endost si sunt orientate dupa directia fortei. Areolele sunt
spatii neregulate in care se gaseste maduva hematogena.
In caz de osteoporoza se subtiaza trabeculele de os spongios existand riscul aparitiilor
fracturilor.
Cancellous (Spongy) Bone (400x)
Osteogeneza
- Incepe in viata embrionara
- Exista doua modalitati de formare a tesutului osos, fie pe model conjunctiv, fie pe model
cartilaginos. Chiar si osteogeneza pe model cartilaginos in prima faza are tot o diferentiere pe
model conjunctiv: Osificare intramembranoasa (de membrana, desmala, endoconjunctiva, pe
model conjunctiv), osificare intracartilaginoasa (encondrala, pe model cartilaginos)
- Primul care se formeaza este osul primar (imatur) care apoi se remodeleaza sub forma de os
secundar (matur).
- Prin osificare intramembranoasa se formeaza oasele cutiei craniene, unele oase ale fetei,
corpul claviculei (in general oase late). Are loc in tesutul mezenchimal bine vascularizat, unde
apar niste insule de celule mezenchimale (centre de osificare, nuclee de osificare), care se
transforma in celule osteoprogenitoare, care dau nastere osteoblastelor.
Osteoblastele incep sa sintetizeze matrice si devin osteocite. Matricea se mineralizeaza, zonele
respective incep sa se mareasca, sa se alungeasca, sa formeze niste spiculi care incep sa se
ingroase si sa fuzioneze cu alti spiculi, la un moment dat mai multi spiculi fuzionati formeaza
niste trabecule (travee), dand astfel nastere tesutului osos spongios. Trabeculele osoase, prin
remodelare si prin fuzionare unele cu altele, in zona in care se va forma osul compact se
compacteaza si in acelasi timp apar niste vase de sange, care raman captive, incep sa formeze
osteoane si astel dau nastere tesutului osos compact. Prin remodelare are loc transformarea
osului primar in os secundar. Prin condensarea tesutului conjunctiv la periferie se formeaza
catre interior endostul, iar catre exterior periostul. Intre trabecule, in viitoarele areole se va
forma maduva hematogena.

Apariţia centrelor (nuclee) de osificare :.mezenchimale-o»t»oòlMtl-deDun matrice

mineralizat;Nuclee mineralizate, îngroşate, formează SPICULI
 Osificarea encondrala (a scheletului cartilaginos), incepe la nivelul diafizei din pericondru din
celule cartilaginoase care se transforma in celule osoase. Din pericondru apare un guleras
periostal diafizar. Centrul primar de osificare, este un cartilaj calcifiat. Are loc o invazie
vasculara. Diafiza creste in grosime, lungime. Centrele secundare apar mai tarziu, in epifizele
oaselor lungi, inainte sau dupa nastere. Placa epifizeala este reprezentata de cartilajul de
crestere. Osificarea cartilajului de crestere are loc in jur de 20-25 de ani, cand cresterea in
lungime inceteaza.

Celulele cartilaginoase sa vor transforma in tesut osos, prin calcificarea cartilajului, celulele mor fiind
apoi invadate de vase de sange si se transforma in tesut osos. Exista mai multe zone: (vezi slide 88-94)
1. Zona de rezerva (de cartilaj hialin)
2. Zona de proliferare (de cartilaj seriat, condrocitele se divid, formeaza coloane de celule paralele cu
axul lung al osului - grup izogen axial)
3. Zona de hipertrofie (condrocitele sunt mari, cu cantitati crescute de glicogen, are loc resorbtia
matricei, aparand septuri fine intre celule)
4. Zona de calcifiere (de cartilaj calcifiat si degenerat, septurile sunt calcificate, condrocitele mor si
lacunele devin goale)
5. Zona de osificare (cu linia de eroziune, reprezinta invazia de capilare sanguine care aduc celule
osteoprogenitoare, dand astfel nastere osteoblastelor, care sintetizeaza matrice, prin depunerea
matricei la suprafata septurilor calcifiate apar spiculi de os primar)
 bone
;v ^ » p J - \ Citi • calcrfied cartilage

zone of reserve cartilage

zone of proliferation

|- zone of hypertrophy zone of calcrfied cartitagi

zone of resorption bone

Endochondral E n d o c h o ndral O s s ifi c ati oji H&E
- 'e«r—
osteoclast
;\, • ^ >; - bloodvessel

Ossification
H&E

advanced primary ossification centre

US
cartilage
 bone marrow
bone
 reserve cartilage
zones of cartilage

^proliferation — hypertrophy

Remodelarea osoasa
Este un process continuu, ce are loc toata viata
Consta in resorbtie osoasa si in depunere de tesut osos cu alcatuirea
osteoanelor secundare Exista o unitate de remodelare a osului:
• Con de eroziune = osteoclastele (in grup, sapa un tunel)
• Zona de reversie = celulele osteoprogenitoare
• Con de depunere = osteoblastele (depun lamele dinspre periferie spre centru)

Repararea osoasa (dupa fracturi)

http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
Se formeaza un hematom
Se formeaza tesutul spongios (fibrocartilaj)
Fibrocartilajul este inlocuit de un calus osos
In urma actiunii de remodelare, osul format isi redobandeste forma initiala

©Afra^re hematoma^ ® SEn^™' ^® A hard (bony) callus forms. (4) The bone ,s
remodeled